27.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 280/27

—

subliniază că autoritățile locale nu sunt doar entitățile care fac posibilă activitatea industriei, fiindu-i în același timp și clienți, ci trebuie recunoscute în același timp pentru calitatea lor fundamentală de pionieri și inovatori;

—

atrage totodată atenția asupra faptului că abordarea axată pe industrie, urmărită de Comisie, trebuie să se bazeze pe o necesitate a cetățenilor precis definită și demonstrată în mod concret. Autoritățile locale joacă un rol esențial în identificarea și evidențierea nevoilor și așteptărilor actorilor publici și privați locali (ca, de exemplu, mediul economic, mediul academic, societatea civilă și populația locală). Această legătură fundamentală cuprinde, între altele, audieri și mecanisme eficiente pentru participarea la nivel local; ea ar trebui să ocupe un rol central în cadrul lucrărilor;

—

consideră că este de datoria Comisiei să specifice criteriile pentru definirea și selecționarea soluțiilor inovatoare și revoluționare. Comisia trebuie să asigure condițiile necesare pentru ca respectivele proceduri să fie transparente și deschise, cuplându-le de preferință cu o procedură concretă de achiziții publice, și să ia măsurile necesare pentru a se pune la dispoziție fonduri suficiente;

—

recomandă Comisiei elaborarea unui ghid clar care să cuprindă toate programele și inițiativele europene care permit finanțarea unor proiecte inovatoare care pot fi elaborate în cadrul OCI. Ghidul ar trebui să conțină referiri la „Green Digital Charter”, Convenția primarilor, CIVITAS, Concerto etc, un astfel de ghid putând fi de mare ajutor pentru autoritățile locale și industrie, întrucât ar conține informații despre toate programele dedicate orașelor și comunităților inteligente;

—

subliniază în mod special faptul că dezvoltarea de rețele inteligente va constitui o parte centrală a activităților din cadrul parteneriatelor OCI.

Raportor

dl Ilmar REEPALU (SE-PSE), membru al Consiliului municipal din Malmö

Document de referință

Comunicarea Comisiei „Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente”

C(2012) 4701 final

1.

ia notă de faptul că, prin comunicarea sa „Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente”, Comisia ia inițiativa în favoarea unui parteneriat european pentru inovare în vederea utilizării în comun a resurselor, în scopul elaborării și difuzării în spațiul urban a unor soluții tehnice inovatoare, bazate pe tehnologii integrate din domeniul energiei, transporturilor, informației și comunicațiilor;

2.

împărtășește opinia Comisiei, conform căreia una din cele mai mari provocări cu care se confruntă UE constă în transformarea orașelor europene în spații de viață inteligente și durabile, dintr-un triplu punct de vedere, social, economic și de mediu; a subliniat deja în repetate rânduri importanța unor măsuri și modificări efective pentru sprijinirea și promovarea eforturilor pentru crearea unei societăți durabile, ceea ce va duce la o îmbunătățire a mediului în orașe, a sănătății publice și, în definitiv, a bunăstării sociale; subliniază în același timp că orașele dispun de legături strânse de ordin economic, social și de mediu cu zonele lor limitrofe și cu spațiul rural, legături importante pentru dezvoltarea echilibrată și durabilă atât a centrelor urbane, cât și a zonelor rurale, dat fiind că zonele rurale sunt afectate de poluare prin emisiile poluante din atmosfera și din apa orașelor;

3.

salută inițiativa Comisiei în vederea realizării unui parteneriat pentru inovare. Este îmbucurător faptul că, prin această inițiativă, Comisia scoate în evidență și recunoaște rolul deosebit al orașelor și autorităților locale pentru întreaga activitate a Uniunii în domeniul creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Trebuie subliniat că, în multe cazuri, orașele ocupă o poziție de frunte în ce privește promovarea unei societăți durabile pe termen lung. Această evoluție pozitivă și obiectivele ambițioase ale orașelor ar trebui sprijinite și promovate de UE în cadrul activității sale;

4.

consideră că aplicarea principiului integrării sistemelor și al interoperabilității reprezintă o condiție necesară pentru crearea orașelor inteligente; salută, prin urmare, conceptul propus de Comisie privind soluțiile integrate și este convins că astfel de soluții integrate oferă o valoare adăugată considerabilă prin comparație cu abordările specifice unui sector. În alte contexte, inițiativele și soluțiile specifice unui sector pot însă oferi măsuri și soluții complementare eficace;

