EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 22003A0719(01)

Acord privind extrădarea între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii

JO L 181, 19.7.2003, p. 27–33 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2003/516(1)/oj

Related Council decision
Related Council decision

19/Volumul 06

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

106


22003A0719(01)


L 181/27

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


ACORD

privind extrădarea între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii

CUPRINS

Preambul

Articolul 1

Obiect și scop

Articolul 2

Definiții

Articolul 3

Domeniul de aplicare a prezentului acord în legătură cu tratatele bilaterale de extrădare încheiate cu statele membre

Articolul 4

Infracțiuni pasibile de extrădare

Articolul 5

Transmiterea și autentificarea documentelor

Articolul 6

Transmiterea cererilor de arestare preventivă

Articolul 7

Transmiterea documentelor în urma arestării preventive

Articolul 8

Informații suplimentare

Articolul 9

Predare temporară

Articolul 10

Cereri de extrădare sau de predare înaintate de mai multe state

Articolul 11

Proceduri de extrădare simplificate

Articolul 12

Tranzit

Articolul 13

Pedeapsa capitală

Articolul 14

Informații confidențiale prezente în cererea de extrădare

Articolul 15

Consultări

Articolul 16

Aplicarea în timp

Articolul 17

Nederogare

Articolul 18

Viitoare tratate bilaterale de extrădare încheiate cu statele membre

Articolul 19

Desemnare și notificare

Articolul 20

Aplicarea teritorială

Articolul 21

Revizuire

Articolul 22

Intrare în vigoare și denunțare

Notă explicativă

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI STATELE UNITE ALE AMERICII,

DORIND să faciliteze în continuare cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii,

DORIND să lupte mai eficient împotriva criminalității pentru a-și proteja societatea democratică respectivă și valorile comune,

ȚINÂND CONT DE RESPECTAREA drepturilor persoanei și a statului de drept,

CONȘTIENTE de garanțiile prevăzute de sistemele lor juridice respective, care prevăd dreptul persoanei extrădate la un proces echitabil, inclusiv dreptul de a fi judecată de o instanță imparțială stabilită de lege,

DORIND să încheie un acord privind extrădarea infractorilor,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Obiect și scop

Părțile contractante se angajează, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord, să își consolideze cooperarea în contextul relațiilor aplicabile între statele membre și Statele Unite ale Americii în materie de extrădare a infractorilor.

Articolul 2

Definiții

(1)

„Părțile contractante” desemnează Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

(2)

„Stat membru” desemnează un stat membru al Uniunii Europene.

(3)

„Ministerul Justiției” desemnează, pentru Statele Unite ale Americii, Departamentul de Justiție al Statelor Unite, iar pentru statele membre, Ministerul lor al Justiției, cu excepția că, în acele state membre în care funcțiile descrise la articolele 3, 5, 6, 8 sau 12 sunt exercitate de procurorul general, acesta poate fi numit să exercite această funcție în locul Ministerului Justiției, în conformitate cu articolul 19, în afara cazului în care Statele Unite și statele membre în cauză convin să desemneze o altă entitate.

Articolul 3

Domeniul de aplicare a prezentului acord în legătură cu tratatele bilaterale de extrădare încheiate cu statele membre

(1)   Uniunea Europeană, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, împreună cu Statele Unite ale Americii, se asigură că dispozițiile prezentului acord se aplică tratatelor bilaterale de extrădare în vigoare dintre statele membre și Statele Unite ale Americii la data intrării în vigoare a prezentului acord, în următoarele condiții:

(a)

articolul 4 se aplică în locul dispozițiilor din tratatul bilateral care autorizează extrădarea, exclusiv pe baza unei liste de infracțiuni precizate;

(b)

articolul 5 se aplică în locul dispozițiilor din tratatul bilateral care reglementează transmiterea, certificarea, autentificarea sau legalizarea cererii de extrădare și a documentelor justificative transmise de statul solicitant;

