Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52022IP0022

Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2022 referitoare la provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post-COVID-19 (2021/2075(INI))

JO C 342, 6.9.2022, p. 2–13 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

6.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/2

P9_TA(2022)0022

Provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post-COVID-19

Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2022 referitoare la provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post-COVID-19 (2021/2075(INI))

(2022/C 342/01)

Parlamentul European,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special titlul XVIII,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare cu scopul de a oferi asistență pentru sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale și pentru pregătirea unei redresări verzi, digitale și reziliente a economiei (REACT-EU) (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (2) (Regulamentul privind dispozițiile comune),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (5),

—

având în vedere Pactul de la Amsterdam de stabilire a Agendei urbane a UE, convenită de miniștrii europeni responsabili pentru chestiunile urbane la 30 mai 2016,

—

având în vedere acordul adoptat la cea de a 21-a Conferință a părților la CCONUSC (COP21) de la Paris din 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

—

având în vedere Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, în special obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 11 privind orașele și comunitățile durabile,

—

având în vedere rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la dimensiunea urbană a politicilor UE (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la rolul regiunilor și al orașelor din UE în punerea în aplicare a Acordului de la Paris COP 21 privind schimbările climatice (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 3 iulie 2018 referitoare la rolul orașelor în cadrul instituțional al Uniunii (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 referitoare la Anul european al orașelor mai verzi 2022 (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la accesul la locuințe decente și la prețuri abordabile pentru toți (10),

—

având în vedere Declarația privind Agenda urbană a UE, convenită de miniștrii responsabili de coeziunea teritorială și chestiuni urbane la 10 iunie 2015,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 24 iunie 2016 privind Agenda urbană a UE,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 18 iulie 2014, intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE – Principalele caracteristici ale unei agende urbane a UE” (COM(2014)0490),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 30 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040” (COM(2021)0345),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)” (COM(2021)0101),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor” (COM(2020)0620),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 12 noiembrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (COM(2020)0698),

—

având în vedere noua Cartă de la Leipzig referitoare la puterea transformatoare a orașelor pentru binele comun, adoptată în cadrul reuniunilor ministeriale informale din 30 noiembrie 2020,

—

având în vedere Noua agendă urbană adoptată la Conferința ONU privind locuințele și dezvoltarea urbană durabilă (Habitat III), la 20 octombrie 2016, la Quito, Ecuador,

—

având în vedere Raportul Comisiei din 2016 privind situația orașelor europene,

—

având în vedere inițiativa mondială emblematică pentru femei a ONU intitulată „Orașe sigure și spații publice sigure pentru femei și fete”,

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, deschisă spre semnare la 11 mai 2011, la Istanbul („Convenția de la Istanbul”),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și cel al Comisiei pentru transport și turism,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A9-0352/2021),

A.

întrucât orașele continuă să fie în prima linie în criza provocată de pandemia de COVID-19, cu o activitate economică în scădere, rate ridicate de infectare, rate scăzute de vaccinare și resurse adesea insuficiente; întrucât pandemia a exacerbat și penuriile existente în zonele urbane, scoțând în evidență vulnerabilitățile lor;

B.

întrucât inegalitățile de lungă durată din mediul urban au fost accentuate de pandemie; întrucât persoanele aflate în situații vulnerabile au devenit și mai vulnerabile; întrucât orașele se confruntă cu provocări precum accesul la locuințe abordabile ca preț, lipsa de adăpost, excluziunea socială și sărăcia nu au acces la servicii publice, de sănătate și la alte servicii esențiale;

C.

întrucât 72 % dintre cetățenii europeni trăiesc în orașe; întrucât orașele trebuie implicate direct în redresarea în urma pandemiei de COVID-19; întrucât eforturile de redresare trebuie să încerce să abordeze vulnerabilitățile de lungă durată și să nu se limiteze doar la consecințele sanitare ale pandemiei de COVID-19 pentru a combate inegalitățile persistente;

D.

întrucât pandemia a avut un impact de gen de care vor trebui să țină seama orașe și zonele urbane funcționale; întrucât carantinele și cerințele de distanțare socială au expus femeile la un risc crescut de violență bazată pe gen, iar accesul femeilor la rețele de sprijin, la servicii sociale și la infrastructurile pentru sănătatea sexuală și reproductivă a fost îngrădit;

E.

întrucât zonele metropolitane sunt cele mai inegale în ceea ce privește accesul la resurse esențiale, cum ar fi sănătatea, educația și digitalizarea, în special pentru persoanele aflate în situații vulnerabile; întrucât sunt necesare eforturi mai susținute pentru a combate formele multiple de discriminare și de inegalitate;

F.

întrucât decalajul digital este intersectorial și acoperă toate categoriile, inclusiv disparitățile de gen, între generații și cele legate de statutul social, și a fost exacerbat în timpul pandemiei de COVID-19; întrucât multe gospodării și instituții de învățământ nu au acces la echipamente digitale adecvate și de ultimă generație;

G.

întrucât se estimează că pierderile de locuri de muncă sunt mai mari în orașele mari decât în alte părți, afectând în special lucrătorii slab calificați, lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și migranți, precum și persoanele cu contracte precare; întrucât riscul de șomaj este cel mai ridicat în rândul tinerilor ale căror parcursuri educaționale, de formare și de dezvoltare personală au fost perturbate, mulți dintre ei negăsind stagiile sau uceniciile necesare pentru a-și finaliza studiile;

H.

întrucât pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sectoarelor culturii și sportului, ceea ce a dus la o recesiune economică și la pierderea locurilor de muncă; întrucât zonele urbane, în special zonele metropolitane, au nevoie de resurse adecvate pentru sectoarele culturale și creative pentru a permite dezvoltarea personală a locuitorilor lor;

I.

întrucât orașele și zonele urbane funcționale, cum ar fi zonele metropolitane, sunt piloni economici esențiali care stimulează creșterea economică, creează locuri de muncă și consolidează competitivitatea Uniunii într-o economie globalizată; întrucât zonele urbane funcționale și orașele de dimensiuni medii, în ciuda disparităților puternice în ceea ce privește calitatea serviciilor furnizate între zonele urbane și cele rurale, pot acționa ca forțe motrice pentru atractivitatea și dezvoltarea rurală și pot oferi zonelor rurale și depopulate din împrejurimi acces la o serie de servicii;

J.