5.

subliniază că cele trei domenii tehnologice din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente (OCI) pot avea o pondere și o importanță diferită, în funcție de gradul în care proiectele conțin soluții sistemice inovatoare pentru necesitățile identificate; consideră, în altă ordine de idei, că și alte domenii care contribuie la dezvoltarea urbană durabilă (de exemplu, apele și deșeurile, aerul, planificarea strategică și inovațiile în materie de servicii, care încurajează cetățenii să conceapă și să utilizeze soluții noi) trebuie să contribuie la rândul lor la elaborarea și punerea în practică a proiectelor și a soluțiilor, dacă aportul lor reprezintă, din punctul de vedere al creșterii, o valoare adăugată;

6.

constată că propunerea Comisiei prevede ca parteneriatul să fie condus de întreprinderi, în cooperare cu orașele. Inițiativa are ca scop facilitarea intrării pe piață a unor soluții revoluționare și inovatoare, care se bazează pe integrarea tehnologiilor în materie de energie și transport și care se sprijină pe tehnologiile informației și comunicațiilor;

7.

subliniază, în acest context, rolul central și deseori determinant pe care îl joacă autoritățile locale pentru continuarea lucrărilor. În cadrul strategiilor și proiectelor elaborate și adoptate sub egida parteneriatului OCI (de exemplu, planuri strategice de punere în practică), autorităților locale – fie că acestea acționează individual sau în asociații, indiferent de cât de populate sunt localitățile respective – trebuie să le revină un rol central și conducător în orice decizie care implică resurse publice locale;

8.

subliniază că autoritățile locale nu sunt doar entitățile care fac posibilă activitatea industriei, fiindu-i în același timp și clienți, ci trebuie recunoscute în același timp pentru calitatea lor fundamentală de pionieri și inovatori;

9.

atrage totodată atenția asupra faptului că abordarea axată pe industrie, urmărită de Comisie, trebuie să se bazeze pe o necesitate a cetățenilor precis definită și demonstrată în mod concret. Autoritățile locale reprezintă nivelul cel mai apropiat de cetățean, jucând astfel un rol esențial pentru identificarea și formularea cererii și necesităților actorilor publici și privați de la fața locului (de exemplu, în domeniul economic, științific, al societății civile și al populației locale). Această legătură fundamentală cuprinde, între altele, audieri și mecanisme eficiente pentru participarea la nivel local; ea ar trebui să ocupe un rol central în cadrul lucrărilor. Astfel sunt elaborate soluții care se bazează pe cererea unică și concretă a autorităților locale, actorilor și cetățenilor și care, prin comparație cu soluțiile specifice fiecărui sector – uneori suboptimale – oferă o certă valoare adăugată;

10.

salută obiectivul pe termen lung al inițiativei OCI, urmărit de Comisie, de a propune și disemina, până în 2020, cel puțin 20 de soluții inovatoare și revoluționare care integrează tehnologia energiei, a transporturilor și TIC; subliniază, în acest context, că este deosebit de important să fie create condiții adecvate pentru ca soluțiile inovatoare să poată fi reproduse, adaptate și utilizate în multe orașe ale UE; salută faptul că Comisia menționează necesitatea unor măsuri care să intervină la nivelul cererii (de exemplu, prin elaborarea unor noi modele de întreprindere. În acest scop, Comitetul îndeamnă Comisia să solicite ca printre criteriile de selectare a proiectelor să figureze dovada că propunerea implică o legătură strânsă între soluțiile inovatoare și revoluționare și punerea în practică și diseminarea rezultatelor, în vederea aplicării lor în regiuni și localități din diverse zone ale Europei. Proiectele ar trebui să acorde prioritate sinergiilor profitabile, bazate pe interconexiunile dintre actori și pe instrumentele de dezvoltare și finanțare. În același timp, orașelor trebuie să li se înlesnească sarcina de a-și reduce impactul asupra mediului, prin dezvoltarea unor soluții care, prin utilizarea intensivă a TIC, să ducă la îmbunătățirea eficienței energetice a orașului, să promoveze utilizarea energiilor regenerabile și să faciliteze mobilitatea, reducând în mod considerabil emisiile de CO2 și de alte gaze poluante, în cadrul unui model urban durabil;

11.

