1.   

Prezentul regulament se aplică vehiculelor din categoria N (1) în ceea ce privește protecția ocupanților cabinei.

2.   

În sensul prezentului regulament:

2.1.   

„Omologarea unui vehicul” înseamnă omologarea unui tip de vehicul în conformitate cu cerințele prezentului regulament în ceea ce privește protecția ocupanților cabinei vehiculului în cazul unui impact frontal sau în cazul răsturnării.

2.2.   

„Tip de vehicul” înseamnă o categorie de autovehicule care nu diferă în aspecte esențiale precum:

2.2.1.   

dimensiunile, formele și materialele componentelor cabinei vehiculului sau

2.2.2.   

modul de fixare a cabinei pe cadrul șasiului.

2.3.   

„Plan transversal” înseamnă un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal al vehiculului.

2.4.   

„Plan longitudinal” înseamnă un plan paralel cu planul longitudinal median al vehiculului.

2.5.   

„Vehicul cu cabina deasupra motorului” înseamnă un vehicul la care mai mult de jumătate din lungimea motorului este situată în spatele celui mai avansat punct al bazei parbrizului, iar butucul volanului este situat în sfertul anterior al lungimii vehiculului.

2.6.   

„Punctul R” înseamnă punctul de referință al scaunului astfel cum este definit la punctul 2.4 din anexa 4.

2.7.   

„Punctul H” înseamnă punctul definit la punctul 2.3 din anexa 4.

2.8.   

„Încercarea A” înseamnă o încercare la ciocnire frontală destinată evaluării rezistenței unei cabine la accidentele cu impact frontal.

2.9.   

„Încercarea B” înseamnă o încercare la ciocnire a montanților A ai cabinei destinată evaluării rezistenței unei cabine la un accident cu o răsturnare de 90° urmată de un impact.

2.10.   

„Încercarea C” înseamnă o încercare de rezistență a acoperișului cabinei destinată evaluării rezistenței unei cabine în cazul unui accident cu răsturnare de 180°.

2.11.   

„Montantul A” înseamnă suportul cel mai avansat și mai lateral al acoperișului.

2.12.   

„Parbriz” înseamnă geamul frontal al vehiculului situat între montanții A.

2.13.   

„Vehicule de categoria N1 derivate din categoria M1” înseamnă acele vehicule de categoria N1 care, începând din fața montanților A, au aceeași structură generală și aceeași formă ca ale unui vehicul preexistent din categoria M1.

2.14.   

„Cabină separată” înseamnă o cabină fixată de șasiul vehiculului prin legături specifice și care nu are părți comune cu zona de încărcare.

3.   

CERERE DE OMOLOGARE

3.1.   

Cererea de omologare a unui tip de vehicul în privința protecției ocupanților cabinei vehiculului trebuie depusă de producătorul vehiculului sau de reprezentantul lui autorizat.

3.2.   

Cererea trebuie să fie însoțită de schițe ale vehiculului care indică poziția cabinei pe vehicul și modul ei de fixare, precum și de desene suficient de detaliate legate de structura cabinei; toate desenele menționate trebuie depuse în triplu exemplar. În partea 1 din anexa 1 este prezentat un exemplu de fișă de informații privind caracteristicile constructive.

4.   

OMOLOGARE

4.1.   

În cazul în care tipul de vehicul prezentat pentru omologare în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele de la punctul 5 de mai jos, se acordă omologarea tipului respectiv de vehicul.

4.2.   

Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 03, care corespund seriei de amendamente 03) indică seria de amendamente care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul emiterii omologării. O aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de vehicul în sensul punctului 2.2 de mai sus.

4.3.   

Omologarea, extinderea, refuzul, retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de vehicul în conformitate cu prezentul regulament trebuie să fie notificată părților semnatare ale acordului care pun în aplicare prezentul regulament, prin intermediul unei fișe conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

4.4.   

Pe fiecare vehicul conform cu un anumit tip de vehicul omologat în temeiul prezentului regulament trebuie aplicată în mod vizibil și într-un loc ușor accesibil, menționat în formularul de omologare, o marcă de omologare internațională cu următoarele elemente:

4.4.1.   

un cerc în interiorul căruia se plasează litera „E”, urmată de numărul distinctiv al țării care acordă omologarea (2), precum și

4.4.2.   

