52022IP0038

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52022IP0038 - EN

Document 52022IP0038

Help

Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2022 referitoare la consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului – către o strategie cuprinzătoare și coordonată (2020/2267(INI))

JO C 342, 6.9.2022, p. 109–147 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
JO C 342, 6.9.2022, p. 98–136 (GA)

HTML

PDF

Official Journal

6.9.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/109

P9_TA(2022)0038

Consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului

Rezoluția Parlamentului European din 16 februarie 2022 referitoare la consolidarea Europei în lupta împotriva cancerului – către o strategie cuprinzătoare și coordonată (2020/2267(INI))

(2022/C 342/12)

Parlamentul European,

—	având în vedere decizia sa din 18 iunie 2020 privind constituirea și stabilirea responsabilităților, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului (1),

—	având în vedere documentul de lucru al Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului din 27 octombrie 2020 intitulat „Contribuția Comisiei speciale pentru combaterea cancerului (BECA) la influențarea viitorului Plan european de luptă împotriva cancerului” (2),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 februarie 2021 privind Planul european de combatere a cancerului (COM(2021)0044),

—	având în vedere Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare 2021-2027 (Orizont Europa) (3) și misiunea specifică privind cancerul din programul Orizont Europa (4),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 15 iunie 2021 privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezilientă (5),

—	având în vedere ghidurile elaborate în cadrul acțiunilor comune privind cancerul (EPAAC, CANCON, iPAAC) și Agenda 2030 privind formele rare de cancer, stabilită în cadrul Acțiunii comune privind formele rare de cancer (JARC),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 referitoare la un nou SEC pentru cercetare și inovare (COM(2020)0628),

—	având în vedere Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului din 2 decembrie 2003 privind screeningul pentru cancer (6),

—	având în vedere raportul Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) din mai 2017 referitor la punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind screeningul pentru cancer (7),

—	având în vedere orientările europene pentru asigurarea calității screeningului și diagnosticării cancerului de sân, cervical și colorectal,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (COM(2020)0381),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 iunie 2021 privind cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 (COM(2021)0323),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2020 referitoare la o strategie farmaceutică pentru Europa (COM(2020)0761),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice. Către un mediu fără substanțe toxice” (COM(2020)0667),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” (COM(2021)0400),

—

având în vedere Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni – DCM) (8), inclusiv cele trei directive de modificare a acesteia și propunerea Comisiei de a patra directivă de modificare (COM(2020)0571),

—	având în vedere Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și a securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (9),

—

având în vedere raportul de sinteză al consultării publice al Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului din 19 aprilie 2021 intitulat „Efectele pandemiei de COVID-19 asupra prevenirii cancerului, serviciilor de sănătate, pacienților cu cancer și cercetării: lecții de învățat în urma unei crize de sănătate publică”,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 noiembrie 2020 intitulată „Construirea unei Uniuni Europene a sănătății: consolidarea rezilienței UE în caz de amenințări transfrontaliere la adresa sănătății” (COM(2020)0724), precum și propunerile conexe ale Comisiei și acordurile provizorii de regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului din 11 noiembrie 2020 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (COM(2020)0727), privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestora (COM(2020)0725) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 851/2004 de creare a unui Centru European de prevenire și control al bolilor (COM(2020)0726),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (programul „UE pentru sănătate”) pentru perioada 2021-2027 (10),

—	având în vedere propunerea Comisiei și acordul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind evaluarea tehnologiilor medicale și de modificare a Directivei 2011/24/UE (COM(2018)0051),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE (11) (Regulamentul privind studiile clinice) și Sistemul de informații privind studiile clinice, instituit în conformitate cu regulamentul respectiv,

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului Europa digitală (12),

—	având în vedere Raportul nr. 21/2019 al Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulat „Un mediu sănătos, o viață sănătoasă: influența mediului asupra sănătății și bunăstării în Europa” (13),

—	având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 9 iunie 2021 privind planul european de luptă împotriva cancerului (14),

—	având în vedere concluziile și recomandările studiului pregătit pentru Comitetul său pentru viitorul științei și tehnologiei (STOA), în iulie 2021, privind „Impactul tehnologiei 5G asupra sănătății” (15),

—	având în vedere obiectivele ONU în materie de dezvoltare durabilă (ODD), în special obiectivul ODD 3 privind starea bună de sănătate și starea de bine,

—	având în vedere cea de-a patra ediție a Codului european împotriva cancerului (16),

—	având în vedere Codul european de practici împotriva cancerului (17),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului” (COM(2021)0142),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 iulie 2018 privind combaterea HIV/SIDA, a hepatitei virale și a tuberculozei în Uniunea Europeană și în țările învecinate – situația actuală, instrumente de politică și bune practici (SWD(2018)0387),

—	având în vedere raportul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2020 intitulat „Alcoolul și cancerul în regiunea europeană a OMS: Apel la o mai bună prevenție” (18),

—	având în vedere activitatea și concluziile grupului de interese multipartit „MEPs Against Cancer” (Deputații europeni împotriva cancerului),

—	având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul verde european (19),

—	având în vedere rezoluția sa din 2 martie 2017 privind opțiunile UE pentru îmbunătățirea accesului la medicamente (20),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice (21),

—	având în vedere rezoluția sa din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră (22),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (23),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia UE post-COVID-19 (24) în domeniul sănătății publice,

—	având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la penuria de medicamente – moduri de abordare a unei probleme emergente (25),

—	având în vedere rezoluția sa din 15 decembrie 2016 referitoare la regulamentul privind medicamentele de uz pediatric (26) și evaluarea inițială a impactului realizată de Comisie referitoare la revizuirea legislației UE privind medicamentele pentru copii și bolile rare,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei speciale pentru lupta împotriva cancerului (A9-0001/2022),

întrucât Planul european de combatere a cancerului („Planul”) ar trebui să răspundă în mod eficient solicitării de progrese din partea familiilor și cadrelor medicale ale celor 1,3 milioane de persoane care mor anual din cauza cancerului în Europa, între care 6 000 de copii și tineri, precum și nevoilor cruciale ale pacienților care au nevoie în prezent de diagnostice efectuate la timp și de tratamente și metode de îngrijire eficace, inovatoare, accesibile și la prețuri abordabile pentru cancer și complicațiile și comorbiditățile legate de cancer, așteptărilor legitime ale celor peste 12 milioane de supraviețuitori ai cancerului și ale familiilor acestora, care se confruntă cu dificultăți în a reveni la o „viață normală”, voinței clare a generațiilor viitoare de a fi protejate împotriva amenințărilor pentru sănătate și factorilor de risc și preocupării guvernelor care se confruntă cu o povară economică și socială din ce în ce mai mare din cauza cancerului și a tratamentelor aferente; întrucât scopul tuturor acțiunilor Uniunii în lupta împotriva cancerului ar trebui să fie creșterea ratei de supraviețuire de cinci ani a pacienților bolnavi de cancer;

întrucât Europa reprezintă mai puțin de 10 % din populația lumii, dar înregistrează un sfert din totalul cazurilor de cancer, iar cancerul este a doua cauză de deces în Europa după bolile cardiovasculare și prima cauză de deces din cauză de boală în rândul copiilor cu vârsta de peste un an; întrucât nevoile specifice ale copiilor și adolescenților care suferă de cancer necesită o atenție și un sprijin continue la nivel global, iar oncologia pediatrică ar trebui să fie diferențiată de gestionarea cancerului la adulți; întrucât, deși s-a înregistrat o ușoară scădere a ratelor mortalității datorită campaniilor de screening, diagnosticării mai bune și inovării terapeutice, numărul de cazuri diagnosticate este totuși în creștere, în special dată fiind speranța de viață mai mare, ceea ce duce la îmbătrânirea populației; întrucât aproape trei sferturi din toate diagnosticele de cancer din UE apar la persoane cu vârsta de peste 60 de ani;

întrucât cancerul ilustrează nedreptatea socială și inegalitatea în domeniul sănătății, deoarece diferențele dintre ratele de supraviețuire ale bolnavilor de cancer în statele membre ale UE depășesc 25 %; întrucât cetățenii UE se confruntă cu inegalități în ceea ce privește prevenirea, sunt protejați în mod inegal împotriva factorilor de risc, sunt educați în mod inegal în ceea ce privește comportamentele sănătoase și sunt dotați în mod inegal împotriva dezinformării; întrucât cetățenii UE sunt inegali în ceea ce privește accesul în timp util la tratamente și îngrijiri abordabile și de calitate dintr-un stat membru în altul și de la o regiune la alta dintr-o anumită țară; întrucât accesul la echipe medicale complet multidisciplinare și multiprofesionale variază foarte mult în Europa; întrucât, după vindecare sau când se află în remisie, cetățenii UE sunt inegali în ceea ce privește capacitatea lor de a se întoarce la locul de muncă, de a fi independenți din punct de vedere financiar și de a reveni la o viață familială, socială și emoțională armonioasă; întrucât clasa socială și genul sunt criterii și cauze importante ale inegalităților și inechităților în toate stadiile bolii;

întrucât în majoritatea statelor membre au fost instituite politici naționale sau regionale specifice în materie de cancer, ale căror misiuni, capacități și bugete sunt eterogene; întrucât unele regiuni au devenit centre de luptă împotriva cancerului, cu o expertiză care ar trebui împărtășită în întreaga Uniune;

întrucât obiectivul Planului nu ar trebui să fie doar acela de a combate o problemă esențială de sănătate publică și de a ajuta pacienții să trăiască mai mult și mai bine, ci ar trebui, de asemenea, să inițieze reducerea inegalităților și disparităților în materie de sănătate și să reducă sarcina socială și economică a bolii; întrucât Comisia ar trebui să promoveze o abordare centrată pe pacient și bazată pe drepturile cetățenilor prin integrarea aspectelor legate de justiție, sustenabilitate, echitate, solidaritate, inovare și colaborare în centrul Planului, inclusiv în cadrul Inițiativei sale „Încurajarea copiilor în lupta împotriva cancerului”;

întrucât pandemia de COVID-19 a cauzat perturbări grave în programele de screening pentru cancer, în tratamentul, cercetarea și serviciile destinate supraviețuitorilor și de urmărire a acestora, cu impactul aferent asupra pacienților bolnavi de cancer, a familiilor și a cadrelor medicale; întrucât pandemia a creat o nevoie urgentă de a consolida serviciile de combatere a cancerului în toate țările europene și de a remedia întârzierile extrem de îngrijorătoare în ceea ce privește acțiunile de prevenire, precum și depistarea și diagnosticarea timpurie; întrucât se estimează că, în Europa în timpul pandemiei, 100 milioane de teste de depistare nu au fost efectuate și un milion de cazuri de cancer nu au fost diagnosticate; întrucât unul din cinci pacienți care suferă de cancer nu a primit la timp tratamentul chirurgical sau chimioterapia de care avea nevoie (27); întrucât cadrele medicale au dus povara unei pandemii și trebuie să facă față unui mediu de lucru foarte stresant;

întrucât alfabetizarea în domeniul sănătății include dobândirea de cunoștințe și competențe, sensibilizarea cu privire la drepturi și încrederea de a lua măsuri pentru a îmbunătăți sănătatea personală și a comunității; întrucât acțiunile de promovare a alfabetizării în domeniul sănătății în cadrul Planului ar trebui să se concentreze pe responsabilizarea pacienților și a cetățenilor prin intermediul unor instrumente de comunicare de ultimă generație, inclusiv solicitând participarea și colaborarea organizațiilor de pacienți și a altor ONG-uri foarte competente în domeniu, care se axează de ani de zile pe difuzarea și cultivarea cunoștințelor de sănătate; întrucât responsabilizarea pacienților implică asistență pentru ca aceștia să își înțeleagă drepturile; întrucât toate eforturile de îmbunătățire a alfabetizării în domeniul sănătății, inclusiv a alfabetizării digitale, ar trebui să țină seama de persoanele care se confruntă cu excluziunea și de nevoile persoanelor cu dizabilități de învățare; întrucât ar trebui luate în considerare inegalitățile în ceea ce privește cunoașterea tehnologiilor informatice, accesul și utilizarea acestora, precum și diferențele regionale, naționale, sociale și economice; întrucât informațiile necesare ar trebui să fie disponibile în limbi comune din afara UE pentru a ajunge la migranți, la persoanele nou-venite și la alte grupuri vulnerabile și comunități minoritare; întrucât, în eforturile de îmbunătățire a cunoștințelor în materie de sănătate, responsabilitatea ar trebui să fie, de asemenea, de a ajuta cetățenii să identifice actele de dezinformare, având în vedere efectele nocive pe care le poate avea dezinformarea în toate domeniile legate de îngrijirea oncologică, inclusiv în ceea ce privește prevenția, vaccinarea și tratamentul;

întrucât aproximativ 40 % din cazurile de cancer din UE pot fi prevenite; întrucât prevenirea este mai eficientă decât orice tratament și cea mai rentabilă strategie pe termen lung de control al cancerului; întrucât Planul ar trebui să abordeze toți factorii-cheie de risc și factorii sociali determinanți ai cancerului; întrucât nivelul UE este esențial în prevenirea cancerului, deoarece deține competențe semnificative care au impact asupra celor mai mulți factori de risc pentru cancer;

întrucât, potrivit Raportului nr. 21/2019 al AEM, cancerul este principala boală netransmisibilă care poate fi atribuită mediului, peste 250 000 de decese cauzate de cancer fiind atribuite mediului în 2016 în 32 de țări europene cu venituri ridicate; întrucât AEM a identificat poluarea aerului înconjurător, substanțele chimice, arderea combustibililor în interior și radiațiile ca factori de risc pentru cancer legați de mediu;

întrucât poluarea aerului cu poluanți proveniți dintr-o gamă largă de surse, inclusiv energia, transporturile, agricultura și industria, reprezintă un factor determinant principal al mortalității, cauzând 400 000 de decese premature pe an, inclusiv din cauza cancerului pulmonar, a bolilor cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale;

întrucât în Comunicarea Comisiei privind cooperarea consolidată împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare (COM(2018)0245) se recomandă elaborarea de orientări la nivelul UE pentru instituirea unor sisteme electronice cuprinzătoare de informații privind imunizarea la nivel național, astfel încât să se asigure monitorizarea efectivă a programelor de imunizare; întrucât acest lucru ar trebui realizat în deplină conformitate cu normele de protecție a datelor; întrucât virusul papiloma uman (HPV) este o infecție cu transmitere sexuală asociată cu aproape 5 % din toate tipurile de cancer la femei și la bărbați din întreaga lume, printre care cancerul de col uterin și cel orofaringian, dar de asemenea cancerul anal, penian, vaginal și vulvar; întrucât, pentru a atinge obiectivele OMS pentru 2030 privind eliminarea cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, sunt necesare atât atingerea obiectivelor de vaccinare împotriva HPV pentru fete, cât și instituirea unui screening organizat de înaltă calitate pentru depistarea cancerului de col uterin; întrucât ratele de vaccinare împotriva HPV sunt îngrijorător de scăzute în statele membre; întrucât există, din nefericire, discrepanțe majore în ceea ce privește acoperirea vaccinală între statele membre, care variază de la mai puțin de 30 % la peste 70 % (nivelul necesar de imunitate a populației fiind de 70 %); întrucât Helicobacter pylori este principala cauză infecțioasă a cancerului la nivel mondial, în principal a adenocarcinomului gastric non-cardia;

întrucât anumite tipuri de cancer endocrin (precum cancerul tiroidian, cancerul de sân și cancerul testicular) sunt în creștere; întrucât tratamentele endocrine pentru cancerul dependent de hormoni pot avea efecte secundare asupra sistemului endocrin; întrucât tratamentele împotriva cancerului pot avea efecte pe termen lung, cum ar fi comorbidități endocrine la supraviețuitorii cancerului; întrucât obezitatea este un factor de risc cunoscut pentru multe tipuri de cancer, inclusiv pentru tipurile de cancer endocrin; întrucât se știe că expunerea la perturbatorii endocrini are efect asupra dezvoltării obezității și a cancerului; întrucât perturbatorii endocrini costă anual statele membre între 157 și 270 de miliarde EUR (până la 2 % din PIB-ul UE) (28) în cheltuieli de sănătate și pierdere a potențialului de câștig, în mare parte din cauza tulburărilor de neurodezvoltare și metabolice și a cancerului;

întrucât expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă este responsabilă de aproximativ 120 000 de cazuri de cancer profesional în fiecare an, ceea ce cauzează aproximativ 80 000 de decese în fiecare an, ceea ce reprezintă 8 % din totalul deceselor cauzate de cancer (12 % din decesele cauzate de cancer în rândul bărbaților și 7 % din decesele cauzate de cancer în rândul femeilor); întrucât, cu toate acestea, poate fi dificil să se stabilească relații cauzale, din cauza perioadelor lungi de latență; întrucât IARC al OMS a identificat 50 de agenți cancerigeni prioritari și a demonstrat că lucrătorii sunt expuși pe scară largă la acești agenți în Europa; întrucât marea majoritate a cancerelor cauzate de agenți cancerigeni la locul de muncă par să poată fi prevenite dacă agenții cancerigeni sunt reglementați în consecință, dar, în temeiul Directivei 2004/37/CE, există până în prezent valori limită obligatorii de expunere profesională (OEL) pentru doar 27 dintre aceștia; întrucât sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a preveni, detecta și recunoaște mai bine formele de cancer profesional legate de munca în schimburi de noapte și radiațiile UV (pentru lucrătorii care lucrează în aer liber);

întrucât o piață a muncii în schimbare, caracterizată de evoluții demografice, de noi tehnologii și de noi tipuri de locuri de muncă, are un impact potențial asupra sănătății și siguranței la locul de muncă; întrucât tot mai mulți lucrători se mută în locuri de muncă pe platforme online și muncă netradițională sau locuri de muncă atipice; întrucât factori precum radiațiile, stresul, organizarea muncii și condițiile de muncă sunt toți legați de cancerul profesional (29); întrucât, în prezent, nu există date fiabile și comparabile la nivelul UE privind expunerea la factorii de risc de cancer la locul de muncă (30);

întrucât, spre deosebire de accidentele la locul de muncă, în care vătămările pot fi evaluate mai ușor și pot fi acordate despăgubiri, poate dura ani sau decenii înainte de diagnosticarea cancerului profesional și de identificarea corespunzătoare a cauzei; întrucât Recomandarea Comisiei privind bolile profesionale (31) recomandă statelor membre să introducă, cât mai curând posibil, în legislația, reglementările și dispozițiile lor administrative naționale privind bolile profesionale pentru care se pot acorda despăgubiri lista europeană stabilită în anexa I la recomandarea menționată anterior; întrucât disparitățile existente între statele membre în ceea ce privește rata de recunoaștere a bolilor profesionale înseamnă că mulți lucrători nu au beneficiat niciodată de recunoașterea bolii lor profesionale;

subliniază că radonul este un gaz radioactiv incolor și inodor și, pentru că se descompune în aer, eliberează radiații care pot deteriora ADN-ul celulelor din organism; întrucât nivelurile de radon variază foarte mult în diferite regiuni sau chiar în zone rezidențiale și pot fi prezente atât în aerul exterior, cât și în aerul interior;

subliniază că, în 2011, IARC a clasificat câmpurile electromagnetice de radiofrecvență ca fiind posibil cancerigene pentru oameni, pe baza unui risc crescut de gliom asociat utilizării telefoanelor mobile; întrucât există studii, publicate în 2015 și 2018, care arată o creștere semnificativă (de peste două ori) a tumorilor de glioblastom pe o perioadă de douăzeci de ani (1995-2015) la toate grupele de vârstă, iar altele care arată riscul crescut de glioblastom asociat cu utilizarea telefonului mobil și fără fir la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani; întrucât sunt necesare mai multe studii pentru a stabili aceste riscuri asociate;

întrucât 24 % din toate diagnosticele oncologice nou stabilite în Europa în fiecare an, inclusiv toate formele de cancer pediatric, sunt forme rare de cancer și reprezintă în ele însele o provocare pentru sistemele publice de sănătate; întrucât pacienții cu forme rare de cancer se confruntă cu provocări legate de diagnosticarea tardivă sau incorectă, lipsa accesului la terapii și competențe adecvate, neînțelegerea datelor științifice subiacente, lipsa fezabilității comerciale în dezvoltarea de noi terapii, puține bănci de țesuturi disponibile, dificultăți în efectuarea unor studii clinice bine alimentate, precum și sentimente de izolare;

întrucât planul ar trebui pus în aplicare în strânsă legătură cu recomandările și acțiunile IARC, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru sănătatea globală, inclusiv cu obiectivul de a realiza o acoperire universală cu servicii de sănătate, cu recomandările și orientările OMS, cu acordurile internaționale în domeniul sănătății, inclusiv cu Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului și cu Inițiativa globală a OMS privind cancerul la copii, cu acțiunile comune ale UE privind cancerul, precum și cu recomandările și orientările experților și ale asociațiilor de pacienți; întrucât Planul ar trebui să recunoască drept prioritate solidaritatea și parteneriatul UE cu țările cu venituri mici și medii, inclusiv cu cele din regiunea extinsă a OMS din Europa;

T.	întrucât Actul privind condițiile de aderare a Austriei, Finlandei și Suediei acordă Suediei o derogare de la interdicția la nivelul UE privind vânzarea anumitor tipuri de tutun pentru uz oral;

U.	întrucât alimentația mediteraneeană este cunoscută ca fiind sănătoasă și echilibrată și că joacă un rol de protecție în prevenirea primară și secundară a principalelor boli cronice degenerative;

întrucât, deși Planul acordă o atenție remarcabilă unei serii de necesități de politici privind screeningul pentru cancer, există mai puține inițiative pentru depistarea timpurie a formelor de cancer care nu sunt incluse în programele de screening; întrucât, prin urmare, sunt necesare acțiuni specifice pentru a promova o mai bună informare privind semnele de avertizare legate de cancer în rândul cetățenilor și al cadrelor medicale;

întrucât creșterea prețurilor la medicamentele împotriva cancerului a depășit creșterea cheltuielilor totale legate de cancer, iar noile medicamente împotriva cancerului care ajung pe piață la un preț ridicat au fost identificate ca fiind un factor important al creșterii cheltuielilor legate de cancer; întrucât Raportul tehnic al OMS din 2018 privind stabilirea prețurilor la medicamentele împotriva cancerului și impactul său (32) a recunoscut că prețurile medicamentelor împotriva cancerului au fost mai mari decât pentru alte indicații, iar costurile acestora au crescut într-un ritm mai rapid, ceea ce a cauzat lipsa accesului la tratament pentru mulți pacienți din întreaga lume și a afectat capacitatea guvernelor de a oferi acces la prețuri accesibile pentru toți;

întrucât abordarea cancerului într-o strategie cuprinzătoare, cum ar fi Planul de luptă împotriva cancerului prezentat de Comisie, ar putea fi utilizată ca model pentru alte boli netransmisibile și întrucât pacienții cu alte boli cronice ar trebui, prin urmare, să beneficieze, de asemenea, de realizările și principiile Planului și ar trebui elaborate planuri similare și pentru alte patologii cu rate ridicate de mortalitate;

întrucât coordonarea dintre statele europene, o politică comună susținută la nivel european și schimburile transfrontaliere de cunoștințe sunt absolut esențiale pentru obținerea de progrese în combaterea cancerului; întrucât responsabilitatea principală pentru protecția sănătății și sistemele de sănătate revine statelor membre;

întrucât este necesară o abordare cuprinzătoare, multidisciplinară și coordonată în abordarea factorilor legați de comportament, biologici, de mediu, legați de locul de muncă, socioeconomici și comerciali determinanți pentru sănătate, la nivel regional, național și european, pentru a sprijini acțiunile care vizează toate aspectele legate de cancer (prevenire, depistare, tratament, îngrijire paliativă, îngrijiri ulterioare pentru supraviețuitori și reintegrare), printr-o mobilizare eficientă a principalelor instrumente, cum ar fi resurse și fonduri adecvate, legislație, cercetare și schimbul de cunoștințe; întrucât s-a demonstrat că abordările terapeutice axate pe pacient îmbunătățesc calitatea vieții și rata generală de supraviețuire a pacienților; întrucât noile tehnologii și inteligența artificială au un potențial ridicat de a aduce îmbunătățiri în domeniul cercetării cancerului, în procesele legate de tratamente și în îngrijire;

AA.

