EUR-Lex Acces la dreptul Uniunii Europene

Înapoi la prima pagină EUR-Lex

Acest document este un extras de pe site-ul EUR-Lex

Document 32009R1200

Regulamentul (CE) nr. 1200/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la anchetele privind structura exploatațiilor agricole și anchetele privind metodele de producție agricolă, în ceea ce privește coeficienții de unitate de șeptel și definițiile caracteristicilor (Text cu relevanță pentru SEE)

JO L 329, 15.12.2009, p. 1-28 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (HR)

Statutul juridic al documentului care nu mai este în vigoare, Data încetării: 10/01/2022; abrogat prin 32021R2286

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1200/oj

15.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 329/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 1200/2009 AL COMISIEI

din 30 noiembrie 2009

de punere în aplicare a Regulamentului nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului referitor la anchetele privind structura exploatațiilor agricole și anchetele privind metodele de producție agricolă, în ceea ce privește coeficienții de unitate de șeptel și definițiile caracteristicilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 noiembrie 2008 referitor la anchetele privind structura exploatațiilor agricole și anchetele privind metodele de producție agricolă, și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 571/88 al Consiliului (1), în special articolul 2 litera (b), articolul 7 alineatul (4) și articolul 11 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 stabilește un nou cadru pentru elaborarea de statistici comunitare comparabile privind structura exploatațiilor agricole și pentru o anchetă privind metodele de producție agricolă.

(2)

Coeficienții de unitate de șeptel sunt utilizați în locul numărului de animale pentru a se efectua agregări comparabile ale diferitelor categorii de animale.

(3)

Coeficienții de unitate de șeptel ar trebui să se bazeze pe un set comun de valori pentru a se asigura comparabilitatea la nivelul Comunității în ceea ce privește aplicarea cerințelor referitoare la gradul de acoperire și la precizie.

(4)

În conformitate cu articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008, este necesar să se adopte coeficienții de unitate de șeptel care să fie utilizați în anchetele privind structura exploatațiilor agricole și în ancheta privind metodele de producție agricolă.

(5)

Pentru comparabilitate, termenii aflați în lista de caracteristici trebuie să fie înțeleși și aplicați într-un mod uniform la nivelul Comunității.

(6)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008, este necesară adoptarea definițiilor caracteristicilor care să fie utilizate pentru structura exploatațiilor agricole.

(7)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008, este necesară adoptarea definițiilor caracteristicilor care să fie utilizate pentru ancheta privind metodele de producție agricolă.

(8)

Decizia 2000/115/CE a Comisiei din 24 noiembrie 1999 privind definițiile caracteristicilor, lista produselor agricole, excepțiile de la definiții, precum și regiunile și circumscripțiile în care se întreprind anchetele privind structura exploatațiilor agricole (2) pune în aplicare Regulamentul (CEE) nr. 571/88 al Consiliului (3). Este necesar ca respectiva decizie să fie înlocuită de prezentul regulament.

(9)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru statistică agricolă înființat prin Decizia 72/279/CEE a Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Coeficienții de unitate de șeptel care urmează să fie utilizați în vederea aplicării cerințelor legate de gradul de acoperire și de precizie, în anchetele privind structura exploatațiilor agricole și în ancheta privind metodele de producție agricolă, sunt stabiliți în anexa I.

Articolul 2

Definițiile caracteristicilor care trebuie utilizate în anchetele privind structura exploatațiilor agricole comunitare sunt cele stabilite în anexa II.

Articolul 3

Definițiile caracteristicilor care trebuie utilizate în ancheta comunitară privind metodele de producție agricolă sunt cele stabilite în anexa III.

Articolul 4

Decizia 2000/115/CE se abrogă.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2009.

Pentru Comisie

Joaquín ALMUNIA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 321, 1.12.2008, p. 14.

(2)  JO L 38, 12.2.2000, p. 1.

(3)  JO L 56, 2.3.1988, p. 1.

(4)  JO L 179, 7.8.1972, p. 1.


ANEXA I

Coeficienți de unitate de șeptel

Bovine

Având vârsta sub un an

0,400

Cu vârsta de un an, dar mai mică de doi ani

0,700

Mascul, doi ani și peste

1,000

Juninci de doi ani și peste

0,800

Vaci pentru lapte

1,000

Alte vaci, de doi ani și peste

0,800

Ovine și caprine

0,100

Ecvidee

0,800

Porcine

Purcei cu greutatea în viu sub 20 kg

0,027

Scroafe de reproducție de cel puțin 50 kg și peste

0,500

Alte porcine

0,300

Păsări de curte

Pui de carne

0,007

Găini ouătoare

0,014

Struți

0,350

Alte păsări de curte

0,030

Iepuri, femele de reproducție

0,020


ANEXA II

Definiția caracteristicilor care să fie utilizate în anchetele privind structura exploatațiilor agricole comunitare (1)

I.   CARACTERISTICI GENERALE

1.01

Amplasarea exploatației

Amplasarea exploatației agricole este definită la articolul 2 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008.

1.01.01

 

Latitudine (într-un arc de 5 minute sau mai puțin)

1.01.02

 

Longitudine (într-un arc de 5 minute sau mai puțin)

1.02

Statutul juridic al exploatației

Statutul juridic al exploatației depinde de statutul titularului.

1.02.01

 

Responsabilitatea juridică și economică a exploatației este asumată de:

1.02.01.01

 

 

o persoană fizică care este unicul titular, în cazul în care exploatația este independentă?

O persoană fizică titular al unei singure exploatații care nu este legată de alte exploatații ale altora nici printr-o gestionare comună, nici prin dispoziții similare.

1.02.01.01.01

 

 

 

În cazul în care răspunsul la întrebarea anterioară este „da”, persoana (titularul) este, de asemenea, și administratorul exploatației?

1.02.01.01.01.a

 

 

 

 

În cazul în care persoana respectivă nu este administratorul exploatației, administratorul exploatației este un membru al familiei titularului?

1.02.01.01.01.b

 

 

 

 

În cazul în care administratorul exploatației este un membru al familiei titularului, administratorul exploatației este soțul/soția titularului? (2)

1.02.01.02

 

 

una sau mai multe persoane fizice care este (sunt) partener(i), în cazul în care exploatația este un grup de exploatații?

Partenerul (partenerii) într-o exploatație de grup sunt persoane fizice care posedă, dau în arendă sau gestionează împreună o exploatație agricolă sau își gestionează împreună exploatația individuală ca și cum ar fi vorba de o singură și aceeași exploatație. O asemenea cooperare trebuie să se realizeze fie conform legislației fie pe baza unui acord scris.

1.02.01.03

 

 

o persoană juridică?

Un subiect de drept diferit de persoana fizică, dar având drepturile și obligațiile normale ale unui particular, de exemplu posibilitatea de a se constitui parte în justiție sau de a fi chemat în justiție (capacitate juridică generală proprie).

1.03

Tipul de posesiune (raportat la titular) și sistemul de exploatare

1.03.01

 

Suprafața agricolă utilizată:

Suprafața agricolă utilizată reprezintă suprafața totală de teren arabil, pășune permanentă, suprafețe destinate culturilor permanente și grădinilor familiale utilizate de către titular, indiferent de tipul de posesiune sau de faptul că este utilizat ca parte a unui teren comun.

Terenul comun reprezintă suprafața agricolă utilizată de exploatația agricolă, dar care nu îi aparține direct acesteia, și anume asupra căreia se aplică drepturi comune. Alegerea metodei de punere în aplicare pentru acest teren comun este de competența statelor membre.

1.03.01.01

 

 

În regim de exploatare directă

Suprafața agricolă utilizată de exploatație care se află în proprietatea titularului sau este exploatată de acesta în calitate de uzufructuar sau ca deținător de arendă pe termen lung ce se poate moșteni sau în baza altui tip echivalent de posesiune.

1.03.01.02

 

 

În arendă

Terenul utilizat închiriat de exploatație în schimbul unei chirii agreate dinainte (în lichidități, în natură sau altfel) și pentru care există un contract de închiriere (scris sau verbal). O suprafață agricolă utilizată este atribuită numai unei singure exploatații. Dacă o suprafață agricolă utilizată este închiriată mai multor exploatații pe durata anului de referință, ea este în mod normal alocată exploatației cu care este asociată la data de referință a anchetei sau celei care s-a folosit de ea pe perioada cea mai lungă în cursul anului de referință.

1.03.01.03

 

 

Producție partajată sau alte moduri

(a)

Suprafața agricolă în producție partajată reprezintă suprafața agricolă utilizată (eventual o întreagă exploatație) exploatată în parteneriat de către proprietar cu arendașul pe baza unui contract de producție partajată (scris sau verbal). Produsul (fie economic, fie fizic) al suprafeței exploatate în parteneriat se împarte între cele două părți pe baza unui acord.

(b)

Suprafața agricolă utilizată prin alte modalități de posesiune reprezintă suprafața agricolă utilizată care nu se regăsește la niciuna dintre rubricile anterioare.

1.03.02

 

Agricultură ecologică

Practici agricole care respectă un set de standarde și norme specificate (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (3) sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind producția ecologică.

1.03.02.01

 

 

Suprafața agricolă utilizată totală a exploatației pe care sunt aplicate și certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare metode de producție ale agriculturii ecologice

Partea din suprafața agricolă utilizată a exploatației pe care producția respectă pe deplin principiile producției ecologice la nivel de exploatație, astfel cum au fost stabilite (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind certificarea producției ecologice.