(c)

articolul 6 se aplică în absența dispozițiilor tratatului bilateral care autorizează transmiterea directă a cererilor de arestare preventivă între Departamentul de Justiție al Statelor Unite și Ministerul Justiției din statul membru în cauză;

(d)

articolul 7 se aplică pe lângă dispozițiile din tratatul bilateral care reglementează transmiterea cererilor de extrădare;

(e)

articolul 8 se aplică în absența dispozițiilor tratatului bilateral care reglementează prezentarea unor informații suplimentare; în cazul în care dispozițiile tratatului bilateral nu specifică ce cale urmează să fie utilizată, se aplică de asemenea dispozițiile de la alineatul (2) al articolului menționat;

(f)

articolul 9 se aplică în absența dispozițiilor tratatului bilateral care autorizează predarea temporară a persoanelor care fac obiectul unei urmăriri penale sau care execută o pedeapsă în statul solicitat;

(g)

articolul 10 se aplică, cu excepția unor dispoziții contrare, în locul sau în absența dispozițiilor tratatului bilateral referitoare la deciziile care trebuie adoptate în cazul în care există mai multe cereri de extrădare a aceleiași persoane;

(h)

articolul 11 se aplică în absența dispozițiilor tratatului bilateral care autorizează renunțarea la extrădare sau procedurile de extrădare simplificate;

(i)

articolul 12 se aplică în absența dispozițiilor tratatului bilateral care reglementează tranzitul; în cazul în care dispozițiile din tratatul bilateral nu specifică procedura care trebuie urmată în cazul unei escale neprevăzute a unei aeronave, se aplică, de asemenea, alineatul (3) din articolul menționat;

(j)

articolul 13 poate fi aplicat de statul solicitat în locul sau în absența dispozițiilor tratatului bilateral care reglementează pedeapsa capitală;

(k)

articolul 14 se aplică în absența dispozițiilor tratatului bilateral care reglementează tratamentul acordat informațiilor confidențiale dintr-o cerere.

(2)

(a)

Uniunea Europeană, în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană, se asigură că fiecare stat membru recunoaște, prin intermediul unui instrument scris între statul membru în cauză și Statele Unite ale Americii, aplicarea tratatului său bilateral de extrădare în vigoare încheiat cu Statele Unite ale Americii, în modalitatea descrisă de prezentul articol.

(b)

Uniunea Europeană, în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană, se asigură că noile state membre care aderă la Uniunea Europeană după intrarea în vigoare a prezentului acord și care au încheiat tratate bilaterale de extrădare cu Statele Unite ale Americii iau măsurile menționate la litera (a).

(c)

Părțile contractante se străduiesc să finalizeze procesul descris la litera (b) înainte de aderarea prevăzută a unui nou stat membru sau cât mai curând posibil după această aderare. Uniunea Europeană notifică Statelor Unite ale Americii data aderării noilor state membre.

(3)   În cazul în care procesul descris la alineatul (2) litera (b) nu este finalizat până la data aderării, dispozițiile prezentului acord se aplică în relațiile dintre noul stat membru și Statele Unite ale Americii de la data la care acestea și-au notificat reciproc și au notificat și Uniunii Europene îndeplinirea procedurilor interne ale acestora necesare în acest scop.

Articolul 4

Infracțiuni pasibile de extrădare

(1)   O infracțiune este considerată pasibilă de extrădare dacă, în temeiul legilor statului solicitant și ale celui solicitat, atrage o pedeapsă privativă de libertate, având o durată maximă de peste un an sau o pedeapsă mai severă. O infracțiune este de asemenea considerată pasibilă de extrădare dacă ea constă în tentativa, complicitatea sau participarea la săvârșirea unei infracțiuni pasibile de extrădare. În cazul în care cererea se referă la executarea sentinței aplicate unei persoane condamnate pentru o infracțiune pasibilă de extrădare, durata pedepsei privative de libertate rămase de executat trebuie să fie de cel puțin patru luni.

(2)   Dacă se acordă extrădarea pentru o infracțiune pasibilă de extrădare, atunci ea se acordă și pentru oricare altă infracțiune specificată în cerere, dacă cea de-a doua infracțiune este supusă unei pedepse privative de libertate cu durata de un an sau mai puțin și cu condiția să fie îndeplinite toate celelalte condiții pentru extrădare.