întrucât cercetarea și inovarea sunt singura noastră speranță de a învinge definitiv cancerul într-o zi; întrucât este necesară o finanțare susținută și efectivă pentru a sprijini proiecte ambițioase și condiții de muncă bune și stabile pentru cercetătorii care lucrează în domeniul cancerului; întrucât întreprinderile farmaceutice, inclusiv IMM-urile, actori esențiali pentru inovarea în domeniul oncologic;

AB.	întrucât abordările „Sănătate în toate politicile” și „O singură sănătate” ar trebui promovate în continuare, iar eforturile de combatere a cancerului ar trebui integrate în toate politicile UE;

AC.	întrucât UE și statele membre ar trebui să-și mobilizeze forțele și să ofere stimulente adecvate și bugete sustenabile pentru a atinge obiectivul ambițios de a reduce incidența cancerului și a mortalității cauzate de cancer în Europa;

AD.	întrucât Planul ar putea reprezenta, prin urmare, un prim pas important către o veritabilă Uniune Europeană a Sănătății și o demonstrație publică destinată cetățenilor, care să le arate succesul ce poate fi obținut printr-o cooperare paneuropeană în domeniul sănătății,

salută Planul și invită Comisia să caute noi sinergii între Plan și programul EU4Health, Strategia farmaceutică pentru Europa, Strategia privind substanțele chimice și strategia industrială europeană actualizată; consideră că un astfel de cadru cuprinzător privind cancerul ar contribui la prevenirea, depistarea timpurie și vindecarea cancerului; invită Comisia să depună eforturi în vederea elaborării unei politici comune privind cancerul, care să includă, acolo unde este necesar, propuneri de proiecte legislative;

A. Domenii de acțiune

I. Prevenirea cancerului în toate politicile europene

este ferm convins că, în toate politicile și programele de finanțare europene, ar trebui să fie puse în aplicare acțiuni preventive împotriva cancerului, prin măsuri de sprijinire a eliminării sau reducerii efectelor nocive legate de factori de risc ce pot fi modificați; invită Comisia și statele membre să integreze în toate politicile relevante campanii de sensibilizare publică cu privire la prevenirea cancerului; invită Comisia să introducă obiectivele Planului în toate politicile sectoriale relevante; este ferm convins că acțiunile preventive ar trebui să se bazeze pe dovezi; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să majoreze finanțarea pentru cercetarea științifică privind cauzele cancerului și pentru eficiența și implementarea măsurilor preventive;

invită Comisia și statele membre să conceapă și să pună în aplicare măsuri de prevenire eficace la nivel național și la nivelul UE, care să se bazeze pe expertiză științifică independentă, pe cele mai bune practici, pe lecțiile învățate, precum și pe orientări clinice; solicită, în acest sens, punerea în aplicare în special a Codului european de luptă împotriva cancerului (ECAC), pentru a reduce riscurile de cancer pe baza celor mai recente dovezi științifice, și actualizarea periodică a ECAC printr-un ciclu bazat pe monitorizare și evaluare continue;

recunoaște că peste 40 % din toate tipurile de cancer pot fi prevenite prin acțiuni coordonate care vizează factorii determinanți pentru sănătate legați de comportament, biologici, de mediu, legați de locul de muncă, socioeconomici și comerciali; solicită să se acorde mai multă atenție menținerii unui stil de viață sănătos, pentru a preveni cancerul și a reduce recidiva anumitor tipuri de cancer;

sprijină obiectivul misiunii de combatere a cancerului din cadrul programului Orizont Europa de a preveni peste trei milioane de decese premature suplimentare în perioada 2021-2030, prin accelerarea progreselor în ceea ce privește programele de prevenire și control al cancerului, care vizează egalitatea de șanse în ceea ce privește accesul la aceste programe; invită Comisia să aloce o finanțare adecvată misiunii de combatere a cancerului din cadrul programului Orizont Europa și altor programe relevante (cum ar fi „Știința și politica pentru un viitor sănătos” – HBM4EU) pentru a atinge acest obiectiv;

regretă inegalitățile și inechitățile semnificative din domeniul sănătății din UE în ceea ce privește prevenirea cancerului; insistă asupra necesității de a identifica și de a acorda o atenție deosebită grupurilor de populație vulnerabile, marginalizate, excluse social și persoanelor care locuiesc în zone îndepărtate (cum ar fi regiunile rurale, izolate sau foarte îndepărtate de centrele medicale), pentru a asigura accesul acestora la servicii de prevenire a cancerului; consideră, în acest sens, că prevenirea cancerului trebuie să fie încadrată și în contextul justiției sociale, ceea ce implică necesitatea unor schimbări sistemice prin politici publice la nivelul întregii populații, dincolo de schimbările de comportament individual;

recunoaște că consumul de tutun este de departe cea mai mare cauză de cancer care poate fi prevenită în UE, fiind responsabilă de 15-20 % din cazurile de cancer din Europa și fiind principalul factor de risc pentru decesele cauzate de cancer în Europa (27 % dintre decesele cauzate de cancer, ceea ce echivalează cu 700 000 de decese cauzate anual de cancer în UE); reamintește că există diferențe majore în UE, deoarece procentul de fumători variază de peste cinci ori de la o țară la alta;

susține cu tărie obiectivul stabilit în Plan al unei „generații fără tutun”, în care mai puțin de 5 % din populație să consume tutun până în 2040, față de aproximativ 25 % în prezent; îndeamnă Comisia să stabilească obiective intermediare care să fie monitorizate și promovate în mod constant, inclusiv la nivel național, și care să fie raportate în Registrul privind inegalitățile în domeniul cancerului, pentru a se direcționa eforturile în mod optim în vederea atingerii obiectivului global; invită Comisia să finanțeze programe de sprijinire a renunțării la fumat; invită Comisia să sprijine cooperarea între statele membre în schimbul celor mai bune și mai eficiente practici de reducere a fumatului;

salută intenția Comisiei de a revizui Directiva privind produsele din tutun (33), Directiva privind impozitarea produselor din tutun (34) și cadrul juridic privind achizițiile transfrontaliere de tutun de către persoane fizice și îndeamnă Comisia să ia măsuri adecvate și să prezinte propuneri legislative, pentru a introduce următoarele:

(a)	o majorare și o convergență în sens ascendent a accizelor minime și a prețului final de piață pentru toate produsele din tutun, ceea ce ar îmbunătăți prevenirea prin reducerea fumatului și a consumului de tutun, în special în rândul fumătorilor actuali, și ar împiedica tinerii să se apuce de fumat;

(b)	o cerință privind ambalajele simple standardizate și obligația de a include avertismente de sănătate pe 80 % din partea din față și din spate a pachetelor produselor din tutun, inclusiv avertismente cu imagini; precum și

(c)	aplicarea strictă a interdicției privind aromele caracteristice din produsele din tutun, pentru a reduce atractivitatea acestora pentru fumători, nefumători și tineri;

10.

cere evaluarea și revizuirea metodelor de măsurare utilizate în prezent pentru gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun și în produsele conexe, pe baza cercetărilor științifice independente și recente;

11.

solicită punerea deplină în aplicare de către statele membre a obligațiilor prevăzute în Directiva (UE) 2019/904 privind materialele plastice de unică folosință (35) în ceea ce privește filtrele din produsele din tutun care conțin plastic, pentru a aborda preocupările legate de mediu și de sănătate care sunt generate de aceste filtre;

12.

invită Comisia să țină seama de evaluările științifice ale riscurilor pentru sănătate legate de țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și noile produse din tutun, inclusiv de evaluarea riscurilor utilizării acestor produse în comparație cu consumul altor produse din tutun, precum și să realizeze la nivel european o listă de substanțe conținute și emise de aceste produse; consideră că țigaretele electronice i-ar putea ajuta pe unii fumători să renunțe treptat la fumat; consideră, în același timp, că țigaretele electronice nu ar trebui să fie atractive pentru minori și nefumători; invită, prin urmare, Comisia să evalueze, în cadrul Directivei privind produsele din tutun, ce arome din țigaretele electronice sunt în special atractive pentru minori și nefumători și să propună interzicerea acestora și, în plus, să propună interzicerea tuturor aromelor caracteristice din produsele din tutun încălzit și din noile produse din tutun;

13.

solicită punerea rapidă și integrală în aplicare a Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului (FCTC) (36) și a Protocolului OMS pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun (37), acordând o atenție deosebită articolului 5.3 din FCTC și orientărilor sale privind protecția politicilor de sănătate publică împotriva intereselor particulare ale industriei tutunului; îndeamnă Comisia să pună în aplicare norme de conduită specifice pentru toți funcționarii și ceilalți agenți atunci când interacționează cu industria tutunului, în conformitate cu decizia Ombudsmanului European în cazul 852/2014/LP (38);

14.

sprijină propunerea Comisiei de a actualiza recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind mediile fără fum de tutun (39) pentru a extinde domeniul de aplicare a acesteia la produsele nou-apărute, cum ar fi țigaretele electronice și produsele din tutun încălzit, și pentru a extinde mediile fără fum de tutun și la spațiile în aer liber;

15.

reamintește că etanolul și acetaldehida din metabolizarea etanolului din băuturile alcoolice sunt clasificate de IARC ca fiind cancerigene pentru oameni și că aproximativ 10 % din toate cazurile de cancer la bărbați și 3 % din toate cazurile de cancer la femei din Europa pot fi atribuite consumului de alcool; (40) subliniază că, cu cât cantitatea de alcool consumată este mai mică, cu atât riscul de apariție a cancerului este mai mic; subliniază că consumul nociv de alcool este un factor de risc pentru multe tipuri diferite de cancer, cum ar fi cancerul oral, de faringe, de laringe, de esofag, de ficat, cancerul colorectal și cancerul de sân la femei; reamintește studiul menționat de OMS (41), care recunoaște că nivelul cel mai sigur de consum de alcool este consumul zero atunci când este vorba de prevenirea cancerului și subliniază necesitatea de a ține seama de acest aspect la elaborarea și punerea în aplicare a politicii de prevenire a cancerului (42);

16.

salută obiectivul Comisiei de a obține o reducere cu cel puțin 10 % a consumului nociv de alcool până în 2025; încurajează Comisia și statele membre să promoveze acțiuni de reducere și prevenire a efectelor nocive ale consumului de alcool în cadrul unei strategii revizuite a UE privind alcoolul (43), inclusiv o strategie europeană de consum de alcool zero pentru minori, însoțită, după caz, de propuneri legislative, respectând în același timp principiul subsidiarității și legislațiile naționale în vigoare privind limitele de vârstă pentru consumul de alcool; sprijină furnizarea de informații mai bune consumatorilor prin îmbunătățirea etichetării băuturilor alcoolice pentru a include informații privind consumul moderat și responsabil de alcool și prin introducerea unei indicații obligatorii privind lista ingredientelor și informațiile nutriționale, introducând, de asemenea, etichetarea digitală; solicită Comisiei să ia măsuri specifice care să vizeze consumul ridicat și riscant de alcool (44); consideră că este important să se protejeze minorii de comunicarea comercială privind consumul de alcool, precum și de plasarea de produse și de sponsorizarea din partea mărcilor de alcool, inclusiv în mediul digital, deoarece publicitatea nu trebuie să se adreseze în mod specific minorilor și nu trebuie să încurajeze consumul de alcool; solicită interzicerea publicității la alcool și a sponsorizării evenimentelor sportive care sunt frecventate în principal de minori de către producătorii de băuturi alcoolice; solicită o monitorizare strictă a punerii în aplicare a Directivei revizuite privind serviciile mass-media audiovizuale (45); solicită ca propunerea de Act legislativ privind serviciile digitale să consolideze capacitatea statelor membre de a susține și de a pune în aplicare legislația care vizează protejarea minorilor și a altor persoane vulnerabile împotriva comunicării comerciale pentru băuturi alcoolice; încurajează alocarea de fonduri publice pentru campaniile naționale și europene de sensibilizare; sprijină revizuirea prevăzută a legislației UE privind impozitarea alcoolului și achizițiile transfrontaliere de alcool de către persoane fizice, precum și o revizuire a politicilor de stabilire a prețurilor la alcool, inclusiv având în vedere creșterea taxelor pe băuturile alcoolice;

17.

subliniază că alimentația are o influență semnificativă asupra sănătății oamenilor și că dovezile științifice arată că consumul de porții alimentare cu o dimensiune necorespunzătoare are un impact negativ asupra sănătății și poate crește riscul de apariție a cancerului; solicită dezvoltarea unor campanii cuprinzătoare de nutriție, aliniate la Strategia Uniunii Europene „De la fermă la consumator”;

18.

încurajează statele membre să ia în considerare oferirea de consiliere nutrițională în cadrul asistenței medicale primare;

19.

subliniază rolul unei alimentații sănătoase în prevenirea și limitarea incidenței și reapariției cancerului și subliniază că riscurile individuale de cancer pot fi reduse prin creșterea consumului de plante și alimente pe bază de plante produse în mod sustenabil, cum ar fi fructele și legumele proaspete, cerealele integrale și leguminoasele; subliniază, de asemenea, necesitatea de a aborda problema legată de consumul excesiv de carne și de produse ultra-procesate și de produse cu un conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi; salută, prin urmare, viitoarea revizuire a programului UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și a politicii UE de promovare a produselor agricole; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze și să ajute consumatorii să facă alegeri informate, sănătoase și sustenabile cu privire la produsele alimentare, prin adoptarea la nivelul UE a unei etichete nutriționale obligatorii și armonizate pe partea din față a ambalajului, care să fie elaborată pe bază de dovezi științifice solide și independente; salută accentul pus pe alimentația sănătoasă în Garanția UE pentru copii (46) și solicită un nou plan de acțiune al UE privind obezitatea infantilă; promovează măsuri fiscale pentru a face ca alimentele proaspete (precum fructele și legumele, leguminoasele, păstăile și cerealele integrale) să devină mai ieftine și mai accesibile la nivel național, în special pentru persoanele cu venituri mici; încurajează statele membre să utilizeze politici de stabilire a prețurilor, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată diferențiată, și măsuri de control al pieței pentru a influența cererea de alimente și băuturi cu un conținut scăzut de grăsimi saturate, grăsimi trans, sare și zahăr, precum și accesul la ele la prețuri rezonabile; sprijină statele membre în revizuirea dispozițiilor relevante pentru a restricționa publicitatea pentru băuturile îndulcite și produsele alimentare prelucrate cu un conținut ridicat de grăsimi, sare și zahăr, inclusiv publicitatea pe platformele de comunicare socială, și invită Comisia să prezinte o propunere de regulament cuprinzător la nivelul UE pentru a interzice publicitatea la astfel de produse pentru minori;

20.

recunoaște că obezitatea este considerată un factor de risc pentru multe tipuri de cancer, cum ar fi cancerul colorectal, cancerele renale sau cancerul de sân, printre altele; invită statele membre să lupte activ împotriva obezității, oferind acces la opțiuni alimentare sănătoase și la practicarea sportului, nu doar prin educarea și încurajarea cetățenilor să facă alegerile corecte, ci și prin includerea unor programe integrale în asistența medicală primară, care să ajute pacienții care suferă de obezitate să slăbească sănătos; invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea și inovarea legate de obezitate cu scopul de a descrie influența factorilor genetici, a microbiomului uman și a stării psihologice, printre altele, asupra greutății corporale și pentru a explora cele mai eficiente intervenții;

21.

salută intenția Comisiei de a se combate prezența contaminanților cancerigeni în alimente; reamintește Comisiei Rezoluția Parlamentului din 8 octombrie 2020 (47), în care se solicită stabilirea unor limite legale stricte pentru acrilamida prezentă în alimente, pentru a proteja în mod adecvat consumatorii, în special pe cei mai vulnerabili, cum ar fi sugarii și copiii; invită insistent Comisia să prezinte rapid propuneri de reglementare;

22.

invită Comisia să țină seama de diversele apeluri ale Parlamentului din rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 privind îmbunătățirea procedurii Uniunii de autorizare a pesticidelor;

23.

invită statele membre, guvernele regionale și locale, reprezentanții societății civile și angajatorii să promoveze și să faciliteze practicarea activităților fizice și sportive pe întreg parcursul vieții, deoarece se știe că acestea limitează incidența și recurența cancerului, reduc problemele de sănătate mintală și favorizează incluziunea socială; subliniază că este important ca practicarea activității fizice și a sportului să devină accesibilă și incluzivă încă de la o vârstă fragedă, în special pentru grupurile vulnerabile, prin finanțarea infrastructurilor, echipamentelor și programelor publice; invită statele membre să faciliteze accesul pacienților spitalizați la activitatea fizică, dacă acest lucru este recomandat clinic;

24.

salută lansarea campaniei UE „HealthLifestyle4all”, care include promovarea sportului, a activității fizice și a alimentației sănătoase, pe lângă alte sectoare cheie; recomandă ca școlile să includă educația în domeniul sănătății în programele lor de învățământ, pentru a se asigura că minorii și adolescenții învață cum să aibă un stil de viață sănătos și că sunt informați cu privire la Codul european de luptă împotriva cancerului și solicită ca educația în domeniul sănătății să facă parte integrantă din politicile educaționale de asistență socială;

25.

subliniază faptul că radiațiile solare conțin radiații ultraviolete (UV) invizibile, care pot duce la apariția cancerului de piele; invită, prin urmare, Comisia să revizuiască Directiva 2006/25/CE privind expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (radiații optice artificiale) (48) și să includă radiațiile solare în domeniul de aplicare al acestei directive; sprijină acțiunile care vizează creșterea protecției împotriva expunerii la radiațiile UV la nivelul UE, în special prin intermediul legislației privind sănătatea și siguranța la locul de muncă pentru lucrătorii în aer liber; salută angajamentul Comisiei de a analiza măsuri privind expunerea la radiații ultraviolete, inclusiv cele emise de dispozitivele de bronzare artificială (solarii) (49); subliniază importanța campaniilor de informare pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la riscurile asociate expunerii excesive la soare și pentru a-i învăța cum să recunoască posibilele semnale de alarmă; solicită măsuri specifice pentru reducerea expunerii minorilor și adolescenților la radiații ultraviolete; solicită o legislație mai strictă privind utilizarea solariilor în scopuri cosmetice și interzicerea utilizării acestora de către minori; invită statele membre să includă raportarea cu privire la cancerul de piele melanom în registrele naționale oncologice;

26.

recunoaște că aproximativ 2 % din cazurile de cancer la nivel european pot fi atribuite radiațiilor ionizante și că expunerea în interior la radon și la produsele sale de descompunere este a doua cauză principală a cancerului pulmonar în Europa; așteaptă cu interes rezultatele programului de cercetare și formare Euratom (50), care va îmbunătăți cunoștințele privind expunerea la radon și măsurile propuse pentru a reduce acumularea acestuia în locuințe; reamintește că radiațiile ionizante ar putea fi prezente și în gospodăriile private; încurajează, prin urmare, Comisia și statele membre să cartografieze zonele critice actuale și potențiale pentru a reacționa în mod eficace la această amenințare; invită Comisia să aloce fonduri pentru crearea unei astfel de hărți previzionale și să promoveze campanii de informare a publicului în vederea sensibilizării cu privire la această chestiune; încurajează statele membre să își actualizeze periodic planurile naționale de reducere a expunerii la radon, astfel cum se solicită în Directiva privind expunerea la surse radioactive (51) și să consolideze orientările privind reducerea cantității de radon în noile construcții; invită Comisia să evalueze implementarea și eficacitatea măsurilor existente de protecție a lucrătorilor expuși la radiații ionizante, cum ar fi echipajele companiilor aeriene, lucrătorii din centralele nucleare, lucrătorii din structurile industriale relevante, cercetătorii, cadrele medicale și veterinarii care lucrează în sectorul radiologiei, radioterapiei sau medicinei nucleare și să revizuiască aceste măsuri acolo unde este necesar și proporțional;

27.

invită Comisia să promoveze cercetarea științifică multidisciplinară privind existența legăturilor dintre câmpurile electromagnetice, inclusiv 5G, și cancer, pentru a colecta dovezi științifice privind efectele pe termen lung ale câmpurilor electromagnetice și pentru a informa publicul în timp util cu privire la rezultatele acestor studii; solicită promovarea cercetării în domeniul dezvoltării de tehnologii care să reducă expunerea la frecvențe radio;

28.

consideră că Pactul verde european este un factor care contribuie în mod semnificativ la prevenirea cancerului în Europa, prin reducerea poluării aerului, alimentelor, apei și solului și a expunerii la substanțe chimice; solicită integrarea unei evaluări a impactului politicilor asupra incidenței cancerului în Strategia „De la fermă la consumator”, în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, în Strategia privind reducerea la zero a poluării și în strategiile privind un mediu netoxic; salută viitoarea revizuire a standardelor UE privind calitatea aerului și invită Comisia să le alinieze la orientările OMS, astfel cum se menționează în Rezoluția Parlamentului din 25 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a directivelor privind calitatea aerului înconjurător (52); invită Comisia să se asigure că politica agricolă comună îi ajută pe agricultori să reducă utilizarea pesticidelor; încurajează cercetarea, utilizarea și dezvoltarea de medicamente mai sigure pentru mediu și încurajează implementarea unor mecanisme eficiente de eliminare a deșeurilor, care să evite poluarea mediului, în conformitate cu obiectivele Strategiei farmaceutice pentru Europa;

29.

subliniază că sunt necesare punerea deplină în aplicare a Directivei revizuite privind apa potabilă (53) și punerea în aplicare și respectarea Directivei-cadru privind apa (54), care va reduce concentrațiile în apele de suprafață și subterane ale anumitor poluanți care ar putea contribui la incidența cancerului;

30.

solicită, în special, consolidarea cerințelor de informare privind carcinogenicitatea, în temeiul Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (55), pentru a permite identificarea tuturor substanțelor cancerigene produse sau importate, indiferent de volumul lor, în conformitate cu Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice, și solicită, de asemenea, ca înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice, inclusiv a perturbatorilor endocrini, în temeiul Regulamentului REACH, să fie efectuate în asociere cu IARC și în acord cu evaluările OMS; salută angajamentul din cadrul Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice de a extinde abordarea generică față de gestionarea riscurilor astfel încât să se garanteze că produsele de consum nu conțin substanțe chimice care provoacă cancer sau mutații genetice, care afectează sistemul de reproducere sau sistemul endocrin sau care sunt persistente și bioacumulative și toxice; invită Comisia să pună rapid în aplicare măsurile planificate în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice pentru a reduce expunerea cetățenilor la substanțe cancerigene și la perturbatori endocrini prin toate căile de expunere; invită Comisia să acorde o atenție deosebită segmentelor de populație care sunt deosebit de vulnerabile la substanțele chimice periculoase și să țină seama într-o mai mare măsură de aceste grupuri de populație vulnerabile în evaluările riscurilor prezentate de substanțele chimice; subliniază că informarea consumatorilor cu privire la căile de expunere în viața lor de zi cu zi este esențială pentru o mai bună prevenție și salută, în acest sens, crearea bazei de date privind substanțele potențial periculoase din produse; invită Agenția Europeană de Mediu să elaboreze, împreună cu Agenția Europeană pentru Produse Chimice, un raport privind produsele chimice care se află în mediul înconjurător în Europa; solicită ca raportul să evalueze natura sistemică a substanțelor chimice cancerigene și care perturbă sistemul endocrin în cadrul sistemelor europene de producție și consum, utilizarea acestora în produse, prezența lor în mediul înconjurător în Europa și efectele nocive asupra sănătății umane, în special în ceea ce privește cancerul;