1.03.02.02

 

 

Suprafața agricolă utilizată totală a exploatației aflate în curs de transformare pentru a respecta metodele agriculturii ecologice care urmează a fi certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare

Partea din suprafața agricolă utilizată a exploatației pe care se aplică metode ale agriculturii ecologice, dar la care perioada de tranziție necesară pentru a se considera că se respectă pe deplin principiile producției ecologice la nivel de exploatație, astfel cum au fost stabilite (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind producția ecologică, nu s-a finalizat încă.

1.03.02.03

 

 

Suprafața exploatației pe care metodele de producție ale agriculturii ecologice sunt fie aplicate și certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare, fie în curs de transformare pentru a fi certificat

Suprafața agricolă utilizată a exploatației pe care metodele de producție ale agriculturii ecologice sunt fie aplicate și certificate, fie în curs de transformare în vederea certificării conform anumitor standarde stabilite și norme specificate (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind producția ecologică care urmează să fie defalcate pe categorii de cultură.

Culturile sunt definite la secțiunea II „Teren”

1.03.02.03.01

 

 

 

Cereale pentru producția de boabe (inclusiv semințe)

1.03.02.03.02

 

 

 

Culturi de leguminoase uscate și proteaginoase pentru producția de boabe (inclusiv semințe și amestecuri de cereale și leguminoase)

1.03.02.03.03

 

 

 

Cartofi (inclusiv cartofi timpurii și cartofi de sămânță)

1.03.02.03.04

 

 

 

Sfecla de zahăr (exclusiv semințe)

1.03.02.03.05

 

 

 

Culturi de plante oleaginoase

1.03.02.03.06

 

 

 

Legume proaspete, pepeni și căpșuni

1.03.02.03.07

 

 

 

Pășuni și fânețe, exclusiv cele de pe terenuri accidentate

1.03.02.03.08

 

 

 

Plantații de pomi și arbuști fructiferi

1.03.02.03.09

 

 

 

Plantații de citrice

1.03.02.03.10

 

 

 

Plantații de măslini

1.03.02.03.11

 

 

 

Plantații viticole

1.03.02.03.99

 

 

 

Alte culturi (plante pentru fibre etc.)

1.03.02.04

 

 

Metodele de producție ale agriculturii ecologice aplicate producției animale și certificate în conformitate cu normele naționale sau comunitare

Numărul de animale care sunt crescute pe exploatația unde toată sau o parte din producția de animale respectă pe deplin principiile producției ecologice la nivel de exploatație, astfel cum au fost stabilite (i) în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau, dacă este cazul, în legislația cea mai recentă și (ii) în normele naționale corespunzătoare privind certificarea producției ecologice care să fie defalcată pe categorii de animale.

Șeptelul este definit la secțiunea III „Șeptel”.

1.03.02.04.01

 

 

 

Bovine

1.03.02.04.02

 

 

 

Porcine

1.03.02.04.03

 

 

 

Ovine și caprine

1.03.02.04.04

 

 

 

Păsări de curte

1.03.02.04.99

 

 

 

Alte animale

1.03.03

 

Destinația producției exploatației:

1.03.03.01

 

 

Gospodăria consumă mai mult de 50 % din valoarea producției finale a exploatației

Gospodăria reprezintă unitatea familială de care aparține exploatația și în care membrii gospodăriei împart aceleași condiții de cazare, o parte sau tot din venitul și averea lor și consumă anumite tipuri de bunuri și servicii în mod colectiv, în principal cazare și hrană.

Producția finală la care se face referire la această caracteristică respectă definiția dată pentru producția utilizabilă din conturile economice pentru agricultură, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (4)

1.03.03.02

 

 

Vânzarea directă către consumatorii finali reprezintă mai mult de 50 % din vânzările totale ale exploatației  (2)

Vânzarea directă către consumatorii finali reprezintă vânzarea de către exploatație a produselor agricole produse de aceasta, prelucrate sau nu, direct către consumatori, în vederea consumului propriu.

II.   TEREN

Suprafața totală a exploatației constă în suprafața agricolă utilizată (teren arabil, pășune permanentă, culturi permanente și grădini familiale).

2.01

Teren arabil

Teren lucrat (arat sau cultivat) cu regularitate și care face în general parte dintr-un sistem de rotație a culturilor.

Rotația culturilor reprezintă practica alternării culturilor anuale de pe o anumită parcelă conform unei scheme sau secvențe planificate în ani succesivi de cultură, astfel încât aceleași soiuri să nu fie cultivate fără întrerupere pe aceeași parcelă. În mod normal, culturile se succedă anual, dar se pot succeda și pe perioade de mai mulți ani. Pentru a se distinge între terenurile arabile și culturile permanente sau pășune permanentă, se utilizează un prag de cinci ani. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care o parcelă este utilizată pentru aceeași cultură timp de cinci ani sau mai mult fără a fi distrusă în același timp cultura precedentă prin implantarea uneia noi, aceasta nu este considerată ca fiind un teren arabil.

2.01.01

 

Cereale pentru producția de boabe (inclusiv semințe)

Se înregistrează toate suprafețele cultivate cu cereale recoltate în stare uscată pentru boabe (inclusiv cerealele utilizate în producerea de energie regenerabilă).

2.01.01.01

 

 

Grâu comun și alac

Triticum aestivum L. emend. Fiori și Paol., Triticum spelta L. și Triticum monococcum L.

2.01.01.02

 

 

Grâu dur

Triticum durum Desf.

2.01.01.03

 

 

Secară

Secale Cereale L., inclusiv amestecurile de secară și alte cereale semănate toamna (borceag).

2.01.01.04

 

 

Orz

Hordeum vulgare L.

2.01.01.05

 

 

Ovăz

Avena sativa L., inclusiv amestecurile de ovăz și alte cereale semănate primăvara.

2.01.01.06

 

 

Porumb boabe

Porumb (Zea mays L.) recoltat pentru boabe.

2.01.01.07

 

 

Orez

Oryza sativa L.

2.01.01.99

 

 

Alte cereale pentru producția de boabe

Cereale semănate în cultură pură, recoltate în stare uscată pentru boabe, neînregistrate la rubricile anterioare.

2.01.02

 

Culturi de leguminoase uscate și proteaginoase pentru producția de boabe (inclusiv semințe și amestecuri de cereale și leguminoase)

Culturi semănate și recoltate în principal pentru conținutul în proteine.

Se înregistrează toate suprafețele cultivate cu leguminoase uscate și de culturi proteice recoltate în stare uscată pentru boabe, indiferent de utilizare (inclusiv culturile utilizate în producerea de energie regenerabilă).

2.01.02.01

 

 

dintre care mazăre, fasole boabe și lupin dulce

Pisum sativum L., Vicia faba L., Lupinus spp., semănate în cultură pură și recoltate în stare uscată pentru boabe.

2.01.03

 

Cartofi (inclusiv cartofi timpurii și cartofi de sămânță)

Solanum tuberosum L.

2.01.04

 

Sfecla de zahăr (exclusiv semințe)

Beta vulgaris L. destinate industriei zahărului și producerii de alcool (inclusiv pentru producerea de energie).

2.01.05

 

Rădăcinoase furajere și brasicaceae (exclusiv semințe)

Sfecla furajeră (Beta vulgaris L.) și plante din familia brasicacee recoltate în principal pentru hrana animalelor, indiferent dacă sunt rădăcină sau tulpină, și alte plante cultivate în principal pentru rădăcinile lor furajere, care nu au fost menționate în altă parte.

2.01.06

 

Culturi industriale:

Culturi care de obicei nu sunt vândute direct pentru consum, deoarece necesită o prelucrare industrială înainte de utilizarea finală.

Se înregistrează toate suprafețele de pe care se recoltează plante industriale, indiferent de utilizare (inclusiv recoltele utilizate pentru producția de energie regenerabilă).

2.01.06.01

 

 

Tutun

Nicotiana tabacum L.

2.01.06.02

 

 

Hamei

Humulus lupulus L.

2.01.06.03

 

 

Bumbac

Gossypium spp., recoltat pentru fibră precum și pentru semințe oleaginoase.

2.01.06.04

 

 

Rapiță și rapiță sălbatică

Brassica napus L. (partim) și Brassica rapa L. var. sylvestris (Lam.) Rapiță, cultivată pentru producția de ulei, recoltată sub formă de boabe uscate.

2.01.06.05

 

 

Floarea-soarelui

Helianthus annuus L., recoltată sub formă de boabe uscate.

2.01.06.06

 

 

Soia

Glycine max L. Merril, recoltată sub formă de boabe uscate.

2.01.06.07

 

 

Semințe de in (in pentru ulei)

Linum usitatissimum L., varietăți cultivate în special pentru producția de ulei, recoltate sub formă de boabe uscate.

2.01.06.08

 

 

Alte culturi oleaginoase

Alte plante cultivate în principal pentru conținutul în ulei, recoltate sub formă de boabe uscate, care nu sunt menționate în altă parte.

2.01.06.09

 

 

In

Linum usitatissimum L., varietăți cultivate în principal pentru producția de fibre.

2.01.06.10

 

 

Cânepă

Cannabis sativa L.

2.01.06.11

 

 

Alte culturi de plante pentru fibre

Alte plante cultivate în principal pentru conținutul în fibră, care nu sunt menționate în altă parte.

2.01.06.12

 

 

Plante aromatice, medicinale și culinare

Plante sau părți din plante utilizate în scopuri farmaceutice, producerea de parfum sau consumul uman.

Plantele culinare se disting de legume prin faptul că sunt utilizate în cantități mici și că asigură mai degrabă aroma decât substanța nutritivă.

2.01.06.99

 

 

Alte culturi industriale care nu sunt menționate în altă parte

Alte culturi de plante tehnice care nu sunt menționate în altă parte.

Sunt incluse și suprafețele de culturi utilizate pentru producția de energie regenerabilă.

