27.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/66

—

subliniază că propunerea Comisiei nu poate fi materializată doar prin modificări ale sistemelor de transport, ci și prin intermediul politicilor energetice de la nivel național, având în vedere că statele membre trebuie să opteze pentru o politică de investiții pe termen lung pentru instalarea infrastructurii de combustibili alternativi;

—

la stabilirea termenelor pentru crearea infrastructurilor locale, Comisia trebuie să țină seamă atât de particularitățile geografice și climatice ale respectivei regiuni, cât și de stadiul actual al tehnologiei și de eforturile de cercetare-dezvoltare, și să lucreze, în același timp, cu un calendar corespunzător, astfel încât să poată fi elaborat și aprobat un standard comun;

—

subliniază că, la luarea deciziilor privind orientarea politică, trebuie să se aibă în vedere menținerea la un nivel acceptabil pentru cetățeanul de rând a prețurilor combustibililor, în special pentru că veniturile gospodăriilor sunt în continuă scădere în multe state membre;

—

solicită implicarea autorităților locale și regionale în elaborarea cadrelor naționale de politică în materie de transporturi, precum și a normelor administrative și legislative, pentru a se garanta aplicarea lor adecvată în teritoriu și luarea în considerare a situației locale;

—

solicită introducerea în cadrele strategice naționale a unui mix energetic echilibrat, având în vedere că în niciun caz nu trebuie să se treacă de la un tip de dependență (petrol din țări terțe) la altul (gaze naturale din țări terțe);

—

solicită ca standardele fixate pentru infrastructură să se bazeze pe standardele UE care sunt în deplină concordanță cu normele internaționale; este important să se evite o nouă revizuire a standardelor;

—

este de părere că schimbarea comportamentului consumatorilor este deosebit de importantă pentru autoritățile locale și regionale, care pot, la rândul lor, influența preferințele și alegerile consumatorilor prin mijloacele de care dispun, introducând reduceri în beneficiul acestora;

—

subliniază că cerințele privind instalarea unei infrastructuri referitoare la infrastructura urbană sau periurbană ar trebui înlocuite de obligații pe care și le stabilesc statele membre însele, cu implicarea autorităților locale și regionale.

Raportor

dna Saima KALEV (EE-AE), membră a Consiliului local Jõgeva

Documente de referință

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Energie curată pentru transporturi: o strategie europeană privind combustibilii alternativi

COM(2013) 17 final

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

COM(2013) 18 final

1.

salută propunerile înaintate în Comunicarea Comisiei „Energie curată pentru transporturi” ca fiind o oportunitate pentru punerea în aplicare a inițiativei emblematice „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” din cadrul Strategiei Europa 2020 (1) și a obiectivelor formulate în Cartea albă privind politica în domeniul transporturilor (2). Cu toate acestea, Comitetul accentuează că această oportunitate poate fi materializată nu doar prin modificări ale sistemelor de transport, ci și prin intermediul politicilor energetice de la nivel național, având în vedere că statele membre trebuie să opteze pentru o politică de investiții pe termen lung pentru instalarea infrastructurii de combustibili alternativi;

2.

împărtășește părerea Comisiei, conform căreia problema decisivă legată de pătrunderea pe piață este generată de întrebarea dacă pot fi asigurate economii de scară și răspândirea combustibililor alternativi în întreaga UE. În acest sens, sunt necesare o strategie unitară, stabilă și amplă, precum și un cadru de reglementare favorabil investițiilor, care lipsește în prezent. Astfel, la stabilirea termenelor pentru crearea infrastructurilor locale, Comisia trebuie să țină seamă atât de particularitățile geografice și climatice ale respectivei regiuni, cât și de stadiul actual al tehnologiei și de eforturile de cercetare-dezvoltare, și să lucreze, în același timp, cu un calendar corespunzător, astfel încât să poată fi elaborat și aprobat un standard comun;

3.

consideră că termenele stabilite în directiva Comisiei (3) sunt prea scurte, dat fiind că adoptarea cadrelor de politică naționale și a documentelor administrative și legislative corespunzătoare trebuie să fie precedată de cooperarea cu autoritățile locale și regionale, precum și de o analiză amănunțită la nivel național și de dezbaterea și elaborarea soluțiilor de finanțare;