31.

consideră că următoarea revizuire a Codului european de luptă împotriva cancerului va trebui să țină seama de cele mai recente cunoștințe privind agenții cancerigeni din mediul înconjurător; invită Comisia să propună fără întârziere o revizuire a articolului 68 alineatul (2) din REACH, a Regulamentului privind materialele care intră în contact cu produsele alimentare (56), a Regulamentului privind produsele cosmetice (57), a Directivei privind siguranța jucăriilor (58) și a altor acte legislative relevante privind produsele de consum pentru a se garanta că produsele de consum nu conțin substanțe chimice care cauzează cancer, în conformitate cu Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice; solicită, de asemenea, ca revizuirea periodică a acestei legislații să țină seama de dezvoltarea de noi materiale, tendințe și produse; subliniază că perturbatorii endocrini sunt prezenți în alimente, în materialele care intră în contact cu alimentele, în produsele cosmetice, în bunurile de consum, în jucării, precum și în apa potabilă și că expunerea, chiar și în doze mici, poate avea efecte adverse pe termen scurt și lung, inclusiv cancer (59); subliniază că, având în vedere expunerea pe scară largă a populației UE la numeroși perturbatori endocrini presupuși și cunoscuți și faptul că expunerea combinată la mai mulți perturbatori endocrini care acționează pe căi similare sau diferite poate avea efecte cumulative, este necesar să se reducă la minimum expunerea la perturbatorii endocrini și să se asigure o mai mare coerență a reglementărilor UE în cadrul tuturor sectoarelor; încurajează continuarea cercetărilor pentru a determina capacitatea substanțelor chimice de a acționa ca perturbatori endocrini;

32.

sprijină pe deplin angajamentul asumat de Comisie în cadrul Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice de a modifica Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice [Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (60)] pentru a introduce noi clase de pericol privind, printre altele, perturbatorii endocrini, inclusiv perturbatorii endocrini suspectați, și de a actualiza cerințele de informare din toate actele legislative relevante pentru a permite identificarea acestora;

33.

invită Comisia să integreze principiul „benign prin concepție” în cerințele de reglementare referitoare la producția de substanțe chimice și farmaceutice, pentru a adopta o abordare cu adevărat precaută în ceea ce privește atenuarea riscurilor pentru sănătatea noastră, societate și mediul înconjurător;

34.

salută publicarea noului cadru strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă pentru perioada 2021-2027, în special abordarea „viziunea zero” în ceea ce privește decesele profesionale, precum și reuniunea la nivel înalt privind evaluarea sănătății și securității în muncă, planificată pentru 2023, pentru a evalua progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivului „viziunea zero”; subliniază necesitatea implicării strânse și regulate a partenerilor sociali și a părților interesate în această strategie; regretă, cu toate acestea, numărul limitat de substanțe incluse în strategie; încurajează analizele și cercetările constante privind substanțele noi suspectate de a fi cancerigene, mutagene și/sau toxice pentru reproducere, stabilirea de valori-limită de expunere profesională pentru agenții chimici pentru care nu există încă astfel de valori și revizuirile periodice ori de câte ori acest lucru devine necesar în lumina unor date științifice și progrese tehnice mai recente; salută sondajul realizat de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) cu privire la expunerea lucrătorilor la factorii de risc de cancer; subliniază că programele mai sistematice de biomonitorizare umană, în deplină conformitate cu măsurile de protecție a datelor, atât în mediul profesional, cât și în alte medii decât cel profesional, pot constitui una dintre cele câteva surse relevante de informații privind efectele generale ale expunerii la substanțe chimice și impactul asupra sănătății; invită, prin urmare, Comisia să își sporească de urgență nivelul de ambiție prin actualizări ambițioase și periodice ale Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă; invită, în acest sens, Comisia ca, după consultarea Comitetului consultativ pentru sănătate și securitate, să prezinte un plan de acțiune pentru a stabili valori-limită de expunere profesională pentru cel puțin 25 de substanțe suplimentare, grupuri de substanțe sau substanțe generate de procese până în 2024; subliniază, în acest sens, necesitatea ca Comisia să mărească capacitatea de revizuire a limitelor de expunere profesională și de adăugare de noi substanțe, inclusiv prin creșterea numărului de angajați din unitățile și autoritățile relevante; reamintește, în acest context, că negocierile în curs privind cea de a patra revizuire a Directivei 2004/37/CE reprezintă o oportunitate de a include, de asemenea, în anexa 1, activități care implică expunerea la medicamente periculoase care îndeplinesc criteriile de clasificare ca fiind cancerigene, mutagene și/sau toxice pentru reproducere de categoria 1A sau 1B, prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, pentru a asigura cele mai bune măsuri de protecție generală și individuală pentru lucrătorii care manipulează aceste produse; își reiterează solicitarea de a se stabili un nou sistem coerent, transparent și bazat pe riscuri pentru stabilirea limitelor de expunere și de a lua în considerare în mai mare măsură expunerea lucrătorilor la o combinație de substanțe; salută angajamentul Comisiei de a adăuga perturbatorii endocrini ca o categorie de substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (Regulamentul REACH) și de a-i clasifica în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1272/2008; subliniază că lucrătorii ar trebui, de asemenea, să fie protejați împotriva expunerii la perturbatori endocrini; salută angajamentul Comisiei de a prezenta în 2022 o propunere legislativă menită să reducă și mai mult expunerea lucrătorilor la azbest, un agent cancerigen dovedit (grupa 1), conform IARC, care rămâne responsabil pentru aproximativ jumătate din toate formele de cancer profesional din Europa; reiterează, în acest sens, solicitările Parlamentului din rezoluția sa din 20 octombrie 2021 referitoare la protecția lucrătorilor împotriva azbestului (61), în special solicitarea sa privind o strategie europeană pentru eliminarea azbestului și propunerile sale pentru o mai bună evaluare a riscurilor legate de expunerea neprofesională la azbest; solicită statelor membre să faciliteze recunoașterea și compensarea cancerelor dovedite ca fiind legate de muncă și să îmbunătățească monitorizarea expunerilor profesionale de către inspectoratele de muncă;

35.

încurajează Comisia și statele membre să realizeze ODD ale ONU care vizează bolile transmisibile pentru a promova prevenirea cancerelor legate de bolile infecțioase; salută programele de vaccinare în lupta împotriva transmiterii HPV; insistă ca în statele membre să se pună în aplicare un program de vaccinare împotriva HPV neutru din punctul de vedere al genului și finanțat din fonduri publice, pentru a asigura eliminarea tuturor cancerelor legate de HPV și solicită ca 90 % dintre fete să fie vaccinate integral și să crească semnificativ rata de vaccinare a băieților până la vârsta de 15 ani cu vaccinul împotriva HPV până în 2030; îndeamnă ca progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor Planului european de combatere a cancerului privind vaccinarea împotriva HPV să fie raportate în Registrul privind inegalitățile cancerului; invită statele membre să pună în aplicare Recomandarea Consiliului din 7 decembrie 2018 privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare (62) pentru a reduce inegalitățile în materie de imunizare în rândul grupurilor vulnerabile și pentru a îmbunătăți imunizarea copiilor; salută intenția Comisiei de a propune o recomandare a Consiliului privind tipurile de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare; subliniază, în acest context, necesitatea unor acțiuni coordonate care să vizeze virusurile cancerigene, cum ar fi HPV și virusul hepatitei B (HBV), pentru a preveni transmiterea acestora; solicită o mai mare armonizare a vaccinării împotriva HPV și HBV în cadrul programelor naționale ale statelor membre, asigurând în același timp furnizarea de informații privind vaccinarea și promovând accesul egal pentru grupurile de adulți vulnerabile și expuse riscului; încurajează monitorizarea periodică a vaccinării actuale împotriva HPV și HBV la nivelul UE, utilizând un sistem de monitorizare similar cu sistemul de monitorizare a vaccinurilor împotriva COVID-19 elaborat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), care va încuraja și statele membre să adopte cele mai bune practici și să mențină dinamica; invită statele membre să armonizeze datele, să asigure interoperabilitatea și să dezvolte suplimentar sistemele naționale de date privind imunizarea; subliniază că ECDC ar trebui să joace un rol esențial în monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre; sprijină continuarea cercetărilor pentru dezvoltarea de vaccinuri împotriva altor virusuri, cum ar fi virusul hepatitei C și virusul imunodeficienței umane (HIV); consideră că, între timp, ar trebui folosite masiv soluții terapeutice pentru a atinge obiectivul OMS de eradicare a hepatitei C până în 2030 și invită Comisia să folosească resursele financiare din cadrul Fondului de redresare și reziliență pentru a atinge aceste obiective prin finanțarea eforturilor de examinare; solicită cooperarea cu statele membre și cu organizațiile internaționale pentru a combate impactul dezinformării asupra vaccinării și pentru a aborda reticența față de vaccinare; îndeamnă la folosirea EU4Health și a altor surse de finanțare ale UE în acest scop, inclusiv pentru sprijinirea eforturilor de sensibilizare a cetățenilor, a furnizorilor de educație și a cadrelor medicale, precum și pentru sprijinirea cercetării comportamentale în cadrul programului Orizont Europa; recomandă o aplicare consolidată a codului de bune practici al UE privind dezinformarea, în special în ceea ce privește dezinformarea cu privire la vaccinuri;

36.

subliniază că datele recente confirmă faptul că persoanele care suferă de inflamații cronice, inclusiv de boli reumatice și musculoscheletale, sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta cancer și alte afecțiuni maligne; invită Comisia și statele membre să stimuleze cercetarea privind relația dintre inflamația cronică, cancer și bolile reumatice și musculoscheletale;

37.

invită Comisia și statele membre să investească în continuare în cercetarea cauzelor cancerului la adulți, precum și la copii și adolescenți;

38.

subliniază că este important să se aloce finanțare corespunzătoare pentru cercetarea științifică și în domeniul științelor umaniste pentru a evalua inegalitățile în ceea ce privește accesul la standarde de îngrijire și la inovare în domeniul cancerului pediatric în întreaga Europă, care sunt responsabile pentru diferențele de până la 20 % în ceea ce privește ratele de supraviețuire a pacienților cu cancer pediatric la nivelul statelor membre, și să se formuleze măsuri de atenuare pentru a garanta egalitatea în drepturi și acces la tratament pentru toți copiii și tinerii bolnavi de cancer din Europa; regretă, în această privință, disparitățile în ceea ce privește accesul la servicii de asistență medicală de înaltă calitate în rândul statelor membre, precum și între diferite regiuni din cadrul acestora, și solicită Comisiei să abordeze disparitățile respective cu măsuri legislative adecvate pentru a asigura drepturi egale în UE;

39.

recomandă încurajarea alăptării pentru a limita riscul de cancer de sân la femei printr-o mai bună informare și educare a mamelor privind beneficiile alăptării;

40.

subliniază că a fost demonstrată predispoziția genetică la cancer legată de mutații ale unor gene specifice; accentuează că există metode de detectare a acestor mutații, fie la naștere pentru depistarea timpurie a anumitor forme de cancer pediatric, fie de-a lungul vieții, în special pentru cancerul de sân, ovarian și cancerul colorectal, și că detectarea acestor mutații poate contribui la prevenirea sau detectarea cancerului în stadiu incipient, precum și la orientarea opțiunilor terapeutice; recomandă, prin urmare, ca statele membre să sprijine accesul sporit al pacienților din toate grupele de vârstă la testarea genetică, însoțită de consilierea medicală și diagnosticarea secvențială avansată, prin alocarea de fonduri și crearea unor căi clare de rambursare rapidă și eficientă, precum și să îi informeze pe cetățeni cu privire la măsura în care pot avea acces la astfel de servicii în Uniune; recomandă stimularea investițiilor în infrastructură și competențe legate de platformele de secvențiere genetică, precum și formarea de consilieri genetici specializați în unități specifice, astfel cum există deja în unele centre; invită Comisia să sprijine cercetarea în domeniul geneticii pentru a identifica genotipurile cu o probabilitate mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer, inclusiv de cancer pediatric, ca boli cu expunere scurtă la agenți externi;

41.

evidențiază că tehnici precum epidemiologia moleculară pot oferi noi perspective asupra interacțiunilor dintre gene și mediu în cazul cancerului în comparație cu epidemiologia obișnuită; subliniază că aceste informații, împreună cu alte studii în domeniul epigeneticii, pot fi utilizate pentru a îmbunătăți înțelegerea factorilor de risc care contribuie la cauzele cancerului și a mări depistarea timpurie;

42.

sprijină ferm revizuirea planificată a CEAC pentru a dezvolta, a împărtăși și a pune în aplicare cele mai bune practici în programele de prevenire a cancerului, cu un accent deosebit pe grupurile defavorizate, precum și lansarea unei aplicații mobile a UE ușor de utilizat, care să sprijine persoanele și să acopere aspecte ce merg de la prevenirea cancerului și educație la îngrijire, astfel cum s-a anunțat în Plan; accentuează că, pe lângă disponibilitatea pe aplicațiile mobile, toate informațiile actualizate ar trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziție în formate nedigitale, pentru a asigura incluziunea; subliniază că CEAC ar trebui să fie evaluat în mod sistematic de IARC și că activitatea de evaluare ar trebui coordonată în continuare de Comisie;

43.

încurajează Comisia și statele membre să promoveze mai mult educația în domeniul sănătății în ceea ce privește riscurile și factorii determinanți ai cancerului, precum și alfabetizarea digitală aferentă, să dezvolte instrumente educaționale pentru prevenire și să sprijine crearea de platforme și aplicații de e-learning; solicită să se acorde o atenție deosebită persoanelor defavorizate, vulnerabile, excluse social și marginalizate și subliniază că sunt esențiale campanii de sensibilizare specifice pentru grupurile cu nevoi speciale de educație în domeniul sănătății; observă că este importantă îmbunătățirea educației în domeniul sănătății în ceea ce privește substanțele cancerigene la locul de muncă și invită Comisia și statele membre să garanteze că angajatorii asigură formarea adecvată; evidențiază că furnizorii de asistență medicală primară au un rol important în promovarea sănătății în rândul a diverse categorii de populație, deoarece își pot adapta acțiunile de promovare a sănătății la nevoile pacienților în funcție de competențele digitale ale pacienților, chiar dacă aceștia nu au niciun fel de competențe digitale; consideră că prevenirea cancerului este un prim pas către o politică europeană de educație în domeniul sănătății publice;

44.

solicită consolidarea în continuare a Centrului de cunoștințe privind cancerul, căruia ar trebui să i se încredințeze stabilirea unei foi de parcurs europene pentru conceperea și coordonarea unor campanii de prevenire la scară largă, în sinergie cu programele naționale, și a unor campanii de comunicare eficiente privind promovarea sănătății în cadrul programelor educaționale (comportamente inofensive, alimentație sănătoasă, activitate fizică, căi de transmitere a virusurilor cancerigene și oportunități de vaccinare și tratament pentru aceste infecții etc.), cu un accent deosebit pe tineri și pe grupurile defavorizate; observă că este importantă cooperarea cu organizațiile locale și naționale ale societății civile la elaborarea mesajelor acestor campanii;

45.

subliniază că consumul de tutun și consumul nociv de alcool, alimentația necorespunzătoare, un indice de masă corporală ridicat, un stil de viață sedentar și poluarea mediului sunt, de asemenea, factori de risc comuni cu alte boli cronice; consideră, prin urmare, că prevenirea cancerului și măsurile de reducere a riscurilor trebuie să fie puse în aplicare în contextul unui program integrat de prevenire a bolilor cronice, în strânsă cooperare cu Grupul director pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile; solicită organizarea unui summit de prevenire și evaluare, axat pe factorii determinanți comerciali ai cancerului și ai altor boli cronice, care să reunească instituțiile UE, statele membre, asociațiile de pacienți și organizațiile societății civile active în domeniul sănătății;

46.

solicită ca punerea în aplicare a programelor de prevenire să fie incluzivă, prin implicarea regiunilor și a localităților, a cetățenilor, a partenerilor sociali, a societății civile și a asociațiilor de pacienți în toate etapele procesului decizional, în special prin intermediul Conferinței privind viitorul Europei;

II. Screeningul și depistarea cancerului incluzive

47.

regretă întârzierile frecvente și deficiențele în diagnosticarea rapidă a cancerelor simptomatice legate de lipsa de informare sau de nerespectarea procedurilor de screening și de detectare a cancerului; recunoaște necesitatea de a acorda o atenție deosebită continuității programelor de screening și de depistare timpurie, precum și serviciilor de îngrijire a bolnavilor de cancer în contextul unei crize sanitare (cum ar fi criza COVID-19) sau în situațiile în care capacitatea sistemelor de sănătate scade; încurajează Comisia și statele membre să organizeze, în parteneriat cu părțile interesate din domeniul oncologic, campanii de sănătate publică pentru a soluționa eventualele întârzieri ale screeningului, ale depistării timpurii și ale îngrijirii, pe care le-ar putea cauza o criză sanitară; subliniază importanța datelor rapide și actualizate despre programele de screening pentru cancer pentru a permite reacția rapidă și măsuri ulterioare în cazul perturbării capabilităților de screening periodic, cu scopul de a reduce la un minim absolut numărul testelor de screening amânate;

48.

regretă inegalitățile dintre statele membre în ce privește accesul la screeningul pentru cancer, care duc la scăderea șanselor de supraviețuire din cauza diagnosticării tardive a cancerului, ceea ce reprezintă o discriminare inacceptabilă pentru cetățenii Uniunii în funcție de țara lor de rezidență; subliniază că, în cazul screeningului pentru cancerul de sân, diferențele de acoperire sunt cel puțin de zece ori pe teritoriul UE, conform Eurostat; evidențiază că publicația „Sănătatea pe scurt: Europa 2018” a remarcat că, în ceea ce privește screeningul pentru cancerul de col uterin, diferența dintre statele membre în acoperirea categoriilor de populație-țintă variază între 25 % și 80 %; constată că, de exemplu, doar 18 state membre au raportat că au programe naționale sau regionale de screening la nivelul populației pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal, potrivit celui mai recent raport al IARC referitor la realizarea recomandărilor din 2003 ale Consiliului privind screeningul; invită Comisia să sprijine, de exemplu prin programul EU4Health, prin Misiunea de cercetare privind cancerul din cadrul programului Orizont Europa sau prin alte programe relevante, proiectele de explorare a barierelor care limitează depistarea timpurie și diagnosticarea timpurie a cancerului în Europa;

49.

invită statele membre să colaboreze, în special în regiunile transfrontaliere și în zonele izolate (inclusiv în zonele montane și urbane îndepărtate de centrele de screening), pentru a reduce inegalitățile sociale și geografice în ceea ce privește screeningul pentru cancer și serviciile de diagnosticare timpurie;

50.

sprijină lansarea unui nou program de screening pentru cancer sprijinit de UE, așa cum a fost anunțat în Plan, pentru a ajuta statele membre să se asigure că, până în 2025, 90 % din populația UE eligibilă pentru screening în cazul cancerului de sân, de col uterin și colorectal beneficiază de screening; invită Comisia să includă și alte tipuri de cancer în program, pe baza celor mai recente dovezi științifice, cu obiective clare pentru fiecare tip de cancer; sprijină cercetarea privind alte tipuri de cancer, care pot fi depistate în mod eficient prin screening; invită Comisia să evalueze, o dată la doi ani, rezultatele programului de screening pentru cancer în ceea ce privește accesul egal al populației vizate, să urmărească inegalitățile dintre statele membre și regiuni, să propună măsuri noi adecvate, precum și să coreleze programele de screening cu cele mai recente rezultate ale cercetării privind screeningul pentru cancer, și, dacă este necesar, să prezinte măsuri de creștere a acoperii serviciilor de screening și de prevenire în statele membre; îndeamnă statele membre și Comisia să raporteze și să monitorizeze îndeplinirea obiectivelor de screening în Registrul privind inegalitățile în domeniul cancerului;

51.

încurajează statele membre să promoveze depistarea cancerului de sân, de col uterin și colorectal în cadrul unor programe naționale și regionale organizate la nivelul populației, inclusiv în regiunile îndepărtate și ultraperiferice, și să asigure resurse adecvate în acest sens; reiterează, în același timp, că în cadrul Planului ar trebui să se accentueze mai puternic inițiativele de depistare, diagnosticare și tratament pentru acele tipuri de cancer care nu pot fi prevenite; încurajează Comisia și statele membre să promoveze screeningul specific pentru grupurile cu risc ridicat; recomandă ferm statelor membre să dezvolte o politică de screening cuprinzătoare, care să permită screeningul timpuriu când sunt depistate forme de cancer cu caracteristici ereditare; recomandă statelor membre să instituie programe de cercetare și dezvoltare a unor metode de diagnosticare timpurie eficiente, exacte, neinvazive și inovatoare, cum ar fi biomarkerii, pentru diferite tipuri de cancer;

52.

invită Comisia și statele membre să pună în aplicare integral orientările europene pentru a asigura calitatea screeningului pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal și a serviciilor de depistare timpurie, pentru a reduce la minimum durata diagnosticării acestor tipuri de cancer; recomandă ca inegalitățile din statele membre în ceea ce privește depistarea cancerului să fie abordate, eventual prin înăsprirea criteriilor de screening pentru cancer, a cadrelor juridice și a guvernanței, precum și a structurilor de asigurare a calității și prin fundamentarea lor pe date științifice; consideră că, pentru a aborda disparitățile în legătură cu screeningul pentru cancer, sunt necesare protocoale standardizate comune de screening la nivelul UE, care să depășească orientările privind cele mai bune practici, de exemplu în ceea ce privește algoritmii pentru organizarea programelor de screening și indicatorii pentru evaluarea calității programelor de screening;

53.

încurajează îmbunătățirea și armonizarea colectării de date privind screeningul pentru cancer pentru a permite elaborarea unui raport european anual; încurajează, de asemenea, monitorizarea periodică a programelor actuale de screening la nivelul UE; subliniază necesitatea de a corela seturile de date din programele de screening privind incidența cancerului cu categoriile profesionale, ceea ce poate contribui la identificarea unor măsuri preventive adecvate; consideră că extinderea serviciilor de sănătate publică (inclusiv finanțarea, infrastructura și aspectele care le implică pe cadrele medicale) este esențială pentru a îmbunătăți procesul de prevenire, de screening și de diagnosticare a cancerului; subliniază importanța screeningului și a colectării datelor privind comorbiditățile frecvente ale cancerului, pentru a le putea anticipa cât mai bine; accentuează că progresele științifice în ceea ce privește predicția riscului de cancer ar trebui să permită dezvoltarea unor programe de screening adaptate la risc;

54.

subliniază că este necesară monitorizarea atentă a pacienților actuali și a foștilor pacienți cu hepatită B și C pentru a preveni dezvoltarea cancerului;

55.