2.01.07

 

Legume proaspete, pepeni și căpșuni, din care:

2.01.07.01

 

 

În aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil)

Legume proaspete, pepeni și căpșuni, în aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil)

2.01.07.01.01

 

 

 

În câmp deschis

Legume proaspete, pepeni și căpșuni cultivate pe teren arabil în rotație cu alte culturi agricole.

2.01.07.01.02

 

 

 

Producție casnică

Legume proaspete, pepeni și căpșuni cultivate pe teren arabil în rotație cu alte culturi horticole.

2.01.07.02

 

 

În seră sau sub alt tip de acoperiș protector (accesibil)

Culturi practicate în sere sau sub acoperișuri înalte, fixe sau mobile (sticlă sau plastic rigid sau flexibil) pe tot parcursul sau pe o mare parte a ciclului vegetativ al acestora.

2.01.08

 

Flori și plante ornamentale (exclusiv pepinierele)

2.01.08.01

 

 

În aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil)

Flori și plante ornamentale (exclusiv pepinierele) cultivate în aer liber sau sub acoperiș protector jos (neaccesibil).

2.01.08.02

 

 

În seră sau sub alt tip de acoperiș protector (accesibil)

Flori și plante ornamentale (exclusiv pepinierele) cultivate în sere sau sub acoperișuri înalte, fixe sau mobile (sticlă sau plastic rigid sau flexibil) pe tot parcursul sau pe o mare parte a ciclului vegetativ al acestora.

2.01.09

 

Plante recoltate verzi

Totalitatea culturilor „verzi” pe terenuri arabile destinate în principal hranei animalelor, în rotație cu alte culturi și care ocupă aceeași suprafață timp de mai puțin de cinci ani (culturi furajere anuale și multianuale).

Sunt incluse și culturile utilizate pentru producția de energie regenerabilă.

Sunt incluse și culturile neutilizate în exploatație, dar vândute, fie pentru a fi utilizate direct de către alte exploatații, fie pentru industrie.

2.01.09.01

 

 

Pășuni temporare

Plante erbacee pentru pășunat, fân sau însilozare incluse ca parte a unei rotații normale a culturilor, care ocupă solul timp de cel puțin o campanie și mai puțin de cinci ani, semănăturile fiind realizate cu graminee simple sau în amestec. Suprafețele se desțelenesc prin arătură sau prin alte lucrări sau plantele se distrug prin alte metode, de exemplu erbicidare, înainte să fie însămânțate din nou.

Sunt incluse amestecurile în care predomină gramineele și alte culturi furajere (în general, leguminoase), pășunate, recoltate sub formă de plante verzi sau fân.

2.01.09.02

 

 

Alte plante recoltate verzi

Alte culturi furajere anuale sau multianuale (mai puțin de 5 ani).

2.01.09.02.01

 

 

 

Porumb verde

Toate formele de porumb (Zea mays L.) cultivat în principal pentru însilozare, care nu este recoltat pentru boabe (știuletele întreg, părți sau planta întreagă).

Aceasta include porumbul verde consumat direct de către animale (fără însilozare) și știuleții de porumb (boabe, cocean, pănuși) recoltat ca furaj pentru animale sau în vederea însilozării, precum și pentru producția de energie regenerabilă.

2.01.09.02.02

 

 

 

Plante leguminoase

Plante leguminoase cultivate și recoltate în stare verde ca plantă întreagă, în principal pentru furaj.

Sunt incluse amestecurile în care predomină (în mod normal > 80 %) leguminoasele furajere și gramineele, recoltate verzi sau ca fân.

2.01.09.02.99

 

 

 

Alte plante recoltate verzi care nu sunt menționate în altă parte

Alte culturi pe terenuri arabile destinate în principal hranei animalelor, recoltate verzi, care nu sunt menționate în altă parte.

2.01.10

 

Semințe și răsaduri pe teren arabil

Suprafețe pentru producția de semințe sau de răsaduri, destinate vânzării, altele decât cele de cereale, orez, legume uscate, cartofi și plante oleaginoase.

2.01.11

 

Alte culturi pe teren arabil

Culturi pe teren arabil care nu sunt incluse în altă parte.

2.01.12

 

Teren necultivat

Orice teren arabil inclus în sistemul de rotație a culturilor, lucrat sau nu, dar fără intenția de a se produce o recoltă pe durata unui an agricol.

Caracteristica esențială a terenului necultivat este că acesta se lasă în repaus pentru a se reface, în mod normal pe toată durata unui an agricol.

Terenul necultivat poate fi:

1.

teren gol, fără nicio cultură;

2.

teren cu vegetație naturală spontană, care poate fi utilizată ca hrană pentru animale sau se poate introduce în arătură;

3.

teren însămânțat exclusiv pentru producția de îngrășăminte verzi (teren necultivat verde).

Sunt incluse toate suprafețele de teren arabil păstrat în bune condiții agricole și de mediu, astfel cum sunt definite la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului (5) sau, unde este cazul, în legislația cea mai recentă, indiferent dacă sunt parte sau nu a unei rotații a culturilor.

2.01.12.01

 

 

Teren necultivat fără niciun fel de subvenții

Teren necultivat pentru care nu se plătește niciun ajutor financiar sau subvenție.

2.01.12.02

 

 

Teren necultivat, aflat în regim de subvenții fără exploatație economică

Teren necultivat pentru care titularul poate solicita ajutor financiar.

2.02

Grădini familiale

Suprafețe alocate cultivării de produse agricole destinate consumului propriu al titularului și al familiei sale, în mod normal separate de restul terenului agricol, și recunoscute sub denumirea de grădini familiale.

Sunt vândute de exploatație numai produsele excedentare ocazionale care provin de pe această suprafață. Toate suprafețele ale căror produse sunt vândute cu regularitate pe piață sunt incluse la alte rubrici, chiar dacă o parte din acestea este consumată de către titular și familia sa.

2.03

Pajiște permanentă

Teren consacrat în mod permanent (pentru o perioadă de cinci ani și mai mult) culturii de plante furajere erbacee, fie că acestea sunt cultivate (semănate), fie naturale (autoînsămânțate), care nu intră în sistemul de rotație a culturilor al exploatației.

Terenul poate fi utilizat pentru pășunat sau poate fi cosit pentru însilozare, fân sau pentru producerea de energie regenerabilă.

2.03.01

 

Pășuni și fânețe, exclusiv cele de pe terenuri accidentate

Pășune permanentă aflată pe soluri de calitate bună sau medie. Aceste suprafețe pot fi utilizate în mod normal pentru pășunatul intensiv.

2.03.02

 

Pășuni și fânețe pe terenuri accidentate

Pajiștile permanente cu randament slab, cu soluri în general sărace, de exemplu cele situate frecvent pe coline și la altitudine mare, de obicei neameliorate cu îngrășăminte, prin cultură, cu însămânțări sau drenaj.

Aceste suprafețe pot fi în mod normal utilizate pentru pășunatul extensiv și nu sunt în mod normal cosite sau se practică cositul extensiv; ele nu pot face față unei densități mari de animale.

2.03.03

 

Pajiști permanente care nu mai sunt folosite pentru producție și care pot beneficia de subvenții

Suprafețele pajiștilor permanente și ale fânețelor care nu mai sunt folosite pentru producție și care, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 sau, după caz, cu legislația cea mai recentă, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu și pot beneficia de sprijin financiar.

2.04

Culturi permanente

Culturi care nu sunt cultivate în rotație, altele decât pajiștile permanente, care ocupă solul o perioadă lungă de timp și dau recolte timp de mai mulți ani.

2.04.01

 

Plantații de pomi și arbuști fructiferi

Suprafețe cu pomi fructiferi, arbuști sau plante vivace cu fructe tip bacă altele decât căpșunii, destinate producției de fructe. Livezile pot fi de tip continuu cu spațiere minimă între arbori sau de tip discontinuu cu spațiere mare.

2.04.01.01

 

 

Specii de fructe, dintre care:

2.04.01.01.01

 

 

 

Fructe din zone cu climă temperată

Plantații de pomi fructiferi care sunt cultivate în mod tradițional în zonele cu climă temperată în vederea producerii de fructe.

2.04.01.01.02

 

 

 

Fructe din zone cu climă subtropicală

Plantații de pomi fructiferi care nu sunt cultivate în mod tradițional în zonele cu climă subtropicală în vederea producerii de fructe.

2.04.01.02

 

 

Specii de bace

Arbuști fructiferi care se plantează în mod tradițional atât în zonele cu climă temperată, cât și în cele cu climă subtropicală în vederea producerii de fructe tip bacă.

2.04.01.03

 

 

Fructe cu coajă lemnoasă

Plantații de pomi cu fructe cu coajă lemnoasă care sunt cultivate în mod tradițional în zone cu climă temperată și în zone cu climă subtropicală.

2.04.02

 

Plantații de citrice

Plantații de Citrus spp.

2.04.03

 

Plantații de măslini

Plantații de Olea europea L.

2.04.03.01

 

 

Care produc în mod curent măsline de masă

Plantații de varietăți cultivate în mod curent în vederea producerii de măsline de masă.

2.04.03.02

 

 

Care produc în mod curent măsline pentru producția de ulei de măsline

Plantații de varietăți cultivate în mod curent pentru producerea de ulei de măsline.

2.04.04

 

Plantații viticole, din care cele care produc în mod curent:

Plantații de Vitis vinifera L.

2.04.04.01

 

 

Vin de calitate

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de vinuri cu denumire de origine protejată (DOP) care respectă cerințele (i) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului (6) sau, unde este cazul, din legislația cea mai recentă și (ii) din normele naționale corespunzătoare.