întrucât în zonele urbane, la lista provocărilor existente se adaugă și urgența climatică și provocările demografice; întrucât numeroasele provocări necesită, în cele din urmă, un răspuns bazat pe o abordare integrată, care să reunească diferite sectoare și să caute soluții care să răspundă nevoilor sectoriale;

K.

întrucât cerințele de distanțare fizică au evidențiat lipsa unor parcuri, zone verzi și facilități de recreere în aer liber adecvate, precum și lipsa unor mijloace de transport adecvate și sigure și a unor infrastructuri de transport alternative în zonele urbane funcționale și în jurul acestora;

L.

întrucât criza provocată de pandemia de COVID-19 a exacerbat provocări precum transportul alimentelor și al medicamentelor și furnizarea de servicii de sănătate și a evidențiat deficiențe grave în infrastructura medicală și în formarea profesională a lucrătorilor din domeniul sănătății în ceea ce privește modul de reacție la pandemii sau la alte situații de urgență în domeniul sănătății;

M.

întrucât locuințele reprezintă un drept universal și, prin urmare, statele membre ar trebui să stabilească strategii specifice și măsuri adecvate pentru a depăși obstacolele din calea dreptului la locuință; întrucât trebuie să se investească în locuințe accesibile;

N.

întrucât zonele urbane sunt responsabile pentru cea mai mare parte a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE și joacă un rol esențial în lupta Uniunii împotriva schimbărilor climatice; întrucât orașele și zonele urbane funcționale vor necesita o construcție urbană extinsă și crearea unei economii circulare care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la limitarea încălzirii globale, la reducerea congestionării, la reciclarea deșeurilor și la asigurarea sustenabilității economiei;

O.

întrucât se preconizează că populația urbană mondială va crește cu până la trei miliarde de persoane până în 2050, iar două treimi din populația mondială va locui în orașe, va consuma 75 % din resursele naturale ale planetei și va produce 50 % din deșeurile mondiale și peste 60 % din emisiile de gaze cu efect de seră;

P.

întrucât transportul public joacă un rol important în combaterea sărăciei din perspectiva transporturilor; întrucât trebuie accelerate urgent investițiile în transportul public sustenabil și în îmbunătățirea accesului la acesta, precum și într-o infrastructură mai bună pentru mersul pe jos și cu bicicleta pentru siguranța participanților la trafic și, în special, a utilizatorilor cu mobilitate redusă și cu alte dizabilități;

Q.

întrucât toate orașele europene se confruntă cu o creștere record a prețurilor la energie, care riscă să afecteze redresarea economică post-pandemie;

R.

întrucât guvernanța pe mai multe niveluri, inclusiv implicarea activă a autorităților urbane, pe baza unei acțiuni coordonate a UE, a statelor membre și a autorităților regionale și locale și în conformitate cu principiul parteneriatului, așa cum este prevăzut în Regulamentul privind dispozițiile comune, sunt elemente esențiale pentru elaborarea și punerea în aplicare a tuturor programelor UE, întrucât autoritățile urbane au jurisdicție în ceea ce privește selectarea proiectelor finanțate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru dezvoltarea urbană durabilă și din cadrul noii Inițiative europene privind dezvoltarea urbană, care înlocuiește inițiativa Acțiuni urbane inovatoare pentru noua perioadă de programare și oferă oportunități suplimentare de testare a unor noi soluții și abordări, inclusiv a celor care sprijină zonele urbane în perioada post-COVID-19;

Orașe favorabile incluziunii

1.

 recunoaște diversitatea socială, economică, teritorială, culturală și istorică a zonelor urbane din întreaga Uniune și subliniază necesitatea de a face față unor provocări precum segregarea și sărăcia;

2.

 subliniază că, deși densitatea orașelor prezintă numeroase avantaje în termeni de stil de viață durabil, o mare concentrare a populației în anumite zone urbane poate avea, de asemenea, repercusiuni asupra accesibilității ca preț a locuințelor, nivelurilor de poluare, calității vieții și riscului de discriminare, sărăcie, inegalitate și excluziune socială;

3.

 subliniază că pandemia de COVID-19 a accentuat tendința de depopulare în zonele urbane subdezvoltate, care adesea nu dispun de suficiente venituri proprii pentru a le oferi rezidenților servicii publice de calitate; încurajează Comisia să prezinte recomandări și să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea și reformele administrative și teritoriale;

4.

 invită statele membre să elaboreze măsuri pentru acțiuni pozitive, care să promoveze incluziunea comunităților marginalizate, cum ar fi persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă mai izolate, cele fără adăpost, migranții, refugiații și minoritățile etnice, cum ar fi romii; solicită ca nevoile de finanțare să fie abordate la nivel local, inclusiv cele ale zonelor urbane și mai ales ale zonelor metropolitane, precum și la nivel regional, național și european, pentru a sprijini aceste comunități marginalizate în mod durabil; reamintește că, pe lângă existența unor resurse naționale suficiente, fondurile structurale sunt esențiale pentru a pune în aplicare cu succes măsurile de politică propuse de cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor; subliniază rolul autorităților urbane de a garanta că aceste măsuri reflectă nevoile reale ale comunităților rome;

5.

 subliniază că accesibilitatea urbană joacă un rol fundamental pentru a permite persoanelor cu dizabilități să se bucure pe deplin de dreptul lor la mobilitate, la studiu și la muncă; invită Comisia să promoveze incluziunea deplină și să prevadă accesul la fondurile destinate dezvoltării urbane pentru a garanta accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;

6.

 subliniază că, pentru ca economiile urbane să se redreseze fără a lăsa pe nimeni în urmă, investițiile și reformele ar trebui să conducă la locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, la infrastructuri și servicii publice îmbunătățite, la un dialog social consolidat, la sprijin pentru incluziunea și integrarea grupurilor dezavantajate, inclusiv prin consolidarea sistemelor de protecție socială;

7.