încurajează Comisia ca, în Directiva privind asistența medicală transfrontalieră (63), să ia în considerare posibilitatea de a facilita un sistem prin care să se obțină „a doua opinie” pentru cazurile de cancer dificile sau atipice și recomandă statelor membre să introducă dreptul pacienților de a solicita ca specialiștii dintr-un stat membru să consulte specialiști din alt stat membru într-un sistem coerent unic;

56.

salută procesul inițiat de Grupul consilierilor științifici principali al Comisiei și de Mecanismul de consiliere științifică privind viitoarea actualizare a recomandării Consiliului din 2003 privind screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal, care va lua în considerare noile teste de screening și cele mai recente date privind cele mai bune protocoale de screening (imagistica prin rezonanță magnetică, testarea HPV, abordările stratificate în funcție de riscuri și calculatoarele de riscuri); subliniază că informațiile despre aceste programe de screening ar trebui transmise Centrului de cunoștințe privind cancerul din cadrul Centrului Comun de Cercetare (vârsta de începere a depistării și ritmul ulterior, impactul asupra supraviețuirii, raportul cost-eficacitate etc.) și că acestea ar trebui să fie evaluate periodic de către autoritățile naționale competente; invită Comisia să elaboreze orientări ale UE pentru încurajarea eforturilor de cercetare pentru a evalua includerea unor noi programe de screening pentru cancer bazate pe date științifice (inclusiv cancerul pulmonar, de prostată, de stomac și ovarian) și rolul inteligenței artificiale ca parte a actualizării recomandării Consiliului din 2022, în strânsă cooperare cu IARC, OMS, cadrele medicale și organizațiile pacienților; solicită recunoașterea dovezilor care arată efectul pozitiv asupra mortalității al screeningului specific pentru cancerul pulmonar; încurajează Consiliul, ca, pe baza rezultatului evaluării menționate mai sus, să ia în considerare includerea screeningului pentru cancerul pulmonar și de prostată în actualizarea recomandării Consiliului din 2022; solicită, în urma avizului Grupului consilierilor științifici principali ai Comisiei și a actualizării din 2022 a recomandării Consiliului privind screeningul pentru cancer, stabilirea unor obiective clare și concrete pentru orice formă nouă de cancer care trebuie abordată;

57.

susține lansarea de către Comisie și statele membre a unei platforme UE pentru centrele naționale de screening, exploatând experiența platformelor similare pentru schimb și cooperare, cum ar fi Rețeaua europeană de evaluare a tehnologiilor medicale, și a directorilor agențiilor pentru medicamente; recomandă ca această platformă să fie însărcinată cu schimbul de experiență și cu punerea în aplicare a celor mai bune practici, cu discutarea provocărilor comune, cu încurajarea colaborării, a formării și a consolidării capacităților cu scopul de a îmbunătăți calitatea programelor de screening, acționând ca platformă centrală pentru proiectele și inițiativele privind cancerul sprijinite de UE și menținând pe termen lung rețeaua de furnizori de date pentru raportul de punere în aplicare al IARC privind screeningul pentru cancer;

58.

subliniază că sunt importante sensibilizarea privind screeningul pentru cancer și intensificarea utilizării acestuia și a depistării timpurii a cancerului în rândul locuitorilor din UE printr-o campanie de sensibilizare la nivelul Uniunii, prin intermediul zilelor europene de sensibilizare, al sondajelor privind motivația și al unei mai bune implementări a campaniilor de comunicare existente; invită Comisia și statele membre să sprijine, să finanțeze și să pună în aplicare acțiuni suplimentare menite să sensibilizeze publicul cu privire la screeningul pentru cancer și să promoveze participarea la screening atât în rândul populației generale, cât și al rezidenților eligibili prin notificări directe; încurajează statele membre să depună eforturi în mod activ pentru elaborarea unor strategii educaționale în centrele de asistență medicală primară; încurajează cercetarea factorilor comportamentali de aderare și a obstacolelor care împiedică depistarea și diagnosticarea timpurie a cancerului pentru a stimula participarea la programe de screening, sprijinite prin finanțare din partea UE, cum ar fi cea furnizată prin programul de cercetare Orizont Europa;

59.

solicită o cooperare consolidată cu țările din afara UE și, în special, cu regiunea europeană extinsă pentru a încuraja organizarea de campanii de depistare și de programe de diagnosticare timpurie, în special a cazurilor de cancer în rândul femeilor și, în special, în țările cu venituri mici și medii și pentru comunitățile minoritare, ținând seama, în același timp, de caracteristicile specifice ale cancerului în rândul femeilor din țările respective; atrage atenția că acest lucru poate marca o contribuție importantă a UE la realizarea obiectivelor internaționale în domeniul cancerului, cum ar fi obiectivul OMS de eliminare a cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică;

60.

recunoaște importanța mediatorilor sanitari, a navigatorilor pentru pacienți și a organizațiilor neguvernamentale și solicită includerea lor în procesele decizionale și în strategiile de alocare a resurselor; recunoaște rolul vital pe care îl joacă aceștia în special în campaniile de prevenire și vaccinare, contribuind la eliminarea barierelor dintre autorități și societate, inclusiv grupurile vulnerabile;

61.

invită UE și statele membre să consolideze cooperarea cu OMS și să depună eforturi pentru punerea în aplicare a recomandărilor de politică și a orientărilor OMS;

IIIa. Accesul egal la îngrijire în cazurile de cancer: către o îngrijire de cea mai bună calitate

62.

regretă că pacienții din UE se confruntă în continuare cu dificultăți în ceea ce privește accesul la serviciile de asistență medicală și participarea la studiile clinice în alte state membre și că doar o minoritate dintre ei, și nu tot personalul medico-sanitar, știu că pacienții au dreptul de a solicita asistență medicală transfrontalieră în temeiul celor două cadre existente; Directiva privind asistența medicală transfrontalieră și Regulamentul privind securitatea socială (64); solicită o reformă a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră, în special pentru a permite mobilitatea și accesul la echipamente și îngrijiri foarte specializate prin consolidarea punctelor de contact naționale, oferindu-le mai multe resurse bugetare, și pentru a permite elaborarea unor orientări ale Comisiei care să stabilească calendare de revizuire și aprobare acceptabile și armonizate pentru a accelera timpul până la tratament în UE în temeiul Regulamentului privind securitatea socială; solicită o creștere a numărului de campanii de informare privind drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră, inclusiv a celor destinate cadrelor medicale, precum și crearea unui ghișeu unic pentru informații despre căile de acces transfrontaliere ale UE; subliniază necesitatea de a reduce barierele logistice și lingvistice cu care se confruntă pacienții când accesează asistența medicală într-un alt stat membru al UE; reliefează nevoia de a oferi pacienților informații clare despre cerințele de acord prealabil care se aplică în anumite state membre; subliniază necesitatea de a oferi un sprijin financiar special părinților cu venituri mici care își însoțesc copilul în străinătate pentru tratament; subliniază necesitatea de a facilita procesul, printr-o revizuire globală a cadrelor de asistență medicală transfrontalieră, acordând o atenție egală Directivei privind asistența medicală transfrontalieră și Regulamentului privind securitatea socială, pentru pacienții care, având în vedere nevoile nesatisfăcute și beneficiile potențiale, călătoresc în străinătate pentru studii clinice și pot să se confrunte cu probleme precum lipsa de claritate în ceea ce privește protocoalele de urmărire după întoarcerea în țară și acoperirea costurilor legate de participarea lor la studii clinice de către agențiile naționale de asigurări; accentuează nevoia de clarificare în ceea ce privește accesul la studii clinice transfrontaliere, deoarece acesta nu este definit în mod clar în Directiva privind asistența medicală transfrontalieră; subliniază că toate cheltuielile legate de tratament ar trebui finanțate înainte de începerea sa, pentru a evita excluderea pacienților cu venituri mici; invită Comisia să ia în considerare, în contextul următoarei revizuiri a cadrelor existente, instituirea unui set unic de norme de autorizare și rambursare pentru accesul la asistență medicală transfrontalieră, inclusiv dreptul la un al doilea aviz; invită Comisia și statele membre să colaboreze pentru a efectua evaluări periodice ale Strategiei Comisiei privind e-sănătatea din 2018, pentru a asigura dosare electronice de sănătate interconectate, o mai bună interoperabilitate, precum și îmbunătățirea calității datelor, a confidențialității și a securității pentru pacienții cu cancer la nivel regional, național și la nivelul UE, garantând totodată respectarea strictă a normelor de protecție și securitate a datelor privind sănătatea ale pacienților; observă potențialul Registrului privind inegalitățile în domeniul cancerului ca mijloc de îmbunătățire a raportării și a măsurării în aceste privințe;

63.

observă importanța tratamentului administrat rapid și a rezultatelor la timp ale examinărilor medicale pentru pacienții bolnavi de cancer, deoarece cu cât trece mai mult timp, cu atât boala progresează mai mult, amenințând supraviețuirea pacienților; regretă că, în anumite state membre, resursele publice sunt inadecvate pentru a garanta depistarea și tratamentul la timp, ceea ce face ca pacienții care depind de asigurările sociale publice să aibă șanse mai mici de supraviețuire, singura lor opțiune fiind astfel sectorul privat;

64.

solicită recunoașterea reciprocă a calificărilor medicale în domeniul îngrijirii bolnavilor de cancer în întreaga UE și luarea în considerare a unui sistem comun de recunoaștere pentru țările din afara UE, astfel cum se prevede în Directiva 2005/36/CE (65), garantând că aceasta este folositoare pentru specialitățile legate de oncologie; solicită derularea de programe de perfecționare profesională în vederea reorientării persoanelor doritoare către domeniul oncologic pe parcursul carierei;

65.

solicită recunoașterea deplină a oncologiei medicale și a celei pediatrice ca discipline de specialitate, stabilirea unor standarde de calitate paneuropene pentru administrarea și supravegherea tratamentelor medicale pentru cancer, atât pentru adulți, cât și pentru copii, și facilitarea accesului pacienților la specialiști în oncologie, astfel încât să poată beneficia de inovații și de acces la studii clinice timpurii privind noile medicamente promițătoare, tehnologii sanitare și centre de referință pentru tratamente complexe, precum terapia celulară și genică; subliniază că este necesar să se asigure că accesul la inovație în studiile clinice timpurii pentru malignități recidivante sau dificil de tratat este acoperit prin dispoziții relevante;

66.

solicită consolidarea competențelor chirurgicale în UE prin recunoașterea oncologiei chirurgicale ca disciplină de specialitate, prin stabilirea unor standarde de calitate paneuropene pentru chirurgia oncologică, prin facilitarea accesului pacienților la centrele de „mare volum” de chirurgie oncologică și prin facilitarea accesului la proceduri chirurgicale inovatoare; face apel la recunoașterea chirurgiei de înaltă calitate și reliefează importanța acesteia pentru vindecarea cancerelor depistate în stadii incipiente; accentuează că este necesar să se promoveze dezvoltarea unei programe de învățământ principale în oncologia chirurgicală și a unei formări individuale de specialitate în oncologia chirurgicală și solicită programe de armonizare a educației în oncologia chirurgicală în UE; sprijină dezvoltarea de studii clinice în oncologia chirurgicală ca parte a tratamentului locoregional și promovează creșterea investițiilor din fondurile UE și naționale pentru cercetare și inovare în cercetarea în domeniul chirurgiei oncologice; subliniază importanța tratamentelor oncologice chirurgicale standardizate pentru a îmbunătăți, pe termen lung, calitatea vieții supraviețuitorilor cancerului;

67.

sprijină îmbunătățirea radioterapiei de înaltă calitate și un acces ameliorat și egal la aceasta în UE prin recunoașterea fizicii medicale și a radioterapiei ca discipline specifice, promovarea unor standarde comune de educație și formare, creșterea finanțării UE pentru ca statele membre să își extindă infrastructura de radioterapie și mai multe investiții ale fondurilor UE și naționale pentru cercetare și inovare în cercetarea în domeniul radioterapiei;

68.

solicită promovarea oncogeriatriei ca ramură care merită atenție specială și care este necesar să fie completată prin cercetare științifică pentru a se stabili cele mai bune metode de tratament și de diagnosticare pentru pacienții în vârstă; reamintește că, în UE, peste 60 % dintre cazurile de cancer noi și peste 70 % dintre decesele cauzate de cancer sunt în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani; observă că se preconizează că această proporție va crește pe măsură ce populația din UE îmbătrânește, reprezentând astfel o provocare crucială pentru sistemele de sănătate; invită Comisia și statele membre să abordeze de urgență această situație prin acțiuni concrete; solicită, în special, Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a facilita studiile clinice la persoanele în vârstă, punerea în aplicare a unor modele de îngrijire oncogeriatrică multidisciplinare și cuprinzătoare în parcursuri clinice de rutină, precum și crearea de centre de excelență în oncologia geriatrică; invită Comisia și statele membre să încurajeze oportunități pentru instruirea și perfecționarea forței de muncă din sectorul oncologic în principiile geriatriei;

69.

invită Comisia și statele membre să planifice acțiuni de promovare, în contextul îngrijirii și al tratamentului, a acordării unei atenții mai mari pentru protecția fertilității pacienților, în special în cazul cancerelor pediatrice și juvenile;

70.

salută noul plan de acțiune din cadrul Agendei strategice privind aplicațiile medicale cu radiații ionizante (66), care va sprijini securitatea capacităților de producție și a aprovizionării cu radioizotopi prin înlocuirea flotei actuale învechite de reactoare și punerea în aplicare a tehnologiilor existente, în special reactoare și acceleratoare de particule, în cadrul instrumentelor financiare existente, va evita penuria de radioizotopi prin facilitarea trecerii frontierelor și a derogărilor pentru transport și va îmbunătăți calitatea și siguranța tehnologiei radiologice în medicină, care în prezent nu este disponibilă în mod egal în toate statele membre ale UE, prin evaluarea radioizotopilor prin intermediul evaluărilor tehnologiilor medicale, armonizarea accesului pe piață, afirmarea medicinei nucleare ca specialitate medicală complet independentă, promovarea standardelor de formare și investițiile în cercetarea în domeniul nuclear;

71.

invită Comisia să promoveze, iar statele membre să consolideze rolul medicilor generaliști, al medicilor pediatri, al asistenților medicali, al profesioniștilor din domeniul asistenței medicale primare și al medicilor specialiști, având în vedere rolul lor important în trimiterea pacienților la teste de diagnosticare și la specialiști în oncologie, precum și rolul nutriționiștilor sau al dieteticienilor specializați, al psihologilor și al specialiștilor în reabilitare în timpul tratamentului cancerului și al îngrijirilor ulterioare, cu scopul de a asigura accesul la tratamentul și îngrijirea adecvate la momentul adecvat printr-un parcurs terapeutic optim; solicită dezvoltarea unor echipe multidisciplinare pentru a gestiona pacienții bolnavi de cancer pe toată durata tratamentului lor și a unui proces decizional multidisciplinar în cadrul unor reuniuni de concertare interdisciplinare specifice (consilium) care să reunească diverși specialiști în domeniul cancerului și profesioniști din domeniul asistenței medicale primare; subliniază că este importantă formarea constantă a membrilor personalului medico-sanitar pentru ca aceștia să fie informați permanent asupra noilor opțiuni de tratament pentru cancer; solicită să se extindă rolul pe care îl are coordonatorul tratamentului, pentru a se asigura coordonarea adecvată a tratamentului pacienților și pentru a le oferi pacienților acces ușor la informații actualizate referitoare la diagnosticarea cancerului și sfaturi cu privire la modul în care pot utiliza serviciile din cadrul sistemului de sănătate;

72.

consideră că domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE ar trebui revizuit pentru a permite recunoașterea reciprocă a educației în domeniul îngrijirii bolnavilor de cancer și a educației altor cadre medicale care sprijină procesul de tratament;

73.

invită statele membre să dezvolte, în programele lor naționale de control al cancerului, strategii care să cuprindă și să pună în aplicare măsuri preventive împotriva riscului de epuizare în rândul profesioniștilor din domeniul îngrijirii oncologice; îndeamnă Comisia și EU-OSHA să acorde atenție preocupării respective și subliniază că acestea ar trebui considerate parteneri importanți pentru punerea în aplicare a Planului în acest sens;

74.

încurajează ca, atunci când este fezabil și sigur, să se recurgă la tratamente ambulatorii pentru cancer, astfel încât să se mențină calitatea vieții pacienților și a familiilor lor; accentuează, în special, că ar trebui promovate tratamentele ambulatorii pentru copii, cu condiția ca spațiile/mediile relevante și dispozitivele medicale disponibile să fie proiectate astfel încât să răspundă nevoilor pacienților pediatrici; subliniază rolul farmaciștilor, oncologilor și asistenților medicali în monitorizarea multidisciplinară a pacienților care iau medicamente împotriva cancerului pe cale orală; invită statele membre să implementeze sau să îmbunătățească tehnologiile de e-sănătate și serviciile de telemedicină și teleîngrijire pentru a asigura continuitatea îngrijirii spitalicești și ambulatorii a bolnavilor de cancer, precum și a îngrijirii în comunitate; îndeamnă Comisia să implementeze fondurile pentru cercetare din cadrul Orizont Europa pentru a sprijini utilizarea telemedicinei și instituirea unor orientări bazate pe date științifice; solicită acțiuni pentru a asigura accesul egal la serviciile de telemedicină în toate statele membre și sprijin financiar din programele EU4Health și Europa digitală pentru a crește alfabetizarea digitală pentru pacienți și personalul medico-sanitar;

75.

invită statele membre să ofere servicii de îngrijire paliativă integrală și multidisciplinară pentru pacienții bolnavi de cancer, pentru a le calma durerile și starea de disconfort, promovând reconfortarea și asigurând prezența asistenților medicali sau a îngrijitorilor, păstrându-le totodată demnitatea și ținând seama de planificarea în avans a îngrijirii și de autonomia pacientului; invită Comisia să sprijine și să coordoneze la nivelul UE schimbul periodic de informații și aplicarea celor mai bune practici în ceea ce privește îngrijirile paliative în centre și la domiciliu; solicită să se dezvolte îngrijirile paliative specifice copiilor, în special în statele membre în care astfel de îngrijiri nu sunt încă asigurate pe scară largă; încurajează statele membre să abordeze îngrijirea paliativă în programele lor naționale de control al cancerului, să maximizeze numărul unităților paliative din fiecare regiune pentru a adapta în mod corespunzător numărul acestora la nevoile pacienților, să reducă la minimum timpii de așteptare și să asigure o finanțare sustenabilă și suficient personal cu calificări corespunzătoare; consideră că cadrul de reglementare al UE pentru recunoașterea calificărilor profesionale ar trebui să fie extins pentru a permite standardizarea educației în domeniul îngrijirii paliative și a celor mai bune practici ale cadrelor medicale; subliniază necesitatea unor rețele de referință pentru îngrijirea paliativă și a integrării lor în parcursurile terapeutice pentru cancer la toate nivelurile, și anume spitale specializate, centre de asistență medicală primară, îngrijiri paliative în centre sau la domiciliu, precum și necesitatea integrării teritoriu-spital; subliniază că accesul pacienților la asistență de sprijin și îngrijire paliativă (inclusiv la servicii psihooncologice) la nivelul UE ar trebui să fie măsurat și raportat prin Registrul privind inegalitățile în domeniul cancerului; sprijină cooperarea mai strânsă între sistemele de sănătate și sistemele de asistență socială în toate statele membre;

76.

încurajează Comisia și statele membre să adopte criterii și sisteme specifice de asigurare a calității (inclusiv standarde comune de îngrijire, organizare, infrastructură și competențe adecvate, practică multidisciplinară, învățarea continuă pentru profesioniști, educarea pacienților și participarea la cercetări clinice), precum și orientări clinice comune pentru a se asigura că standardele de acreditare sunt aplicate spitalelor publice și private care oferă tratamente pacienților de cancer, astfel încât să se garanteze o gestionare eficientă, sigură și egală a tuturor formelor de cancer în întreaga UE; insistă că aceste criterii trebuie să respecte cele mai înalte standarde disponibile de știință bazată pe dovezi care au fost publicate în reviste științifice cu referenți de specialitate; insistă că atât instituțiile publice, cât și cele private care îndeplinesc criteriile de asigurare a calității ar trebui să fie incluse în planurile naționale de control al cancerului ca parte a Planului, cu scopul de a oferi cel mai înalt nivel de calitate a tratamentului oncologic tuturor pacienților din UE; invită statele membre să creeze hărți ale nevoilor sanitare în oncologie, corelându-le cu cartografieri realiste și inventare ale infrastructurii oncologice existente; consideră că acest exercițiu de cartografiere va permite statelor membre să planifice mai bine accesul la infrastructura medicală existentă, să stabilească domenii clare de acțiune și să acorde prioritate alocării resurselor, precum și să planifice cooperarea transfrontalieră între centrele de referință oncologice;

77.

salută faptul că, astfel cum s-a anunțat în Plan, se are în vedere instituirea unei rețele a UE care să conecteze centrele oncologice integrate naționale recunoscute (centre de referință) din fiecare stat membru pentru a facilita adoptarea diagnosticării și a tratamentelor cu nivel garantat de calitate, inclusiv prin formarea, cercetarea și promovarea studiilor clinice în întreaga UE; invită statele membre și Comisia să sprijine înființarea unor astfel de centre pentru formele rare de cancer și formele de cancer care necesită tratamente complexe; invită Comisia să identifice astfel de centre existente în UE, să promoveze înființarea a cel puțin unui centru oncologic integrat național în fiecare stat membru și să sprijine coordonarea rețelei acestor centre; evidențiază că obiectivele rețelei ar trebui să includă reducerea inegalităților și consolidarea cercetării translaționale, clinice și a rezultatelor; subliniază că promovarea și dezvoltarea unei cercetări translaționale ar trebui să fie considerate un obiectiv principal important al Rețelei UE de centre oncologice integrate naționale; constată că, la crearea acestei rețele a UE, Comisia ar trebui să ia în considerare necesitatea de a investi în echipamente de vârf și în medici bine pregătiți, precum și în alți specialiști din domeniul asistenței medicale cu diferite specializări, și recomandă ca în activitatea viitoarei Rețele a UE de centre oncologice integrate naționale să fie implicate încă de la început diverse specializări oncologice și discipline medicale dezvoltate pentru a consolida colaborarea multidisciplinară, îmbunătățind astfel rezultatele pentru pacienți; invită Comisia și statele membre să sprijine sustenabilitatea colaborărilor transfrontaliere preexistente, cum ar fi rețelele europene de referință și cele în domeniul cancerului pediatric; invită Comisia să sprijine statele membre, alocând o parte din buget fondurilor regionale și de coeziune, pentru a sprijini înființarea acestor centre cu scopul de a asigura o acoperire completă a populației;

78.

solicită identificarea, consolidarea sau crearea în fiecare stat membru a unui program național de control al cancerului, în concordanță cu orientarea OMS privind programele naționale de control al cancerului, care să dispună de o structură unică, eventual un institut oncologic național, care să se ocupe de implementarea și monitorizarea respectivelor programe naționale și să aibă obiective și resurse adecvate; solicită ca conținutul programelor naționale să fie aliniat cât mai mult cu Planul, pentru a facilita punerea în aplicare cu succes a acestuia din urmă; recomandă ca programele naționale de control al cancerului să fie stabilite în concordanță cu Ghidul european pentru programele calitative naționale de control al cancerului inițiate de Parteneriatul european privind lupta împotriva cancerului (EPAAC) și solicită includerea unei componente specifice privind cancerul pediatric și formele rare de cancer în toate programele naționale de control al cancerului pentru a se asigura că sunt alocate resurse și instituite programe de punere în aplicare adecvate în vederea satisfacerii nevoilor specifice ale acestor pacienți; salută crearea unei rețele a acestor organizații; subliniază că un program național de control al cancerului ar trebui să includă dispoziții privind capacitățile adecvate de personal, astfel încât, în fiecare stat membru, să se garanteze un număr suficient de cadre medicale în domeniul oncologiei, proporțional cu numărul total al populației;