în afară de implicarea și consultarea cetățenilor, un factor esențial pentru succesul OCI îl reprezintă inițierea unor acorduri autentice de planificare comunitară, astfel încât deciziile să fie luate împreună cu autoritățile locale, implicând toate agențiile naționale sau regionale din domeniu, din sectorul de voluntariat și din întreprinderile care operează în zonă (cu sublinierea rolului fundamental pe care îl joacă întreprinderile de servicii energetice - ISE), dacă sunt direct afectate de scopurile OCI;

12.

consideră că este de datoria Comisiei să specifice criteriile pentru definirea și selecționarea soluțiilor inovatoare și revoluționare. Comisia trebuie să asigure condițiile necesare pentru ca respectivele proceduri să fie transparente și deschise, cuplându-le de preferință cu o procedură concretă de achiziții publice. Și în acest caz trebuie să fie prevăzute mijloace suficiente;

13.

atrage atenția asupra structurilor urbane diferite din UE. În multe regiuni domină o structură urbană policentrică, în altele însă domină un oraș mare în detrimentul multor orașe mai mici din împrejurimi. Independent de mărimea sa, orașul este punctul central, de exemplu, în materie de prestare de servicii pentru sectorul public și privat, de elaborare a cunoștințelor, de inovare și antreprenoriat la nivel local și regional. În mod excepțional, există situații regionale care prezintă dezechilibre demografice și teritoriale profunde, unde nu se poate vorbi de o rețea de orașe propriu-zisă. În aceste cazuri pot exista structuri locale care cuprind diverse comunități, care ar putea fi integrate în cadrul OCI;

14.

constată că, indiferent de mărimea lor, orașele se confruntă cu aceleași provocări în efortul lor de creare a unor spații durabile, presupunând aceleași soluții tehnice; este de părere că parteneriatul OCI ar trebui să țină seama de acest aspect și că trebuie dezvoltate soluții inovatoare capabile să creeze sinergii economice, cu un efect palpabil asupra orașelor și locuitorilor acestora;

15.

dorește să reamintească faptul că includerea sintagmei „și comunități” în denumirea OCI urmărește în mod precis să evidențieze caracterul fluid al noțiunii de orașe sau zone urbane în Europa. Există numeroase cazuri, într-un număr semnificativ de state membre, în care unele autorități locale nu administrează un anumit oraș, ci sunt concepute la dimensiuni mult mai mari și înzestrate cu resurse și capacități mult mai semnificative decât alte municipalități care administrează ceea ce în mod obișnuit sunt considerate orașe, în sensul juridic sau geografic. De asemenea, în multe cazuri, mai multe grupuri de autorități locale pot să-și reunească resursele la o scară și într-o varietate care le conferă o pondere mai mare decât cea a orașelor. În acest tip de cazuri, ca și în cazul zonelor metropolitane sau al aglomerărilor urbane, rolul autorităților regionale în coordonarea și impulsionarea politicilor integrate se poate dovedi hotărâtor;

16.

salută faptul că cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare a prevăzut pentru 2013 și resurse pentru proiecte care corespund parteneriatului pentru inovare „Orașe și comunități inteligente”;

17.

consideră că este esențial ca, la nivelul UE, să se prevadă suficiente mijloace în cadrul noului program Orizont 2020 pentru ca inițiativa OCI să poată contribui la obiectivele prevăzute de Comisie;

18.

subliniază că punerea în aplicare a inițiativei OCI nu trebuie să ducă la reducerea finanțării prin alte programe în curs de desfășurare, cu care autoritățile locale sunt sprijinite în eforturile lor de promovare a orașelor și comunităților inteligente, în special datorită faptului că aceste programe și-au dovedit utilitatea la nivel local. În plus, Comisia ar trebui să definească domeniile tematice și fondurile alocate în cadrul programului Orizont 2020;

19.

constată că politica regională și fondurile structurale au avut un efect pozitiv asupra punerii în aplicare a strategiilor de promovare a orașelor inteligente și subliniază că ele ar putea juca un rol important pentru dezvoltarea în continuare a inițiativei OCI. Propunerea de revizuire a politicii de coeziune începând cu 2014 conține o dimensiune urbană evidentă, între altele prin punerea la dispoziție a unor mijloace pentru dezvoltarea urbană durabilă în cadrul fondurilor regionale. Modul în care vor putea contribui aceste mijloace la realizarea unor orașe inteligente trebuie să fie clarificat, pentru a se crea în acest fel sinergiile necesare în cadrul unei abordări globale cu privire la dezvoltarea urbană, care să aibă în vedere și zonele rurale înconjurătoare;