4.

subliniază că, la luarea deciziilor privind orientarea politică, trebuie să se aibă în vedere menținerea la un nivel acceptabil a prețurilor combustibililor, în special pentru că veniturile gospodăriilor sunt în continuă scădere în multe state membre. Același lucru este valabil și în cazul costurilor infrastructurilor și ale combustibililor alternativi;

5.

constată că strategia privind combustibilii alternativi este utilă pentru realizarea obiectivului politicii din domeniul transporturilor de a introduce combustibilii alternativi în toate statele membre ale UE, ceea ce influențează, de asemenea, în mod considerabil organizarea și utilizarea transporturilor la nivel local și regional. În acest sens, consolidarea rolului politicilor regionale și locale va fi decisivă pentru utilizarea mai frecventă a combustibililor alternativi în transporturi;

6.

prin urmare, autoritățile locale și regionale ar trebui implicate în elaborarea cadrelor naționale de politică în materie de transporturi, precum și a normelor administrative și legislative, pentru a se garanta aplicarea lor adecvată în teritoriu și luarea în considerare a situației locale și pentru a se asigura astfel că, în conformitate cu planurile Comisiei, ele conțin și o politică privind combustibilii alternativi. În același timp, este necesară valorificarea inițiativelor europene existente în orașe, cum ar fi Convenția primarilor, pentru a orienta și consolida angajamentele din planurile de acțiune pentru energia durabilă referitoare la sistemele locale de utilizare a combustibililor alternativi în transport;

7.

este de părere că, în calitate de reprezentant al nivelului local și regional, Comitetul ar trebui să intensifice consultările și schimburile de experiență în domeniul combustibililor alternativi, pentru a se asigura existența unor orașe și regiuni mai curate și mai ecologice. În același timp, Comitetul ar trebui să lanseze consultări privind modalitatea în care autoritățile locale și regionale ar putea să influențeze comportamentul cetățenilor și să-i încurajeze să utilizeze într-o măsură tot mai mare vehicule care funcționează cu combustibili alternativi;

8.

scoate în evidență concepția Comisiei, conform căreia adoptarea unor măsuri energice de către Uniune în calitate de pionier în ceea ce privește soluțiile inovatoare privind combustibilii alternativi va crea noi oportunități de piață pentru industria europeană, va stimula competitivitatea UE pe piața mondială și va facilita crearea a 700 000 de noi locuri de muncă (4). Aceste locuri de muncă apar în teritoriu, în zona de acțiune a autorităților locale și regionale, care, din acest motiv, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în elaborarea strategiilor naționale corespunzătoare;

9.

este de părere că sprijinirea rolului autorităților locale și regionale ar îmbunătăți sinergiile și ar optimiza costurile pentru dezvoltarea infrastructurilor. Prin acordarea unor prerogative sporite și prin aplicarea unor forme transfrontaliere de cooperare s-ar facilita astfel, de exemplu, utilizarea acelorași infrastructuri;

10.

reamintește Avizul Comitetului Regiunilor privind Cartea albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor” (5) și susține obiectivul formulat în Cartea albă de a se reduce la jumătate cota autovehiculelor cu motoare tradiționale până în 2030 și de a le elimina total din circulația urbană până în 2050, precum și de a se realiza, până în 2030, o circulație urbană aproape lipsită de emisii de CO2 în centrele urbane mari;

11.

solicită Comisiei să sublinieze în propunerea de directivă faptul că, în vederea atingerii unuia dintre principalele sale obiective – stoparea dependenței de petrol –, cadrele de politică naționale trebuie să conțină un mix energetic echilibrat. În niciun caz nu trebuie să se treacă de la un tip de dependență (petrol din țări terțe) la altul (gaze naturale din țări terțe). În propunerea de diversificare a surselor de energie pentru combustibilii alternativi, ar trebui avute în vedere diferite materii prime care sunt necesare pentru producerea acestora și care sunt disponibile în teritoriu.