IIIb. Accesul egal la îngrijire și medicamente în cazurile de cancer în UE

79.

invită Comisia să consolideze piața medicamentelor din UE pentru a îmbunătăți accesul egal la tratamente, inclusiv inovații și medicină personalizată, a reduce penuria de medicamente, a depăși problema prețurilor ridicate ale tehnologiilor și tratamentelor inovatoare, a încuraja utilizarea medicamentelor generice și biosimilare și a îmbunătăți tratamentele oncologice pentru adulți și copii; invită Comisia și autoritățile naționale de concurență să evalueze piața medicamentelor din UE acordând atenție achiziționării IMM-urilor de către marile companii farmaceutice care subminează concurența loială; încurajează un dialog cu mai multe părți interesate cu privire la accesul la medicamente și la inovare pe baza unor modele precum ACCELERATE (67) în domeniul cancerului pediatric, care să implice toți actorii relevanți, inclusiv mediul academic, industria, cadrele medicale și reprezentanții pacienților;

80.

invită statele membre să își extindă capacitățile naționale de cercetare și de producție a medicamentelor și a altor produse de îngrijire a sănătății, inclusiv prin înființarea unor laboratoare farmaceutice la nivel național, în scopul de a asigura un acces egal la tratament, de a reduce penuria de medicamente și dependența de industria farmaceutică, de a securiza accesul gratuit la tratamente inovatoare și de a îmbunătăți tratamentele împotriva cancerului în rândul adulților și al copiilor; invită, în plus, statele membre să ofere acces gratuit la tratamentele și la medicamentele utilizate de pacienții bolnavi de cancer prin intermediul serviciilor lor de sănătate publică și să ia în considerare adoptarea unor politici în domeniul farmaceutic prin care să li se ofere utilizatorilor cu vârsta de peste 65 de ani, bolnavilor cronici și familiilor aflate în nevoie din punct de vedere economic acces gratuit la medicamente;

81.

invită Comisia să revizuiască Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (68) și Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(EMA) (69) pentru a consolida cadrul autorizațiilor de introducere pe piață, a îmbunătăți disponibilitatea medicamentelor și a spori concurența în cazul medicamentelor generice și biosimilare;

82.

constată că pacienții bolnavi de cancer sunt deseori afectați de penuria de medicamente și că întreruperile grave în aprovizionarea cu tratamente oncologice sunt extrem de dăunătoare pentru aceștia, îngrijitorii și familiile lor; invită Comisia și statele membre să colaboreze pentru a preveni și a gestiona penuriile de medicamente și produse medicale de orice fel, în special penuriile de medicamente împotriva cancerului, inclusiv penuriile de medicamente esențiale necostisitoare împotriva cancerului; sprijină dezvoltarea unui coș comun de medicamente împotriva cancerului care ar putea fi deficitare, astfel încât să se asigure că pacienții au în permanență acces la un tratament adecvat, pe baza nevoilor pacienților definite în mod transparent și corespunzător;

83.

solicită consolidarea și diversificarea lanțului de aprovizionare, în special a celui aferent medicamentelor împotriva cancerului, în interiorul UE, monitorizarea atentă a tensiunilor din cadrul aprovizionării și a penuriilor și crearea unei rezerve strategice de astfel de medicamente esențiale, substanțe active sau materii prime, în special acolo unde numărul de furnizori este limitat; solicită ca legislația UE în domeniul farmaceutic să introducă o obligație legală pentru companiile farmaceutice de a raporta EMA informații cu privire la stocurile de siguranță adecvate de medicamente esențiale împotriva cancerului; subliniază importanța rolului practicilor sustenabile de achiziții publice în prevenirea penuriei de medicamente; îndeamnă Comisia, în contextul Directivei privind achizițiile publice (70), să elaboreze orientări pentru a sprijini practicile de achiziții publice în sectorul farmaceutic pentru medicamentele împotriva cancerului, în special pentru aplicarea criteriilor ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu scopul de a asigura sustenabilitatea pe termen lung, concurența și securitatea aprovizionării și de a stimula investițiile în producție;

84.

subliniază că medicamentele generice și biosimilare permit acordarea de îngrijiri eficiente și sigure bolnavilor de cancer, intensificarea concurenței, inovarea și realizarea de economii pentru sistemele de sănătate, contribuind astfel la îmbunătățirea accesului la medicamente; solicită introducerea unui obiectiv strategic în Plan, precum și în strategiile naționale împotriva cancerului pentru a promova activ utilizarea medicamentelor care nu mai sunt protejate prin brevet, acolo unde este cazul și unde acest lucru este în beneficiul pacienților; subliniază că pătrunderea lor pe piață nu ar trebui să fie îngreunată sau întârziată, iar procesul lor de dezvoltare ar trebui să fie promovat și finanțat; solicită Comisiei să asigure, de urgență, o concurență sănătoasă la expirarea drepturilor de proprietate intelectuală, garantând accesul neîntârziat la medicamente biosimilare și eliminând toate obstacolele din calea accesului la concurență, create spre exemplu prin corelarea brevetelor („patent linkage”), precum și interzicând practicile de reînnoire („evergreening”) a drepturilor de proprietate intelectuală care întârzie în mod nejustificat accesul la medicamente și creând condițiile necesare pentru un proces de dezvoltare globală unică;

85.

consideră că statele membre ar trebui să ajungă la un consens în ceea ce privește evaluarea tehnologiilor medicale; salută, prin urmare, acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul la 22 iunie 2021 asupra Regulamentului privind evaluarea tehnologiilor medicale cu scopul de a sprijini evaluarea armonizată a diagnosticelor și tratamentelor inovatoare în caz de cancer și accesul mai rapid la acestea și consideră că un proces decizional mai eficient ar putea, printre alte măsuri, să joace un rol în facilitarea sa; salută faptul că medicamentele împotriva cancerului reprezintă una dintre primele grupe de medicamente care urmează să fie evaluate în comun în temeiul Regulamentului privind evaluarea tehnologiilor medicale; invită Comisia și statele membre să ia măsuri suplimentare menite să încurajeze adoptarea și utilizarea evaluărilor clinice comune care urmează să fie efectuate în temeiul regulamentului; subliniază existența unor instrumente utilizate de OMS pentru a include medicamentele împotriva cancerului pe lista de bază a OMS a medicamentelor esențiale;

86.

reamintește că toți pacienții au dreptul la un tratament optim, indiferent de mijloacele financiare, sexul, vârsta sau naționalitatea acestora; constată cu îngrijorare că există disparități considerabile în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la diferite terapii împotriva cancerului, prețul inaccesibil fiind unul dintre principalele motive; insistă, așadar, asupra necesității de a asigura accesul egal la medicamente sigure, eficace și la prețuri rezonabile, în special la medicamente împotriva cancerului, în interiorul UE; invită statele membre să analizeze posibilitatea unei negocieri comune a prețurilor cu companiile farmaceutice, după exemplul Inițiativei Beneluxa privind politica farmaceutică și al Declarației de la Valletta; invită Comisia să se asigure că stabilirea unor prețuri echitabile și accesibile pentru noile tratamente constituie un element de bază al Planului și al Strategiei farmaceutice pentru Europa, în special prin impunerea de condiționalități în ceea ce privește finanțarea publică din partea UE (de exemplu, în cadrul programului Orizont Europa și al Inițiativei privind medicamentele inovatoare) și să garanteze că investițiile publice în cercetare și dezvoltare sunt contabilizate și că medicamentele rezultate din cercetări care au beneficiat de finanțare publică sunt disponibile la un preț echitabil și rezonabil; subliniază că acest lucru ar trebui să fie valabil și în cazul medicamentelor care beneficiază de protecție specifică de reglementare sau pe piață, cum ar fi medicamentele dezvoltate pentru tratarea formelor rare de cancer sau a cancerului pediatric; solicită o mai mare transparență în întregul sistem farmaceutic, în special în ceea ce privește componentele de stabilire a prețurilor, criteriile de rambursare și prețurile reale (nete) ale medicamentelor în diferite state membre, pentru a asigura prețuri mai echitabile și pentru a aduce răspunderea publică în sectorul farmaceutic;

87.

pledează insistent pentru extinderea procedurilor comune de achiziții, în special pentru medicamentele și tratamentele (ultra)rare, pediatrice și noi împotriva cancerului, procedurile de diagnosticare, testele de diagnosticare însoțitoare și vaccinurile de prevenire a cancerului, cum ar fi vaccinurile împotriva HPV și a hepatitei B, pentru a contracara penuriile și a îmbunătăți prețurile și accesul la tratamentele împotriva cancerului la nivelul UE; constată că procedurile de achiziții comune ar trebui să îmbunătățească timpul de răspuns și să fie transparente; evidențiază că achizițiile publice comune nu ar trebui să împiedice accesul pacienților și inovarea medicală;

88.

invită Comisia să sprijine un cadru de reglementare care consolidează stimulentele pentru tratamentul formelor rare de cancer în UE pentru a remedia în mod eficace deficiențele existente; pune în lumină ideea că peste tot în lume sistemele de brevetare sunt concepute în așa fel încât doar inventatorului i se permite să își exploateze comercial brevetul numai o anumită perioadă, și anume pe durata valabilității brevetului, iar, după aceea, invenția poate fi produsă de oricine fără îngrădiri; invită Comisia să dezvolte stimulente direcționate noi pentru a asigura accesul echitabil la medicamente împotriva cancerului și în zonele în care dezvoltarea de produse nu ar fi altfel sustenabilă;

89.

invită Comisia să prezinte o propunere de revizuire a Directivei 89/105/CEE a Consiliului privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor (71), cu scopul de a asigura controale eficace și transparența deplină a procedurilor folosite pentru a determina prețul și nivelul de rambursare a costurilor medicamentelor, în special a medicamentelor împotriva cancerului, în statele membre; încurajează autoritățile competente să ceară companiilor farmaceutice să ofere informații despre costurile cercetării și dezvoltării, inclusiv despre finanțarea din resurse publice, înainte de emiterea unei autorizații de introducere pe piață, precum și despre beneficiile fiscale și subvențiile primite; solicită ca la calcularea costurilor medicamentelor să se țină seama de utilizarea fondurilor publice; invită EMA să crească numărul auditurilor, cu scopul de a evalua respectarea de către companiile farmaceutice a cerințelor privind transparența;

90.

ia act de faptul că progrese enorme în domeniul biologiei au evidențiat că termenul „cancer” este un termen generic care include peste 200 de boli și că se poate aplica medicina de precizie sau personalizată vizând cu medicamentul diverse mutații; consideră că medicina de precizie sau personalizată, care presupune alegerea tratamentului în funcție de biomarkeri individuali ai tumorilor care reflectă genotipuri sau fenotipuri, reprezintă o modalitate promițătoare de îmbunătățire a tratamentului împotriva cancerului; încurajează statele membre, prin urmare, să dezvolte medicamente personalizate pe întreg teritoriul UE prin cooperarea dintre ele și să promoveze implementarea unor platforme genetice moleculare regionale și să faciliteze accesul egal și rapid al pacienților la diagnostice avansate și tratamente personalizate, cu respectarea confidențialității datelor și asigurând că pacienții sunt informați și își dau acordul cu privire la utilizarea datelor lor privind sănătatea în scopuri legate de cercetare; constată că fragmentarea și clasificarea tipurilor de cancer, pe baza genotipurilor specifice, nu ar trebui să conducă la definirea lor ca „boli rare artificiale” pentru a crește compensațiile financiare;

91.

reamintește că, în contextul medicinei personalizate, medicina și terapiile bazate pe gen sunt considerate strategii de tratament eficace pentru vindecarea cancerului, ținând seama de diferențele dintre bărbați și femei la nivel biologic, genetic și musculoscheletal; invită Comisia și statele membre să faciliteze dezvoltarea de tratamente oncologice bazate pe gen, în conformitate cu indicațiile primite de la medici și practicieni;

92.

salută proiectul „Genomica în serviciul sănătății publice” și instituirea unei foi de parcurs pentru prevenirea personalizată în Plan, pentru a identifica lacunele în cercetare și inovare, precum și pentru a sprijini o abordare bazată pe cartografierea tuturor anomaliilor biologice cunoscute care conduc la susceptibilitatea de cancer, luând în considerare inclusiv formele de cancer ereditare, care reprezintă 5-10 % dintre cazurile de cancer;

93.

solicită punerea în aplicare rapidă și integrală a Regulamentului (UE) nr. 536/2014 din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman (72); consideră că aplicarea regulamentului ar facilita lansarea unor studii clinice de anvergură pe întreg teritoriul Europei, efectuate în mod armonizat, eficient și coordonat la nivel european pentru a facilita cercetările legate de medicamentele împotriva cancerului și a îmbunătăți calitatea vieții bolnavilor de cancer și a familiilor acestora; consideră, de asemenea, că regulamentul ar trebui să se aplice în mod consecvent în toate statele membre ale UE, cu scopul de a simplifica procedurile de efectuare a cercetării clinice; reliefează importanța efectuării unei noi revizuiri a oportunităților de reducere a sarcinii administrative asociate studiilor clinice; solicită să se tragă învățăminte pe termen lung din pandemia de COVID-19 cu privire la viitoarele forme de cooperare internațională în materie de studii clinice și de schimb de informații;

94.

subliniază că schema PRIME lansată de EMA poate fi un instrument foarte eficient pentru a intensifica sprijinul acordat pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare în oncologie, astfel încât acestea să poată ajunge mai devreme la pacient;

95.

solicită un mediu mai sustenabil, inclusiv în ceea ce privește sprijinul financiar, pentru realizarea de cercetări și analizarea cercetărilor existente legate de reorientarea utilizării medicamentelor pentru tratarea cancerului, în special efectuate de țări terțe fără intenții comerciale, și pentru crearea unui proiect suplimentar care să folosească calculul de înaltă performanță în vederea testării rapide a moleculelor existente și a noilor combinații de medicamente, începând de la nevoile mari nesatisfăcute, cum ar fi tratamentele pentru formele de cancer rare, cancerele cu metastaze sau cu un prognostic nefavorabil;

96.

subliniază că este important să se abordeze problema utilizării medicamentelor în afara indicațiilor terapeutice, inclusiv a medicamentelor necostisitoare, și a medicamentelor utilizate pentru formele rare de cancer; invită Comisia să analizeze situația existentă referitoare la utilizarea medicamentelor în afara indicațiilor terapeutice;

97.

recunoaște că multe tehnologii viitoare vor necesita reglementări complexe (de exemplu, terapii celulare și genice); consideră că Uniunea ar trebui să finanțeze, să stimuleze și să asigure un proces de reglementare care să încurajeze activ cercetarea și inovarea, anticipând nevoile cercetătorilor din mediul academic, industrie și mediul clinic, informându-i și îndrumându-i în mod activ cu privire la procesele de reglementare, pregătind terenul pentru viitoarele tehnologii și evaluându-le pas cu pas, încurajând intrarea pe piață a unor tratamente noi sigure și eficace;

98.

reiterează că este important să se genereze și să se raporteze dovezi solide cu privire la profilurile de eficacitate și siguranță ale medicamentelor, atât în studiile clinice, cât și în studiile de monitorizare ulterioare introducerii pe piață; sprijină dezvoltarea de studii clinice privind utilizarea de medicamente noi și la prețuri accesibile împotriva cancerului la adulți și copii; sprijină dezvoltarea de studii clinice multicentrice în întreaga Europă pentru descoperirea unor forme îmbunătățite de tratament și îngrijire pentru pacienți, inclusiv pentru copii și pacienții în vârstă; subliniază că autoritățile trebuie să asigure transparența, conformitatea cu cerințele privind desfășurarea de studii și comunicarea timpurie a datelor relevante către EMA și publicul larg;

99.

ia act de propunerea legislativă a Comisiei de înființare a unei Autorități pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA); observă că, până în 2023 și ulterior o dată la doi ani, Comisia ar trebui să efectueze o examinare aprofundată a implementării operațiunilor HERA, inclusiv a structurii, guvernanței, finanțării și resurselor umane ale acesteia; ia act de faptul că aceste examinări trebuie să abordeze, în special, orice necesitate de a modifica structura HERA, inclusiv, dar fără a se limita la posibilitatea de a o transforma într-o agenție de sine stătătoare, revizuind mandatul acesteia și înțelegând implicațiile financiare ale unei astfel de modificări; observă că Comisia ar trebui să raporteze Parlamentului European și Consiliului cu privire la constatările evaluărilor și că aceste constatări ar trebui făcute publice; constată că aceste examinări ar trebui să fie însoțite, după caz, de o propunere legislativă care să abordeze aspectele evidențiate, respectând pe deplin rolul Parlamentului European în calitate de colegiuitor; consideră că dacă HERA este transformată într-o agenție de sine stătătoare, ar putea atunci anticipa, stimula, codezvolta și facilita accesul rapid, egal și sustenabil al pacienților bolnavi de cancer la inovațiile legate de cancer, inclusiv la procedurile de diagnosticare, precum și la testele de diagnosticare însoțitoare; consideră că HERA ar putea, pe termen lung, să colaboreze îndeaproape cu entitățile publice și private pentru a planifica, a coordona și a construi un ecosistem de capacități private și publice care să poată furniza cadre adecvate în caz de urgență pentru ca UE să aibă acces la materii prime esențiale în cazul unor șocuri în ceea ce privește aprovizionarea globală;

100.

subliniază că este necesar să se promoveze inovarea tratamentelor oncologice salvatoare de vieți; solicită, prin urmare, Comisiei să creeze un cadru legislativ farmaceutic pentru medicamentele și terapiile oncologice care să promoveze inovațiile revoluționare reale, nu medicamentele similare, care sunt doar o altă substanță cu același uz fără beneficii majore, sau medicamentele foarte costisitoare care oferă doar îmbunătățiri minore pentru pacienți; solicită crearea unui consorțiu mare alcătuit din autorități publice, companii private și ONG-uri, inclusiv asociații ale pacienților și supraviețuitorilor și mediul academic, care să colaboreze pentru a garanta că opțiunile de tratament împotriva cancerului care necesită tehnologii complexe, de exemplu, tratamente complexe precum terapia celulară (celule CAR-T), terapia genică, imunoterapia adoptivă prin utilizarea extractelor genomice tumorale (ARN mesager) și nanotehnologii, sunt accesibile și au prețuri rezonabile; subliniază că, pentru a facilita o utilizare mai extinsă a terapiilor inovatoare, UE și statele membre trebuie nu numai să facă tot posibilul pentru a finanța terapiile disponibile în prezent, ci și să sprijine dezvoltarea unor metode mai eficiente din punctul de vedere al costurilor; consideră că reducerea costurilor aferente celor mai inovatoare și eficace terapii va spori disponibilitatea lor pe scară mai largă în beneficiul pacienților din UE și nu numai; solicită asigurarea accesului egal la terapii inovatoare atât în regiunile urbane dens populate, cât și în zonele de dimensiuni mai mici, în zonele rurale sau în zonele îndepărtate;

IIIc. Accesul egal la îngrijire multidisciplinară și de calitate în cazurile de cancer: spre un răspuns mai bun la impactul crizelor sanitare asupra pacienților bolnavi de cancer

101.

accentuează că criza COVID-19 a avut și încă mai are un impact semnificativ asupra șanselor de supraviețuire și a calității vieții bolnavilor de cancer în toate etapele bolii, din cauza întârzierilor în activitățile de prevenire cum ar fi vaccinarea, a amânării programelor de prevenire, studiilor clinice, screeningurilor, trimiterilor, diagnosticărilor, procedurilor și tratamentelor chirurgicale, a deficitelor în aprovizionarea cu medicamente și cu alte materiale medicale, a lipsei de personal specializat, a comunicării reduse cu personalul medical și a temerii pacienților de infecții; indică dovezile care sugerează că, pe întreg teritoriul Europei, clinicienii au consultat cu 1,5 milioane mai puțini pacienți bolnavi de cancer în primul an al pandemiei și că, potrivit estimărilor, au efectuat cu 100 de milioane mai puține teste de screening pentru cancer și, în consecință, este posibil ca un milion de cetățeni ai UE să nu fie în prezent diagnosticați cu cancer, ca urmare a pandemiei de COVID-19 (73);

102.

consideră că pandemia de COVID-19 a fost un veritabil test de rezistență pentru sistemele de sănătate din UE; subliniază că principala lecție care ar trebui desprinsă o constituie necesitatea de a investi în sectorul sănătății publice și de a elabora o strategie de urgență care să le permită statelor membre să reacționeze în mod coordonat în cazul unor eventuale crize sanitare în viitor; subliniază că grupurile vulnerabile, inclusiv pacienții bolnavi de cancer, sunt expuși în mod deosebit în timpul unei crize sanitare; evidențiază că această strategie de urgență ar trebui să includă măsuri specifice care să vizeze protejarea grupurilor vulnerabile, inclusiv a pacienților bolnavi de cancer, care nu pot aștepta până la sfârșitul crizei; subliniază că aceste măsuri specifice ar trebui să sprijine dezvoltarea, producția și stocarea de produse pentru a proteja aceste grupuri vulnerabile;

103.

invită Comisia și statele membre să colecteze cu rigurozitate date prin intermediul registrelor adecvate pentru a monitoriza efectele vaccinurilor împotriva COVID-19 asupra populației vulnerabile, inclusiv asupra bolnavilor de cancer, și răspunsurile lor imunitare ulterioare;

104.

constată cu îngrijorare că pandemia de COVID-19 a exacerbat lipsa de personal medical care exista deja și înainte; recunoaște că este urgent nevoie să se asigure un număr suficient de specialiști în domeniul îngrijirii oncologice; reiterează că strategia de urgență ar trebui să includă măsuri specifice menite să abordeze lipsa de personal prin recrutarea de cadre medicale, atât în asistența medicală primară, cât și în cea de specialitate, și reorientarea profesională a acestora în cazul în care au altă specialitate; sugerează că Registrul privind inegalitățile în domeniul cancerului poate fi un instrument de măsurare și raportare a lipsei de personal care exista deja și înainte; subliniază că sunt necesare noi abordări pentru asistența medicală centrată pe om, pentru a asigura accesul la diagnosticare, mijloace terapeutice și servicii de sănătate publică de calitate pentru toți; subliniază că este necesar să se depună eforturi în direcția realizării unui mix de competențe pentru a optimiza răspunsul la nevoile de personal din sectorul sănătății; sprijină schimbul de bune practici între statele membre în acest sens; invită Comisia și statele membre să creeze platforme de formare online pentru cadre medicale cum ar fi îngrijitorii, precum și programe de îngrijire terapeutică care acordă calificări și le recunosc competențele;

105.

regretă că pacienții se confruntă în continuare cu multe dificultăți în materie de accesare a serviciilor de asistență medicală publică de calitate, deoarece multe secții de oncologie din spitalele publice suferă din cauza deficitului de personal și a lipsei de capacitate; solicită, prin urmare, crearea de secții de radioterapie de înaltă calitate și de centre moderne de oncologie în spitalele publice, pe baza orientărilor europene și în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice;

106.