(3)   În sensul prezentului articol, o infracțiune este considerată pasibilă de extrădare:

(a)

indiferent dacă legile statului solicitant și ale statului solicitat plasează sau nu infracțiunea în aceeași categorie de infracțiuni sau o descriu utilizând aceeași terminologie;

(b)

indiferent dacă este o infracțiune pentru care legile federale ale Statelor Unite ale Americii cer prezentarea unor elemente precum transportul interstatal, utilizarea serviciilor poștale sau a altor servicii care intervin în comerțul interstatal sau internațional, aceste elemente servind doar la stabilirea competenței unui instanțe judecătorești federale al Statelor Unite; și

(c)

în cauze penale legate de impozite, drepturi vamale, controlul valutar și importul sau exportul mărfurilor, indiferent dacă legile statului solicitant și ale statului solicitat prevăd sau nu același tip de impozite, drepturi vamale sau controale valutare sau asupra importului ori a exportului acelorași tipuri de mărfuri.

(4)   Dacă infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului statului solicitant, extrădarea se acordă, sub rezerva celorlalte condiții aplicabile în cazul extrădării, dacă legile statului solicitat prevăd sancționarea unei fapte săvârșite în afara teritoriului său în situații asemănătoare. Dacă legile statului solicitat nu prevăd sancțiuni pentru fapte săvârșite în afara teritoriului său în situații asemănătoare, autoritatea executivă a acestui stat poate, la discreția sa, să acorde extrădarea, cu condiția să fie îndeplinite toate celelalte condiții pentru extrădare.

Articolul 5

Transmiterea și autentificarea documentelor

(1)   Cererile de extrădare și documentele justificative se transmit pe cale diplomatică, inclusiv metodele prevăzute la articolul 7.

(2)   Documentele care poartă certificarea sau sigiliul Ministerului Justiției sau al ministerului sau al departamentului însărcinat cu afacerile externe al statului solicitant sunt admise în acțiunile de extrădare în statul solicitat fără o altă certificare, altă autentificare sau altă formă de legalizare.

Articolul 6

Transmiterea cererilor de arestare preventivă

Ca o alternativă la calea diplomatică, Ministerul Justiției din statul solicitant poate transmite cererile de arestare preventivă direct Ministerului Justiției din statul solicitat. Astfel de cereri mai pot fi transmise și prin intermediul serviciilor Organizației Internaționale a Poliției Judiciare (Interpol).

Articolul 7

Transmiterea documentelor în urma arestării preventive

(1)   Dacă persoana a cărei extrădare este cerută se află în stare de arest preventiv în statul solicitat, statul solicitant se poate achita de obligația sa de a transmite cererea sa de extrădare și documentele justificative pe cale diplomatică în temeiul articolului 5 alineatul (1), înaintând cererea și documentele respective ambasadei statului solicitat din statul solicitant. În această situație, se consideră că data primirii acestei cereri de către ambasadă este data primirii de către statul solicitat în sensul aplicării termenului care trebuie respectat în temeiul tratatului de extrădare aplicabil pentru ca persoana în cauză să rămână în stare de arest.

(2)   În cazul în care, la data semnării prezentului acord, un stat membru nu poate aplica măsurile menționate la alineatul (1) datorită practicii judiciare constante în baza sistemului său juridic intern aplicabil la acea dată, prezentul articol nu i se aplică până la data la care statul membru în cauză și Statele Unite ale Americii convin altfel, prin intermediul unui schimb de note diplomatice.

Articolul 8

Informații suplimentare

(1)   Statul solicitat poate cere statului solicitant să îi furnizeze informații suplimentare într-un interval de timp rezonabil, pe care îl precizează, în cazul în care consideră că informațiile furnizate în sprijinul cererii de extrădare nu sunt suficiente pentru a îndeplini cerințele tratatului de extrădare aplicabil.