 subliniază că este necesar un cadru european care să sprijine strategiile locale și naționale de combatere a lipsei de adăpost și să garanteze un acces egal la locuințe pentru toți prin promovarea unei abordări integrate, care să combine sprijinul pentru locuințe cu asistența socială, serviciile de sănătate și incluziunea activă;

8.

 invită Comisia, statele membre și autoritățile locale și regionale să stabilească strategii specifice și măsuri adecvate pentru a depăși obstacolele din calea dreptului la locuință, cum ar fi discriminarea, financiarizarea, speculațiile, turistificarea, practicile abuzive de creditare și evacuările forțate;

9.

 subliniază că serviciile de interes economic general (SIEG) în domeniul locuințelor ar trebui să fie ghidate în principal de cerințe specifice stabilite de autorități naționale, regionale sau locale, întrucât aceste autorități au capacitatea de a identifica și a aborda necesitățile în materie de locuințe și condițiile de viață ale diferitelor grupuri, care pot diferi semnificativ între zonele rurale și cele urbane, și întrucât aceste autorități joacă un rol esențial în luarea unor decizii bine direcționate; îndeamnă Comisia să adapteze definiția noțiunii de grup-țintă pentru locuințele sociale și finanțate din fonduri publice în cadrul normelor privind SIEG, astfel încât să permită autorităților naționale, regionale și locale să sprijine accesul la locuințe pentru toate grupurile a căror nevoie de locuințe decente și la prețuri abordabile nu poate fi satisfăcută cu ușurință în condițiile pieței, asigurându-se, în același timp, că se alocă o finanțare suficientă categoriilor celor mai defavorizate, pentru a debloca investițiile și pentru a asigura locuințe la prețuri abordabile, neutralitatea ocupării locuințelor și dezvoltarea urbană sustenabilă, precum și pentru a crea cartiere cu o componență socială diversă și a consolida coeziunea socială;

10.

 invită Comisia și statele membre să majoreze și mai mult investițiile în locuințe sociale publice adecvate, la prețuri abordabile și eficiente din punct de vedere energetic și în combaterea lipsei de adăpost și a excluderii de pe piața locuințelor la nivelul UE; solicită, în acest sens, investiții prin intermediul FEDR, al Fondului pentru o tranziție justă, al InvestEU, al FSE+, al programului Orizont Europa, al instrumentului NextGenerationEU și, în special, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus; solicită o cooperare mai puternică între aceste instrumente; salută finanțarea împrumuturilor pentru locuințe sociale și accesibile prin programul InvestEU și portofoliul mai larg al Băncii Europene de Investiții (BEI); solicită Comisiei și statelor membre să includă progresul social ca prioritate de investiții, alături de tranziția verde și digitală, în Mecanismul de redresare și reziliență, pentru a proteja persoanele vulnerabile împotriva impactului negativ al crizei actuale și să integreze planuri privind progresul social în planurile de redresare și reziliență și să sublinieze modul în care principiile Pilonului european al drepturilor sociale vor fi puse în aplicare și obiectivele către care vor fi direcționate investițiile sociale, inclusiv investițiile în locuințe sociale; solicită urgent Comisiei să se asigure că finanțarea UE și finanțarea BEI devin mai accesibile pentru furnizorii locali și regionali de locuințe sociale și publice la prețuri abordabile; invită BEI să depună eforturi pentru a crește împrumuturile relevante prin servicii de asistență tehnică bine direcționate și printr-o cooperare mai strânsă cu intermediarii financiari și cu statele membre;

11.

 subliniază provocările socioeconomice ale centrelor urbane, în special ale zonelor metropolitane cu o populație semnificativă de migranți, refugiați și alte persoane aflate în situații de vulnerabilitate; reamintește că orașele joacă un rol esențial în construirea unor comunități favorabile incluziunii, accesibile și primitoare, în care nimeni nu este lăsat în urmă;

12.

 ia act de faptul că migrația are un impact direct asupra caracterului incluziv al orașelor și necesită răspunsuri politice adaptate; subliniază potențialul Planului de acțiune al UE privind integrarea și incluziunea 2021-2027 de a construi societăți favorabile incluziunii și bazate pe coeziune și de a orienta programele către cartierele cele mai defavorizate; ia act și de faptul că strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității reprezintă un instrument esențial pentru a crea locuri de muncă, a reduce sărăcia și a îmbunătăți accesul la servicii în zonele urbane;

13.

 evidențiază faptul că, în zonele urbane defavorizate, copiii se confruntă adesea cu factori de risc multipli, cum ar fi locuințele precare, discriminarea, violența și accesul inegal la servicii precum cele de îngrijire a copiilor, asistență medicală și educație; invită statele membre să sprijine sistemele locale de garanție pentru copii pentru a aborda provocările specifice legate de sărăcia în rândul copiilor care trăiesc la oraș;

14.

 subliniază rolul pe care îl joacă orașele în favoarea egalității de gen și reamintește că, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune, toate acțiunile puse în aplicare în cadrul politicii de coeziune ar trebui să țină seama de egalitatea de gen ca principiu director pe întreaga durată a pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor, precum și a raportării cu privire la acestea; subliniază că acțiunile menite să reducă disparitatea de gen în cadrul politicii de coeziune ar trebui să utilizeze o abordare intersecțională care să ia măsurile adecvate pentru a preveni orice discriminare bazată pe religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală și care să se bazeze pe cadrele strategice naționale pentru egalitatea de gen; subliniază, de asemenea, că beneficiarii programelor politicii de coeziune nu ar trebui să adopte politici discriminatorii, în special împotriva minorităților, cum ar fi comunitatea LGBTI; încurajează respingerea cererilor din partea potențialilor beneficiari, inclusiv a autorităților regionale sau locale, care au adoptat politici discriminatorii împotriva membrilor comunității LGBTI, cum ar fi declararea de „zone fără LGBT”;

15.

 subliniază că, pe lângă riscurile legate de sănătate, femeile sunt mai vulnerabile la riscurile economice asociate pandemiei de COVID-19; recunoaște că, în contextul post-pandemie, sprijinirea femeilor în sectoarele formale și informale și o mai bună integrare a femeilor în planificarea politicilor de dezvoltare regională și urbană, pentru a concepe orașe și comunități incluzive din punctul de vedere al genului, sunt esențiale pentru redresarea economică urbană;