invită statele membre și autoritățile relevante să recunoască rolul esențial al îngrijitorilor informali, să-i integreze în echipa lucrătorilor în domeniul sănătății și îngrijirii și să le ofere posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la măsurile de sprijin disponibile cu ajutorul cadrelor medicale; recunoaște că pandemia a exacerbat rolul esențial al îngrijitorilor informali, care asigură cea mai mare parte a îngrijirii zilnice pentru bolnavii de cancer și care se confruntă cu o lipsă clară de sprijin practic și la nivel de politici, inclusiv în ceea ce privește drepturile sociale, formarea, ajutorul psihologic, informațiile și recunoașterea; subliniază procentul ridicat de îngrijitori informali din rândul populației din UE și disparitățile în ceea ce privește modul în care sunt sprijiniți și le sunt recunoscute drepturile de la un stat membru la altul; invită Comisia să ia în considerare formalizarea îngrijirii informale, ceea ce ar asigura recunoașterea unui anumit standard minim de drepturi, în special pentru cei care furnizează servicii de îngrijire pe termen lung;

107.

pledează pentru dezvoltarea unui canal digital de comunicare privind sănătatea pentru monitorizarea simptomelor de la distanță și asigurarea tratamentului oncologic continuu în cadrul îngrijirii furnizate în afara spitalului; solicită să se garanteze un acces permanent la consultații medicale și servicii psihologice, precum și contactul dintre pacient și cadre medicale și între cadrul medical curant și familia pacientului, utilizând telemedicina și teleîngrijirea, precum și integrarea lor în sisteme de sănătate, în medii care nu constituie o amenințare în cadrul spitalelor sau, dacă este posibil și sigur, în farmacii; solicită stimularea dezvoltării unor mijloace terapeutice care pot sprijini tranziția către îngrijirea la domiciliu;

108.

solicită o îmbunătățire a comunicării între cadrele medicale, pacienți, supraviețuitori, îngrijitori, părinți și autoritățile publice în ceea ce privește eficacitatea și siguranța intervențiilor medicale, în special depistarea, diagnosticarea și tratamentul cancerului, precum și mai multe campanii de sensibilizare în vederea prevenirii în perioade de criză;

109.

invită Comisia și statele membre să adopte planuri europene de prevenire și gestionare ca parte a unei strategii coerente și cuprinzătoare privind situațiile neprevăzute care să prevină și să abordeze penuria de medicamente, de dispozitive, de produse și de personal în perioade de criză sanitară; subliniază responsabilitățile titularilor autorizațiilor de introducere pe piață și ale distribuitorilor angro cu privire la legislația UE relevantă;

IV. Un sprijin puternic pentru bolnavii de cancer, supraviețuitori și îngrijitori

110.

subliniază că pacienții care suferă de cancer nu ar trebui să sufere o „dublă pedeapsă” în viața de zi cu zi; solicită adoptarea unei directive privind combaterea discriminării, precum și punerea în aplicare echitabilă și egală a directivelor privind serviciile financiare, cum ar fi Directiva privind creditele de consum (74), fără nicio discriminare a bolnavilor de cancer și a supraviețuitorilor;

111.

observă că există nevoia de a acorda o atenție deosebită calității vieții unui număr tot mai mare de pacienți care suferă de cancer cronic, a căror boală nu poate fi vindecată, dar poate fi stabilizată pentru mai mulți ani; subliniază importanța recomandărilor specifice ale UE pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților și a supraviețuitorilor, inclusiv prin îngrijiri complete integrate în tratamentul cancerului de la stabilirea diagnosticului și continuate pe tot parcursul bolii (inclusiv calmarea durerii, servicii psihologice, activități fizice adaptate, terapii complementare bazate pe dovezi științifice, acces la educație, sprijin nutrițional, asistență socială care cuprinde toate sarcinile de zi cu zi, cum ar fi ajutor în gospodărie sau îngrijirea copiilor, acces la sănătate reproductivă și restabilirea integrității estetice) și acces la centre de suport specializate; solicită statelor membre să recunoască sechelele (dizabilitățile fizice sau mentale), precum și discriminarea socială, inclusiv la locul de muncă; solicită Comisiei să propună orientări pentru statele membre, menite să abordeze importanța stabilirii unor sisteme de acoperire cuprinzătoare care să garanteze că aceste nevoi sunt satisfăcute; recunoaște că cancerul este o boală împovărătoare din punct de vedere financiar, chiar dacă nu se ține seama de costul tratamentelor oncologice; invită Comisia să creeze o platformă pentru schimbul de bune practici pentru îngrijirile paliative și să sprijine cercetarea în acest domeniu;

112.

invită Comisia să ia în considerare o strategie a UE privind serviciile de îngrijire, pentru a asigura servicii de îngrijire adecvate, accesibile și de înaltă calitate pe termen lung;

113.

subliniază că medicina integrativă recunoscută științific și care aprobată de autoritățile de sănătate publică poate aduce beneficii pacienților în ceea ce privește efectele paralele ale mai multor boli, cum ar fi cancerul, și tratamentul acestora; subliniază importanța dezvoltării unei abordări globale, integrative și centrate pe pacient, precum și a încurajării, dacă este cazul, a utilizării complementare a acestor terapii, sub supravegherea personalului din domeniul sănătății;

114.

subliniază că rezultatele tratamentului împotriva cancerului pot fi afectate de malnutriție, prin urmare, îngrijirea nutrițională optimă este o parte esențială a îngrijirii oncologice; invită statele membre să elaboreze recomandări pentru includerea nutriției clinice în toate aspectele îngrijirii bolnavilor de cancer, inclusiv tratamentul, sprijinul și cercetarea; consideră că, ori de câte ori este indicat, pacienții bolnavi de cancer trebuie să beneficieze de sprijin nutrițional clinic din partea unui specialist dietetician care să fie inclus în echipa multidisciplinară; salută, prin urmare, pregătirea interspecializată planificată pentru asistența nutrițională și invită Comisia și statele membre să elaboreze standarde minime de formare continuă în domeniul îngrijirii nutriționale pentru personalul multidisciplinar; recomandă ca managementul nutriției să fie o parte integrală și etică a tuturor activităților de cercetare clinică care implică bolnavi de cancer; recomandă, de asemenea, ca asistența nutrițională adecvată să fie inclusă în carta drepturilor pacienților cu cancer;

115.

îndeamnă ferm statele membre să se asigure că toți pacienții bolnavi de cancer sunt pe deplin informați cu privire la posibilitatea de a li se aplica proceduri de conservare a fertilității înainte de începerea tratamentului activ; solicită să se elaboreze orientări la nivelul UE pentru profesioniștii din domeniul sănătății, care să definească vârsta la care pacienții bolnavi de cancer ar trebui să fie informați cu privire la disponibilitatea procedurilor legate de sănătatea reproductivă; încurajează, în plus, statele membre să prevadă dispoziții care să asigure că toți bolnavii de cancer care beneficiază de o asigurare națională obligatorie de sănătate să fie rambursați pentru astfel de servicii de către sistemele naționale de asigurări de sănătate;

116.

încurajează statele membre să țină seama de epuizarea frecventă a familiilor și rudelor bolnavilor de cancer și să le acorde asistență psihologică și socioeconomică, în special celor mai vulnerabili, și perioade de odihnă de la locul de muncă, pe durata întregii perioade de boală, precum și sprijin în perioada de doliu; încurajează, de asemenea, dezvoltarea unor scheme de sprijin integrate, adecvate și accesibile pentru bolnavii de cancer și familiile acestora, care să ia în considerare serviciile de sănătate, comunitare și sociale;

117.

reamintește că responsabilizarea pacienților și cunoștințele în materie de sănătate sunt esențiale pentru strategia europeană privind cancerul și că axarea pe pacient și procesul decizional participativ trebuie să se afle în centrul proceselor de tratament și al celor de dezvoltare a îngrijirilor de sănătate; încurajează promovarea pacienților bine informați care sunt implicați activ în propriul tratament și solicită educarea terapeutică a îngrijitorilor și a pacienților și responsabilizarea acestora în programele de îngrijire; consideră că ar trebui utilizată o metodologie special adaptată pentru procesul de formare și responsabilizare a pacienților pediatrici, având în vedere caracteristicile și nevoile lor specifice; solicită stabilirea unor procese decizionale participative cu informații personalizate și ușor de înțeles, bazate pe dovezi, care să fie furnizate pacienților, ca parte integrantă a programelor naționale de control al cancerului, sprijinite de plan; solicită sprijinirea unor astfel de inițiative și acțiuni de responsabilizare a pacienților bolnavi de cancer prin finanțare din partea UE, în special Programul EU4Health;

118.

recunoaște rolul central al asociațiilor independente ale pacienților și îngrijitorilor în reprezentarea și însoțirea pacienților, serviciile oferite pacienților cu cancer și îngrijitorilor, diseminarea de cunoștințe în materie de sănătate și sensibilizarea și acordarea de sprijin continuu atât la nivelul UE, cât și la nivel național; invită Comisia și statele membre să țină seama de participarea formală a acestor asociații, precum și de solicitările și recomandările acestora atunci când formulează politici și acte legislative în domeniul cancerului și să le ofere sprijin public, atât sub formă de granturi de funcționare, cât și sub formă de granturi pentru proiecte pentru a le asigura independența față de finanțarea privată; invită Comisia să stabilească criterii clare potrivit cărora să se poată acorda sprijin financiar public; consideră că pacienții pediatrici ar trebui să joace un rol atât individual, cât și colectiv în îmbunătățirea procedurilor în domeniul asistenței medicale și al cercetării pentru toți pacienții, contribuind cu experiențele lor specifice; consideră, prin urmare, că ar trebui dezvoltate și finanțate corespunzător instrumente educaționale și de învățare adecvate pentru a planifica și a asigura implicarea copiilor;

119.

subliniază importanța asigurării unor opțiuni adecvate de despăgubire pentru lucrătorii care suferă de cancer asociat muncii; solicită statelor membre să pună pe deplin în aplicare Recomandarea Comisiei din 19 septembrie 2003 privind bolile profesionale și să se asigure că există opțiuni adecvate de despăgubire pentru lucrătorii care suferă de cancer asociat muncii, garantând fiecărui lucrător posibilitatea de a fi despăgubit în mod corespunzător în cazul în care a fost expus la substanțe nocive sau a fost afectat de cancerul profesional; invită Comisia să creeze o listă minimă de boli profesionale cu criterii de recunoaștere comparabile în întreaga UE;

120.

invită statele membre să îmbunătățească reintegrarea supraviețuitorilor de cancer în activitățile sociale și pe piața muncii, ajutându-i să facă tranziția către noi roluri profesionale în cazul în care sechelele îi împiedică să continue în același loc de muncă și să faciliteze întoarcerea supraviețuitorilor de cancer pediatric la școală sau în învățământul superior; remarcă subestimarea generală a asistenței post-tratament comparativ cu prevenirea cancerului, care este la fel de importantă; reamintește recomandările și instrumentele elaborate de Acțiunea comună CHRODIS + pentru a încuraja păstrarea pacienților la locul de muncă, capacitatea de a reveni la locul de muncă și reintegrarea lor pe piața muncii și încurajează Comisia să sprijine punerea în aplicare a acestor recomandări și instrumente în toate statele membre; pledează pentru recomandări specifice ale UE privind măsuri destinate supraviețuitorilor cancerului care să prevină recidiva cancerului primar și dezvoltarea de noi forme de cancer precum și măsuri pentru reabilitarea acestora, inclusiv dispoziții specifice privind îngrijirea și urmărirea pe termen lung furnizate supraviețuitorilor de cancer în copilărie, pe măsură ce aceștia trec la vârsta adultă;; subliniază necesitatea îngrijirii medicale și psihologice post-tratament pentru supraviețuitorii cancerului;

121.

consideră că Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă ar trebui să joace un rol mai important în promovarea bunelor practici în statele membre în ceea ce privește integrarea pacienților bolnavi de cancer și a supraviețuitorilor de cancer la locul de muncă și protejarea acestora împotriva discriminării; așteaptă cu interes noul studiu, anunțat în planul european de luptă împotriva cancerului, referitor la revenirea la muncă a supraviețuitorilor cancerului, în care vor fi cartografiate politicile naționale privind ocuparea forței de muncă și protecția socială și se vor identifica obstacolele și provocările rămase;

122.

subliniază rolul esențial al inspectoratelor de muncă pentru a asigura conformitatea cu legislația privind securitatea și sănătatea, precum și prevenirea cancerului asociat muncii; invită statele membre să consolideze inspectoratele de muncă și să se asigure că acestea sunt finanțate în mod corespunzător; subliniază că monitorizarea și controlul au o importanță deosebită pentru lucrătorii mobili; solicită ca punerea în aplicare și funcționarea Autorității Europene a Muncii (ELA) să se realizeze cât mai repede posibil și solicită ca ELA să asigure competențe reale de inspecție a muncii în cazuri transfrontaliere și să monitorizeze respectarea legislației în materie de sănătate și siguranță; invită Comisia și statele membre să implice ELA în situațiile transfrontaliere pentru a asigura respectarea corespunzătoare a legislației în materie de sănătate și siguranță;

123.

îndeamnă Comisia să acorde atenție schimbărilor de pe piața muncii din UE, asigurând finanțare suficientă pentru colectarea adecvată a datelor; consideră că o informare și o colectare extinsă și completă a datelor este de o importanță absolută și reprezintă o prioritate continuă pentru Comisie pentru a răspunde cu inițiativele legislative și nelegislative necesare în ceea ce privește prevenirea cancerului asociat muncii; subliniază că este necesar să se creeze registre naționale cuprinzătoare pentru toate statele membre, care să permită colectarea de date privind expunerea la agenți cancerigeni la nivelul Europei, și că aceste registre ar trebui să acopere toți agenții cancerigeni relevanți; solicită o cooperare strânsă între instituțiile UE, statele membre, EU-OSHA și părțile interesate relevante, implicând în același timp în mod sistematic partenerii sociali; solicită utilizarea datelor colectate pentru a da curs măsurilor legislative și nelegislative necesare pentru combaterea cancerelor asociate muncii;

124.

sprijină viitoarea lansare a unui card inteligent pentru supraviețuitorii de cancer, astfel cum s-a anunțat în plan, care va fi emis tuturor supraviețuitorilor cancerului din Europa, în special celor care au supraviețuit cancerului în copilărie și adolescență, pentru care modelul pașaportului de supraviețuire există ca bază, care va rezuma istoricul lor clinic, inclusiv experiențele personale ale pacienților, și va facilita și monitoriza îngrijirea ulterioară; subliniază caracterul sensibil al datelor medicale cu caracter personal și, prin urmare, necesitatea ca acest card inteligent să fie pe deplin protejat în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) al UE (75);

125.

consideră că societățile de asigurare și băncile nu ar trebui să țină seama de istoricul medical al persoanelor care au fost afectate de cancer; solicită să se garanteze că în legislația națională supraviețuitorii cancerului nu sunt discriminați în raport cu alți consumatori; ia act de intenția Comisiei de a colabora cu întreprinderile pentru a elabora un cod de conduită prin care să se asigure că evoluția tratamentelor împotriva cancerului și eficacitatea sporită a acestora se reflectă în practicile comerciale ale furnizorilor de servicii financiare; sprijină, în paralel, promovarea progreselor realizate în Franța, Belgia, Luxemburg și Țările de Jos, unde supraviețuitorii cancerului beneficiază de „dreptul de a fi uitat”; solicită ca, cel târziu până în 2025, toate statele membre să garanteze tuturor pacienților europeni dreptul de a fi uitat după 10 ani de la încheierea tratamentului și după cel mult cinci ani de la încheierea tratamentului pentru pacienții al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani; solicită introducerea unor standarde comune pentru dreptul de a fi uitat în temeiul dispozițiilor relevante ale politicii de protecție a consumatorilor din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a remedia practicile naționale fragmentate în domeniul evaluării solvabilității și pentru a asigura accesul egal al supraviețuitorilor de cancer la credite; solicită integrarea dreptului de a fi uitat pentru supraviețuitorii de cancer în legislația UE relevantă pentru a preveni discriminarea și pentru a îmbunătăți accesul supraviețuitorilor de cancer la servicii financiare;

126.

invită Comisia să promoveze Codul european de practică oncologică lansat de Organizația Europeană de Luptă împotriva Cancerului, care constituie un instrument de abilitare și de informare prin care se asigură că cetățenii și pacienții europeni beneficiază de cele mai bune îngrijiri posibile;

127.

consideră că este nevoie urgent de o cartă europeană a drepturilor bolnavilor de cancer; solicită ca această cartă să țină seama de fiecare etapă a procesului de îngrijire, cum ar fi accesul la prevenire, diagnosticul inițial și pe tot parcursul tratamentului, precum și ca aceasta să se aplice în mod egal tuturor cetățenilor europeni, indiferent de țara sau regiunea în care trăiesc;

V. Provocările legate de cancerul de care suferă copiii, adolescenții și tinerii

128.

salută inițiativele anunțate de Comisie de a atrage atenția asupra cancerului pediatric; solicită cerințe clare pentru politicile privind nevoile de cercetare în domeniul cancerului pediatric; invită statele membre și Comisia să remedieze alocarea inegală a investițiilor pentru cancerul pediatric; consideră că ar trebui să se prevadă un flux de finanțare clar și specific din partea UE pentru cercetarea în domeniul cancerului pediatric și pentru tratamentul acestuia și să se rezerve alocări bugetare în toate programele relevante ale UE; subliniază importanța sprijinirii platformelor internaționale de cercetare academică în domeniul cancerului pediatric, care să fie bazate pe cercetarea desfășurată de alți actori relevanți;

129.

observă că volumul de lucru birocratic actual pentru activarea studiilor clinice în Europa este prea mare pentru multe boli rare, inclusiv pentru cancerul pediatric, deoarece studiile clinice conduse de cercetători suferă de pe urma unei lipse de sponsorizare comercială și multe organizații necomerciale nu sunt încă dispuse să își asume rolul de sponsor la nivel paneuropean pentru studii clinice multinaționale pe copii; invită Comisia să revizuiască legislația existentă în această privință și să faciliteze studiile clinice multinaționale pe copii;

130.

solicită promovarea donării de măduvă osoasă în statele membre, pentru ca viețile a mii de persoane diagnosticate cu leucemie să poată fi salvate, un număr care crește constant și care include mulți copii, leucemia fiind cea mai frecventă formă de cancer pediatric; subliniază că transplantul de măduvă osoasă este singura speranță pentru multe persoane afectate de leucemie și de alte boli hematologice, trei din patru pacienți neavând un membru al familiei compatibil, astfel încât vor avea nevoie de un donator;

131.

invită Comisia și statele membre să se concentreze asupra asigurării unui acces egal și echilibrat din punct de vedere geografic la cele mai bune diagnostice de specialitate și tratamente multidisciplinare pentru copiii care suferă de cancer și să îmbunătățească rezultatele tratamentului împotriva cancerului în toate statele membre; consideră că specializarea academică și profilul profesional al oncologului pediatric ar trebui să fie recunoscute în toate statele membre; consideră că fiecare pacient care a fost bolnav de cancer în copilărie sau în adolescență ar trebui să primească asistență medicală permanentă și să fie monitorizat continuu chiar și după ce atinge vârsta adultă și solicită, prin urmare, măsuri care să facă mai flexibilă cooperarea între pediatrii și profesioniștii din domeniul sănătății adulților; încurajează schimbul de cunoștințe despre evoluția cancerelor în rândul copiilor și al adolescenților;

132.

subliniază necesitatea unor registre cuprinzătoare privind oncologia pediatrică, bazate pe populație și pe sisteme de clasificare a cancerului pediatric convenite la nivel internațional, pentru a asigura date comparabile de înaltă calitate la nivelul Europei; subliniază că este necesar să se publice, cel puțin o dată pe an, numărul cazurilor de cancer la copii și la adolescenți în Uniune și în fiecare stat membru;

133.

solicită ca adolescenții și tinerii care suferă de cancer să fie recunoscuți la nivelul UE ca un grup special cu nevoi medicale și psihosociale specifice și să se creeze programe școlare dedicate lor;

134.

subliniază că este necesar să se abordeze în mod eficient problemele de sănătate mintală la copiii, adolescenții și tinerii bolnavi de cancer, precum și la supraviețuitori; invită Comisia și statele membre să asigure accesul egal la măsurile de sprijin psihosocial corespunzătoare, precum și disponibilitatea lor pentru acest grup de pacienți;

135.

subliniază că este necesar să se consolideze dreptul la asistență medicală transfrontalieră pentru copiii, adolescenții și tinerii bolnavi de cancer, atunci când cel mai bun tratament nu este disponibil în țara lor de reședință, și să se asigure că accesul la inovare prin intermediul studiilor clinice pentru malignități recidivante sau greu de tratat este reglementat de legislația relevantă, prin consolidarea sustenabilității colaborărilor transfrontaliere existente, inclusiv a rețelelor europene de referință (RER), în special a RER privind cancerul pediatric; subliniază nevoia de clarificare în ceea ce privește accesul la studii clinice transfrontaliere, care nu este specificat în mod clar în Directiva privind asistența medicală transfrontalieră;

136.

constată că regulamentele privind atât medicamentele pediatrice (76) cât și cele orfane (77) au favorizat dezvoltarea și disponibilitatea medicamentelor pentru pacienții cu boli rare și pentru copii și au redirecționat investițiile private și publice către domenii anterior neglijate; solicită o revizuire ambițioasă a regulamentelor privind medicamentele pediatrice și orfane cu scopul de a asigura dezvoltarea de medicamente inovatoare împotriva cancerului și accesul la acestea la prețuri accesibile, de a identifica cele mai importante medicamente care să răspundă nevoilor copiilor cu cancere cu prognostic nefavorabil, de a sprijini cercetarea academică și implicarea IMM-urilor, de a reduce întârzierile, astfel încât copiii să aibă acces mai rapid la medicamente pediatrice și la terapii genice și celulare, de a stimula concurența prin adaptarea cadrului de reglementare și pentru a încuraja investițiile în medicamente orfane și pediatrice care nu sunt brevetate, precum și de a aborda problema accesului limitat la anumite medicamente esențiale din cauza penuriei de medicamente și a prețului ridicat al medicamentelor inovatoare recomandă creșterea cu 20 %, până în 2027, a noilor medicamente pediatrice disponibile împotriva cancerului, precum și creșterea accesibilității medicinei personalizate; consideră, prin urmare, că o obligație clară de a include cercetarea pediatrică ar trebui considerată o condiție pentru depunerea unei cereri de finanțare; invită Comisia, dacă este cazul, în dialog cu statele membre, să lucreze la un sistem care să favorizeze accesul pacienților cu cancer pediatric la inovații revoluționare reale; invită Comisia să faciliteze schimbarea uzului medicamentelor care nu au dat rezultate la adulți, atunci când există argumente științifice și preclinice și să ofere stimulente mai eficiente și mai adaptate pentru a încuraja dezvoltarea de medicamente împotriva cancerului la copii și dezvoltarea de noi medicamente pediatrice contra cancerului testate mai întâi pe copii; invită Comisia să încurajeze dezvoltarea în timp util a medicamentelor pediatrice și să reducă întârzierile, de exemplu prin intermediul unor recompense proporționale timpurii alocate treptat și nu exclusiv la expirarea certificatului suplimentar de protecție; invită Comisia să elimine articolul 11 litera (b) din Regulamentul pediatric în cadrul următoarei revizuiri, pentru a permite ca dezvoltarea de medicamente împotriva cancerului pediatric să fie determinată de știință și de mecanismul de acțiune al medicamentului;

137.

solicită înființarea unui grup consultativ, la nivelul UE, al părților interesate dedicat formelor de cancer de care suferă copiii, adolescenții și tinerii, care să sprijine punerea în aplicare coerentă și orientată spre obiective a acțiunilor relevante ale planului european de combatere a cancerului, programului Orizont Europa, strategiei farmaceutice pentru Europa și programului EU4Health;

