EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62013CA0400
Joined Cases C-400/13 and C-408/13: Judgment of the Court (Third Chamber) of 18 December 2014 (requests for a preliminary ruling from the Amtsgericht Düsseldorf and the Amtsgericht Karlsruhe — Germany) — Sophia Marie Nicole Sanders represented by Marianne Sanders v David Verhaegen (C-400/13), Barbara Huber v Manfred Huber (C-408/13) (Reference for a preliminary ruling — Area of freedom, security and justice — Cooperation in civil matters — Regulation No 4/2009 — Article 3 — Jurisdiction to rule on an action relating to a maintenance obligation in respect of a person resident in another Member State — National legislation establishing a centralisation of jurisdiction)
Cauzele conexate C-400/13 și C-408/13: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 18 decembrie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Amtsgericht Düsseldorf, Amtsgericht Karlsruhe – Germania) – Sophia Marie Nicole Sanders reprezentată de Marianne Sanders/David Verhaegen (C-400/13), Barbara Huber/Manfred Huber (C-408/13) (Trimitere preliminară — Spațiul de libertate, securitate și justiție — Cooperare în materie civilă — Regulamentul nr. 4/2009 — Articolul 3 — Competența de a se pronunța asupra unei acțiuni privind o obligație de întreținere față de o persoană cu domiciliul într-un alt stat membru — Reglementare națională care instituie o concentrare a competențelor)
Cauzele conexate C-400/13 și C-408/13: Hotărârea Curții (Camera a treia) din 18 decembrie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Amtsgericht Düsseldorf, Amtsgericht Karlsruhe – Germania) – Sophia Marie Nicole Sanders reprezentată de Marianne Sanders/David Verhaegen (C-400/13), Barbara Huber/Manfred Huber (C-408/13) (Trimitere preliminară — Spațiul de libertate, securitate și justiție — Cooperare în materie civilă — Regulamentul nr. 4/2009 — Articolul 3 — Competența de a se pronunța asupra unei acțiuni privind o obligație de întreținere față de o persoană cu domiciliul într-un alt stat membru — Reglementare națională care instituie o concentrare a competențelor)
JO C 65, 23.2.2015, p. 8–8
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
23.2.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 65/8 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 18 decembrie 2014 (cereri de decizie preliminară formulate de Amtsgericht Düsseldorf, Amtsgericht Karlsruhe – Germania) – Sophia Marie Nicole Sanders reprezentată de Marianne Sanders/David Verhaegen (C-400/13), Barbara Huber/Manfred Huber (C-408/13)
(Cauzele conexate C-400/13 și C-408/13) (1)
((Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Cooperare în materie civilă - Regulamentul nr. 4/2009 - Articolul 3 - Competența de a se pronunța asupra unei acțiuni privind o obligație de întreținere față de o persoană cu domiciliul într-un alt stat membru - Reglementare națională care instituie o concentrare a competențelor))
(2015/C 065/11)
Limba de procedură: germana
Instanțele de trimitere
Amtsgericht Düsseldorf, Amtsgericht Karlsruhe
Părțile din procedura principală
Reclamante: Sophia Marie Nicole Sanders reprezentată de Marianne Sanders (C-400/13), Barbara Huber (C-408/13)
Pârâți: David Verhaegen (C-400/13), Manfred Huber (C-408/13)
Dispozitivul
Articolul 3 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere trebuie interpretat în sensul se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiile principale, care instituie o concentrare a competențelor jurisdicționale în materie de obligații de întreținere transfrontaliere în favoarea unei instanțe de prim grad de jurisdicție competente de la sediul instanței de apel, cu excepția cazului în care această normă contribuie la realizarea obiectivului unei bune administrări a justiției și protejează interesul creditorilor de obligații de întreținere, favorizând în același timp recuperarea efectivă a unor astfel de creanțe, aspect a cărui verificare revine însă instanțelor de trimitere.