16.

 subliniază lacunele generalizate de date în ceea ce privește egalitatea de gen în domeniul politicii de coeziune și al planificării urbane și invită statele membre să introducă metode de colectare a datelor care să utilizeze date defalcate în funcție de sex;

17.

 subliniază că pandemia de COVID-19 a dus la o creștere a violenței domestice; invită statele membre să aloce fonduri politicii de coeziune și să mobilizeze autoritățile urbane pentru a face față creșterii la nivel mondial a violenței pe criterii de gen; încurajează orașele europene să dezvolte, să pună în aplicare și să evalueze abordări cuprinzătoare pentru a preveni și a răspunde la hărțuirea sexuală și violența bazată pe gen în spațiile publice, angajându-se să respecte principiile inițiativei mondiale emblematice pentru femei a ONU „Orașe sigure și spații publice sigure pentru femei și fete”;

18.

 invită toate statele membre să finalizeze de urgență ratificarea Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor; solicită Comisiei să propună acte legislative pentru a combate toate formele de violență de gen și să ia măsurile necesare pentru a identifica violența de gen ca un nou domeniu al criminalității enumerat la articolul 83 alineatul (1) din TFUE;

19.

 recunoaște povara impusă femeilor ca îngrijitori principali, în contexte formale și informale, precum și valoarea socială a acestei îngrijiri, în special în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; evidențiază faptul că 80 % din totalul serviciilor de îngrijire furnizate pe teritoriul UE sunt asigurate de îngrijitori informali (neremunerați), iar 75 % dintre acești îngrijitori sunt femei; subliniază rolul important al fondurilor structurale europene în asigurarea investițiilor în serviciile de îngrijire; salută intenția Comisiei de a propune o strategie în materie de îngrijiri pentru Europa;

20.

 atrage atenția asupra șomajului și, în special, a șomajului în rândul tinerilor, care a fost exacerbat de pandemia de COVID-19; invită statele membre să implice activ autoritățile urbane în conceperea unor programe care să răspundă nevoilor tinerilor din orașe și în elaborarea de politici axate pe sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor, care sunt deosebit de importante în contextul post-COVID-19;

Orașe durabile

21.

 subliniază importanța dezvoltării urbane durabile, inclusiv a unui transport public sustenabil și la prețuri accesibile, pentru coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și pentru calitatea vieții populației sale, precum și pentru atingerea obiectivelor sale de neutralitate climatică până cel târziu în 2050; reamintește oportunitățile pentru zonele urbane prezentate de inițiativa „Noul Bauhaus european” și de principiile sale directoare, care includ sustenabilitatea, guvernanța pe mai multe niveluri, estetica și incluziunea;

22.

 recunoaște că ar trebui pusă în aplicare o strategie sincronizată pentru a face față pandemiei de COVID-19, tranziției verzi și celei digitale, cu scopul de a stimula o redresare economică care să accelereze tranziția durabilă;

23.

 invită Uniunea și statele membre, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris și al obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă, să favorizeze și să sprijine cadrele economiei circulare, investițiile în energia din surse regenerabile, mobilitatea urbană și suburbană durabilă și la prețuri accesibile (în special rețelele de piste de biciclete), infrastructura de transport alternativă în zonele urbane și în jurul acestora, întreținerea corespunzătoare a infrastructurii existente și investițiile rapide în infrastructura verde, parcuri, instalații verzi și recreative în aer liber și respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și „eficiența energetică înainte de toate”; ia act de faptul că inițiative precum noul Bauhaus european reprezintă o șansă pentru zonele urbane de a prezenta inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” (11) și proiectele care acordă prioritate economiei circulare, sustenabilității și biodiversității; apreciază că noul Bauhaus european vizează urmărirea unei abordări participative și transdisciplinare pentru construirea unui mediu de viață durabil pentru cetățeni;

24.

 consideră că criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că este nevoie de noi soluții de urbanism și mobilitate urbană pentru ca zonele urbane să fie mai reziliente și mai adaptabile la cererea de mobilitate și că această criză ar trebui să fie considerată ca o oportunitate de a reduce congestionarea traficului și emisiile de gaze cu efect de seră; solicită să se facă investiții în promovarea mobilității urbane sustenabile prin sisteme de transport care respectă mediul; evidențiază faptul că este nevoie să se promoveze și să se dezvolte sistemele de transport public sustenabile în zonele urbane și să se adapteze capacitatea transportului public la cererea tot mai mare de deplasări profesionale zilnice în centrele orașelor sau în afara lor; invită statele membre să își reevalueze investițiile în mobilitatea urbană și să acorde prioritate unei infrastructuri digitale de care să poată beneficia toți pasagerii, inclusiv persoanele cu mobilitate redusă;

25.

 salută intenția Comisiei de a colabora cu orașele și statele membre pentru a se asigura că toate orașele mari și nodurile urbane din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) elaborează planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) până în 2030; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape cu regiunile și orașele, în special la nivel transfrontalier, pentru a îmbunătăți și a completa infrastructura lipsă pe ultimul kilometru și conexiunile multimodale și transfrontaliere în cadrul TEN-T; accentuează că multe porturi europene sunt situate în apropierea centrelor urbane și sunt noduri de transport importante în cadrul TEN-T;

26.

 consideră că Comisia ar trebui să se asigure că accesul la programele de finanțare ale UE pentru mobilitatea urbană, cum ar fi FEDR, Fondul de coeziune și Mecanismul pentru interconectarea Europei, este condiționat de existența sau de elaborarea unor PMUD; subliniază că politica de coeziune poate contribui la valorificarea potențialului inteligenței artificiale și al modelului orașului inteligent, de exemplu prin îmbunătățirea capacității administrative și a competențelor digitale, și ar trebui să încurajeze trecerea de la stadiul experimental la extinderea inițiativelor privind orașele inteligente acordând finanțare și sprijinul aferent; invită Comisia să analizeze modalitățile prin care poate să acorde sprijin orașelor în procesul de pregătire a PMUD în conformitate cu cele mai înalte standarde; subliniază că statele membre, regiunile și Comisia ar trebui să acorde asistență autorităților locale, ori de câte ori este posibil, în vederea realizării acestui obiectiv; salută, de asemenea, intenția BEI de a colabora cu autoritățile publice pentru a sprijini programe ambițioase de investiții care promovează mobilitatea durabilă la nivel local și regional, inclusiv prin intermediul PMUD și al proiectelor de transport public;

27.

 evidențiază că măsurile de izolare și cele sanitare au avut un impact considerabil asupra cererii de mobilitate și asupra alegerii modului de transport, determinând oamenii să folosească mai puțin transportul public; solicită să se facă schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unui sistem unic și multimodal de emitere a biletelor, care ar permite persoanelor să circule mai ușor și mai sigur între zonele urbane din UE și în interiorul lor;

28.