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare la dreapta cercului prevăzut la punctul 4.4.1.

4.5.   

În cazul în care vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord, în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, simbolul prevăzut la punctul 4.4.1 nu trebuie repetat; în acest caz, numerele și simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora a fost acordată omologarea în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului Regulament trebuie dispuse în coloane verticale situate la dreapta simbolului prevăzut la punctul 4.4.1.

4.6.   

Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și indelebilă.

4.7.   

Marca de omologare trebuie poziționată pe plăcuța cu date a vehiculului sau în apropierea acesteia.

4.8.   

În anexa 2 la prezentul regulament sunt prezentate exemple de dispunere a mărcilor de omologare.

5.   

CERINȚE

5.1.   

Cerințe generale

5.1.1.   

Cabina vehiculului trebuie să fie proiectată și montată pe vehicul astfel încât să se elimine pe cât posibil riscul rănirii ocupanților în cazul unui accident.

5.1.2.   

Cu toate acestea, un tip de vehicul care îndeplinește cerințele din Regulamentul nr. 12 sau din Regulamentul nr. 33 sau din Regulamentul nr. 94, precum și vehiculele din categoria N1 derivate din categoria M1 omologate în temeiul Regulamentului nr. 94 se poate considera că îndeplinesc cerințele privind ciocnirea frontală (încercarea A).

Încercarea C trebuie efectuată numai pe vehicule care au cabină separată.

5.1.3.   

Încercarea C trebuie efectuată numai pe vehicule care au cabină separată.

5.1.4.   

Încercarea A (ciocnirea frontală) se efectuează numai pentru vehicule care au cabina deasupra motorului.

5.1.5.   

Pentru demonstrarea conformității cu punctul 5.1.2 sau cu punctul 5.1.3 de mai sus, pot fi folosite una, două sau trei cabine, la alegerea producătorului. Cu toate acestea, ambele etape ale încercării C, după caz, trebuie efectuate pe aceeași cabină.

5.1.6.   

Nu este necesară niciuna dintre încercările A, B și C dacă producătorul poate demonstra în mod satisfăcător serviciului tehnic, prin simulare pe calculator ori prin calcule de rezistență a părților componente ale cabinei sau prin alte metode, că, în cazul în care cabina este supusă condițiilor încercărilor, aceasta nu va suferi deformații periculoase pentru ocupanți (penetrarea în spațiul de supraviețuire).

5.2.   

Spațiul de supraviețuire necesar după efectuarea încercării sau a încercărilor

5.2.1.   

După realizarea fiecărei încercări menționate la punctul 5.1.2 sau 5.1.3, cabina vehiculului trebuie să prezinte un spațiu de supraviețuire care să permită amplasarea manechinului definit în apendicele 2 la anexa 3 într-o poziție așezată nestingherită, scaunul fiind în poziția lui mediană și manechinul neputând fi în contact cu nicio parte neelastică cu duritatea mai mare sau egală cu 50 Shore. Nu se iau în considerare părțile neelastice care pot fi îndepărtate de manechin aplicând o forță mai mică de 100 N, fără folosirea vreunui instrument. Pentru facilitarea instalării, manechinul poate fi introdus dezasamblat în cabină și asamblat ulterior în interiorul acesteia. În acest scop, scaunul trebuie să fie reglat în poziția cea mai din spate, iar manechinul trebuie să fie complet asamblat și plasat astfel încât punctul lui H să coincidă cu punctul R. Scaunul trebuie deplasat apoi înspre înainte, în poziția lui mediană, în scopul evaluării spațiului de supraviețuire. În mod alternativ, în locul manechinului de încercare definit la apendicele 2 la anexa 3 poate fi utilizat, cu sau fără instrumente de măsură, un manechin masculin din a cincizecea percentilă având caracteristicile Hibrid II sau III, descris în Regulamentul nr. 94.

5.2.2.   

Spațiul definit în acest mod trebuie verificat pentru fiecare scaun furnizat de producător.

5.3.   

Alte condiții

5.3.1.   

În timpul încercărilor, este permis ca acele componente prin care cabina este fixată pe cadrul șasiului să sufere deformări sau să fie distruse, cu condiția ca ansamblul cabinei să rămână fixat pe cadrul șasiului cu dispozitive de prindere standard și să nu se miște, să nu se deplaseze sau să nu se rotească în jurul punctelor de fixare.