20.

recomandă Comisiei elaborarea unui ghid clar care să cuprindă toate programele și inițiativele europene care permit finanțarea unor proiecte inovatoare care pot fi elaborate în cadrul OCI. Ghidul ar trebui să conțină referiri la Green Digital Charter, Convenția primarilor, CIVITAS, Concerto, etc. Un astfel de ghid ar fi de mare ajutor pentru autoritățile locale și industrie, întrucât ar conține informații despre toate programele dedicate orașelor și comunităților inteligente. El ar putea fi pus la dispoziție, de exemplu, pe site-ul internet al platformei părților interesate;

21.

subliniază importanța unei abordări globale privind sprijinul financiar al UE pentru OCI și alte surse de finanțare, cum ar fi în special fondurile structurale pentru investiții, mecanismul Conectarea Europei și LIFE 2014-2020, astfel încât să existe o continuitate clară a sprijinului pentru dezvoltarea OCI, evitându-se incoerențele, suprapunerile și duplicările inutile;

22.

salută recomandarea Comisiei adresată statelor membre de a pune la dispoziție mijloace financiare pentru promovarea măsurilor și diseminarea soluțiilor inovatoare în cadrul OCI;

23.

constată că proiectele emblematice – parte centrală a inițiativei OCI – reprezintă parteneriate strategice între întreprinderile inovatoare aparținând celor trei sectoare, pe de o parte, și factorii de decizie și autoritățile de la nivel local, pe de altă parte;

24.

atrage atenția, în acest context, asupra diferențelor de rol și de perspectivă între industrie și oraș. O sarcină importantă ce îi revine industriei constă în dezvoltarea specificațiilor și soluțiilor tehnice care pot fi preluate și diseminate în multe orașe. Colectivitățile locale și locuitorii orașelor răspund în primul rând de identificarea și comunicarea necesităților concrete de la fața locului, pentru care urmează să fie găsite soluții tehnice corespunzătoare. Prin urmare, este important ca proiectele să fie elaborate și coordonate pe baza necesităților și a cererii, având în vedere valoarea adăugată din punct de vedere tehnologic și al inovației;

25.

consideră că proiectele emblematice constituie elementul esențial al parteneriatelor OCI. Întrucât autoritățile locale sunt cel mai în măsură să aprecieze necesitatea unor soluții durabile, lor trebuie să le revină un rol central și conducător în cadrul consorțiilor și al proiectelor emblematice. Comunicarea Comisiei nu insistă asupra acestui aspect, fapt ce necesită clarificări în cadrul lucrărilor ulterioare;

26.

consideră, de asemenea, că este nevoie de o definire clară a rolului care le revine altor actori în cadrul consorțiilor și proiectelor, pentru a se crea condiții bune și un echilibru în cadrul parteneriatelor. Forma proiectelor emblematice și a consorțiilor ar trebui stabilită în cadrul procedurilor de achiziții publice, pentru a se defini în mod clar tipul consorțiilor și rolul diferiților actori la dezvoltarea proiectelor și pentru a se îmbunătăți transparența condițiilor-cadru de desfășurare a parteneriatelor OCI;

27.

ia la cunoștință faptul că Comisia se declară deschisă la o viitoare reglementare în acest domeniu, pentru a facilita utilizarea comercială a soluțiilor viitoare. Comitetul Regiunilor nu dorește să excludă astfel de măsuri, dar consideră că este important ca o eventuală reglementare să țină seama cu scrupulozitatea cuvenită de principiile proporționalității și subsidiarității și de necesitatea unor soluții adaptate condițiilor locale și care pleacă de la situația de la fața locului;

28.

consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să definească în mod clar în ce vor consta eventualele reglementări viitoare și să dea exemple de astfel de reglementări sau de domenii; pentru părțile interesate din cadrul consorțiilor și proiectelor, aceasta ar fi o informație prețioasă;

29.