12.

este îngrijorat că, la aplicarea propunerii de directivă, vor apărea dificultăți financiare, chiar dacă activitățile ar urma să fie parțial finanțate prin intermediul Orizont 2020, TEN-T sau al sectorului privat. În viitor, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, finanțarea măsurilor politice de la nivel local și regional, care vizează transportul curat, din fondurile politicii de coeziune. La planificarea cheltuielilor pentru viitoarea perioadă de finanțare, ar trebui să se aibă în vedere nevoia de investiții atât la nivel european, cât și la nivel național;

13.

își manifestă îngrijorarea în legătură cu finanțarea alianțelor transfrontaliere, deoarece, la 8 februarie 2013, în cadrul Consiliului European, s-a ajuns la un acord cu privire la viitorul cadru financiar multianual (6), conținând prioritățile bugetare ale UE pentru perioada 2014-2020, care prevede o reducere a mijloacelor de finanțare pentru cooperarea transfrontalieră;

14.

trebuie să se depună eforturi deosebite pentru ca politicile stabilite de statele membre să nu creeze un efect de frontieră, date fiind decalajele regionale; din acest motiv, este recomandabil să se prevadă mecanisme minime pentru atenuarea acestui efect (de exemplu, crearea unor coridoare prioritare de combustibili alternativi în transportul de marfă, cofinanțate din fonduri UE);

15.

reamintește că, în opinia CoR (7), și în regiunile mai dezvoltate vor fi necesare investiții în infrastructură, în domeniile care oferă servicii de bază cetățenilor – printre altele în domeniul mediului și al transporturilor –, în special, în legătură cu solicitarea Comisiei de a se introduce combustibilii alternativi în sectorul transporturilor. În ceea ce privește posibilele ajutoare și mijloace de finanțare, Banca Europeană de Investiții reprezintă un partener important pentru lansarea investițiilor. Astfel, aceasta oferă suport tehnic și finanțează investițiile cu ajutorul împrumuturilor EIP;

16.

subliniază că previziunile privind necesitatea stringentă a unor investiții trebuie întocmite în mod exhaustiv și realist, iar posibilitățile de finanțare prin intermediul diferitelor fonduri UE și în cadrul obiectivelor tematice pentru perioada 2014-2020 trebuie prezentate clar și coerent, la fel ca și relațiile care trebuie avute în vedere cu viitoarele strategii pentru o specializare inteligentă;

17.

solicită ca infrastructura de reîncărcare și realimentare să fie finanțată pe termen mediu și lung de către utilizatori. Subvențiile publice ar trebui să servească numai drept stimulent inițial;

18.

este de acord că lipsa dezvoltării armonizate a infrastructurii pentru combustibili alternativi împiedică, în ceea ce privește oferta, obținerea economiilor de scară și, în ceea ce privește cererea, atingerea mobilității. Pentru ruperea acestui cerc vicios, Comisia trebuie să acorde prioritate construirii unor noi rețele de infrastructură;

19.

reamintește că Comitetul a salutat deja și susține Cartea albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (8) și planul de acțiune conținut în aceasta. În cadrul acesteia, s-a propus stabilirea unor standarde de emisii de CO2 adecvate pentru toate vehiculele care funcționează cu combustibili curați, precum și a unor orientări și standarde privind infrastructura punctelor de realimentare pentru vehiculele ecologice.

20.

este de acord cu Comisia că sunt necesare standarde tehnice comune, pentru a se realiza intrarea pe piață, creșterea economică și răspândirea combustibililor alternativi în Uniunea Europeană, și reamintește că trebuie găsite rapid soluții în acest sens, înțelegându-se însă nevoile economice ale fiecărui stat membru. Comitetul subliniază că, la stabilirea termenelor pentru instalarea infrastructurilor, Comisia ar trebui să aloce mai mult timp elaborării standardelor comune, precum și adoptării și punerii în aplicare a acestora decât se prevede în directivă.

21.

