2.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 296/46

—

având în vedere articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 224 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 12 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european [partidele politice și fundațiile afiliate acestora, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatele (3) și (4)] și normele privind finanțarea lor (1) (Regulamentul privind finanțarea), în special articolul 12,

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 martie 2006 privind partidele politice europene (2),

—

având în vedere raportul din 18 octombrie 2010 prezentat Biroului de către Secretarul General și referitor la finanțarea partidelor la nivel european, în conformitate cu articolul 15 din Decizia Biroului din 29 martie 2004 (3) de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului privind finanțarea,

—

având în vedere nota Biroului din 10 ianuarie 2011, ca versiune revizuită a deciziilor Biroului din 13 decembrie 2010,

—

având în vedere articolul 210 alineatul (6) și articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0062/2011),

A.

întrucât articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii”, iar Parlamentul și Consiliul, în conformitate cu articolul 224 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, stabilesc statutul partidelor politice și al fundațiilor acestora la nivel european, în special regulile legate de finanțarea lor;

B.

întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene stipulează clar că partidele politice la nivelul Uniunii contribuie la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii;

C.

întrucât Uniunea Europeană trebuie să funcționeze pe baza principiului „democrației reprezentative”, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană;

D.

întrucât fundamentele partidelor politice europene au fost stabilite de tratatele de la Maastricht și Nisa, care au introdus posibilitatea finanțării acestora, oferindu-le astfel o autonomie operațională față de grupurile parlamentare;

E.

întrucât, în 2007, la solicitarea Parlamentului (4), Comisia a prezentat o propunere de introducere a finanțării fundațiilor politice la nivel european (fundațiile politice europene), care a fost adoptată în decembrie 2007, având drept obiectiv sprijinirea partidelor politice europene în dezbaterile privind chestiunile de politică publică europeană și integrarea europeană;

F.

întrucât regulamentul de modificare din 2007 (5) vizează facilitarea procesului de integrare a partidelor politice europene, prin favorizarea unei structurări și organizări mai eficiente a partidelor politice în cadrul Uniunii;

G.

întrucât regulamentul de modificare din 2007 a consolidat în mod semnificativ rolul partidelor politice europene cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, stipulând posibilitatea includerii finanțării campaniilor electorale la capitolul cheltuielilor; întrucât această posibilitate a fost, totuși, restrânsă de condiția ca creditele în cauză să nu fie utilizate pentru finanțarea directă sau indirectă a partidelor politice naționale sau a candidaților;

H.

întrucât toate partidele politice europene care beneficiază de finanțare au semnat un cod de conduită, considerat de Birou ca fiind obligatoriu pentru toate părțile, care stabilește normele ce trebuie respectate în timpul campaniilor electorale;

I.

întrucât consolidarea rolului partidelor politice europene este inevitabil legată de implicarea acestora în alegerile pentru Parlamentul European;

J.

întrucât regulamentul de modificare din 2007 face apel la o recunoaștere mai formală a partidelor politice europene;

K.

întrucât regulamentul de modificare din 2007 este orientat spre crearea unor partide politice pe deplin organizate și eficiente la nivel european și la nivelul statelor membre, printr-un proces echilibrat de instituționalizare;

L.

întrucât regulamentul de modificare din 2007 are ca scop convergența organizațională a partidelor politice și a fundațiilor lor la nivel european, recunoscând în același timp sarcinile diferite urmărite de partidele politice și, respectiv, de fundațiile politice ale acestora;

M.

întrucât această convergență organizațională poate fi realizată doar prin stabilirea unui statut politic, juridic și fiscal comun al partidelor politice europene, deși acest lucru nu trebuie să implice o standardizare organizațională a partidelor politice europene și a fundațiilor acestora, pentru care partidele politice europene și fundațiile acestora dețin competență exclusivă;

N.

întrucât cerința de a adopta un statut juridic al partidelor politice europene și al fundațiilor politice ale acestora pe baza dreptului Uniunii Europene reprezintă un pas clar și semnificativ în direcția consolidării democrației în cadrul Uniunii;

O.

întrucât convergența organizațională și funcțională, precum și îmbunătățirile aduse procesului de finanțare pot fi realizate doar prin adoptarea unui statut juridic european uniform și comun pentru toate partidele politice europene și fundațiile politice ale acestora, pe baza dreptului Uniunii Europene;

P.