consideră că este importantă stabilirea unor indicatori pertinenți pentru activitățile desfășurate în cadrul fiecărui proiect, indicatori care să se refere la prioritățile UE și la principalele provocări din domeniile energiei, transporturilor și tehnologiilor informației și comunicațiilor, cum ar fi performanțele de mediu, eficiența energetică a orașelor, cota-parte a surselor de energie regenerabilă la consumul global de energie, utilizarea în comun a infrastructurii, etc.;

30.

reamintește că fiecare oraș oferă alte premise și subliniază de aceea cât de important este ca autoritățile locale să poată adapta indicatorii la situația de la fața locului. Nivelul exact al ambiției pentru fiecare indicator ar trebui stabilit de autoritățile locale în colaborare cu consorțiile industriale. În același timp, indicatorii trebuie să ofere un cadru de orientare pentru industrie, cu includerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), astfel încât ei să contribuie la realizarea obiectivelor generale și să răspundă la provocările majore la nivelul UE. În orice caz, obiectivele se vor încadra în strategia „triplu 20”, definită de Uniunea Europeană pentru orizontul anului 2020;

31.

recomandă Comisiei să ofere finanțare activităților de cercetare și dezvoltare necesare în Europa în domeniile ecosistemelor regionale inovatoare. În domeniul orașelor inteligente este nevoie de experimente care să armonizeze caracteristicile materiale și funcționale ale clădirilor și ale întregii infrastructuri cu diferitele tipuri de dezvoltare și de servicii pe care administrația municipală și alți operatori le concep și le mențin. Această modelare regională asistată de TIC oferă un punct de plecare viabil pentru analizele ciclurilor de viață din economia municipală, pentru dezvoltarea de activități de afaceri axate pe utilizator, pentru inițiative civice și pentru procesul decizional;

32.

salută intenția Comisiei de a crea un sistem de monitorizare bazat pe metodele existente, cum ar fi cele utilizate în cadrul Convenției primarilor și „Green Digital Charter”. Trebuie menționat și faptul că obiectivele de la nivelul UE sunt obiective minime; orașele ar trebui încurajate să-și definească obiective mai ambițioase și să joace un rol de model în acest domeniu;

33.

salută apelul lansat de Comisie în favoarea schimburilor de experiență și a diseminării de bune practici la nivel mondial. Prezentarea la nivel mondial a unor exemple europene concrete, încununate de succes, vine în sprijinul industriei europene. În acest fel se dă un alt impuls punerii în practică a Strategiei Europa 2020. Obiectivele privind cooperarea internațională în cadrul OCI ar trebui sprijinite prin mijloace specifice;

34.

constată că Comisia menționează o serie de subiecte transversale, care ar putea fi tematizate în cadrul proiectelor, cum ar fi clădirile inteligente, sistemele de alimentare și de cerere inteligente, mobilitatea urbană durabilă, informatica verde. Comitetul Regiunilor consideră aceste subiecte drept relevante, dar menționează că lista nu este exhaustivă și că ar trebui să existe posibilitatea de a se adăuga alte subiecte cu relevanță în domeniu. Astfel, tehnologiile informației și comunicațiilor ar trebui scoase în evidență ca premisă fundamentală pentru dezvoltarea unor servicii electronice ieftine și ușor de folosit în toate domeniile cuprinse de inițiativă. În completarea listei de subiecte pentru proiecte, este important să se menționeze și coordonarea corespunzătoare dintre gestionarea energiei și gestionarea deșeurilor;

35.

subliniază în mod special faptul că dezvoltarea de rețele inteligente va constitui o parte centrală a activităților din cadrul parteneriatelor OCI; reamintește, în acest context, recent adoptatul aviz pe tema „Energia din surse regenerabile: o prezență majoră pe piața energetică europeană” și subliniază încă o dată importanța majoră a dezvoltării de rețele inteligente;

36.

atrage încă o dată atenția asupra provocării majore pe care o reprezintă faptul că rețelele de energie sunt alimentate cu energie din resurse regenerabile, în ciuda faptului că aceste rețele nu au fost concepute pentru o astfel de alimentare. Ampla utilizare a energiei din resurse regenerabile necesită investiții în modernizarea rețelelor; starea lor actuală limitează dezvoltarea resurselor de energie regenerabilă. În acest context, dezvoltării rețelelor inteligente le revine un rol important;

37.