 încurajează Comisia să încurajeze schimbul de bune practici între zonele urbane privind urbanismul și infrastructura sustenabile, urbanismul verde, energia curată, eficiența energetică, transportul public cu zero emisii, mobilitatea pietonilor și a bicicliștilor, gestionarea eficientă a resurselor de apă și gestionarea sustenabilă și circulară a deșeurilor;

29.

 solicită revizuirea orientărilor Comisiei privind elaborarea și punerea în aplicare PMUD; solicită ca aceste planuri să promoveze multimodalitatea și să combată anumite repercusiuni ale unei concentrări excesive a populației în anumite zone urbane, cum ar fi congestionarea traficului și creșterea costurilor de transport, de exemplu, prin măsuri socioeconomice echilibrate pentru a garanta că planurile sunt nediscriminatorii;

30.

 invită Comisia, în perspectiva viitoarei revizuiri a pachetului privind mobilitatea urbană, să promoveze coordonarea între măsurile de siguranță și cele de sustenabilitate în zonele urbane; încurajează crearea unor posibilități de parcare la intrarea în zonele urbane (cum ar fi parcările „park and ride” – parchează și călătorește), pentru a facilita accesul la diferite moduri de transport public, cu scopul de a reduce în mod substanțial congestionarea urbană, emisiile de CO2 și parcările urbane de suprafață și subterane, precum și de a face ca centrele orașelor să redevină atractive și să își sporească această atractivitate și a atrage potențiali clienți pentru a sprijini sectorul comerțului cu amănuntul, fragilizat după pandemie, și pentru crește valoarea locală;

31.

 evidențiază faptul că redresarea economică a orașelor va fi îngreunată de creșterea prețurilor la energie; solicită să se adopte măsuri adecvate pentru a promova uniunea energetică și a consolida reziliența pieței europene a energiei; subliniază că o energie mai ieftină pentru toți în zonele urbane este indispensabilă; încurajează, prin urmare, instituirea unor programe masive de izolare a clădirilor și de instalare de panouri solare pe acoperișuri; evidențiază faptul că comunitățile locale de energie din surse regenerabile ar trebui capacitate pentru a reduce consumul de energie, pentru a decarboniza în continuare sistemele energetice și a permite cetățenilor să profite de avantajele sociale ale unei piețe locale a energiei;

32.

 solicită măsuri de îmbunătățire a calității aerului urban pentru a reduce la minimum riscurile pentru sănătatea umană și a combate nivelurile de zgomot ambiental, care sunt în creștere în zonele urbane;

33.

 constată că noile dispozitive de mobilitate personală (inclusiv scutere electrice și biciclete electrice) ridică o serie de probleme de siguranță în zonele urbane; încurajează Comisia să emită orientări pentru statele membre cu privire la gestionarea acestor aspecte legate de siguranță;

34.

 constată că pandemia de COVID-19 a determinat dezvoltarea considerabilă a sectorului serviciilor de livrare la domiciliu, care, la rândul său, a dus la apariția unor noi tipuri de muncă prin intermediul platformelor online și de modele de afaceri în zonele urbane; recunoaște că trebuie formulate recomandări privind siguranța personalului care efectuează livrările și privind formarea în domeniul instrumentelor digitale pe care le utilizează, cum ar fi aplicațiile și platformele interactive;

35.

 reamintește că aproape 40 % din totalul deceselor rutiere din Europa au loc în zonele urbane; reiterează că excesul de viteză este un factor determinant în aproximativ 30 % din accidentele rutiere mortale și un factor agravant în majoritatea accidentelor; invită Comisia să utilizeze recomandarea sa anunțată privind viteza pentru a stabili la 30 km/h viteza maximă implicită în zonele rezidențiale și în zonele cu un număr mare de pietoni și cicliști, cu posibilitatea unor limite mai ridicate pe arterele principale și a unei protecții adecvate pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor; salută faptul că UE și-a reafirmat obiectivul strategic pe termen lung de a ajunge la aproape niciun deces și aproape nicio vătămare gravă pe drumurile europene până în 2050 („Viziunea zero”), precum și obiectivul său pe termen mediu de a reduce decesele și vătămările grave cu 50 % până în 2030; invită, prin urmare, Comisia să integreze mai bine siguranța rutieră în orientările PMUD și invită autoritățile locale să promoveze siguranța rutieră prin inițiative de sensibilizare, acțiuni adecvate și oportunități de finanțare;

36.

 avertizează că orașele sunt extrem de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice; este extrem de preocupat de faptul că valurile de căldură, care sunt deja mai extreme în orașe din cauza efectului de insulă termică urbană, cresc atât în intensitate, cât și în frecvență, în timp ce fenomenele extreme de precipitații și valurile de furtună sunt susceptibile să conducă la inundații din ce în ce mai mari, cum s-a întâmplat în Europa în vara anului 2021, sau la furtuni de zăpadă extreme, ca în iarna dintre 2020 și 2021, ceea ce demonstrează necesitatea de a crește semnificativ reziliența orașelor în fața dezastrelor; invită Comisia să își consolideze, după caz, colaborarea cu autoritățile locale prin intermediul structurilor existente, cum ar fi Convenția primarilor din UE, Acordul privind orașele verzi și Alianța primarilor pentru Pactul verde european, pentru a identifica nevoile și dificultățile legate de schimbările climatice cu care se confruntă zonele urbane, a elabora în comun soluții pentru ca orașele să fie mai verzi și a direcționa investițiile către acțiuni locale; îndeamnă autoritățile naționale, regionale și locale să elaboreze, pe lângă planurile lor energetice și climatice naționale, strategii urbane de adaptare la schimbările climatice, care să încurajeze investițiile pentru a transforma orașele și a le adapta la amenințările schimbărilor climatice;