138.

subliniază că este important să se pună în aplicare și să se monitorizeze Pilonul european al drepturilor sociale și invită statele membre să transpună integral Directiva (UE) 2019/1158 din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor (78), care introduce concediul pentru îngrijitori și posibilitatea de a solicita un orar de muncă flexibil, în așa fel încât lucrătorii să aibă dreptul la un concediu de îngrijitor de cinci zile lucrătoare pe an pentru a acorda îngrijire personală sau sprijin unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu lucrătorul și care are nevoie de îngrijire sau sprijin important din motive medicale grave, astfel cum sunt definite de fiecare stat membru;

139.

salută înființarea unei rețele UE a tinerilor care au supraviețuit cancerului, anunțată de Comisie;

140.

sprijină recomandarea Acțiunii comune privind formele rare de cancer privind introducerea unui identificator unic european al pacienților, pașaportul supraviețuitorilor și orientările cu privire la supravegherea pe termen lung și la tranziția de la îngrijirea pediatrică la îngrijirea ca adult, cu scopul de a monitoriza rezultatele pe termen lung în cazul copiilor care au supraviețuit cancerului, într-un cadru transfrontalier; subliniază că este necesar ca, pentru această populație, „dreptul de a fi uitat” să fie adecvat scopului;

VI. Provocări legate de formele rare de cancer la adulți

141.

recunoaște că formele rare de cancer la adulți reprezintă o provocare pentru sănătatea publică; reamintește că pacienții afectați de forme rare de cancer la adulți se confruntă cu dificultăți legate de raritatea și natura neobișnuită a bolii lor, inclusiv întârzieri prelungite în diagnosticare și, uneori, diagnosticarea greșită, precum și cu dificultatea de a avea acces la îngrijiri și tratamente adecvate și în timp util; observă că pacienții se simt adesea singuri și izolați și se confruntă cu o calitate a vieții foarte redusă, în timp ce îngrijitorii lor sunt afectați, de asemenea, în mod considerabil; solicită ca registrul privind inegalitățile în domeniul cancerului să integreze informații referitoare la formele rare de cancer, care reprezintă aproximativ 24 % din cazurile de cancer noi care apar la toate grupele de vârstă;

142.

sprijină introducerea în cadrul planului a unei inițiative emblematice dedicate formelor rare de cancer la adulți, pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă această comunitate de pacienți și pentru a valorifica cât mai bine recomandările stabilite în Agenda 2030 privind formele rare de cancer, pentru a încuraja cercetarea și a îmbunătăți îngrijirea în fiecare etapă a parcursului pacientului bolnav de o formă rară de cancer; subliniază importanța de a se asigura că cancerele rare la adulți sunt incluse în toate inițiativele din cadrul celor patru piloni ai planului;

143.

solicită finanțare dedicată proiectelor de cercetare în domeniul formelor rare de cancer la adulți, în cadrul programului Orizont Europa, inclusiv în cadrul misiunii privind cancerul [de exemplu, Inițiativa europeană pentru înțelegerea cancerului (UNCAN.eu)], pentru a dezvolta terapii țintite și a sprijini dezvoltarea de baze de date, de registre și de bănci biologice relevante pentru formele rare de cancer la adulți;

144.

subliniază dificultatea diagnosticării mai prompte a formelor rare de cancer la adulți; recomandă, prin urmare, un acces mai ușor și mai rapid la testarea moleculară, care poate ajuta pacienții să primească un diagnostic exact și terapie țintită, chiar și acces la studii clinice relevante, după caz; subliniază, în plus, că cercetarea cu privire la biomarkeri este esențială în domeniul respectiv;

145.

solicită creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește cancerele rare la adulți în rândul personalului medico-sanitar primar și secundar și trimiteri adecvate către centre specializate de expertiză multidisciplinară atât la nivel național, cât și la nivel european;

146.

încurajează statele membre să înființeze rețele naționale pentru formele rare de cancer la adulți pentru a optimiza trimiterea în timp util a pacienților la centre specializate și pentru a facilita interacțiunea cu rețelele europene de referință (RER), cu scopul de a maximiza schimburile de cunoștințe multidisciplinare și îngrijire de înaltă calitate, precum și de a încuraja cercetarea clinică;

147.

solicită îmbunătățirea accesului la studii clinice și la programe de tip compasional pentru pacienții adulți cu forme rare de cancer; regretă că este în continuare foarte dificil ca pacienții adulți cu forme rare de cancer din multe țări să aibă acces la programe de tip compasional și la studii clinice în străinătate; solicită o mai bună punere în aplicare a schemelor UE de acces la asistență medicală în străinătate pentru pacienții adulți cu cancere rare și consideră că sistemele naționale de sănătate ar trebui să faciliteze accesul la studii clinice și la programe de tip compasional pentru pacienții adulți cu forme rare de cancer care au puține opțiuni de tratament;

148.

încurajează noi abordări de reglementare pentru a permite pacienților adulți cu forme rare de cancer să aibă acces la terapii noi/inovatoare în condițiile unei monitorizări sigure, facilitând totodată colectarea de date reale, în plus față de datele colectate în cadrul studiilor clinice;

149.

subliniază că este necesar să se includă formele rare de cancer la adulți în „programul de formare interdisciplinară în domeniul cancerului”, care include, de asemenea, o formare specializată în domeniul asistenței medicale, împreună cu RER pentru formele rare de cancer la adulți; subliniază necesitatea de a sprijini programele educaționale destinate pacienților adulți cu cancere rare, celor care îi îngrijesc și reprezentanților pacienților, împreună cu RER, pentru a crește nivelul de cunoștințe în materie de sănătate și, în ultimă instanță, pentru a-i ajuta pe pacienți și pe familiile lor să facă alegeri în cunoștință de cauză în ceea ce privește opțiunile de tratament și îngrijirea ulterioară;

150.

recunoaște specificitatea formelor rare de cancer la adulți în programele dedicate îmbunătățirii calității vieții pacienților bolnavi de cancer, supraviețuitorilor și a celor care îi îngrijesc; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare o formare specifică pentru profesioniști, alții decât furnizorii de asistență medicală (de exemplu, lucrători sociali, manageri de caz), care au grijă de pacienți adulți cu forme rare de cancer; subliniază că este necesar ca pacienții adulți cu forme rare de cancer să beneficieze de sprijin psihologic adecvat, de reabilitare și de monitorizare adecvată pe termen lung a efectelor secundare ale tratamentelor, de către profesioniști care înțeleg boala lor rară și particularitățile ei; recomandă ca tuturor pacienților adulți cu forme rare de cancer să li se furnizeze și un plan de îngrijire pentru supraviețuire; consideră că și îngrijitorii pacienților adulți cu forme rare de cancer (adesea membri ai familiei) au nevoie de acces la sprijin psihosocial specific pentru a face față severității și complexității bolii, precum și poverii considerabile a îngrijirii pe care și-o asumă;

151.

invită statele membre să includă în programul lor național de control al cancerului o secțiune specifică privind gestionarea formelor rare de cancer (împreună cu o secțiune distinctă privind cancerul pediatric), astfel cum se recomandă în Agenda 2030 privind formele rare de cancer; consideră că specificitatea ar trebui recunoscută în secțiuni distincte specifice în toate programele naționale de control al cancerului, împreună cu sinergii relevante cu planurile naționale privind bolile rare, pentru a încuraja cercetarea și a îmbunătăți gestionarea îngrijirii și parcursurile de îngrijire pentru acești pacienți, de la îngrijirea primară până la centrele înalt specializate de asistență medicală multidisciplinară, în special cele care aparțin unor RER relevante sau se află în strâns contact cu ele; constată că, până în prezent, multe dintre NCCP ale statelor membre nu includ suficient cancerele rare la adulți și cancerele pediatrice;

152.

îndeamnă autoritățile naționale relevante să implice organizațiile pacienților adulți cu forme rare de cancer ca parteneri în programele naționale de control al cancerului pentru ca nevoile și așteptările pacienților adulți cu forme rare de cancer să fie auzite, precum și pentru ca acestea să participe în mod activ la punerea în aplicare a unor măsuri dedicate formelor rare de cancer la adulți;

B. Instrumente de acțiune

I. Cercetarea holistică și implicațiile acesteia

153.

subliniază că planul ar trebui pus în aplicare în strânsă cooperare cu misiunea privind cancerul din cadrul programului Orizont Europa și cu obiectivele sale de promovare a investițiilor UE în cercetarea și producția publică și inovarea în domeniul cancerului; salută faptul că programul Orizont Europa va finanța infrastructurile de cercetare, cloud computing-ul și acțiunile Consiliului European pentru Inovare; invită Comisia să considere cancerul pediatric drept un subiect pentru un parteneriat european în cadrul următorului program strategic al programului Orizont Europa; recomandă ca, pentru a elimina disparitatea existentă în ceea ce privește medicamentele de uz pediatric, să se aloce finanțare adecvată proiectelor din cadrul programului Orizont Europa dedicate noilor medicamente împotriva cancerului pediatric;

154.

reamintește că cercetarea multidisciplinară în domeniul cancerului și transpunerea sa în practica clinică de zi cu zi sunt esențiale pentru asigura îmbunătățiri continue ale prevenirii, diagnosticării și tratamentului cancerului și ale îngrijirii ulterioare a supraviețuitorilor; salută, prin urmare, lansarea parteneriatelor Orizont Europa vizând transpunerea cunoștințelor științifice în inovații care ajung la pacienți; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape activitatea parteneriatelor din cadrul Orizont Europa și concretizarea cercetării în valoare adăugată reală pentru practica medicală actuală;

155.

salută comunicarea Comisiei privind un nou Spațiu european de cercetare și inovare, care stabilește obiectivele strategice și acțiunile care urmează să fie puse în aplicare în strânsă cooperare cu statele membre; sprijină obiectivul de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare, ceea ce va contribui la promovarea unei cercetări de excelență la nivelul UE și va permite ca rezultatele cercetării să ajungă la comunitatea științifică, la societate și la economia reală; regretă inegalitățile considerabile în ceea ce privește finanțarea cercetării la nivelul UE; invită statele membre să adopte un pact pentru cercetare și inovare în Europa, care să includă angajamentul de a crește de a crește cheltuielile publice pentru cercetare și inovare la 1,25 % din PIB până în 2030, într-un mod coordonat la nivelul UE;

156.

invită statele membre să promoveze și să asigure cariere științifice atractive pentru cercetători în Europa, acordând atenție specială femeilor; invită statele membre să creeze o forță de muncă și o infrastructură științifică bine structurată și să asigure finanțare continuă pentru centrele lor de cercetare; salută faptul că propunerea de Inițiativă pentru inovare în domeniul sănătății va contribui la crearea unui ecosistem de cercetare și inovare la nivelul UE, promovând cooperarea între industria sănătății, mediul academic și alte părți interesate, pentru a transpune cunoștințele științifice în inovații care să abordeze prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și gestionarea bolilor, inclusiv a cancerului;

157.

reiterează apelul său ca cercetarea europeană competitivă în domeniul cancerului să beneficieze de o finanțare durabilă și adecvată; subliniază că o astfel de cercetare ar trebui să aibă ca scop abordarea de domenii cu importante necesități neacoperite și să fie desfășurată în toate etapele procesului de tratare a cancerului, inclusiv pentru toate modalitățile de tratament; invită statele membre să crească cu cel puțin 20 % mobilizarea cercetării publice privind inovațiile terapeutice, de diagnosticare și de depistare a cancerului, care să acopere toate populațiile de pacienți în cauză; solicită, de asemenea, ca programul Orizont Europa și programele naționale de cercetare să sprijine cercetarea în domeniul medicamentelor pediatrice și orfane, prin fonduri pentru premii de inovare; consideră că ar trebui revizuite condițiile de acces la finanțarea publică, asigurând transparența contractelor încheiate între entitățile publice și private, precum și condiționalitățile privind accesibilitatea și prețul abordabil al noilor inovații în cazul în care proiectele sunt încununate de succes;

158.

sprijină recomandarea Comitetului de misiune privind cancerul de a institui un program de cercetare însărcinat să identifice strategii și metode eficace de prevenire a cancerului în ceea ce privește factorii comerciali determinanți ai sănătății și a expunerii la agenți cancerigeni la locul de muncă (79); sprijină recomandarea pentru crearea unui mecanism de sprijin al politicilor pentru a intensifica schimbul de cunoștințe și a sprijini punerea în aplicare a politicilor de prevenire legate de cancer la nivel local, la nivel național și la nivelul UE;

159.

invită statele membre și Comisia să stabilească programe pentru a furniza sprijinul necesar comunității medicale europene recent consolidate de medicină de intercepție bazată pe celule, care va crea și va integra tehnologii revoluționare celulare și bazate pe inteligența artificială, pentru a înțelege evenimentele timpurii în dezvoltarea cancerului și răspunsul la terapie și a utiliza aceste cunoștințe în vederea îmbunătățirii rezultatelor pentru pacienți; sprijină crearea unei platforme pentru medicina celulară de intercepție, cu scopul de a coordona și a stabili sinergiile între activitățile de cercetare, de inovare și multisectoriale; subliniază că este necesar să se investească în abordări de cercetare și inovare pentru a crea strategii inovatoare de depistare precoce a cancerului și de tratament oncologic personalizat în cadrul medicinii celulare;

160.

subliniază necesitatea cercetării independente și multidisciplinare în domeniul cancerului „din laborator la patul bolnavului”, adică de la laborator la studii aplicate pe pacienți dar și pentru a reevalua periodic eficiența medicamentelor existente pe piață; subliniază că este necesar ca rezultatele acestei cercetări să fie publicate într-un mod transparent și simplu; solicită să se stabilească măsuri pentru a limita riscurile pentru sănătate ca urmare a dezinformării și informării greșite, în special pe platformele de socializare, acordând o atenție specială măsurilor de protecție a copiilor și a tinerilor; solicită sprijinirea inițiativelor de diseminare științifică;

161.

subliniază importanța investițiilor în dezvoltarea de metodologii de cercetare noi fără testare pe animale, precum in silico și organoide, pentru a scurta perioadele de observare preclinică, a crește eficiența cercetării și a reduce experimentele inutile și adesea mai puțin fiabile pe animale; subliniază că metodele care nu se bazează pe animale, pentru testarea carcinogenicității substanțelor chimice din mediu, precum strategiile de testare axate pe mecanismele biologice de bază care conduc la apariția cancerului, ar trebui să furnizeze informații mai relevante decât metodele bazate pe animale, care sunt utilizate în prezent pentru evaluarea siguranței substanțelor chimice, permițându-le astfel autorităților să ia măsuri mai rapide pentru a limita expunerea la substanțe chimice nocive care ar putea să provoace cancerul;

162.

invită statele membre să își asume un angajament ferm de a încuraja cooperarea de tip public-privat, determinată de nevoile de sănătate publică, și să elimine barierele din calea competitivității în întreaga UE;

163.

are în vedere potențialul impact semnificativ al utilizării inteligenței artificiale, al analizei algoritmice de tip „big data” și a altor tehnologii moderne în cadrul diagnosticării și al proceselor decizionale legate de cancer în următorii ani; subliniază că combinația între datele reale, modelarea matematică, inteligența artificială și instrumentele digitale va ajuta în mod considerabil la dezvoltarea de tratamente inovatoare într-un mod mai rentabil și va putea reduce numărul de pacienți necesari pentru studiile clinice și utilizarea animalelor în cercetare; încurajează Comisia și statele membre să promoveze cunoașterea biologiei cancerului prin implementarea de infrastructuri genomice și informatice; îndeamnă ca toți partenerii implicați în implementare să țină seama în permanență de principiile de confidențialitate și securitate a datelor, de încredere, de transparență, de centrarea pe pacient și de implicarea acestuia;

164.

subliniază importanța esențială a cercetării clinice și invită statele membre să faciliteze concilierea îngrijirii pacienților cu inițiativele de cercetare și de inovare, în special în centrele mai mici, reducând volumul de lucru și numărul de pacienți alocat fiecărui membru al personalului medical;

165.

solicită cercetări cu privire la impactul pozitiv potențial al inteligenței artificiale și al tehnologiilor moderne asupra diagnosticării, a monitorizării, a proceselor decizionale și a îngrijirii legate de cancer; salută lansarea proiectului Genomica pentru sănătate publică, ce va furniza acces securizat la cantități mari de date genomice care să fie folosite în medicina P4 (preventivă, predictivă, personalizată și participativă);

166.

sprijină crearea de noi resurse și platforme digitale, ca de exemplu inițiativa europeană de imagistică în domeniul cancerului, și consolidarea sistemului european de informații privind cancerul, ceea ce va permite autorităților competente să utilizeze în mod corespunzător inteligența artificială aplicată volumelor mari de date în anii următori; subliniază că este necesar un acces egal și transparent la informațiile incluse pe aceste platforme;

167.

salută lansarea inițiativei emblematice „Diagnostic și tratament al cancerului pentru toți” în cadrul planului, al cărei scop este să îmbunătățească accesul la diagnosticarea și tratamentul inovator al cancerului și să promoveze utilizarea tehnologiei „secvențierii de ultimă generație” pentru realizarea rapidă și eficientă a unor profiluri genetice ale celulelor tumorale, permițându-le cercetătorilor și clinicienilor să partajeze profilurile canceroase și să aplice abordări diagnostice și terapeutice identice sau similare în cazul pacienților care prezintă profiluri comparabile de cancer; subliniază că este necesar să se ia în considerare tratamentele personalizate bazate pe studii clinice bine concepute, cu o valoare adăugată terapeutică dovedită pentru pacienți;

168.

salută parteneriatul planificat pentru medicina personalizată, anunțat în plan și care urmează să fie finanțat în cadrul programului Orizont Europa, care va identifica prioritățile în materie de cercetare și educație în domeniul medicinei personalizate, va sprijini proiectele de cercetare privind prevenirea, diagnosticarea și tratarea cancerului și va face recomandări pentru introducerea abordărilor medicinei personalizate în practica medicală zilnică; subliniază că este necesar să se stabilească o terminologie consecventă la nivel global și bine definită, pentru „medicamentele personalizate”, care ar eficientiza investițiile în cercetare și ar fi în beneficiul alfabetizării pacienților în domeniul sănătății; sprijină instituirea unei foi de parcurs pentru prevenirea personalizată care să permită identificarea lacunelor în cercetare și inovare și cartografierea tuturor anomaliilor biologice cunoscute care conduc la predispoziție la cancer, inclusiv factorii ereditari și de mediu și problemele pediatrice; solicită ca aceste soluții să devină accesibile prin intermediul sistemelor publice de sănătate;

169.

solicită intensificarea consolidării capacităților, a infrastructurii, a colaborării și a finanțării pentru cercetarea legată de studiile clinice nonprofit pentru îmbunătățirea strategiilor de tratament, punând accentul pe persoanele în vârstă și pe populațiile de pacienți vulnerabili și subreprezentați, inclusiv femei și copii; solicită sprijinul UE pentru agenda privind optimizarea sistemului de sănătate și a tratamentului;

170.

invită Comisia și statele membre să promoveze studiile dedicate științelor umane și sociale, în special celor care abordează inegalitățile în domeniul sănătății în diferitele stadii ale bolilor de cancer, precum și studiile privind optimizarea organizării tratamentului cancerului, finanțarea serviciilor și a furnizorilor de asistență medicală, organizarea furnizării serviciilor de asistență medicală și funcționarea instituțiilor de gestionare; solicită să se acorde atenție inegalităților în ceea ce privește îngrijirea oncologică, legate de factori precum genul, vârsta și statutul socioeconomic, acordând o atenție specială grupurilor marginalizate și vulnerabile din societate;

171.

invită Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea studiilor clinice europene multicentrice, în special în cazul cancerelor cu incidență scăzută și/sau al cancerelor cu opțiuni de tratament reduse, și să consolideze cooperarea multinațională și desfășurarea de studii clinice transfrontaliere, valorificând structurile existente, după caz, precum Consiliul european pentru cercetare clinică, în sectorul cancerului pediatric, precum și să încurajeze angajamentul țărilor mai mici; subliniază, de asemenea, nevoia ca toate inițiativele UE pentru o politică în domeniul cancerului să fie coordonate către obiective definite și comune;

172.

sprijină cercetarea clinică pentru a evalua fezabilitatea, eficacitatea și rentabilitatea intervențiilor care nu au legătură cu tratamentul, cum ar fi studiile privind factorii determinanți (inclusiv factorii de mediu) și calitatea vieții;

173.

crede cu tărie că pacienții și asociațiile independente de pacienți, precum și părinții și îngrijitorii, ar trebui să fie implicați în definirea priorităților și a obiectivelor finale ale cercetării pentru studiile clinice, astfel încât să se asigure că studiile clinice răspund nevoilor nesatisfăcute ale pacienților europeni, inclusiv calitatea vieții ca principal obiectiv; consideră că rezultatele finale ale studiilor ar trebui să fie comunicate pacienților participanți și publicului; solicită ca pacienții pediatrici să fie implicați în definirea nevoilor nesatisfăcute, pentru a contribui la elaborarea protocolului studiilor clinice, pentru a îmbunătăți comunicarea cu populația țintă și metodele de diseminare a constatărilor; subliniază că măsura în care sunt respectate dispozițiile privind transparența din cadrul Regulamentului privind studiile clinice ar trebui să fie monitorizată și raportată periodic;

174.

pledează pentru un control mai riguros al studiilor clinice și pentru mai multă transparență în procesul de cercetare și dezvoltare a tratamentelor împotriva cancerului, inclusiv crearea unui portal care să le permită pacienților să acceseze informații despre studiile clinice disponibile în Europa; solicită transparență în ceea ce privește datele studiilor clinice la nivelul UE, inclusiv ale celor care au fost abandonate; subliniază că această transparență ar trebui să includă și informații adaptate la copii și tineri;

175.

recomandă ca cercetarea să fie un parametru al registrului european privind inegalitățile în domeniul cancerului, pentru a măsura și a monitoriza inegalitățile în ceea ce privește accesul la studiile clinice, precum și pentru a înțelege mai bine disparitățile regionale și naționale din activitatea legată de studiile clinice și a răspunde mai bine la acestea, precum și pentru a monitoriza îmbunătățirile rezultate din inițiativele puse în aplicare prin intermediul planului, precum Rețeaua UE de centre oncologice integrate naționale;

176.

subliniază că diferențele asociate cu genul în cercetarea în domeniul cancerului ar trebui să fie luate în considerare, atât în etapa preclinică, cât și în cea clinică, pentru a descrie diferențele în ceea ce privește fiziopatologia bolii și comorbiditățile asociate, precum și în ceea ce privește, printre altele, farmacocinetica/farmacodinamica medicamentelor;

177.

salută Declarația de la Porto din 2021 privind cercetarea în domeniul cancerului, care subliniază oportunități pentru o abordare cuprinzătoare a cercetării translaționale în domeniul cancerului, având potențialul de a atinge o rată de supraviețuire specifică cancerului de 10 ani, pentru 75 % dintre pacienții diagnosticați în 2030 în statele membre, cu un sistem de sănătate bine dezvoltat; îndeamnă Comisia să se implice activ și să își asume un rol de lider în procesul de realizare a acestui obiectiv;

178.

salută faptul că acțiunile Marie Skłodowska-Curie vor continua să educe și să formeze cercetători în materie de prevenire, predicție, depistare, diagnostic și tratament al cancerului;

II. Cunoștințele partajate

179.