întrucât regulamentul privind partidele politice la nivel european nu face o diferență între recunoașterea și finanțarea partidelor politice;

Q.

întrucât nota Biroului din 10 ianuarie 2011 a recomandat înăsprirea criteriilor de finanțare a partidelor politice europene; întrucât acest lucru constituie o restricție a concurenței dintre partide la nivel european, atâta timp cât criteriile de recunoaștere legală și finanțarea partidelor politice sunt identice;

R.

întrucât regulamentul de modificare din 2007 oferă un temei juridic și financiar clar pentru crearea unor partide politice integrate la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a sensibiliza publicul european și pentru a exprima realmente voința cetățenilor Uniunii Europene;

S.

întrucât finanțarea partidelor politice europene face obiectul dispozițiilor Titlului VI „Subvenții” din Regulamentul financiar (6) și al normelor sale de aplicare (7);

T.

întrucât Biroul, ca organ responsabil cu punerea în aplicare a Regulamentului privind finanțarea în cadrul Parlamentului, a decis, în 2006, cu privire la o serie de îmbunătățiri semnificative ale normelor de aplicare, cum ar fi creșterea opțiunii de prefinanțare de la 50 % la 80 % pentru a simplifica procedura și a îmbunătăți solvența beneficiarilor, precum și relaxarea normelor privind transferurile între capitolele din bugetele beneficiarilor, cu scopul de a le permite acestora să își ajusteze bugetele în funcție de circumstanțele politice în schimbare;

U.

întrucât experiența finanțării partidelor și fundațiilor politice europene afiliate ale acestora a arătat că acestea au nevoie de mai multă flexibilitate și de condiții comparabile în ceea ce privește reportarea fondurilor pentru următorul exercițiu financiar și acumularea de rezerve din resurse proprii peste minimul stabilit pentru cheltuielile lor finanțabile din fonduri proprii;

V.

întrucât partidele politice europene cheltuiesc, în medie, aproape jumătate din bugetele lor pe administrația centrală (personal, chirii etc.) și un sfert pe reuniunile organelor (statutare și nestatutare) ale partidului, restul bugetului fiind destinat campaniilor electorale și asistenței acordate organizațiilor afiliate;

W.

întrucât fundațiile politice europene au un tipar diferit al cheltuielilor, cheltuind, în medie, 40 % din bugetele lor pe administrația centralizată și reuniuni și alte 40 % pe serviciile externe, cum ar fi studii, cercetări, publicații și seminare;

X.

întrucât principala componentă a resurselor proprii ale partidelor politice europene este reprezentată de cotizațiile colectate de la partidele membre și mai puțin de 5 % din veniturile lor totale provin din cotizații ale membrilor și din donații;

Y.

întrucât proporția finanțării provenite din bugetul Uniunii în cadrul veniturilor totale este mai mare în cazul partidelor politice europene, comparativ cu fundațiile politice europene;

Z.

întrucât donațiile nu reprezintă încă o parte semnificativă a finanțării, doar trei partide și două fundații beneficiind de donații în mod regulat în 2009;

AA.

întrucât există un potențial conflict între, pe de-o parte, obiectivul facilitării și accelerării finanțării pentru ca aceasta să devină mai eficace și, pe de altă parte, obiectivul minimizării riscului financiar pentru bugetul Uniunii;

AB.

întrucât, în perioada acoperită de prezentul raport, și anume 2008-2011, nu a fost necesară impunerea de sancțiuni niciunui partid și niciunei fundații care a beneficiat de finanțare;

AC.

întrucât partidele și fundațiile politice europene trebuie să dobândească personalitate juridică în conformitate cu legislația statului membru în care își au sediul pentru a putea fi eligibile pentru finanțare și întrucât nu au un statut juridic comun;

AD.