37.

 reiterează faptul că 30 % din resursele prevăzute în cadrul financiar multianual și 37 % din resursele prevăzute în instrumentul NextGenerationEU sunt dedicate acțiunilor climatice, în timp ce 20 % din resursele prevăzute de NextGenerationEU sunt consacrate tranziției digitale; invită Comisia să monitorizeze statele membre și să le ofere orientări și recomandări pentru a se asigura că sunt dezvoltate competențele necesare pentru a realiza dubla tranziție verde și digitală; regretă excluderea zonelor urbane în contextul instrumentului NextGenerationEU și solicită, prin urmare, o mai mare implicare și participare a orașelor și a zonelor urbane funcționale la planificarea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență;

38.

 subliniază că trebuie plantați mai mulți copaci și trebuie instalate acoperișuri verzi, întrucât ecologizarea orașelor oferă o valoare recreativă importantă pentru oameni și reduce temperatura, absoarbe excesul de apă pluvială și, prin urmare, contracarează efectele schimbărilor climatice și pierderea biodiversității; evidențiază că renovarea clădirilor pentru a reduce consumul de energie și reproiectarea orașelor pentru a crește spațiile verzi și a promova mersul pe jos și mersul cu bicicleta vor genera economii, vor crea locuri de muncă, vor contribui la combaterea sărăciei energetice și vor aduce beneficii climatice;

39.

 subliniază că angajamentul zonelor urbane este esențial pentru tranziția către o societate neutră din punct de vedere climatic și către o economie prosperă, echitabilă, sustenabilă și competitivă; constată că, în unele cazuri, administrațiilor locale le lipsesc know-how-ul, resursele umane și accesul la date de înaltă calitate necesare pentru a lansa acțiuni și a realiza progrese; consideră, prin urmare, că consolidarea capacităților, sprijinul tehnic și finanțarea trebuie să fie utilizate pe deplin, așa cum s-a convenit în Regulamentul privind dispozițiile comune, pentru ca autoritățile urbane și suburbane să îndeplinească obiectivele Pactului verde european și consideră că autoritățile urbane trebuie să aibă acces direct la finanțarea UE în viitor;

Orașe inovatoare

40.

 subliniază că digitalizarea a contribuit la abordarea unora dintre provocările imediate generate de pandemie, în special în perioadele de izolare, și că, printre numeroasele inegalități scoase la iveală de pandemia de COVID-19, decalajul digital este una gravă; constată că pandemia a accelerat digitalizarea, iar tehnologia a devenit imperativă pentru munca de la distanță, școala la domiciliu, comerțul electronic, e-sănătate, e-guvernare, democrația digitală și divertismentul digital; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape aceste evoluții și să asigure respectarea deplină a acquis-ului Uniunii, mai ales în ceea ce privește drepturile lucrătorilor și drepturile sociale; reamintește că digitalizarea și conectivitatea digitală trebuie să fie o prioritate pentru comunitățile locale în procesul de redresare; reiterează că este important să existe o legislație adecvată în domeniul concurenței și un cadru adecvat privind ajutoarele de stat, care să le ofere statelor membre flexibilitate deplină în temeiul normelor privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în timpul epidemiei de coronavirus, în special prin implementarea infrastructurii în bandă largă de mare viteză și a infrastructurii 5G în toate orașele, indiferent de dimensiunea lor; invită statele membre să sprijine conectivitatea, să furnizeze echipamente și să asigure prezența unui personal instruit în instituțiile publice, sociale și educaționale;

41.

 solicită să fie puse în aplicare acțiuni și politici pentru o tranziție digitală echitabilă la mai multe niveluri, de la nivelul orașelor la cel al Uniunii; solicită ca incluziunea digitală să fie recunoscută ca un drept al tuturor generațiilor și să fie asumat un angajament clar în favoarea conectivității universale la internet în orașe;

42.

 subliniază că alfabetizarea digitală ar trebui consolidată pentru a extinde accesul la noi oportunități; consideră că investițiile în educație și formare trebuie să fie stimulate prin programe cuprinzătoare, atât în sectorul public, cât și în cel privat, de perfecționare a competențelor lucrătorilor, de recalificare și de învățare pe tot parcursul vieții pentru a răspunde noilor exigențelor în materie de competențe; solicită să se incite femeile și fetele să se formeze și să lucreze în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM);

43.

 reamintește că turismul urban a jucat un rol esențial în elaborarea politicilor urbane; subliniază că majoritatea orașelor din UE au avut de suferit de pe urma declinului turismului în contextul pandemiei și au fost nevoite să identifice moduri de operare noi și mai sustenabile pentru redresarea turismului, ceea ce a condus la utilizarea sporită a noilor tehnologii digitale, acest lucru permițând o mai bună gestionare a spațiilor urbane și deplasarea turiștilor din mediul urban pentru a preveni apariția unor grupuri mari și a unor situații riscante în contextul pandemiei;

44.

 subliniază că bibliotecile și centrele culturale sunt vectori pentru facilitarea incluziunii digitale și sociale, a învățării pe tot parcursul vieții și a parcursurilor către ocuparea forței de muncă pentru comunitățile urbane și grupurile defavorizate; atrage atenția, de asemenea, că sunt necesare locuri suplimentare pentru schimburile personale și politice;

45.

 subliniază că inteligența artificială permite soluții urbane inteligente, inclusiv o gestionare mai eficientă a energiei, a apei și a deșeurilor și reducerea poluării, a zgomotului și a congestionării traficului; este îngrijorat de faptul că autoritățile locale se vor confrunta cu numeroase provocări digitale, cum ar fi disponibilitatea și fiabilitatea tehnologiei datelor, dependența de părți terțe private și lipsa competențelor; subliniază că tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, trebuie să respecte criterii etice pentru a evita reproducerea inegalităților sociale existente;

46.