consideră că este nevoie de schimburi de expertiză, date, programe de formare și instrumente de comunicare pentru a îmbunătăți cunoștințele despre cancer atât în rândul cadrelor medicale, cât și al cercetătorilor și al pacienților; subliniază faptul că colaborarea intersectorială și transfrontalieră și schimbul de cunoștințe sunt esențiale pentru a îmbunătăți în continuare calitatea îngrijirii oncologice în UE; ia act de faptul că schimbul de date este esențial pentru aplicarea inteligenței artificiale și a instrumentelor de învățare automată în cercetare, cu condiția să existe supraveghere umană, precum și pentru a permite transformarea digitală a asistenței medicale, pentru a aborda disparitățile în ceea ce privește prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului în Europa și pentru a optimiza utilizarea resurselor sistemelor de sănătate prin creșterea eficienței, permițând astfel o mai mare disponibilitate a datelor privind îngrijirile oncologice, inclusiv în zonele mai puțin urbanizate și mai izolate; subliniază caracterul sensibil al datelor legate de sănătate; solicită respectarea deplină a Regulamentului (UE) 2016/679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (Regulamentul general privind protecția datelor) (80), pentru a evita restricții inutile pentru asistența medicală transfrontalieră; subliniază necesitatea unei interpretări și a unei aplicări armonizate a Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD), în special de către autoritățile pentru protecția datelor, inclusiv a considerentelor 33 și 157, precum și a interacțiunii acestuia cu Regulamentul privind studiile clinice intervenționale, odată devenit aplicabil, inclusiv considerentul 29 și articolul 28 alineatul (2) din regulamentul respectiv, la nivelul UE, pentru a facilita cercetarea științifică; solicită Comitetului european pentru protecția datelor să se asigure că orientările sale privind cercetarea în domeniul sănătății sunt actualizate, cu scopul de a încuraja cercetarea și invită Comisia să facă propuneri concrete până la sfârșitul anului 2022;

180.

solicită Comisiei să evalueze funcționarea rețelelor europene de referință (RER), în special rolul lor în colectarea și schimbul de expertiză și de bune practici, raționalizând astfel sistemul de trimitere a pacienților în cadrul gestionării formelor rare de cancer care, potrivit estimărilor, afectează 5,1 milioane de pacienți din întreaga Europă și necesită o cooperare pe scară largă; subliniază importanța pe care o au RER în ceea ce privește eliminarea inegalităților în materie de sănătate și asigurarea unui tratament mai sigur și de înaltă calitate în întreaga UE;

181.

invită Comisia și statele membre să asigure o finanțare corespunzătoare și susținută pe termen lung a RER și să le integreze în sistemele naționale de sănătate; solicită ca finanțarea să acopere, printre altele, compensarea consultațiilor virtuale, sprijinirea programelor de înfrățire și de educație și rambursarea efectivă a cheltuielilor de deplasare ale pacientului, în conformitate cu Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, atunci când acest lucru este necesar, pentru a promova standarde îmbunătățite de îngrijire și un acces egal la cele mai bune intervenții posibile pentru toți pacienții care au nevoie de acestea în întreaga Europă; solicită, de asemenea, sprijin pentru implementarea, modernizarea și buna funcționare a infrastructurii digitale care simplifică și facilitează accesul la RER, precum și pentru crearea unei strategii a UE privind datele medicale pentru a îmbunătăți registrele actuale privind bolile rare într-un spațiu de date comun și uniform; subliniază nevoia de a garanta finanțare pentru funcționarea continuă a RER, prin programul EU4Health, prin programul semestrului european, prin fondurile structurale și prin articolul 195 din Regulamentul financiar; sprijină extinderea celor patru RER existente (PaedCan privind cancerul pediatric, EURACAN privind cancerul rar solid la adulți, EuroBloodNet privind bolile hematologice rare, inclusiv tumorile hematologice maligne rare și GENTURIS privind sindroamele genetice de risc tumoral) pentru a include cancerele rare, complexe, greu vindecabile și cancerele pediatrice, deoarece acest lucru ar putea facilita accesul egal al pacienților, inclusiv al copiilor, adolescenților și tinerilor, la cele mai bune îngrijiri medicale disponibile în întreaga Europă și ar îmbunătăți funcționalitatea RER și a rezultatelor în materie de sănătate, la populațiile de pacienți care suferă de boli rare;

182.

consideră că dezvoltarea și optimizarea în continuare a RER va necesita participarea tuturor statelor membre la RER existente, fiecare stat membru având cel puțin un membru „cu drepturi depline” sau „afiliat” în fiecare RER și în fiecare domeniu subclinic/rețea tematică a RER, facilitarea parcursului individual al pacientului prin colaborarea eficace a punctelor naționale de contact cu RER, evaluarea funcționării RER prin schimbul de date privind performanța lor și colaborarea în domeniul formelor rare de cancer, introducerea unor instrumente eficiente de telemedicină care permit partajarea dosarelor de caz și a rezultatelor imagistice într-un mod securizat, pentru a discuta cazuri care implică forme rare și complexe de cancer, precum și alocarea de finanțare adecvată și pe termen lung, atât la nivelul Uniunii (EU4Health), cât și la nivel național;

183.

invită statele membre să acorde atenția cuvenită importanței organizațiilor neguvernamentale locale, regionale și naționale care reunesc bolnavii de cancer, supraviețuitoriii și familiile lor, în ceea ce privește participarea lor la schimbul de cunoștințe, la lupta împotriva cancerului și sprijinul legislativ, precum și acordarea unei finanțări separate pentru aceste organizații, în special pentru cele implicate în programe de combatere a cancerului;

184.

încurajează statele membre să sprijine o abordare specifică și adaptată în ceea ce privește formele rare de cancer la adulți și la copii, ținând cont de inițiativele UE, și să integreze pe deplin RER în sistemele lor naționale de sănătate; solicită crearea unor protocoale comune și coerente care să guverneze colectarea de date, precum și crearea unui set unic de definiții care explică datele colectate; solicită ca organizațiile rare ale pacienților care suferă de cancer să fie asociate cu RER și cu Centrul european de referință;

185.

reamintește că Centrul Comun de Cercetare și-a asumat un rol activ în sprijinirea activităților și valorificarea datelor din registrele oncologice; consideră că mandatul, finanțarea și sprijinul politic pentru ca Centrul Comun de Cercetare să își continue și să își accelereze activitatea de coordonare a registrelor oncologice ar trebui consolidate, în special în ceea ce privește colectarea rezultatelor pacienților, dovezile reale și identificarea clusterelor de cancer și integrarea lor în registrele privind cancerul existente;

186.

salută dezvoltarea unei infrastructuri europene de cercetare care să fie dedicată integral cercetării pediatrice, inclusiv oncologia, ceea ce va facilita cercetarea pediatrică de bază, preclinică și translațională ce stă la baza disponibilității studiilor clinice și a medicamentelor pentru copii;

187.

salută lansarea Centrului de cunoștințe privind cancerul în 2021, cu scopul de contribui la schimburile și coordonarea inițiativelor științifice și tehnice legate de cancer la nivelul UE; consideră că Centrul de cunoștințe ar trebui să implice toate părțile interesate (reprezentanți ai fiecărui program național de control al cancerului, asociații ale pacienților și ale îngrijitorilor, societăți științifice, organisme și agenții relevante ale UE, reprezentanți ai operatorilor economici etc.) este de opinie că acest centru de cunoștințe ar trebui să se bazeze pe analiza datelor, rapoartele RER și registrele oncologice; consideră că misiunea sa ar trebui să fie clar definită și să includă:

(a)	coordonarea rețelei tuturor programelor naționale de control al cancerului;

(b)	elaborarea unei foi de parcurs europene pentru a iniția campanii de prevenire la scară largă și programe educaționale de promovare a sănătății;

(c)	coordonarea stabilirii de criterii comune de calitate care să stea la baza acreditării naționale a programelor de screening, a registrelor oncologice și a centrelor de îngrijire oncologică;

(d)	elaborarea, pe baza celor mai recente dovezi științifice, a unor orientări privind practicile clinice și a unor sisteme de asigurare a calității pentru a îmbunătăți întregul parcurs de îngrijire pentru toate tipurile de cancer, în special pentru cancerul rar și cancerul pediatric;

(e)	elaborarea de rapoarte anuale și stabilirea unor cadre pentru îmbunătățirea colectării de date din programele de screening, registrele oncologice și RER la nivel european;

(f)	prezentarea de studii privind impactul prevenirii și al diagnosticării, inclusiv estimări cu privire la reducerea costurilor economice generate prin creșterea investițiilor în aceste domenii;

(g)	coordonarea schimbului de bune practici și de rezultate între RER și centrele oncologice integrate;

(h)	generarea unui model cuprinzător bazat pe plan și programul Orizont Europa, cu contribuțiile pacienților și a îngrijitorilor, cu scopul de a identifica prioritățile de cercetare și de a face eventual posibilă dezvoltarea unui grup de cercetare oncologică coordonat și eficient în Europa;

(i)	facilitarea schimbului de date anonimizate, colectate într-un cloud oncologic european, pentru clinicieni și cercetători, precum și pentru entitățile care dezvoltă servicii de sănătate și soluții tehnologice moderne pentru pacienții bolnavi de cancer;

(j)	sprijinirea unor programe de formare comune pentru cadrele medicale, pacienți și îngrijitori;

(k)	furnizarea de informații actualizate, certificate și transparente cetățenilor și profesioniștilor privind cauzele cancerului, tratamentele și legislația UE;

(l)	monitorizarea nivelului de punere în aplicare a recomandărilor relevante în programele naționale de control al cancerului ale statelor membre și punerea la dispoziție periodică a rezultatelor acestei monitorizări;

(m)	propunerea unor indicatori măsurabili și care pot fi reproduși pentru principalele rezultate prezentate în plan;

188.

reamintește că cercetătorii trebuie să colaboreze pentru a găsi cel mai bun tratament posibil, în special pentru pacienții care suferă de forme rare de cancer, dar că ei se confruntă cu obstacole serioase; solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze în mod sistematic, prin intermediul mecanismului său de consiliere științifică sau prin numirea unui trimis special pentru cercetarea transfrontalieră în domeniul cancerului, toate obstacolele din calea cercetării și cooperării transfrontaliere în domeniul cancerului, inclusiv reglementările, pentru a promova cercetarea transfrontalieră în domeniul cancerului;

189.

recomandă să se creeze cel puțin un registru oncologic în fiecare regiune a UE, inclusiv în regiunile îndepărtate și ultraperiferice; consideră că este esențial să se asigure buna funcționare a registrelor privind cancerul; sprijină consolidarea capacității registrelor naționale privind cancerul de a colecta rezultate standardizate raportate de pacienți, de a cartografia mai bine stilurile de viață ale cetățenilor UE, inclusiv condițiile socioeconomice, informațiile profesionale, factorii de mediu și alte date, precum și de a identifica cauzele inegalităților în ceea ce privește incidența, prevalența și supraviețuirea cancerului; subliniază că este imperativ să se colecteze date, în colaborare, la nivelul tuturor statelor membre; solicită comparabilitatea surselor de date și interoperabilitatea registrelor regionale și naționale privind cancerul prin armonizarea domeniului de aplicare și a calității colectării de date, precum și accesul sigur la astfel de date; solicită ca registrele naționale privind cancerul să fie mandatate să analizeze disparitățile în ceea ce privește morbiditatea și să facă recomandări consiliilor naționale de combatere a cancerului și Centrului Comun de Cercetare cu privire la necesitatea unor intervenții; solicită utilizarea metodelor moderne de epidemiologie și de genetică moleculară pentru a analiza prevalența cancerului și a-i determina cauzele; solicită punerea în aplicare a registrelor specifice privind cancerul pentru malignități pediatrice, în conformitate cu Clasificarea internațională a cancerului pediatric; solicită îmbunătățirea accesului la studii clinice și la utilizarea programelor de tip compasional pentru pacienții adulți cu cancer rar;

190.

sprijină ferm crearea unui registru european privind inegalitățile în domeniul cancerului, anunțat în plan, cu scopul de a identifica tendințele, disparitățile, inegalitățile și inechitățile între statele membre și în interiorul acestora; consideră că acest registru va ajuta la identificarea provocărilor și domeniilor de acțiune specifice, astfel încât să direcționeze investițiile și intervențiile și să faciliteze cercetarea în materie de inegalități la nivelul UE, la nivel național și la nivel regional; solicită ca registrul să fie pus la dispoziția publicului; subliniază că este necesar ca registrul privind inegalitățile în domeniul cancerului să acopere și inegalitățile sociale, precum cele asociate cu statutul socioeconomic, ocupația și genul;

191.

invită Comisia să promoveze publicarea rezultatelor științifice cu acces deschis, pentru ca personalul medico-sanitar și cercetătorii să le poată consulta cu ușurință;

192.

sprijină intenția Comisiei de a le permite pacienților bolnavi de cancer să acceseze și să partajeze în siguranță la nivel transfrontalier dosarele medicale electronice; consideră că Comisia ar putea pune bazele unui spațiu european al datelor privind sănătatea, în asociere cu Digital Health Europe, prin colectarea, analizarea și schimbul de date medicale anonimizate (provenind din registre oncologice, spitale, trialuri clinice academice și cohorte) și de date biologice (din probe de sânge și de tumori) într-un cloud oncologic european; subliniază că o interpretare armonizată a Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) în toate statele membre este fundamentul pentru inițiativele noi de partajare a datelor, cum ar fi spațiul european al datelor privind sănătatea; încurajează utilizarea datelor privind sănătatea în scopuri de cercetare („cedarea altruistă de date”); salută faptul că se are în vedere crearea unui centru digital european pentru pacienții bolnavi de cancer în cadrul misiunii în domeniul cancerului din programul Orizont Europa, cu scopul de a sprijini o abordare standardizată a participării pacienților care doresc acest lucru la stocarea și partajarea datelor lor medicale standardizate și definite în mod uniform; recomandă includerea pacienților în orice acțiune legată de stocarea și utilizarea datelor medicale în scopul elaborării de politici și al cercetării; salută extinderea planificată a sistemului european de informații privind cancerul înainte de 2022;

193.

solicită îmbunătățirea standardelor în domeniul educației și formării cadrelor medicale; încurajează programele de formare comune și multidisciplinare pentru cadrele medicale, în strânsă colaborare cu societățile științifice europene; salută lansarea unui program de formare interspecializată în domeniul cancerului în fiecare etapă a parcursului de tratament și îngrijire, inclusiv diagnosticarea, tratamentul, complicațiile și comorbiditățile, supraviețuirea și îngrijirea la sfârșitul vieții;

III. Finanțarea planului european de luptă împotriva cancerului

194.

evidențiază că planul nu ar trebui privit doar ca un angajament politic care să stimuleze schimbarea, ci ca un set de inițiative concrete și ambițioase care vor sprijini, coordona și completa eforturile statelor membre de a reduce suferința fizică și psihică cauzată de cancer; încurajează Comisia să optimizeze punerea coerentă în aplicare a inițiativelor prezentate în plan, cu orientări clare pentru statele membre în ceea ce privește acțiunile concrete împotriva accesului inegal la diagnosticarea cancerului și la tratamentul oncologic, precum și în ceea ce privește finanțarea adecvată, în special pentru a combate inegalitatea de acces; subliniază, însă, capacitățile diferite ale statelor membre de a absorbi fondurile dedicate programelor din domeniul sănătății până în prezent; invită Comisia să furnizeze statelor membre o prezentare generală clară a resurselor dedicate ale UE, a parcursurilor special definite care fac legătura între acțiunile prezentate în plan și mecanismele de finanțare ale UE identificate în acesta, precum și a sinergiilor și a complementarităților posibile între programul EU4Health și alte programe, precum Europa digitală, Orizont Europa, NextGenerationEU/Mecanismul de redresare și reziliență, fondurile structurale și de coeziune, pentru a îmbunătăți accesul echitabil la diagnosticare și îngrijire de calitate, la investiții adecvate în prevenirea cancerului și în inovarea în domeniul cancerului, precum și pentru o reziliență crescută a sistemelor de sănătate; subliniază importanța fondurilor de coeziune pentru a realiza egalitatea accesului la asistență medicală, în special în zonele mai puțin dezvoltate ale UE, inclusiv în regiuni rurale, prin investiții în infrastructura de sănătate și în forța de muncă;

195.

invită statele membre să asigure că sunt alocate fonduri suficiente pentru punerea în aplicare adecvată a planului și a programelor lor naționale aferente de control al cancerului; consideră că nu ar trebui să fie alocat mai mult de 30 % din plan punerii în aplicare a programelor naționale de control al cancerului;

196.

salută planul de finanțare în cuantum de 4 miliarde EUR și remarcă complementaritatea surselor de finanțare, astfel cum se prevede în plan; observă că bugetul propus ar trebui considerat un prim pas spre realizarea tuturor acțiunilor din cadrul planului; reamintește că planul va beneficia de diferite surse de finanțare, cum ar fi programele EU4Health, Orizont Europa și Europa digitală, fondurile politicii de coeziune și mecanismul de redresare și reziliență; subliniază că este necesar să se includă lupta împotriva cancerului în toate sursele de finanțare, într-un mod coerent și transparent; subliniază, în special, importanța consolidării cercetării și a inovării în domeniul cancerului și a prevenirii cancerului, precum și necesitatea de a aloca mai multe fonduri acestora; subliniază că este necesară revizuirea periodică a alocării propuse a bugetului pentru plan, în vederea unei potențiale creșteri a acestuia atunci când este posibil; subliniază că este necesar ca mobilizarea acestor fonduri de către statele membre să fie ajustată la nevoile identificate de fiecare țară și să fie orientată în beneficiul interesului public și al serviciilor de sănătate publică;

o o

197.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului European al Regiunilor, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Organizației Mondiale a Sănătății.

(1) JO C 362, 8.9.2021, p. 182.

(2) Documentul de lucru din 27 octombrie 2020.

(3) Regulamentul (UE) 2021/695 din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(4) Raportul intermediar al Comitetului de misiune privind cancerul intitulat „Combaterea cancerului: Misiune posibilă”.

(5) JO C 269 I, 7.7.2021, p. 3.

(6) JO L 327, 16.12.2003, p. 34.

(7) https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/major_chronic_diseases/docs/2017_cancerscreening_2ndreportimplementation_en.pdf

(8) JO L 158, 30.4.2004, p. 50.

(9) JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(10) JO L 107, 26.3.2021, p. 1.

(11) JO L 158, 27.5.2014, p. 1.

(12) JO L 166, 11.5.2021, p. 1.

(13) https://www.eea.europa.eu/publications/healthy-environment-healthy-lives

(14) JO C 341, 24.8.2021, p. 76.

(15) https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/690012/EPRS_STU(2021)690012_EN.pdf

(16) https://cancer-code-europe.iarc.fr/index.php/en/

(17) https://www.europeancancer.org/2-standard/66-european-code-of-cancer-practice

(18) https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/336595/WHO-EURO-2020-1435-41185-56004-eng.pdf?sequence=1&isAllowed=y

(19) JO C 270, 7.7.2021, p. 2.

(20) JO C 263, 25.7.2018, p. 4.

(21) JO C 371, 15.9.2021, p. 75.

(22) JO C 449, 23.12.2020, p. 71.

(23) JO C 411, 27.11.2020, p. 48.

(24) JO C 371, 15.9.2021, p. 102.

(25) JO C 385, 22.9.2021, p. 83.

(26) JO C 238, 6.7.2018, p. 128.

(27) https://www.europeancancer.org/resources/201:time-to-act.html

https://www.europeancancer.org/timetoact/impact/data-intelligence

(28) https://www.endocrine.org/news-and-advocacy/news-room/2015/estimated-costs-of-endocrine-disrupting-chemical-exposure-exceed-150-billion-annually-in-eu

(29) EU-OSHA: https://osha.europa.eu/en/themes/work-related-diseases/work-related-cancer

(30) EU-OSHA: https://osha.europa.eu/en/publications/worker-survey-exposure-cancer-risk-factors/view

(31) Recomandarea Comisiei din 19 septembrie 2003 privind lista europeană a bolilor profesionale (JO L 238, 25.9.2003, p. 28).

(32) https://www.who.int/publications/m/item/technical-report-on-pricing-of-cancer-medicines-and-its-impacts

(33) Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe (JO L 127, 29.4.2014, p. 1).

(34) Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (JO L 176, 5.7.2011, p. 24).

(35) Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (JO L 155, 12.6.2019, p. 1).

(36) https://fctc.who.int/who-fctc/overview

(37) https://fctc.who.int/protocol/overview

(38) https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/73774

(39) JO C 296, 5.12.2009, p. 4.

(40) Scoccianti C., Cecchini M., Anderson A.S. et al., „Codul European Împotriva Cancerului”, a patra ediție: Consumul de alcool și cancerul”, Cancer Epidemiol. 2016 Dec; 45: p. 181-188. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27816465/

(41) https://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/alcohol-use/news/news/2018/09/there-is-no-safe-level-of-alcohol,-new-study-confirms

(42) https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2818%2931310-2

(43) Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2006 privind o strategie a UE de sprijinire a statelor membre în vederea reducerii efectelor nefaste ale alcoolului (COM(2006)0625).

(44) https://www.thelancet.com/journals/lanonc/article/PIIS1470-2045(21)00279-5/fulltext

(45) Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței, JO L 303, 28.11.2018, p. 69.

(46) Propunerea Comisiei din 24 martie 2021 de recomandare a Consiliului de instituire a unei garanții europene pentru copii (COM(2021)0137).

(47) JO C 395, 29.9.2021, p. 32.

(48) JO L 114, 27.4.2006, p. 38.

(49) Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (JO L 96, 29.3.2014, p. 357).

(50) Regulamentul (Euratom) 2021/765 al Consiliului din 10 mai 2021 de instituire a Programului pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru perioada 2021-2025 de completare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de abrogare a Regulamentului (Euratom) 2018/1563 (JO L 167 I, 12.5.2021, p. 81).

(51) Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom (JO L 13, 17.1.2014, p. 1).

(52) JO C 494, 8.12.2021, p. 64.

(53) Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(54) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(55) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(56) Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare (JO L 338, 13.11.2004, p. 4).

(57) Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (JO L 342, 22.12.2009, p. 59)..

(58) Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranța jucăriilor (JO L 170, 30.6.2009, p. 1).

(59) https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2019/608866/ IPOL_STU(2019)608866_EN.pdf

(60) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(61) Texte adoptate, P9_TA(2021)0427.

(62) JO C 466, 28.12.2018, p. 1.

(63) Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, JO L 88, 4.4.2011, p. 45.

(64) Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1).

(65) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).

(66) Document de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Agenda strategică privind aplicațiile medicale cu radiații ionizante (SAMIRA)” (SWD(2021)0014).

(67) https://www.accelerate-platform.org/

(68) JO L 311, 28.11.2001, p. 67.

(69) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.

(70) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(71) Directiva 89/105/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor produselor farmaceutice de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate (JO L 40, 11.2.1989, p. 8).

(72) JO L 158, 27.5.2014, p. 1.

(73) Organizația Europeană de Luptă împotriva Cancerului, „Cancer Will Not Wait for the Covid-19 Pandemic to End. It is Time to Act.” (Cancerul nu așteaptă sfârșitul pandemiei de Covid-19: este momentul să acționăm), 11 mai 2021, accesat la 21 decembrie 2021.

(74) JO L 133, 22.5.2008, p. 66.

(75) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(76) JO L 378, 27.12.2006, p. 1.

(77) JO L 18, 22.1.2000, p. 1.

(78) JO L 188, 12.7.2019, p. 79.

(79) Comitetul de misiune pentru cancer, Conquering Cancer – Mission Possible, Comisia Europeană, 2020.

(80) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

Top