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de vinuri cu indicație geografică protejată (IGP) care respectă cerințele (i) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 sau, unde este cazul, din legislația cea mai recentă și (ii) din normele naționale corespunzătoare.

2.04.04.02

 

 

Alte vinuri

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de vinuri, altele decât vinurile DOP și IGP.

2.04.04.03

 

 

Struguri de masă

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de struguri proaspeți.

2.04.04.04

 

 

Stafide

Varietăți de struguri cultivate în mod curent pentru producția de stafide.

2.04.05

 

Pepiniere

Suprafețe de plante tinere lemnoase cultivate în aer liber destinate replantării:

(a)

pepiniere viticole și vii-mamă pentru portaltoi;

(b)

pepiniere de pomi și arbuști fructiferi;

(c)

pepiniere de plante ornamentale;

(d)

pepiniere de arbori de pădure (cu excepția arborilor pentru nevoile proprii ale exploatației, crescuți în zona împădurită);

(e)

arbori și arbuști pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe ramblee (de exemplu, plante pentru garduri vii, trandafiri ornamentali și alți arbuști ornamentali, conifere ornamentale), precum și portaltoii acestora și materialul săditor.

2.04.06

 

Alte culturi permanente

Culturi permanente în aer liber altele decât cele menționate la rubricile precedente și, în special, cele utilizate pentru împletituri și țesături, recoltate în general anual.

2.04.06.01

 

 

dintre care pomi de Crăciun (2)

Arbori plantați în scopuri comerciale ca pomi de Crăciun pe suprafața agricolă utilizată.

2.04.07

 

Culturi permanente în seră

2.05

Alt tip de teren

Acest „alt tip de teren” cuprinde suprafața agricolă neutilizată (suprafață agricolă care nu mai este exploatată din motive economice, sociale sau din alte motive și care nu se mai folosește în sistemul de rotație a culturilor), suprafața împădurită și alt teren ocupat de clădiri, curtea exploatației, drumuri, iazuri, cariere, teren arid, teren stâncos etc.

2.05.01

 

Suprafață agricolă neutilizată

Suprafață utilizată anterior ca suprafață agricolă, dar care, în cursul anului de referință pentru anchetă, nu mai este lucrată din motive economice, sociale sau din alte motive și care nu participă la sistemul de rotație a culturilor, și anume teren care nu este destinat niciunei utilizări agricole.

Acest teren ar putea fi redat culturii cu ajutorul mijloacelor disponibile în mod normal într-o exploatație.

2.05.02

 

Suprafețe împădurite

Suprafețe acoperite de copaci sau arbuști de pădure, inclusiv plantații de plopi în interiorul sau în afara pădurii și pepinierele de copaci de pădure cultivate pe teren împădurit pentru nevoile proprii ale exploatației, precum și facilități forestiere (drumuri forestiere, depozite pentru cherestea etc.).

2.05.02.01

 

 

dintre care crânguri cu rotație rapidă

Suprafețele împădurite pentru creșterea plantelor de pădure, în cazul în care perioada de rotație este de 20 ani sau mai puțin.

Perioada de rotație este timpul dintre prima semănare/plantare a copacilor și recoltarea produsului final, în cazul în care recoltarea nu include acțiuni curente de gospodărire, cum ar fi rărirea.

2.05.03

 

Alt tip de teren (teren ocupat de clădiri, curtea exploatației, drumuri, iazuri, cariere, teren arid, teren stâncos etc.)

Toate acele părți din suprafața totală care aparțin exploatației agricole care nu constituie nici suprafață agricolă utilizată, nici suprafață agricolă neutilizată, nici teren împădurit.

2.06

Ciuperci, suprafață irigată, culturi energetice și culturi modificate genetic

2.06.01

 

Ciuperci

Ciuperci de cultură crescute în clădiri care au fost construite special sau adaptate pentru creșterea ciupercilor, precum și spații subterane, peșteri și pivnițe.

2.06.02

 

Suprafață irigată

2.06.02.01

 

 

Suprafață irigabilă totală

Suprafața agricolă utilizată totală maximă care, în cursul anului de referință, ar putea fi irigată cu instalațiile și cantitatea de apă disponibile în mod curent pe exploatație.

2.06.02.02

 

 

Suprafață totală cultivată irigată cel puțin o dată în ultimele 12 luni

Suprafața culturilor care au fost irigate efectiv cel puțin o dată în cursul celor 12 luni anterioare datei anchetei.

2.06.03

 

Culturi energetice (pentru producerea de biocombustibili sau de alte tipuri de energie regenerabilă)

Suprafața de producție a culturilor energetice care beneficiază de următoarele schemele de sprijin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1782/2003:

ajutor specific pentru culturi energetice (articolul 88);

plățile legate de retragerile din circuitul agricol atunci când producția are loc pe o suprafață retrasă din circuitul agricol (articolul 55 sau 56).

Nu sunt incluse alte suprafețe utilizate pentru producția de culturi energetice (cu precădere cele care beneficiază de plăți legate de drepturi „normale” în cadrul schemei de plată unică sau schemei simplificate de plată pe suprafață).

2.06.03.01

 

 

din care pe suprafață retrasă din circuitul agricol

Suprafața de producție a culturilor energetice care beneficiază de plăți legate de drepturile de retragere din circuitul agricol când producția se obține de pe o suprafață retrasă din circuitul agricol [Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, articolul 55 sau 56]

2.06.04

 

Culturi modificate genetic

„culturi modificate genetic (CMG)” înseamnă orice organism, astfel cum este definit la articolul 2 din Directiva 2001/18/CE a Consiliului (7) sau, unde este cazul, în legislația cea mai recentă.

III.   ȘEPTEL

Efective de animale de producție care se află în posesia sau gestiunea directă a exploatației la data de referință a anchetei.

Animalele nu aparțin în mod necesar deținătorului exploatației. Aceste animale se pot afla în exploatație (pe suprafețele agricole utilizate sau în adăposturi folosite de exploatație) sau în afara acesteia (pe pășunile comunale sau în curs de migrare etc.).

3.01

Ecvidee

Animale domestice care aparțin familiei Equidae, genus Equus (cai, măgari etc.).

3.02

Bovine

Animale domestice din specia Bos taurus și Bubalus bubalis, inclusiv hibrizi, cum ar fi Beefalo.

3.02.01

 

Bovine, sub un an, masculi și femele

3.02.02

 

Bovine, între unu și doi ani, masculi

3.02.03

 

Bovine, între unu și doi ani, femele

3.02.04

 

Bovine, masculi, de doi ani și peste

3.02.05

 

Juninci de doi ani și peste

Bovine femele în vârstă de doi ani și mai mult care nu au fătat.

3.02.06

 

Vaci pentru lapte

Bovine femele care au fătat (inclusiv cele sub doi ani) și care datorită rasei sau unor calități speciale sunt crescute exclusiv sau în mod principal pentru producția laptelui pentru consum uman sau pentru prelucrare în vederea obținerii de produse lactate.

3.02.99

 

Alte vaci

Bovine femele care au fătat (inclusiv cele sub doi ani) și care datorită rasei sau unor calități speciale sunt crescute exclusiv sau în mod principal pentru reproducție și al căror lapte nu este destinat consumului uman sau prelucrării în vederea obținerii de produse lactate.

3.03

Ovine și caprine

3.03.1

 

Ovine (toate vârstele)

Animale domestice din specia Ovis aries.

3.03.01.01

 

 

Femele de reproducție

Oi și mioare montate.

3.03.01.99

 

 

Alte ovine

Toate ovinele, altele decât femele de reproducție.

3.03.02

 

Caprine (toate vârstele)

Animale domestice din subspecia Capra aegagrus hircus.

3.03.02.01

 

 

Femele de reproducție

Capre care au fătat deja o dată și capre care au fost împerecheate.

3.03.02.99

 

 

Alte caprine

Toate caprinele care nu sunt femele pentru reproducție.

3.04

Porcine

Animale domestice din specia Sus scrofa domesticus.

3.04.01

 

Purcei cu greutatea animalului viu sub 20 de kilograme

Purcei care au în general greutatea animalului viu de mai puțin de 20 kilograme.

3.04.02

 

Scroafe de reproducție de 50 de kilograme și peste

Porcine femele pentru reproducție de 50 de kilograme și peste păstrate pentru rasă, indiferent dacă au fătat sau nu.

3.04.99

 

Alte porcine

Porcine care nu au fost menționate în altă parte.

3.05

Păsări de curte

3.05.01

 

Pui de carne

Animale domestice din specia Gallus gallus crescute pentru producția de carne.

3.05.02

 

Găini ouătoare

Animale domestice din specia Gallus gallus crescute pentru producția de ouă.

3.05.03

 

Alte păsări de curte

Păsări de curte care nu au fost menționate la rubrica „Păsări de curte” sau la rubrica „Găini ouătoare”.

3.05.03.01

 

 

Curcani  (2)

Animale domestice din specia Meleagris.

3.05.03.02

 

 

Rațe  (2)

Animale domestice din speciile Anas și Cairina moschata.

3.05.03.03

 

 

Gâște  (2)

Animale domestice din specia Anser anser dom.

3.05.03.04

 

 

Struți  (2)

Struți (Struthio camelus).

3.05.03.99

 

 

Alte păsări de curte care nu sunt menționate în altă parte  (2)

3.06

Iepuri, femele de reproducție

Iepuri femele (din specia Oryctolagus) pentru reproducția de iepuri pentru carne, care au fătat deja.

3.07

Albine

Numărul de stupi ocupați cu albine (Apis mellifera) pentru producerea de miere.

3.99

Animale domestice care nu sunt menționate în altă parte

Orice animale domestice de producție care nu sunt menționate în această secțiune.