(2)   Aceste informații suplimentare pot fi cerute și comunicate direct între ministerele justiției statelor în cauză.

Articolul 9

Predare temporară

(1)   În caz de acceptare a unei cereri de extrădare a unei persoane împotriva căreia a început urmărirea penală sau care execută o pedeapsă în statul solicitat, acesta din urmă poate să îi predea temporar statului solicitant persoana în cauză în scopul urmăririi penale.

(2)   Persoana predată în acest fel este ținută în stare de arest în statul solicitant și este returnată statului solicitat la încheierea urmăririi penale împotriva sa, conform condițiilor care se stabilesc de comun acord între cele două state. Perioada de detenție pe teritoriul statului solicitant în așteptarea încheierii urmăririi penale în acel stat poate fi scăzută din durata pedepsei care rămâne de executat în statul solicitat.

Articolul 10

Cereri de extrădare sau de predare înaintate de mai multe state

(1)   În cazul în care statul solicitat primește cereri de extrădare a aceleiași persoane din partea statului solicitant și din partea oricărui alt stat sau state, indiferent dacă este vorba sau nu de aceeași infracțiune, autoritatea executivă a statului solicitat stabilește cărui stat îi va fi predată persoana în cauză, dacă este cazul.

(2)   În cazul în care un stat membru solicitat primește o cerere de extrădare din partea Statelor Unite ale Americii și o cerere de predare a aceleași persoane în temeiul mandatului european de arestare, indiferent dacă este vorba sau nu de aceeași infracțiune, autoritatea competentă a statului solicitat stabilește cărui stat îi va fi predată persoana în cauză, dacă este cazul. În acest scop, autoritatea competentă este autoritatea executivă a statului membru solicitat dacă, în temeiul tratatului bilateral de extrădare în vigoare dintre Statele Unite ale Americii și statul membru, deciziile privind cererile multiple sunt luate de respectiva autoritate; dacă acest lucru nu este prevăzut de tratatul bilateral de extrădare, autoritatea competentă este desemnată de statul membru în cauză în temeiul articolului 19.

(3)   La luarea deciziei menționate la alineatele (1) și (2), statul solicitat ține cont de toate aspectele pertinente, inclusiv, dar fără a se limita la cele enunțate în tratatul de extrădare aplicabil, cât și de elementele următoare, dacă ele nu figurează deja în respectivul tratat:

(a)

dacă cererile sunt făcute în temeiul unui tratat;

(b)

locurile în care a fost săvârșită fiecare dintre infracțiuni;

(c)

interesele statelor solicitante respective;

(d)

gravitatea infracțiunilor;

(e)

naționalitatea victimei;

(f)

posibilitatea unei extrădări ulterioare între statele solicitante;

(g)

ordinea cronologică în care au fost primite cererile din partea statelor solicitante.

Articolul 11

Proceduri de extrădare simplificate

În cazul în care persoana a cărei extrădare este solicitată consimte să fie predată statului solicitant, statul solicitat poate să predea persoana în cauză, în conformitate cu principiile și procedurile prevăzute de sistemul său juridic, cât mai rapid posibil, fără alte formalități. Consimțământul persoanei a cărei extrădare este solicitată poate să includă acordul pentru renunțarea la protecția conferită de norma de specialitate.

Articolul 12

Tranzit

(1)   Un stat membru poate să autorizeze transportul, pe teritoriul său, al unei persoane predate Statelor Unite ale Americii de către un stat terț sau de către Statele Unite ale Americii unui stat terț. Statele Unite ale Americii pot să autorizeze transportul, pe teritoriul lor, al unei persoane predate unui stat membru de către un stat terț sau de către un stat membru unui stat terț.

(2)   Cererea de tranzit se transmite pe cale diplomatică sau direct între Departamentul de Justiție al Statelor Unite și Ministerul Justiției al statului membru în cauză. Cererea mai poate fi transmisă și prin intermediul serviciilor Interpol. Cererea conține descrierea persoanei care este transportată și o scurtă expunere a elementelor constitutive ale cazului. Persoana aflată în tranzit este ținută în stare de arest pe durata tranzitului.