întrucât finanțările acordate partidelor și fundațiilor politice europene intră sub incidența definiției „subvențiilor” de la Titlul VI din Regulamentul financiar și a normelor sale de aplicare, dar natura lor specifică înseamnă că nu sunt comparabile cu alte subvenții acordate și gestionate de Comisie; întrucât acest lucru este reflectat într-un număr semnificativ de dispoziții ale Regulamentului privind finanțarea, care stabilește anumite excepții; întrucât această soluție nu este satisfăcătoare,

1.

remarcă faptul că partidele politice – alături de fundațiile politice conexe – sunt instrumente esențiale ale unei democrații parlamentare, trăgând la răspundere parlamentarii, contribuind la conturarea voinței politice a cetățenilor, elaborând programe politice, formând și selectând candidați, menținând dialogul cu cetățenii și permițându-le acestora să își exprime opiniile;

2.

subliniază că Tratatul de la Lisabona prevede acest rol al partidelor politice și al fundațiilor lor, vizând crearea unui polis european, a unui spațiu politic la nivelul UE și a unei democrații europene, în cadrul căreia inițiativa cetățenilor europeni reprezintă un element constitutiv central;

3.

constată faptul că partidele politice europene, în situația actuală, nu sunt în măsură să își ducă la îndeplinire acest rol, deoarece sunt doar organizații-umbrelă ale partidelor naționale și nu au un contact direct cu electoratul din statele membre;

4.

remarcă, totuși, cu satisfacție că partidele și fundațiile politice europene au devenit, cu toate acestea, actori indispensabili în viața politică a Uniunii Europene, conturând și exprimând, în special, pozițiile respective ale diferitelor „familii politice”;

5.

subliniază necesitatea ca toate partidele politice europene să respecte cele mai înalte standarde ale democrației interne de partid (în ceea ce privește alegerile democratice ale organelor partidului și în procesul decizional democratic, inclusiv în selecția candidaților);

6.

consideră că, odată ce au fost îndeplinite cerințele pentru a fi considerat un partid politic la nivelul UE, partidul în cauză poate beneficia de finanțare numai în cazul în care este reprezentat în Parlamentul European de către cel puțin unul dintre membrii săi;

7.

subliniază că partidele politice au drepturi, obligații și responsabilități, astfel că ar trebui să urmărească tipare organizaționale generale convergente; consideră că această convergență organizațională poate fi realizată doar prin stabilirea unui statut politic, juridic și fiscal comun, bazat pe legislația UE pentru partidele politice europene și fundațiile politice ale acestora;

8.

este convins că un statut juridic autentic al partidelor politice europene și o personalitate juridică proprie, bazate direct pe dreptul Uniunii Europene, le vor permite partidelor politice europene și fundațiilor politice ale acestora să acționeze ca agenți reprezentativi ai interesului public european;

9.

consideră că partidele politice europene ar trebui să interacționeze și să concureze în chestiuni ce țin de provocările europene comune și Uniunea Europeană și dezvoltarea acesteia la trei niveluri: regional, național și european; consideră că este extrem de important ca partidele politice europene să fie eficiente și productive la nivelul UE și la cel național, precum și dincolo de aceste niveluri;

10.

subliniază importantele provocări, în ceea ce privește capacitatea organizațională, cu care partidele politice europene vor trebui să se confrunte în lumina posibilei reformări a sistemului electoral european (crearea unei circumscripții electorale suplimentare, instituirea unor liste transnaționale);

11.

remarcă faptul că această idee este, în principiu, în concordanță cu ideea participării partidelor politice europene la campaniile pentru referendumuri, atunci când acestea sunt direct legate de chestiuni care privesc Uniunea Europeană;

12.

decide, prin urmare, să solicite Comisiei să propună un proiect de statut pentru partidele politice europene, în conformitate cu articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

13.

remarcă faptul că, pe un termen mai scurt, este necesară îmbunătățirea cadrului de reglementare a partidelor și fundațiilor politice europene, un prim pas fiind adoptarea statutului juridic european;

14.

consideră că ar trebui să se țină cont de parlamentarii din parlamentele sau adunările regionale în legătură cu îndeplinirea condițiilor de finanțare doar dacă parlamentul sau adunarea respectivă are competențe legislative;

15.

subliniază că acordarea de finanțare și închiderea conturilor partidelor și fundațiilor politice europene sunt proceduri birocratice și greoaie; consideră că aceasta se datorează, în mare parte, faptului că finanțarea intră sub incidența regimului „subvențiilor” în sensul Regulamentului financiar, ceea ce este adecvat pentru finanțarea proiectelor sau asociațiilor, dar nu și a partidelor;

16.

consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să propună crearea unui nou titlu în Regulamentul financiar, dedicat exclusiv și adaptat finanțării partidelor și fundațiilor politice europene; consideră că Regulamentul privind finanțarea ar trebui să se refere la dispozițiile acestui nou titlu, în ceea ce privește implementarea acestuia;

17.

subliniază că autofinanțarea partidelor și a fundațiilor este un semn de vitalitate; consideră că aceasta ar trebui încurajată prin ridicarea limitei actuale a donațiilor de la 12 000 EUR anual la 25 000 EUR anual/pe donator, în combinație, totuși, cu cerința de a se preciza identitatea donatorilor în momentul obținerii donațiilor în conformitate cu legislația în vigoare și în interesul transparenței;

18.

consideră că cerința prezentării unor „programe anuale de lucru”, ca precondiție pentru obținerea finanțării, este inadecvată pentru partidele politice; subliniază, de asemenea, că o astfel de cerință nu există în niciun stat membru al UE;

19.

subliniază că, pentru ca aceasta să-și îndeplinească obiectivul, momentul finanțării este esențial; solicită, ca o excepție de la normele de aplicare a Regulamentului financiar, ca finanțarea să fie disponibilă la începutul exercițiului financiar, în proporție de 100 %, și nu de 80 %; consideră, având în vedere experiența pozitivă din trecut, că riscul pentru Parlament ar fi neglijabil;

20.

subliniază că Regulamentul financiar prevede că subvențiile nu pot „finanța toate cheltuielile de funcționare ale organismului beneficiar”; remarcă faptul că respectarea acestei prevederi este dificilă îndeosebi în cazul fundațiilor, ceea ce duce la practici contabile evazioniste (de exemplu, „contribuții în natură”); subliniază că aproape niciunul dintre sistemele de finanțare din statele membre nu prevede cerința autofinanțării parțiale, deoarece aceasta poate dezavantaja partidele mai mici sau nou create;

21.

subliniază că resursele independente pe care partidele politice europene trebuie să le demonstreze ar putea fi reduse la 10 % din bugetul lor total, pentru a consolida și mai mult dezvoltarea acestor partide; consideră, în același timp, că resursele proprii sub forma resurselor fizice nu ar trebui să depășească 7,5 % din bugetul lor total;

22.

remarcă faptul că, în cazul fundațiilor politice europene, revizuirea instrumentului juridic ar trebui să reprezinte o ocazie pentru a elimina cerința de a demonstra existența resurselor proprii;

23.

subliniază faptul că, în contextul acestei revizuiri, limitele impuse fundațiilor politice europene de a-și utiliza fondurile în cadrul Uniunii Europene ar trebui să fie eliminate, permițând astfel acestor fundații să joace un rol atât în interiorul, cât și în exteriorul UE;

24.

subliniază totuși că relaxarea regimului de finanțare ar trebui să fie contrabalansată de prevederea unor sancțiuni în Regulamentul privind finanțarea, în condițiile în care acestea nu există în prezent; astfel de sancțiuni ar putea lua forma unor penalități financiare în cazul nerespectării normelor referitoare, de exemplu, la transparența donațiilor; subliniază necesitatea de a oferi aceleași condiții pentru crearea rezervelor de resurse proprii în exces și de fonduri reportate, atât pentru partidele politice europene, cât și pentru fundațiile politice europene afiliate acestora;

25.

subliniază că, începând cu 2008, partidele politice europene au dobândit dreptul de a utiliza sumele primite ca subvenții pentru „finanțarea campaniilor desfășurate […] în contextul alegerilor pentru Parlamentul European” [articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul privind finanțarea]; subliniază, totuși, că se interzice utilizarea acestor sume pentru finanțarea „campaniilor pentru referendumuri”; consideră, cu toate acestea, că, dacă se dorește ca partidele politice europene să joace un rol politic la nivelul UE, acestea ar trebui să aibă dreptul de a participa la astfel de campanii, atât timp cât obiectul referendumului are legătură directă cu chestiuni care privesc Uniunea Europeană;

26.

invită partidele politice europene să lanseze un proces de evaluare a condițiilor care să facă posibilă apartenența individuală directă a cetățenilor la partidele politice europene, precum și a modalităților adecvate vizând participarea directă sau indirectă a persoanelor individuale la activitățile interne și procesele decizionale ale partidelor;

27.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.