IV.   MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE

4.01

IV. (i) MAȘINI  (2)

Vehicule cu motor și mașini utilizate de exploatația agricolă în cursul ultimelor douăsprezece luni precedente datei de referință a anchetei.

4.01.01

 

Care aparțin exclusiv exploatației

Vehicule cu motor, mașini și utilaje care sunt în proprietatea unică a exploatației agricole la data de referință a anchetei.

4.01.01.a

 

 

Tractoare cu patru roți, tractoare cu șenile, transportatoare de unelte

Toate tractoarele care au cel puțin două osii și orice alte vehicule cu motor utilizate ca tractoare agricole.

4.01.01.b

 

 

Cultivatoare, prășitoare, prășitoare rotative și secerători

Vehicule cu motor cu o singură osie sau fără osie, utilizate în agricultură, horticultură și viticultură.

4.01.01.c

 

 

Combine de recoltat

Mașini pentru recoltat și treierat cereale, plante oleaginoase și proteaginoase, semințe de legume și graminee etc., indiferent dacă sunt cu autopropulsie, tractate de sau montate pe tractor.

4.01.01.d

 

 

Alte mașini de recoltat complet mecanizate

Mașini, altele decât combinele de recoltat, pentru recoltarea în flux continuu a sfeclei de zahăr, cartofilor sau furajelor, indiferent dacă sunt autopropulsate, tractate de sau montate pe tractor.

4.01.02

 

Mașini utilizate de mai multe exploatații

Vehicule cu motor și mașini utilizate de exploatația agricolă în ultimele douăsprezece luni care precedă ziua de referință a anchetei, dar care sunt în proprietatea:

unei alte exploatații agricole (de exemplu utilizate pe bază de întrajutorare reciprocă sau închiriate de la un sindicat de împrumut de mașini); sau

a unei cooperative; sau

a două sau mai multe exploatații agricole în coproprietate; sau

a unei grupări în vederea utilizării de mașini; sau

a unei agenții de furnizare de servicii agricole.

4.01.02.a

 

 

Tractoare cu patru roți, tractoare cu șenile, transportatoare de unelte

4.01.02.b

 

 

Cultivatoare, prășitoare, prășitoare rotative și secerători

4.01.02.c

 

 

Combine de recoltat

4.01.02.d

 

 

Alte mașini de recoltat complet mecanizate

4.02

IV. (ii) ECHIPAMENT

4.02.01

 

Echipament folosit pentru producerea de energie regenerabilă în funcție de tipul de sursă de energie:

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă pe durata a 12 luni care se încheie în ziua de referință a anchetei pentru comercializare (conectată la rețea) sau pentru propria producție agricolă (neconectată la rețea).

Echipamentul situat pe teren care aparține exploatației este exclus dacă fermierul nu este implicat în producerea de energie, fie prin investiții, fie prin participare activă (i.e. doar primește chirie pentru teren).

4.02.01.01

 

 

Energie eoliană

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din energie eoliană.

Energia eoliană este energia cinetică a vântului exploatată pentru a produce energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene.

Energia mecanică obținută direct din energia eoliană este, de asemenea, inclusă.

4.02.01.02

 

 

Biomasă

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din biomasă.

Biomasa este material organic, non-fosil solid, lichid sau gazos, de origine biologică, utilizat pentru producerea de căldură, electricitate sau combustibil pentru transport.

4.02.01.02.01

 

 

 

din care biometan

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din biomasă.

Biogazul este un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei.

4.02.01.03

 

 

Energie solară

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din radiația solară.

Radiația solară reprezintă radiațiile solare exploatate pentru producerea de apă caldă și de energie electrică.

4.02.01.04

 

 

Energie hidraulică

Echipament utilizat de către exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă din energie hidraulică.

Energia hidraulică reprezintă energia potențială și cinetică a apei transformată în energie electrică în hidrocentrale.

Energia mecanică obținută direct din energia apei este, de asemenea, inclusă.

4.02.01.99

 

 

Alte tipuri de surse de energie regenerabilă

Orice alt echipament utilizat de exploatația agricolă pentru producerea de energie regenerabilă care nu a fost menționat în altă parte la această secțiune.

V.   FORȚA DE MUNCĂ

5.01

V. (i) LUCRĂRI AGRICOLE PE EXPLOATAȚIE

 

 

Forța de muncă agricolă

Forța de muncă agricolă a exploatației include toate persoanele care au absolvit învățământul obligatoriu (dacă au împlinit vârsta de absolvire a școlii) care au lucrat pe exploatația care a făcut obiectul anchetei în cursul celor 12 luni de dinaintea zilei de referință a anchetei.

În cazul în care legislația națională nu precizează vârsta minimă pentru învățământul obligatoriu la zi sau seral, se consideră ca vârstă convențională de absolvire a școlii vârsta de 15 ani.

Titularii individuali care nu prestează activitate agricolă pe exploatație sunt înregistrați în anchetă, dar nu sunt trecuți la „Forța de muncă agricolă totală”.

Toate persoanele care au vârsta de pensionare și continuă să lucreze pe exploatație se includ în forța de muncă a exploatației.

Nu este cuprinsă forța de muncă care lucrează în cadrul exploatației, dar este utilizată de un terț sau în cadrul unor acorduri de întrajutorare (de exemplu, personalul din întreprinderi agricole sau din cooperative).

 

 

Munca agricolă

Este considerată muncă agricolă orice tip de muncă pe exploatație care contribuie fie la (i) activitățile definite în anexa I din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008; fie la (ii) întreținerea mijloacelor de producție; fie la (iii) activități ce decurg în mod direct din aceste activități productive.

 

 

Timpul utilizat pentru muncă agricolă pe exploatație

Timpul utilizat pentru muncă agricolă pe exploatație reprezintă timpul de lucru alocat efectiv muncii agricole pentru exploatație, exclusiv munca în gospodăriile titularului sau administratorului.

 

 

Unitate anuală de muncă (UAM)

Timpul de ocupare echivalent normă întreagă, și anume numărul total de ore de muncă împărțit la media anuală a orelor de muncă pentru locurile de muncă cu normă întreagă din țară.

Prin normă întreagă se înțelege numărul minim de ore necesar potrivit dispozițiilor naționale care reglementează contractele de angajare. În cazul în care în aceste contracte nu este indicat numărul anual de ore, se ia în considerare un minim de 1 800 de ore pe an (225 de zile lucrătoare de opt ore).

5.01.01

 

Titularul

Titularul este persoana fizică, grupul de persoane fizice sau persoana juridică în numele și pe seama căreia este exploatată exploatația și care răspunde din punct de vedere juridic și economic de exploatație, adică persoana care își asumă riscurile economice pentru aceasta.

Titularul poate fi proprietar, fermier, emfiteot, uzufructuar sau mandatar.

5.01.01.01

 

 

Sex

5.01.01.02

 

 

Vârstă

5.01.01.03

 

 

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților din gospodărie)

5.01.02

 

Administratorul

Persoana fizică care se ocupă de gestionarea curentă financiară și a producției care țin de funcționarea exploatației respective.

5.01.02.01

 

 

Sex

5.01.02.02

 

 

Vârstă

5.01.02.03

 

 

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților din gospodărie)

5.01.02.04

 

 

Nivelul de instruire al șefului exploatației

5.01.02.04.a

 

 

 

Pregătirea agricolă a șefului exploatației

Numai experiența practică în domeniul agriculturii

Experiența acumulată prin muncă efectivă într-o exploatație agricolă.

Formare elementară în domeniul agriculturii

Orice ciclu de formare încheiat într-un colegiu agricol general și/sau într-o instituție specializată în anumite discipline (horticultură, viticultură, silvicultură, piscicultură, științe veterinare, tehnologie agricolă și discipline conexe). Ucenicia agricolă încheiată se consideră de asemenea pregătire de bază.

Pregătire completă în domeniul agriculturii

Orice curs de pregătire cu o durată de cel puțin doi ani compleți de pregătire după încheierea învățământului obligatoriu și încheiat la un colegiu agricol, universitate sau alt institut de învățământ superior în specialitatea agricultură, horticultură, viticultură, silvicultură, piscicultură, științe veterinare, tehnologie agricolă sau o disciplină conexă.

5.01.02.04.b

 

 

 

Formarea profesională a administratorului în ultimele 12 luni  (8)

Formarea profesională reprezintă o măsură sau o activitate de formare furnizată de un formator sau o instituție de formare care are ca prim obiectiv dobândirea de noi competențe legate de activitățile agricole sau de activități legate direct de exploatație sau dezvoltarea și perfecționarea celor existente.

5.01.03

 

Membri ai familiei titularului, care desfășoară activități agricole pentru exploatație:

Membrii de familie ai titularului unic, inclusiv soțul/soția, care desfășoară activități agricole pe exploatație, dar care nu locuiesc în mod necesar pe exploatație.

În general, membrii familiei titularului sunt soțul/soția, rudele în linie ascendentă sau descendentă (inclusiv cele prin căsătorie sau prin adopție) și frații și surorile titularului sau soțul/soția său/sa.

Două persoane care locuiesc împreună ca parteneri conjugali, fără a fi căsătoriți, sunt considerate, de asemenea, ca fiind soț și soție.

5.01.03.01

 

 

Membri ai familiei titularului unic, care desfășoară activități agricole pentru exploatație: bărbați

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.03.02

 

 

Membri ai familiei titularului unic, care desfășoară activități agricole pentru exploatație: femei

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.04

 

Angajați permanenți nemembri ai familiei

Toate persoanele care efectuează activități agricole și care primesc pentru acesta orice tip de remunerație (salariu, simbrie, profit sau alte plăți, inclusiv plata în natură) de pe exploatația agricolă, altele decât titularul și membrii familiei sale.