(3)   Nu este nevoie de autorizație atunci când se folosește transportul aerian și nu este prevăzută o escală pe teritoriul statului de tranzit. În cazul în care are loc o escală neprevăzută, statul în care se face această escală poate solicita o cerere de tranzit în temeiul alineatului (2). Se iau toate măsurile necesare pentru a împiedica persoana respectivă să fugă până la efectuarea tranzitului, în măsura în care cererea de tranzit este primită într-un interval de 96 ore de la escala neprevăzută.

Articolul 13

Pedeapsa capitală

În cazul în care infracțiunea pentru care se solicită extrădarea este pasibilă de pedeapsa capitală în conformitate cu legislația statului solicitant, dar nu și în conformitate cu legislația statului solicitat, statul solicitat poate acorda extrădarea cu condiția să nu se pronunțe pedeapsa capitală pentru persoana a cărei extrădare este solicitată sau, dacă această condiție nu poate fi îndeplinită de către statul solicitant din motive de procedură, cu condiția ca pedeapsa capitală, dacă este pronunțată, să nu fie executată. Dacă statul solicitant acceptă extrădarea sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol, el respectă aceste condiții. Dacă statul solicitant nu acceptă condițiile, cererea de extrădare poate fi refuzată.

Articolul 14

Informații confidențiale prezente în cererea de extrădare

În cazul în care statul solicitant intenționează să transmită informații confidențiale în sprijinul cererii sale de extrădare, el poate consulta statul solicitat pentru a stabili în ce măsură acesta din urmă este capabil să protejeze informațiile respective. Dacă statul solicitat nu poate proteja informațiile în măsura dorită de statul solicitant, acesta din urmă decide dacă să transmită sau nu aceste informații.

Articolul 15

Consultări

După caz, părțile contractante se consultă pentru a permite o utilizare cât mai eficientă a prezentului acord, inclusiv pentru a favoriza soluționarea oricărui litigiu cu privire la interpretarea sau aplicarea acestuia.

Articolul 16

Aplicarea în timp

(1)   Prezentul acord se aplică infracțiunilor săvârșite atât înainte, cât și după data intrării sale în vigoare.

(2)   Prezentul acord se aplică cererilor de extrădare formulate după data intrării sale în vigoare. Cu toate acestea, articolele 4 și 9 se aplică cererilor pendinte într-un stat solicitat la data intrării în vigoare a prezentului acord.

Articolul 17

Nederogare

(1)   Prezentul acord nu aduce atingere posibilității statului solicitat, prevăzută în tratatul bilateral de extrădare în vigoare încheiat între un stat membru și Statele Unite ale Americii, de a invoca motivele de refuz în legătură cu o cauză care nu este reglementată de prezentul acord.

(2)   În cazul în care principiile constituționale ale statului solicitat sau hotărârile judecătorești definitive cu caracter obligatoriu pentru statul respectiv pot să îl împiedice să își execute obligația de extrădare, și nici prezentul acord, nici tratatul bilateral aplicabil nu permit soluționarea cazului, statul solicitat și statul solicitant recurg la consultări.

Articolul 18

Viitoare tratate bilaterale de extrădare încheiate cu statele membre

Prezentul acord nu împiedică încheierea, după data intrării sale în vigoare, de acorduri bilaterale între un stat membru și Statele Unite ale Americii, conforme cu prezentul acord.

Articolul 19

Desemnare și notificare

Uniunea Europeană notifică Statelor Unite ale Americii orice desemnare efectuată în temeiul articolului 2 alineatul (3) și al articolului 10 alineatul (2), înainte de schimbul de instrumente scrise între Statele Unite ale Americii și statele membre descris la articolului 3 alineatul (2).