5.3.2.   

Niciuna dintre uși nu trebuie să se deschidă în timpul încercării, dar nu este necesar ca ele să se poată deschide după încercare.

6.   

MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII TIPULUI DE VEHICUL

6.1.   

Orice modificare a tipului omologat trebuie adusă la cunoștința autorității de omologare de tip care a acordat omologarea de tip. Autoritatea de omologare de tip poate:

6.1.1.   

să estimeze că modificările aduse nu sunt de natură să aibă un efect negativ semnificativ și că, în orice caz, vehiculul respectă în continuare cerințele;

6.1.2.   

sau să solicite un alt raport serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

6.2.   

Confirmarea sau refuzul omologării, cu precizarea modificărilor efectuate, trebuie comunicată, prin procedura specificată la punctul 4.3, părților la acord care aplică prezentul regulament.

6.3.   

Autoritatea competentă care acordă extinderea omologării trebuie să atribuie un număr de serie pentru o astfel de extindere și să informeze ulterior celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1 la prezentul regulament.

7.   

Procedurile de conformitate a producției trebuie să fie conforme cu cele stabilite în acord (anexa 1, E/ECE/TRANS/505/Rev.3), trebuind să fie respectate următoarele cerințe:

7.1.   

un vehicul omologat în temeiul prezentului regulament trebuie construit astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la punctul 5 de mai sus;

7.2.   

autoritatea competentă care a acordat omologarea poate verifica în orice moment metodele de control al conformității aplicabile pentru fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor inspecții este de o dată la doi ani.

8.   

SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

8.1.   

Omologarea acordată pentru un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă în cazul în care cerința stabilită la punctul 7.1 de mai sus nu este îndeplinită.

8.2.   

În cazul în care o parte la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, partea respectivă trebuie să anunțe neîntârziat celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

9.   

În cazul în care titularul unei omologări încetează complet fabricarea unui tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze autoritatea care a acordat omologarea în legătură cu acest lucru. La primirea comunicării în cauză, autoritatea trebuie să informeze celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

10.   

DISPOZIȚII TRANZITORII

10.1.   

Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 02 de amendamente, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea unei omologări CEE în temeiul prezentului regulament astfel cum a fost modificat prin seria 02 de amendamente.

10.2.   

Începând cu 1 octombrie 2002, părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să acorde omologări CEE numai dacă sunt îndeplinite cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 02 de amendamente.

10.3.   

Începând cu 1 octombrie 2006, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot refuza recunoașterea omologărilor care nu au fost acordate în conformitate cu seria 02 de amendamente la prezentul regulament.

10.4.   

Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 03 de amendamente, nicio parte contractantă care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea unei omologări CEE în temeiul prezentului regulament astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

10.5.   

Începând cu 72 de luni de la data intrării în vigoare a seriei 03 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să acorde omologări CEE în conformitate cu prezentul regulament numai dacă noile tipuri de cabine care urmează să fie omologate îndeplinesc cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

10.6.   

Părțile contractante care pun în aplicare prezentul regulament nu pot refuza acordarea de extinderi ale unei omologări în temeiul seriei anterioare de amendamente la prezentul regulament.

10.7.   

Pe parcursul perioadei de 72 de luni care urmează datei intrării în vigoare a seriei 03 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să acorde în continuare omologări pentru tipurile de vehicule care îndeplinesc cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seriile precedente de amendamente.

10.8.   

Niciuna dintre părțile contractante care aplică prezentul regulament nu trebuie să refuze acordarea unei omologări naționale sau regionale unui tip de vehicul omologat în temeiul seriei 03 de amendamente la prezentul regulament.

10.9.   

Inclusiv după intrarea în vigoare a seriei 03 de amendamente la prezentul regulament, omologările vehiculelor în temeiul seriilor anterioare de amendamente la prezentul regulament rămân valabile, iar părțile contractante care aplică prezentul regulament trebuie să le accepte în continuare.

11.   

Părțile la acord care aplică prezentul regulament trebuie să comunice Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice care efectuează încercări de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și către care trebuie trimise formularele de omologare sau de refuz ori de retragere a omologării, emise în alte țări.