Forța de muncă angajată permanent sunt persoanele care au efectuat activități agricole pe exploatație în cursul celor 12 luni care precedă ziua de referință a anchetei, indiferent de durata săptămânii de lucru.

De asemenea, sunt incluse și persoanele care au muncit cu regularitate o parte din această perioadă, dar care nu au putut munci întreaga perioadă, din următoarele motive:

1.

condițiile speciale de producție în cadrul exploatației (de exemplu, la exploatațiile specializate în cultivarea măslinilor sau a strugurilor sau a fructelor și legumelor în aer liber, sau în îngrășarea vitelor prin hrănirea cu iarbă, în cazul cărora forța de muncă este necesară un număr limitat de luni);

2.

neprezentare la lucru ca urmare a concediilor, a satisfacerii serviciului militar, a unor boli, accidente sau a decesului;

3.

începerea sau încetarea angajării pe exploatație (acoperă, de asemenea, și lucrătorii care încetează lucrul pentru o exploatație agricolă pentru a începe să lucreze pentru o alta, în cursul celor 12 luni care precedă ziua de referință a anchetei);

4.

încetarea totală a activității în cadrul exploatației din cauze de forță majoră (inundații, incendii etc.).

5.01.04.01

 

 

Angajați permanenți nemembri ai familiei: bărbați

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.04.02

 

 

Angajați permanenți nemembri ai familiei: femei

Activități agricole în cadrul exploatației (în afara activităților de gospodărie)

5.01.05

 

Angajați nepermanenți nemembri ai familiei: bărbați și femei

Persoanele angajate nepermanent sunt lucrătorii „fără contract permanent”care, din alte motive decât cele enumerate la rubrica „Angajați permanenți nemembri ai familiei”, nu au muncit în fiecare săptămână pe exploatația agricolă în cursul celor 12 luni care precedă ziua de referință a anchetei.

Numărul de zile de lucru efectuate de forța de muncă nepermanentă, nemembră a familiei, este orice zi cu o durată care să îl îndreptățească pe lucrător la plata salariului sau a oricărui alt tip de remunerare (profit sau alte plăți, inclusiv plata în natură) pentru o zi completă de muncă în cursul căreia este prestată o muncă de tipul celei efectuate de un lucrător agricol angajat cu normă întreagă. Zilele de concediu și de concediu medical nu se socotesc zile de muncă.

O zi de muncă completă este ziua normală de muncă a lucrătorilor angajați permanenți cu normă întreagă.

5.01.06

 

Numărul total de zile lucrătoare cu normă întreagă de muncă agricolă în cursul celor 12 luni care precedă ziua anchetei, neincluse în categoriile anterioare, efectuate pe exploatație de persoane neangajate direct de titular (de exemplu persoane angajate de contractori)

Toate tipurile de muncă agricolă desfășurată pe exploatație pentru exploatație de către persoane care nu sunt angajate direct de către exploatație, ci sunt liber întreprinzători sau angajate de terți, de exemplu, contractori sau cooperative.

Numărul de ore de muncă prestate trebuie să fie transformat în numărul echivalent de zile sau săptămâni de muncă cu normă întreagă.

5.02

V. (ii) ALTE ACTIVITĂȚI LUCRATIVE (alte activități decât cele agricole, pe exploatație, și activități în afara exploatației)

Altă activitate lucrativă este orice activitate, alta decât cea privind munca agricolă definită la secțiunea V. punctul (i), desfășurată în schimbul unei remunerații (salariu, simbrie, profit sau alt tip de plată, inclusiv plata în natură, pentru serviciul prestat).

Se include și munca agricolă efectuată de către forța de muncă a unei exploatații agricole pentru o altă exploatație.

Informațiile sunt colectate numai pe exploatația unde titularul este o persoană fizică (acolo unde titularul este și administrator). Persoanele juridice sunt excluse.

Sunt excluse activitățile lucrative secundare neagricole inseparabile desfășurate în cadrul exploatației deoarece acestea sunt incluse la activitate agricolă.

 

Activitatea principală

Activități care ocupă un timp mai mare decât activitatea agricolă efectuată pentru exploatație.

 

Activitate secundară

Activități care ocupă un timp mai mic decât activitatea agricolă efectuată pentru exploatație.

5.02.01

 

Alte activități lucrative ale titularului care este, de asemenea, și administratorul exploatației:

5.02.01.01

 

 

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.01.02

 

 

Ca activitatea a lui/a ei secundară

 

 

 

Dacă se desfășoară alte activități lucrative.

5.02.01.03

 

 

 

Activități direct legate de exploatație

5.02.01.04

 

 

 

Activități care nu sunt direct legate de exploatație

5.02.02

 

Alte activități lucrative ale soțului/soției titularului unic:

5.02.02.01

 

 

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.02.02

 

 

Ca activitatea a lui/a ei secundară

 

 

 

Dacă se desfășoară alte activități lucrative.

5.02.02.03

 

 

 

Activități direct legate de exploatație

5.02.02.04

 

 

 

Activități care nu sunt direct legate de exploatație

5.02.03

 

Alte activități lucrative ale celorlalți membri ai familiei titularului unic:

5.02.03.01

 

 

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.03.02

 

 

Ca activitatea a lui/a ei secundară

 

 

 

Dacă se desfășoară alte activități lucrative.

5.02.03.03

 

 

 

Activități direct legate de exploatație

5.02.03.04

 

 

 

Activități care nu sunt direct legate de exploatație

5.02.04

 

Forță de muncă, persoane nemembre ale familiei, angajate direct în mod permanent și implicate în alte activități lucrative direct legate de exploatație

5.02.04.01

 

 

Ca activitate a lui/a ei principală

5.02.04.02

 

 

Ca activitatea a lui/a ei secundară

VI.   ALTE ACTIVITĂȚI LUCRATIVE ALE EXPLOATAȚIEI (DIRECT LEGATE DE EXPLOATAȚIE)

6.01

VI. (i) Lista celorlalte activități lucrative

Alte activități lucrative ale exploatației cuprind toate activitățile, altele decât muncă agricolă, direct legate de exploatație și cu impact economic asupra exploatației.

„Activitățile direct legate de exploatație” sunt activitățile care utilizează fie resursele (suprafața, clădirile, echipamentul etc.), fie produsele exploatației. Dacă se folosește numai forța de muncă (din familie sau din afara) și nu se apelează la alte resurse ale exploatației, atunci se consideră că lucrătorii desfășoară activități sub două regimuri diferite și aceste activități sunt, prin urmare, considerate ca nefiind legate direct de exploatație.

Se include atât munca agricolă, cât și munca neagricolă pentru o altă exploatație.

În acest context activități lucrative înseamnă munca efectivă; investițiile financiare pure fiind excluse. Se exclude, de asemenea, și închirierea terenului pentru activități diverse fără implicarea în continuare în aceste activități.

6.01.01

 

Turism, cazare și alte activități de agrement

Toate activitățile de turism, serviciile de cazare, vizitarea exploatației de către turiști sau alte grupuri, activitățile sportive și recreative etc. care utilizează suprafața, clădirile sau alte resurse ale exploatației.

6.01.02

 

Artizanat

Obiecte artizanale fabricate în cadrul exploatației de către titular sau de către, membrii familiei acestuia sau de către forța de muncă din afara familiei, cu condiția ca aceasta din urmă să efectueze și muncă agricolă, indiferent de modul de vânzare a produselor.

6.01.03

 

Prelucrarea produselor agricole

Orice prelucrare, în cadrul exploatației, a unui produs agricol primar într-un produs secundar prelucrat, indiferent dacă materia primă este produsă în cadrul exploatației sau cumpărată din afară. Aceasta include prelucrarea cărnii, fabricarea brânzei etc.

Toate prelucrările produselor agricole din cadrul acestei rubrici, cu condiția ca prelucrarea să fie considerată ca fiind parte a activității agricole. Fabricarea vinului și producția de ulei de măsline sunt, prin urmare, excluse cu condiția ca procentul de vin și ulei cumpărat să nu fie semnificativ.

6.01.04

 

Producția de energie regenerabilă

Producerea de energie regenerabilă destinată vânzării include biogazul, biocombustibilii sau electricitatea obținute prin turbine eoliene, alte instalații sau din materie primă provenită din agricultură.

Energia regenerabilă produsă numai pentru nevoile proprii ale exploatației nu se include aici.

6.01.05

 

Prelucrarea lemnului (de exemplu, tăierea)

Prelucrarea lemnului brut destinat vânzării în cadrul exploatației (tăierea de cherestea etc.)

6.01.06

 

Acvacultură

Producția de pește, raci etc. în cadrul exploatației. Se exclud activitățile care țin numai de pescuit.

6.01.07

 

Lucrări contractuale (folosind mijloacele de producție ale exploatației)

Lucrări contractuale, realizate cu ajutorul echipamentului exploatației în interiorul sau în afara sectorului agricol, de exemplu deszăpezire, remorcare, întreținerea peisajului, servicii agricole sau legate de mediu etc.

6.01.07.01

 

 

Agricole (pentru alte exploatații)

6.01.07.02

 

 

Neagricole

6.01.08

 

Silvicultură

Lucrări de silvicultură care utilizează atât forța de muncă, cât și mașinile și echipamentele exploatației, în general în scopuri agricole.

6.01.99

 

Altele

Alte activități lucrative direct legate de exploatație care nu au fost menționate în altă parte.

6.02

VI. (ii) Importanța celorlalte activități lucrative, direct legate de exploatație

6.02.01

 

Procentajul producției finale a exploatației

Partea de profit a altor activități lucrative direct legate de exploatație raportată la profitul total al exploatației (inclusiv plățile directe).