Articolul 20

Aplicarea teritorială

(1)   Prezentul acord se aplică:

(a)

Statelor Unite ale Americii;

(b)

în ceea ce privește Uniunea Europeană:

statelor membre;

teritoriilor ale căror relații externe se află sub responsabilitatea unui stat membru sau țărilor care nu sunt state membre și pentru care un stat membru are alte îndatoriri cu privire la relațiile externe, atunci când acest lucru a fost convenit prin schimbul de note diplomatice între părțile contractante, confirmat în mod corespunzător de statul membru respectiv.

(2)   O parte contractantă poate denunța aplicarea prezentului acord oricărui teritoriu sau țări care face obiectul extinderii prevăzute la alineatul (1) litera (b) prin transmiterea unui preaviz scris de șase luni către cealaltă parte contractantă, pe cale diplomatică, atunci când acest lucru este confirmat în mod corespunzător între statul membru respectiv și Statele Unite ale Americii.

Articolul 21

Revizuire

Părțile contractante convin asupra revizuirii în comun a prezentului acord, dacă este necesar, și, în orice caz, în cel mult cinci ani de la data intrării sale în vigoare. Revizuirea privește, în special, punerea în aplicare concretă a acordului și poate să includă, de asemenea, aspecte precum consecințele dezvoltării ulterioare a Uniunii Europene cu privire la obiectul prezentului acord, inclusiv articolul 10.

Articolul 22

Intrare în vigoare și denunțare

(1)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi care urmează celei de-a treia luni de la data la care părțile contractante au schimbat instrumentele care indică îndeplinirea procedurilor interne în acest scop. Aceste instrumente indică, de asemenea, că au fost îndeplinite procedurile menționate la articolul 3 alineatul (2).

(2)   Fiecare parte contractantă poate denunța prezentul acord în orice moment, prin notificare scrisă către cealaltă parte. Această denunțare produce efecte în termen de șase luni de la data notificării sale.

Drept care plenipotențiarii subsemnați au semnat prezentul acord.

Adoptat la Washington DC la douăzeci și cinci iunie două mii trei în dublu exemplar în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză, fiecare text fiind deopotrivă autentic.

Por la Unión Europea

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Per l'Unione europea

Voor de Europese Unie

Pela União Europeia

Euroopan unionin puolesta

På Europeiska unionens vägnar

Image

Por los Estados Unidos de América

For Amerikas Forenede Stater

Für die Vereinigten Staaten von Amerika

Για τις Ηνωμένες Πολιτείες της Αμερικής

For the United States of America

Pour les États-Unis d'Amérique

Per gli Stati Uniti d'America

Voor de Verenigde Staten van Amerika

Pelos Estados Unidos da América

Amerikan yhdysvaltojen puolesta

På Amerikas förenta staters vägnar

Image


Notă explicativă referitoare la Acordul privind extrădarea între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii

Prezenta notă explicativă reflectă interpretările convenite între părțile contractante cu privire la aplicarea anumitor dispoziții ale Acordului privind extrădarea între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii (denumit în continuare „acordul”).

Cu privire la articolul 10

Articolul 10 nu este menit să afecteze obligațiile statelor părți la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nici drepturile Statelor Unite ale Americii ca stat care nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale.

Cu privire la articolul 18

Articolul 18 prevede că acordul nu împiedică încheierea, după data intrării sale în vigoare, de acorduri bilaterale de extrădare între un stat membru și Statele Unite ale Americii, conforme cu prezentul acord.

În cazul în care o măsură prevăzută de acord ar crea o dificultate operațională pentru unul sau mai multe state membre sau pentru Statele Unite ale Americii, această dificultate trebuie să fie soluționată, în primul rând, în măsura posibilă, prin consultări între statul membru sau statele membre în cauză și Statele Unite ale Americii sau, după caz, prin procedurile de consultare stabilite prin prezentul acord. În cazul în care această dificultate operațională nu poate fi soluționată doar prin intermediul consultărilor, ar fi în conformitate cu acordul ca acordurile bilaterale viitoare între statul membru sau statele membre și Statele Unite ale Americii să prevadă un mecanism alternativ fezabil din punct de vedere operațional, care să permită îndeplinirea obiectivelor vizate de dispoziția în legătură cu care a apărut dificultatea.


Top