atrage atenția asupra unui alt domeniu care ar putea profita de valoarea adăugată considerabilă pe care o reprezintă rețelele inteligente, și anume stocarea excedentului de energie, care ar putea contribui la echilibrarea cererii și ofertei de energie. Rețelele inteligente și aplicațiile tehnice adiacente care permit echilibrarea fluctuațiilor de producție și consum de energie și un flux de energie mai constant ar constitui un progres economic enorm, cu reducerea costurilor atât pentru producători, cât și pentru consumatori, și ar contribui astfel la dezvoltarea unor structuri urbane inteligente;

38.

subliniază în același timp că simpla creare a unor sisteme și aplicații tehnice nu duce la crearea unor orașe durabile și inteligente. Dezvoltarea tehnică trebui însoțită de măsuri care să influențeze modelul de consum al cetățenilor și al întreprinderilor;

39.

semnalează că multe orașe europene dispun de o rețea urbană cu mari asimetrii sub aspectul eficienței energetice. Dezvoltarea unor împrejurimi urbane durabile presupune un efort special de reabilitare a clădirilor, cu ajutorul instrumentelor financiare corespunzătoare și cu accent special pe energiile din surse regenerabile;

40.

consideră că, dacă se dorește ca parteneriatul OCI să fie încununat de succes, trebuie să se prevadă un mod de guvernanță eficient și corespunzător, dar totodată simplu și transparent; regretă că Comisia nu scoate în evidență rolul esențial care le revine autorităților locale, indiferent de cât de populate sunt localitățile lor, cu privire la guvernanța inițiativei. Autoritățile locale trebuie să dispună de posibilități palpabile de influențare și participare la toate nivelurile de gestionare: în cadrul grupului la nivel înalt și în cadrul Platformei părților interesate, dar mai ales în toate grupurile de lucru care urmează să fie create;

41.

consideră că este de datoria Comisiei să stabilească baza și procedura de numire a membrilor grupului de la nivel înalt. Ar trebui garantat că autoritățile locale să fie reprezentate corespunzător în cadrul grupurilor de la nivel înalt;

42.

de asemenea, consideră că este important ca autoritățile locale să dispună de posibilitatea de a fi amplu reprezentate la nivelul diferitelor grupuri de lucru ale platformei părților interesate (de exemplu, în grupul „Foaie de parcurs”), pentru a garanta că perspectiva locală va fi luată în considerare într-o manieră corespunzătoare;

43.

se pronunță în favoarea unui angajament puternic al autorităților locale în cadrul guvernanței. Astfel se poate garanta că vor fi realizate acele proiecte și soluții de care orașele și cetățenii acestora au realmente nevoie. După cum s-a menționat anterior, autoritățile locale sunt cel mai în măsură să cunoască necesitățile locuitorilor și propriile sisteme complexe pe care le reprezintă orașele – fără aceste cunoștințe și fără acele competențe fundamentale pentru guvernanță, nu pot fi găsite decât soluții suboptimale;

44.

pleacă de la premisa că structura de guvernanță conține un mecanism de control și de monitorizare care garantează că resursele financiare disponibile sunt utilizate în mod eficient și în conformitate cu obiectivele parteneriatului OCI. Mecanismul de control și de monitorizare trebuie să fie transparent și cunoscut tuturor părților implicate;

45.

consideră indispensabil ca toate informațiile pertinente cu privire la inițiativă să fie comunicate într-un mod eficient și puse la dispoziția tuturor părților implicate, pentru a permite ca ideile de proiect inovatoare să fie grupate și dezvoltate în continuare, formând fundamentul viitoarelor proiecte. Desigur, Comisia joacă un rol important în acest sens, dar și impulsurile care provin de la autoritățile locale sunt importante, acestea din urmă cunoscând cel mai bine economia și industria de la fața locului. Și diferitelor tipuri de rețele la nivel european, național, regional și local le revine un rol esențial în acest context; în același sens, nu trebuie uitată importanța aplicării unui sistem de guvernanță pe mai multe niveluri, în care fiecare nivel al administrației publice contribuie la desfășurarea proiectelor pe baza competențelor și resurselor proprii;

46.

subliniază că procesele de lucru, ședințele, gestionarea documentelor etc. trebuie să fie organizate într-un mod eficient, pentru ca niciun actor să nu se simtă obstrucționat în cadrul angajamentului său, ci dimpotrivă, să fie stimulat în activitatea sa. Procesele de lucru trebuie definite cu claritate pentru toate grupurile de lucru.