în ceea ce privește standardele pe care urmează să se bazeze infrastructurile, solicită să se recurgă la standardele UE care sunt în deplină concordanță cu normele internaționale. Astfel s-ar evita o nouă revizuire a standardelor. Comitetul consideră că dreptul Comisiei de a modifica prin acte delegate cerințele tehnice pentru punctele de reîncărcare și realimentare, așa cum prevede directiva, creează incertitudine investitorilor, industriei și consumatorilor în momentul în care doresc finanțarea unor investiții pe termen lung;

22.

atrage atenția că standardele privind infrastructura trebuie să țină seama de utilitatea economică și trebuie să fie compatibile cu investițiile făcute deja și cu vehiculele existente deja pe piață, recunoscând totodată că economiile de scară din statele membre, regiunile și localitățile mici s-ar putea să nu asigure neapărat rentabilitatea utilizării unei game variate de combustibili alternativi;

23.

atrage atenția că cadrul de politică trebuie să conțină cerințe privind informațiile, precum și măsuri politice și de reglementare pentru realizarea unor studii științifice și pentru stabilirea obiectivelor, precum și dispoziții privind cooperarea cu alte state membre, în vederea asigurării unei infrastructuri internaționale unitare și a liberei circulații a persoanelor și mărfurilor în întreaga UE;

24.

susține necesitatea analizării în cadrul strategiei a tuturor opțiunilor posibile, respectând principiul neutralității tehnologice și nefavorizând vreun combustibil anume, precum și necesitatea stabilirii unor specificații tehnice comune în acest sens. Comitetul reamintește că este importantă elaborarea unor criterii eficiente pentru durabilitatea biocombustibililor și respectarea acestora. În plus, trebuie să se asigure disponibilitatea la vânzare a biocombustibililor de generația a doua, pentru ca echilibrul natural al mediului, rezervele alimentare, economia de piață sau echilibrul social să nu fie afectate în mod negativ, așa cum a evidențiat deja CoR în pozițiile și avizele sale anterioare (9);

25.

este de părere că cerințele privind transportul maritim trebuie să fie conforme cu reglementările Organizației Maritime Internaționale (OMI);

26.

subliniază că este necesară de urgență implicarea sectorului privat în finanțarea infrastructurilor, dat fiind că întreprinderile se numără printre posibilii beneficiari principali ai acestei propuneri de directivă: li se deschide perspectiva producerii și comercializării unor produse noi, creând și utilizând noile infrastructuri pentru combustibilii alternativi;

27.

reamintește că, la punerea în aplicare a propunerilor Comisiei, trebuie să se aibă grijă ca piața liberă și concurența să fie afectate cât mai puțin cu putință. Trebuie create stimulente pentru întreprinderile din sectorul privat, iar riscurile și motivele de îngrijorare existente în prezent trebuie eliminate;

28.

pentru eliminarea barierelor și reducerea costurilor, este recomandabil să se încheie acorduri între organismele publice și operatorii locali ai stațiilor de distribuție în vederea utilizării în mai mare măsură a combustibililor alternativi, astfel încât să se valorifice infrastructurile de distribuție existente, ca surse multiple de energie, evitându-se astfel duplicarea infrastructurilor respective;

29.

salută intenția Comisiei de reglementa deciziile politice naționale, însă, având în vedere faptul că această propunere de directivă are, în principal, obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și dependența de petrol, statele membre ar trebui să prezinte, în pachetele lor naționale de măsuri politice, nu doar indicatorii legați de infrastructura pentru combustibilii alternativi, ci și rezultatele scontate – în ceea ce privește atât reducerea emisiilor, cât și reducerea dependenței de petrol și introducerea combustibililor alternativi. Aceste rezultate vor trebui prezentate la nivelul unităților teritoriale locale și regionale corespunzătoare, pentru a măsura posibilele asimetrii interne din fiecare stat membru;

30.

este de părere că măsurarea rezultatelor trebuie să se bazeze pe indicatori comparabili și să ilustreze eficiența, respectiv durabilitatea producției și consumului de energie (ciclul de viață, respectiv durata de viață a combustibilului), în sensul cel mai larg – și nu doar cu referire la reducerea emisiilor de CO2;