Formula

VII.   SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ

7.01

Exploatația a beneficiat de una din următoarele măsuri de dezvoltare rurală în cursul ultimilor 3 ani

Informațiile trebuie colectate și dacă exploatația a beneficiat și dacă nu a beneficiat de una din următoarele măsuri de dezvoltare rurală în cursul ultimilor 3 ani conform unui anumit set de standarde și norme precizate în regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (9) sau, unde este cazul, în legislația cea mai recentă.

7.01.01

 

Utilizarea serviciilor de consiliere

Articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Utilizarea serviciilor de consiliere

7.01.02

 

Modernizarea exploatațiilor agricole

Articolul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Modernizarea exploatațiilor agricole

7.01.03

 

Creșterea valorii adăugate pentru produsele agricole și forestiere

Articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Creșterea valorii adăugate pentru produsele agricole și forestiere.

7.01.04

 

Respectarea standardelor bazate pe legislația comunitară

Articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Respectarea standardelor bazate pe legislația comunitară

7.01.05

 

Participarea agricultorilor la sisteme de calitate alimentară

Articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Participarea agricultorilor la sisteme de calitate alimentară.

7.01.06

 

Plățile Natura 2000 pentru suprafețele agricole

Articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți Natura 2000.

7.01.07

 

Plăți aferente directivei - cadru privind apa

Articolul 38 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți aferente Directivei 2000/60/CE (10).

7.01.08

 

Plăți pentru agromediu

Articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți pentru agromediu

7.01.08.01

 

 

din care în cadrul agriculturii ecologice

Articolul 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți pentru agromediu și pentru cazurile în care în cadrul exploatației se practică agricultură conform unui anumit set de standarde și norme precizate în Regulamentul (CE) nr. 834/2007.

7.01.09

 

Plăți în favoarea bunăstării animalelor

Articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Plăți în favoarea bunăstării animalelor.

7.01.10

 

Diversificarea spre activități neagricole

Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Diversificarea spre activități neagricole.

7.01.11

 

Promovarea activităților turistice

Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005: Promovarea activităților turistice.


(1)  Definiția de bază pentru exploatațiile agricole și pentru unitatea de șeptel mare sunt stabilite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1166/2008.

(2)  În 2010, nu se include.

(3)  JO L 189, 20.7.2007, p. 1.

(4)  JO L 33, 5.2.2004, p. 1.

(5)  JO L 270, 21.10.2003, p. 1.

(6)  JO L 148, 6.6.2008, p. 1.

(7)  JO L 106, 17.4.2001, p. 1.

(8)  În 2013, nu se include.

(9)  JO L 277, 21.10.2005, p. 1.

(10)  JO L 327, 22.12.2000, p. 1.


ANEXA III

Definiția caracteristicilor care să fie utilizate în anchetele comunitare privind metodele de producție

I.   METODE DE ARAT SOLUL

1.01

Lucrări de arătură convenționale (plug cu brăzdar sau plug cu disc)

Terenul arabil arat convențional care presupune aratul solului, în mod normal cu un plug cu brăzdar sau cu disc ca operațiune primară de arat, urmată de aratul secundar cu o grapă cu disc.

1.02

Lucrări de arătură de conservare (arătură redusă)

Teren arabil pe care se efectuează lucrări de arătură de conservare (reduse), care este o practică de arat sau sistem de practici în care sunt lăsate reziduuri vegetale (cel puțin 30 %) la suprafața solului pentru controlul eroziunii și păstrarea umidității, în general prin nerăsturnarea brazdei.

1.03

Fără lucrări de arătură (însămânțare directă)

Teren arabil pe care nu se efectuează lucrări de arătură între recoltare și însămânțare.

II.   CONSERVAREA SOLULUI

2.01

Acoperirea solului iarna

Practica prin care, iarna, terenul arabil este acoperit cu plante sau reziduuri vegetale sau este lăsat descoperit.

2.01.01

 

Cultură normală de iarnă

Teren arabil pe care culturile sunt semănate toamna și cresc în timpul iernii (culturi normale de iarnă, cum ar fi grâul de iarnă), în general recoltate sau utilizate ca nutreț.

2.01.02

 

Cultură de acoperire sau cultură intermediară

Teren arabil pe care sunt însămânțate în mod special plante pentru a se reduce eroziunea solului, îngrășăminte și produse de protecție a plantelor în timpul iernii sau în alte perioade când terenul ar fi necultivat și expus pierderilor. Interesul economic al acestor culturi este redus și obiectivul principal rămâne protecția solului și a îngrășămintelor.

În mod normal, culturile sunt arate în brazdă primăvara, înainte de semănarea altei culturi și acestea nu sunt nici recoltate, nici folosite ca nutreț.

2.01.03

 

Reziduuri vegetale

Teren arabil acoperit cu reziduuri vegetale și miriște din campania anterioară din iarnă. anterioară Culturile intermediare și cele de acoperire sunt excluse.

2.01.04

 

Sol necultivat

Teren arabil care toamna este arat sau pe care se efectuează alt tip de lucrare, dar nu este însămânțat sau acoperit pe timpul iernii cu niciun fel de reziduuri vegetale, rămânând necultivat până la operațiunile agrotehnice de preînsămânțare sau însămânțare din primăvara următoare.

2.02

Rotația culturilor:

2.02.01

 

Cota de suprafață arabilă în afara rotației de culturi planificată

Teren arabil care este cultivat cu același tip de cultură timp de 3 ani sau mai mult, consecutiv, și care nu face parte din rotația de culturi planificată.

Rotația culturilor reprezintă practica alternării culturilor anuale de pe o anumită parcelă conform unei scheme sau secvențe planificate în ani succesivi de cultură astfel încât aceleași soiuri să nu fie cultivate fără întrerupere pe aceeași parcelă. Dacă același tip de cultură este cultivat în mod continuu, pentru a descrie acest fenomen se poate utiliza termenul de monocultură.

III.   CARACTERISTICI ALE PEISAJULUI

3.01

Elemente liniare menținute de producătorii agricoli pe durata ultimilor 3 ani

Elemente liniare sunt șirurile de copaci amenajate de om, arbuști sau tufișuri, ziduri de piatră etc., care servesc în general la delimitarea unei parcele.

3.01.a

 

Garduri vii

Șiruri de arbuști sau tufișuri care formează un gard viu, uneori având un șir central de copaci.

3.01.b

 

Rânduri de copaci

Vegetație lemnoasă continuă liniară care delimitează de obicei parcele în interiorul terenului agricol sau de-a lungul drumurilor sau cursurilor de apă.

3.01.c

 

Ziduri de piatră

Structuri construite de om din cărămidă sau piatră, cum ar fi ziduri din piatră uscată și mortar.

3.02

Elemente liniare stabilite în cursul ultimilor 3 ani

3.02.a

 

Garduri vii

3.02.b

 

Rânduri de copaci

3.02.c

 

Ziduri de piatră

IV.   PĂŞUNAT

4.01

Pășunat pe exploatație

4.01.01

 

Suprafețe păscute pe durata anului de referință

Suprafața totală de pășuni deținute, arendate sau alocate într-un alt mod exploatației agricole, pe care animalele sunt ținute pentru pășunat, pe durata anului de referință.

4.01.02

 

Timpul pe care animalele îl petrec în aer liber pe pășune

Numărul total de luni în care animalele pasc pe pășunile deținute, arendate sau alocate într-un alt mod exploatației agricole, pe durata anului de referință.

4.02

Pășunat pe terenuri comune

Terenul comun este terenul care nu aparține direct exploatației agricole dar pe care sunt valabile drepturi de folosință în comun. Poate consta în pășune, teren horticol sau de alt tip.

În termeni generali, terenul comun reprezintă suprafața agricolă utilizată deținută de o autoritate publică (statul, municipalitatea etc.) asupra căreia o altă persoană poate exercita un drept de folosință, iar acest drept este în general exercitat în comun cu alții.

4.02.01

 

Numărul total al animalelor care pasc pe terenuri comune

4.02.02

 

Timpul pe care animalele pasc pe terenurile comune

Numărul de luni în care animalele pasc pe pășunile comune pe durata anului de referință.

V.   ADĂPOSTURI PENTRU ANIMALE

5.01

Bovine

5.01.01

 

Staule susținute de stâlpi – cu bălegar solid și gunoi de grajd lichid

Adăposturi pentru animale în care acestea sunt legate la locul lor și nu li se permite să se miște liber, iar gunoiul este în general îndepărtat din clădire prin mijloace mecanice ca bălegar solid/gunoi de fermă.

5.01.02

 

Staule susținute de stâlpi – cu bazin cu dejecții

Adăposturi pentru animale în care acestea sunt legate la locul lor și nu li se permite să se miște liber, iar dejecțiile solide și lichide se scurg sub podea într-o groapă unde formează tulbureala.

5.01.03

 

Stabulație liberă – cu bălegar solid și gunoi de grajd lichid

Adăposturi pentru animale în care acestea se pot mișca liber, iar gunoiul este în general îndepărtat din clădire prin mijloace mecanice ca bălegar solid/gunoi de fermă.

5.01.04

 

Stabulație liberă – cu tulbureală

Adăposturi pentru animale în care acestea se pot mișca liber, iar dejecțiile solide și lichide se scurg sub podea într-o groapă unde formează tulbureala sau în care pot fi conduse prin șanțuri de beton și colectate în bazine de colectare sau gropi, sau tulbureala este depozitată în curți exterioare.

5.01.99

 

Altele

Toate tipurile de adăposturi pentru animale care nu corespund descrierilor de mai sus.

5.02

Porcine

5.02.01

 

Pe podele acoperite parțial cu grătare

Adăposturi pentru animale unde podeaua este parțial acoperită cu grătare; și anume o parte a podelei are grătare prin care dejecțiile solide sau lichide se scurg sub podea într-o groapă unde se formează tulbureala.

5.02.02

 

Pe podele acoperite integral cu grătare de lemn

Adăposturi pentru animale în care podeaua este acoperită complet cu grătare; și anume podeaua are grătare prin care dejecțiile solide sau lichide se scurg sub podea într-o groapă unde formează tulbureala.

5.02.03

 

Pe așternuturi de paie (litieră profundă-stabulație liberă)

Adăposturi pentru animale în care podeaua este acoperită cu un strat gros de așternut (paie, turbă, rumeguș sau alte materiale similare care rețin dejecțiile solide și lichide) care este îndepărtat numai la anumite intervale care pot fi și de mai multe luni.

5.02.99

 

Altele

Toate tipurile de adăposturi pentru animale care nu corespund descrierilor de mai sus.

5.03

Găini ouătoare

5.03.01

 

Pe așternuturi de paie (litieră profundă-stabulație liberă)

Adăposturi pentru animale în care podeaua este acoperită cu un strat gros de așternut (paie, turbă, rumeguș sau alte materiale similare care rețin dejecțiile solide) care este îndepărtat numai la anumite intervale care pot fi și de mai multe luni.

5.03.02

 

Baterii (toate tipurile)

Adăposturi în care găinile ouătoare sunt ținute în colivii, câte una sau mai multe.

5.03.02.01

 

 

Baterii cu bandă rulantă pentru dejecții

Baterii în care dejecțiile sunt îndepărtate mecanic printr-o bandă rulantă, aflată sub colivii, în afara clădirii pentru a forma găinațul solid/gunoiul de fermă.

5.03.02.02

 

 

Baterii cu gropi adânci

Baterii în care dejecțiile cad într-o groapă adâncă, aflată sub colivii, unde formează tulbureala.

5.03.02.03

 

 

Baterii înălțate

Baterii în care dejecțiile cad pe podea sub cuști unde formează gunoiul solid de grajd care este îndepărtat prin mijloace mecanice în mod regulat.

5.03.99

 

Altele

Toate tipurile de adăposturi pentru animale care nu corespund descrierilor de mai sus.

VI.   APLICAREA GUNOIULUI DE GRAJD

6.01

Suprafața agricolă utilizată pe care se aplică gunoi de grajd/solid

6.01.01

 

Total

Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care s-a aplicat bălegar solid/gunoi de grajd în anul de referință.

6.01.02

 

Cu absorbție imediată

Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care gunoiul a fost încorporat mecanic în sol prin folosirea de tehnici care permit absorbția imediată a acestuia.

6.02

Suprafața agricolă utilizată pe care se aplică tulbureală

6.02.01

 

Total

Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care s-a aplicat tulbureală în anul de referință.

6.02.02

 

Cu absorbție sau injectare imediată

Suprafața agricolă totală utilizată a exploatației pe care tulbureala a fost încorporată mecanic în sol prin folosirea de tehnici care permit absorbția imediată a acesteia sau prin care tulbureala este injectată în mod direct în cursul aplicării.

6.03

Procentajul de gunoi de grajd produs și exportat de pe exploatație

Cantitatea de gunoi de grajd și tulbureală vândute, sau îndepărtate în alt mod de pe exploatație, exprimată ca procentaj din cantitatea totală de gunoi de grajd și tulbureală produse pe exploatație în anul de referință.

VII.   STOCAREA GUNOIULUI DE GRAJD ȘI PRELUCRAREA ACESTUIA

7.01

Unități de stocare pentru:

7.01.01

 

Bălegar solid

Unități de stocare a bălegarului solid pe o suprafață impermeabilă cu dispozitiv anti scurgere, acoperită sau nu.

Bălegarul solid înseamnă excremente (cu sau fără așternut) de animale domestice care pot să conțină și o cantitate mică de urină.

7.01.02

 

Gunoi de grajd lichid

Rezervor etanș, acoperit sau nu, sau un bazin cu pereți multipli pentru stocarea gunoiului d e grajd lichid.

Gunoiul de grajd lichid este urină de animale domestice care poate conține și o mică cantitate de excremente și/sau apă.

7.01.03

 

Tulbureală

Rezervor etanș, acoperit sau nu, sau un bazin cu pereți multipli pentru stocarea tulburelii.

Tulbureala este gunoi de grajd în formă lichidă, adică un amestec de excremente și de urină de animale domestice care cuprinde, eventual, apă și/sau așternut.

7.01.03.01

 

 

Rezervor de tulbureală

Rezervor fabricat de obicei din materiale impermeabile, utilizat pentru stocarea tulburelii.

7.01.03.02

 

 

Bazin

O groapă în pământ, de obicei cu pereți multiplii, utilizată pentru stocarea tulburelii.

7.02

Sunt unitățile de stocare acoperite?

Unități de stocare pentru gunoiul de grajd acoperite astfel încât (de ex.) să fie protejate de ploaie sau alte precipitații și să poată reduce emanațiile de amoniac.

 

 

Bălegar solid

 

 

Gunoi de grajd lichid

 

 

Tulbureală

VIII.   IRIGAȚII

8.01

Suprafață irigată

8.01.01

 

Suprafața medie irigată în ultimii trei ani

Suprafața agricolă utilizată medie a exploatației care a fost irigată în ultimii de 3 ani, care includ anul de referință.

8.01.02

 

Suprafața totală cultivată irigată cel puțin o dată în ultimele 12 luni

Suprafața culturilor care au fost irigate efectiv cel puțin o dată în cursul celor 12 luni anterioare zilei de referință a anchetei, care se defalchează pe categorii de cultură.

Culturile sunt definite la secțiunea II Teren

8.01.02.01

 

 

Cereale pentru producția de boabe (inclusiv semințe) (în afară de porumb și orez)

8.01.02.02

 

 

Porumb (boabe și verde)

8.01.02.03

 

 

Orez

8.01.02.04

 

 

Culturi de leguminoase uscate și proteaginoase pentru producția de boabe (inclusiv semințe și amestecuri de cereale și leguminoase)

8.01.02.05

 

 

Cartofi (inclusiv cartofi timpurii și cartofi de sămânță)

8.01.02.06

 

 

Sfecla de zahăr (exclusiv semințe)

8.01.02.07

 

 

Rapiță și rapiță sălbatică

8.01.02.08

 

 

Floarea soarelui

8.01.02.09

 

 

Plante de fibre (in, cânepă, alte plante de fibre)

8.01.02.10

 

 

Legume proaspete, pepeni și căpșuni – în câmp

8.01.02.11

 

 

Pășuni și fânețe

8.01.02.12

 

 

Alte culturi pe teren arabil

8.01.02.13

 

 

Plantații de pomi și arbuști fructiferi

8.01.02.14

 

 

Plantații de citrice

8.01.02.15

 

 

Plantații de măslini

8.01.02.16

 

 

Plantații viticole

8.02

Metodele de irigare folosite

8.02.01

 

Irigare de suprafață (prin inundare, rigole)

Scurgerea apei la suprafața solului prin forța gravitației, fie prin acoperirea întregii suprafețe, fie prin rigole săpate între rândurile de cultură.

8.02.02

 

Irigare prin aspersiune

Irigarea plantelor prin pulverizarea apei cu presiune mare în formă de ploaie deasupra parcelelor.

8.02.03

 

Irigare prin picurare

Irigarea plantelor prin picurare la rădăcină cu ajutorul micro-aspersoarelor sau prin brumizare.

8.03

Sursa apei de irigare folosită pe exploatație:

Sursa întregii ape sau a celei mai mari părți din ea, utilizate pe exploatație.

8.03.01

 

Apele subterane ale exploatației

Surse de apă, situate în interiorul sau în apropierea exploatației, care utilizează apă pompată dintr-un puț forat sau săpat sau dintr-un izvor natural sau similar.

8.03.02

 

Apele de suprafață ale exploatației (iazuri sau captări artificiale)

Iazuri mici naturale sau captări artificiale, situate în întregime în cadrul exploatației sau utilizate de către o singură exploatație.

8.03.03

 

Apele de suprafață din afara exploatației, din lacuri, râuri sau cursuri de apă

Râuri/întinderi de apă dulce de suprafață (lacuri, râuri, alte cursuri de apă de suprafață) care nu sunt create artificial în scopul irigațiilor.

8.03.04

 

Apa din afara exploatației din rețelele comune de aprovizionare cu apă

Surse de apă din afara exploatației, altele decât cele menționate la punctul „Apele de suprafață din afara exploatației, din lacuri, râuri sau cursuri de apă”, accesibile pentru cel puțin două exploatații. Accesul la aceste surse se face în general contra cost.

8.03.99.

 

Alte surse

Alte surse de apă pentru irigații, care nu sunt menționate în altă parte. Acestea ar putea fi surse de apă foarte sărată, de exemplu Atlanticul sau Mediterana, caz în care aceasta este tratată, înainte de a fi utilizată, pentru diminuarea concentrației de sare (desalinizare), de asemenea apa salmastră (salinitate limitată) cum este cea din Baltica și din anumite râuri, caz în care este posibilă utilizarea în mod direct, fără tratare. Apa ar putea, de asemenea, proveni din tratarea apelor uzate și să fie furnizată ca atare utilizatorului.

8.04

Cantitatea de apă folosită anual pentru irigații

Volumul de apă utilizat pentru irigații pe exploatație în cursul celor de 12 luni care precedă data de referință a anchetei, indiferent de sursă.


Sus