 consideră că structurile urbane de sănătate primară existente trebuie consolidate fizic și financiar; constată că schimbările în materie de furnizare de asistență medicală ar trebui să determine și creșterea inovării digitale și să îmbunătățească integrarea îngrijirii prin intermediul unor canale de informare actualizate, pentru a oferi asistență medicală mai bine direcționată, mai personalizată, mai eficace și mai eficientă; invită statele membre să colaboreze cu autoritățile locale, regionale și, în special, urbane pentru a dezvolta rețele de educare a cetățenilor în ceea ce privește utilizarea asistenței medicale digitale și a administrației publice digitale, ceea ce ar permite accesul universal și echitabil, protejând în același timp în mod riguros datele sensibile și prevenind criminalitatea informatică; evidențiază, prin urmare, rolul esențial al statelor membre în sprijinirea autorităților municipale în eforturile lor de a modela și de a asigura incluziunea digitală, protejând datele cu caracter personal și capacitând oamenii și întreprinderile locale prin accesul la date;

Orașe care învață

47.

 subliniază efectele negative ale pandemiei de COVID-19 asupra educației și subliniază că trebuie să se garanteze incluziunea și accesul la educație;

48.

 subliniază că trebuie sprijinit sectorul cultural, întrucât cultura și patrimoniul cultural reprezintă valori vitale pentru competitivitatea regională și coeziunea socială și contribuie la modelarea identității orașelor și regiunilor; subliniază că este important să se creeze un număr mai mare de situri culturale și să se asigure redresarea acestora după pandemia de COVID-19, precum și să se atragă mai mulți tineri către acestea;

49.

 subliniază contribuțiile și consecințele economice și sociale ale sectoarelor cultural și sportiv; invită Comisia și statele membre să coopereze și să aloce suficiente fonduri naționale și europene pentru a crea o infrastructură culturală și sportivă solidă și pentru a promova educația pentru sectoarele economic și recreativ, în special pentru cultura de masă și sportul neprofesionist în zonele urbane și suburbane; încurajează statele membre să elaboreze un plan de acțiune pentru a relansa și a crește reziliența celor două sectoare, ca părți importante ale economiei la nivel local, național și la european;

50.

 subliniază că este important să se apere drepturile copiilor și ale tinerilor și că este necesar să se creeze sisteme de educație și formare reziliente, inclusive și funcționale, care să răspundă nevoilor reale ale persoanelor din zonele lor urbane respective și care să fie echipate pentru orice criză sanitară sau catastrofă naturală care ar putea apărea în viitor;

51.

 ia act cu îngrijorare de faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut efecte dramatice asupra unei părți semnificative a tineretului european, manifestate în special printr-o izolare îngrijorătoare, numeroase pierderi de locuri de muncă și traiectorii educaționale sau de formare perturbate; subliniază că această situație a condus la schimbări atât în componența, cât și în dimensiunea populației alcătuite din tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, situație care trebuie evaluată și identificată în mod corespunzător pentru a aborda provocările specifice generate de criză și pentru a ajuta statele membre să elaboreze strategii eficace pentru tineri; propune Comisiei să realizeze un studiu privind posibilitatea dezvoltării unor instrumente europene comune pentru identificarea și urmărirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, cu scopul de a facilita un răspuns politic adecvat în sprijinul acestui grup deosebit de vulnerabil în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19;

52.

 subliniază că trebuie regândite soluțiile pentru revitalizarea centrelor orașelor, deoarece acestea au fost afectate de închiderea magazinelor și a siturilor culturale, de spațiile neocupate, de pierderea atractivității și de intensificarea comerțului online în timpul pandemiei și după aceasta;

53.

 invită statele membre și regiunile să regândească și să reproiecteze infrastructura educațională ținând seama de noile evoluții ale profesiilor din domeniul educației; invită Comisia și statele membre să aloce fonduri suficiente pentru dezvoltarea instituțiilor de învățământ și pentru formarea atât a profesorilor, cât și a studenților de toate vârstele în vederea dezvoltării competențelor verzi și digitale pentru a-i pregăti pentru viitor; reamintește că digitalizarea ar trebui să meargă mână în mână nu numai cu asigurarea accesului la internet, ci și la echipamentul necesar pentru a utiliza internetul;

54.

 consideră că o serie de concepte inovatoare, în special utilizarea hibridă și multifuncționalitatea spațiilor urbane, justiția în materie de utilizare a terenurilor și „orașul sfertului de oră”, vor juca un rol esențial în noul model pentru zonele urbane ale UE;

Inițiative politice adaptate

55.

 subliniază că trebuie să ne adaptăm la noua realitate în contextul pandemiei de COVID-19 și să reflectăm la un nou model pentru zonele urbane ale UE, lăsând, în același timp, mai mult spațiu pentru creativitate, implicare civică și experimentare; consideră că Conferința privind viitorul Europei este o ocazie de a acorda o mai mare importanță orașelor în procesele decizionale ale UE și de a le acorda un rol esențial în construirea unei democrații participative mai puternice și a unui dialog cu rezidenții, adoptând, în același timp, o abordare ascendentă și regândind guvernanța urbană; subliniază că este important să se elaboreze o strategie cuprinzătoare bazată pe Pactul verde european, pe Strategia digitală europeană (12) și pe viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE; reamintește caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice, în conformitate cu articolul 349 din TFUE;

56.

 recunoaște că, deși Uniunea nu are competențe explicite în domeniul dezvoltării urbane, o gamă largă de inițiative ale UE au un impact asupra orașelor și zonelor urbane funcționale; recunoaște că este nevoie de o cooperare mai strânsă în ceea ce privește programele și politicile UE între zonele urbane și în cadrul acestora; este îngrijorat că, deși în ultimii ani s-au dezvoltat diverse inițiative urbane, coordonarea este în continuare scăzută, existând în continuare riscuri de duplicare și un impact vag;

57.

 salută Agenda urbană a UE ca un nou model de guvernanță pe mai multe niveluri; regretă că acest proces rămâne voluntar și îndeamnă statele membre și Comisia să se angajeze să pună în aplicare recomandările; subliniază că este nevoie de o implicare mai puternică a societății civile în procesul de luare a deciziilor și de promovarea abordărilor ascendente, pentru a răspunde nevoilor locale și regionale; subliniază importanța participării întreprinderilor mici și mijlocii locale și a întreprinderilor nou-înființate în contextul strategiilor și planurilor de dezvoltare urbană și districtuală;

58.

 recunoaște rolul important pe care îl joacă zonele urbane în punerea în aplicare concretă a programelor și proiectelor derivate din legislația UE; invită Comisia și statele membre să ofere un sprijin puternic autorităților locale și regionale și echipelor lor de gestionare a proiectelor în ceea ce privește programele și oportunitățile de finanțare ale UE, asigurându-se, în același timp, că există structuri administrative adecvate în orașe și zonele urbane funcționale, inclusiv personal instruit în mod corespunzător;

59.

 insistă ca autoritățile locale și regionale să joace un rol esențial în toate etapele procesului decizional european: planificarea, pregătirea și punerea în aplicare; solicită acordarea unei finanțări mai directe din partea UE pentru autoritățile locale și regionale, cu scopul de a îmbunătăți eficiența, de a asigura coerența și de a reduce sarcinile administrative; invită, de asemenea, Comisia să ofere statelor membre toate orientările necesare și să faciliteze accesul la finanțare, făcând diferența între orașe și regiuni, în funcție de nivelul lor de digitalizare;

60.

 reamintește că, în viitor, orașele trebuie să dispună de posibilități de finanțare adecvate care să fie direct accesibile pentru a pune în aplicare programe la nivel local; reamintește că 400 de milioane EUR din resursele pentru investiții în locuri de muncă și creștere economică ar trebui alocate de către Comisie Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană în cadrul gestiunii directe sau indirecte, așa cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1058; invită Comisia ca, în cadrul evaluării la jumătatea perioadei a actualei perioade de programare, să examineze eficacitatea Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, în special bugetul și domeniul său de aplicare, și să încurajeze statele membre să furnizeze mai multe resurse pentru a sprijini punerea în aplicare a Agendei urbane;

61.

 solicită să se mărească bugetul și să se extindă domeniul de aplicare al Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană, garantând totodată că orașele din regiunile ultraperiferice au acces efectiv și facilitat la aceasta; constată că aceasta ar trebui să sprijine punerea în aplicare a Agendei urbane în actuala perioadă de programare; comunitățile urbane sunt actori-cheie și părți interesate în implementarea cu succes a politicilor finanțate de UE, înglobate în planurile naționale de redresare și reziliență; invită Consiliul și statele membre să aloce până la 15 % zonelor urbane pentru a face față provocărilor post-COVID;

62.

 subliniază că finanțarea UE este importantă pentru a pune în aplicare incluziunea socială la nivel local; solicită să se consolideze impactul său printr-un cadru comun de gestionare și raportare,

63.

 recunoaște rolul esențial și unic al autorităților locale și regionale în abordarea problemelor legate de pandemia de COVID-19; regretă că în prezent nu există posibilitatea de a stabili un dialog structurat între Comisie și orașe cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență pentru a monitoriza implicarea autorităților urbane în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență; invită Comisia ca, în raportul său de evaluare privind punerea în aplicare a mecanismului, să examineze rolul posibil al zonelor urbane funcționale și, dacă este necesar, să-l consolideze, pentru a garanta o punere în aplicare eficace a mecanismului; subliniază că autorităților urbane ar trebui să li se ofere sprijinul necesar pentru a pune în aplicare în mod corespunzător planurile naționale de redresare și reziliență, prin consolidarea capacităților, schimburi și asistență tehnică;

64.

 consideră că, în cadrul politicii de coeziune, sprijinul din partea fondurilor ar trebui să consolideze procesele de participare pentru a testa noi concepte și pentru a face schimb de experiență prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și inițiative locale; consideră că consolidarea capacităților actorilor din mediul urban este un factor important în crearea unor orașe mai reziliente și mai durabile; încurajează orașele și zonele urbane funcționale să sprijine inițiativele cetățenilor; subliniază că orașele sunt laboratoare urbane, deoarece sunt locuri în care pot fi testate viitoare concepte și politici durabile și în care pot fi dezvoltate soluții pentru comunități inteligente și favorabile incluziunii;

65.

 reamintește fiecărui stat membru că ar trebui să pregătească un acord de parteneriat, în conformitate cu codul de conduită privind parteneriatele, care să stabilească standarde minime pentru implicarea autorităților regionale, locale, urbane și a altor autorități publice, a partenerilor economici și sociali și a altor parteneri, așa cum se prevede la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune; solicită o mai mare implicare a partenerilor, inclusiv a celor din mediul academic, al inovației și cercetării în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor UE, inclusiv în comitetele de monitorizare;

66.

 invită statele membre și regiunile să asigure un parteneriat cuprinzător, inclusiv cu autoritățile urbane, pentru a concepe și a pune în aplicare politica de coeziune și pentru a informa autoritățile urbane cu privire la motivele respingerii cererilor de finanțare; invită Comisia să examineze plângerile din partea părților interesate, cum ar fi autoritățile urbane, inclusiv atunci când nu se oferă nicio justificare valabilă pentru respingerea unei cereri de finanțare;

67.

 invită Comisia să elaboreze o strategie pentru zonele urbane funcționale și orașele de dimensiuni medii, inclusiv oportunități de finanțare pentru acțiuni precum parteneriatele pentru inovare și sistemele comune de achiziții publice între orașele Uniunii și cooperarea dintre orașele și regiunile Uniunii;

o

o o

68.

 încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre și parlamentelor acestora.

(1)  JO L 437, 28.12.2020, p. 30.

(2)  JO L 231, 30.6.2021, p. 159.

(3)  JO L 231, 30.6.2021, p. 60.

(4)  JO L 231, 30.6.2021, p. 94.

(5)  JO L 231, 30.6.2021, p. 1.

(6)  JO C 316, 22.9.2017, p. 124.

(7)  JO C 162, 10.5.2019, p. 31.

(8)  JO C 118, 8.4.2020, p. 2.

(9)  JO C 385, 22.9.2021, p. 167.

(10)  JO C 456, 10.11.2021, p. 145.

(11)  COM(2020)0662.

(12)  COM(2020)0067.

Top