31.

solicită Comisiei să sublinieze în propunerea de directivă faptul că, pentru urmărirea obiectivului comun – reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră –, ar trebui indicate sursele de energie care pot fi utilizate în modul cel mai avantajos. Trebuie să se evite astfel ca reducerea emisiilor cauzate de transporturi să se realizeze pe seama creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră la producția de electricitate, respectiv pe seama unei alte forme de poluare a mediului;

32.

susține respectarea principiului neutralității tehnologice. Cu toate că în strategie trebuie abordați toți combustibilii alternativi, trebuie să se aibă în vedere, ca factori esențiali, și eficiența energetică, performanța ecologică (energia din surse regenerabile), independența economică (politică), securitatea aprovizionării și aspectele sociale;

33.

subliniază că trecerea de la combustibilii pe bază de petrol la combustibilii alternativi este importantă și pentru zonele rurale, fiind poate chiar mai însemnată pentru acestea, din cauza densității scăzute a populației. Prin urmare, statele membre trebuie să aibă în vedere și zonele rurale în momentul planificării politicii naționale în domeniu. Trebuie elaborate strategii care să garanteze infrastructura necesară în acest sens, pentru ca atât trecerea la utilizarea combustibililor alternativi, cât și valorificarea resurselor autohtone în măsură să furnizeze acești combustibili să fie un succes. În zonele cu o densitate scăzută a populației pot apărea aceleași probleme ca și în zonele rurale, motiv pentru care acestea necesită o atenție deosebită;

34.

subliniază că tranziția către o politică mai durabilă în domeniul transporturilor reprezintă un aspect fundamental al transportului în orașe (10), așa cum a accentuat deja Comitetul în avizele sale anterioare;

35.

subliniază că, în orașe și în aglomerările urbane, vehiculele propulsate cu combustibili alternativi nu ar trebui utilizate în detrimentul transporturilor publice; în locul intensificării traficului individual, obiectivul ar trebui să constea într-o creștere a ofertelor care să conducă la trecerea la mijloace de transport mai ecologice, în special ca o completare a transportului public;

36.

propune să își intensifice și să susțină consultările și schimbul de experiență privind utilizarea combustibililor alternativi în transportul urban, pentru a avea orașe mai curate și mai ecologice;

37.

reamintește că s-a pronunțat deja în favoarea elaborării unor planuri de mobilitate urbană, care ar putea beneficia în viitor de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) (11);

38.

subliniază că o strategie europeană privind combustibilii alternativi reprezintă o șansă deosebită de a îmbunătăți atât transportul cu bicicleta, cât și transportul public local de călători. Prin urmare, strategiile pentru electromobilitate trebuie să includă explicit transportul public și ciclismul;

39.

este convins că vehiculele hibride și, în special, autovehiculele electrice au cel mai mare potențial imediat de utilizare în orașe, fără a ignora vehiculele acționate pe bază de hidrogen. Prin urmare, orașele ar trebui să aibă dreptul să reglementeze utilizarea acestora prin măsuri și stimulente proprii („val verde”, dreptul la utilizarea benzilor de circulație destinate transportului public, tarife reduse de parcare etc.). Orașele ar trebui să facă schimb de bune practici cu alte orașe în această privință, în vederea asigurării unei mai bune calități a vieții în orașe și a motivării consumatorilor să utilizeze mai intens vehicule care funcționează cu energii alternative;

40.

se așteaptă ca utilizarea pe scară mai largă a vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi să ducă și la o producție sporită a vehiculelor respective, precum și la crearea de locuri de muncă în sector; în acest context, face trimitere la avizul său pe tema „Cars 2020”;

41.

salută faptul că, la nivel european, se continuă dezvoltarea unor sisteme de trafic și a unor tehnologii inteligente, care sunt aplicate la nivel local, pentru a se asigura sinergiile dintre diferitele sisteme în întreaga UE, pentru a se evita lacunele și pentru a se garanta, de asemenea, repartizarea teritorială uniformă din punctul de vedere al utilizării combustibililor alternativi;

42.

observă că, la introducerea în uz a combustibililor alternativi în UE, trebuie să se pornească de la premisa că este necesară și o schimbare a comportamentului consumatorilor, aceștia trebuind încurajați să utilizeze vehiculele care funcționează cu combustibili alternativi. Trebuie realizate campanii de sensibilizare în acest sens pentru informarea consumatorilor cu privire la schimbări și la potențialele lor efecte;

43.

este de părere că schimbarea comportamentului consumatorilor este deosebit de importantă pentru autoritățile locale și regionale, care pot, la rândul lor, influența preferințele și alegerile consumatorilor prin mijloacele de care dispun, introducând reduceri complementare celor care trebuie prevăzute la nivel național (în favoarea consumatorilor) în cazul alegerii formelor de transport durabile. Consumatorul trebuie informat în mod concret despre avantajele generate de schimbări;

44.

subliniază că anumite studii (12) arată că utilizarea motoarelor cu consum redus în combinație cu motoarele hibride poate contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Comitetul recunoaște eforturile ambițioase și sistematice ale Comisiei de a produce schimbări și de a încuraja utilizarea unor noi tipuri de combustibili. Cu toate acestea, utilizarea motoarelor menționate mai sus merită luată în considerare pentru perioada de tranziție;

45.

este de părere că îmbunătățirea continuă a eficienței energetice a vehiculelor, împreună cu utilizarea combustibililor alternativi, trebuie să joace un rol esențial în asigurarea rentabilității întregii construcții politice referitoare la combustibilii alternativi și în evitarea emisiilor de CO2;

46.

subliniază că, în absența unei soluții universal acceptate, ar trebui să existe diferite căi de dezvoltare a utilizării combustibililor alternativi. De exemplu, participarea consumatorilor la rețea (în calitate de producători, depozitari și consumatori de energie) ar putea constitui un sprijin (de natură juridică), pentru a face față, pe de o parte, necesarului în creștere de energie și, pe de altă parte, pentru a gestiona tranziția de la sursele de energie cu conținut de carbon la sursele regenerabile de energie;

47.

salută cooperarea temeinică desfășurată de Comisie, în etapa de pregătire a acestui act legislativ, cu întreprinderile, autoritățile și reprezentanții societății civile, precum și faptul că UE investește de mult timp în activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul combustibililor alternativi. În opinia Comitetului, consultările trebuie însă continuate, fiind necesar să se investească în continuare în cercetare, deoarece unele chestiuni trebuie soluționate mai limpede, mai bine și mai repede, pentru a se putea atinge obiectivele stabilite;

48.

subliniază faptul că, într-un aviz anterior pe tema energiei din surse regenerabile (13), a evidențiat deja importanța deosebită a finanțării activităților de cercetare și dezvoltare, pentru impulsionarea inovațiilor și a dezvoltării tehnologice. Și în ceea ce privește energia curată și transportul, este deosebit de importantă dezvoltarea unor noi materiale pentru producția și stocarea energiei;

49.

consideră că aceste noi tehnologii – care sunt totodată tehnologii pentru un transport curat – necesită investiții masive de capital. De aceea, acțiunile întreprinse la nivelul UE trebuie să urmărească construcția unor infrastructuri minime și să împiedice fragmentarea pieței; în acest mod, s-ar asigura conformitatea cu principiile subsidiarității și proporționalității a propunerii prezentate de Comisie privind Pachetul „Energia curată”, ce conține specificații tehnice și cerințe minime comune la nivelul UE pentru infrastructură, prin care se asigură o economie circulară pentru combustibilii alternativi în întreaga UE;

50.

subliniază că cerințele privind instalarea unei infrastructuri (numărul punctelor de reîncărcare și de realimentare) referitoare la infrastructura urbană sau periurbană ar trebui înlocuite de obligații pe care și le stabilesc statele membre însele, cu implicarea autorităților locale și regionale, întrucât, în prezent, nu se pot distinge nici evoluții clare în direcția combustibililor alternativi, nici o schimbare a comportamentului consumatorilor și nici posibilități de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii;