31.7.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 229/108

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015

COM(2012) 6 final

2012/C 229/20

Raportor: dl José María ESPUNY MOYANO

La 19 ianuarie 2012, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015

COM(2012) 6 final.

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 11 mai 2012.

În cea de-a 481-a sesiune plenară, care a avut loc la 23 și 24 mai 2012 (ședința din 23 mai 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 146 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 9 abțineri.

1.   Concluzii

1.1   CESE aprobă în general strategia pentru bunăstarea animalelor prezentată de Comisie; el sprijină aspirația legitimă a consumatorilor către sănătate alimentară și este, de asemenea, în favoarea unei strategii europene de producție axată pe calitate.

1.2   CESE consideră că există probleme la punerea în aplicare a normelor existente, din cauza lipsei de sprijin în acest sens și a scăderii competitivității produselor UE.

1.2.1   Nu există instrumente care să compenseze scăderea competitivității produselor UE din domeniul creșterii animalelor, întrucât costurile suplimentare pe care le antrenează politica UE privind bunăstarea animalelor (în limba engleză, EUPAW) nu sunt absorbite de piață. Ne putem aștepta la o pierdere și mai mare de cotă atât pe piața internă, cât și pe piețele de export. Nu a fost efectuată nicio reflecție din punctul de vedere al pieței forței de muncă sau al condițiilor de muncă.

1.2.2   CESE insistă din nou asupra necesității ca toate produsele importate să respecte aceleași standarde de producție ca și cele impuse produselor comunitare, aplicând o abordare de reciprocitate în acordurile comerciale.

1.3   Formarea continuă în domeniul bunăstării animalelor a operatorilor, lucrătorilor și autorităților reprezintă un element esențial al strategiei. CESE atrage de asemenea atenția asupra necesității de a destina o parte din fondurile de cooperare formării autorităților, întreprinzătorilor și lucrătorilor din țările terțe în ce privește bunăstarea în cadrul producției animaliere.

1.4   Punerea în aplicare a normelor comunitare impune o adaptare a resurselor financiare, pentru ca producătorii să poată efectua investițiile necesare și compensa costurile suplimentare. PAC trebuie să fie ofere sprijinul necesar acestei strategii, acordându-i atenția cuvenită.

1.5   Trebuie concepută o strategie de comunicare axată pe preocupările societății, ținând seama de studiile și progresele științifice în domeniu și de diversele puncte de vedere ale producătorilor, lucrătorilor și consumatorilor. Comunicarea nu trebuie să se limiteze la etichetarea obligatorie; trebuie să existe programe de informare a consumatorilor coerente și care să-i ajute să ia decizii în maximă cunoștință de cauză. Fondurile de promovare a produselor agroalimentare au un rol esențial de jucat pentru ca sectoarele de producție să participe activ la această misiune.

1.6   CESE consideră că Rețeaua de centre europene de referință trebuie să fie deschisă participării tuturor agenților sociali și a consumatorilor și că aceasta are un rol crucial în dezvoltarea strategiei pentru bunăstarea animalelor:

a.	coordonând diversele centre de cercetare din UE;

b.	facilitând punerea în aplicare a normelor (crearea de indicatori practici, formare pentru operatori, lucrători și autorități);

c.	contribuind la evaluarea impactului socioeconomic și la competitivitatea normelor;

d.	sprijinind acțiunile de informare și de comunicare.

1.7   Consolidarea verigilor mai slabe ale lanțului alimentar va permite repartizarea mai echitabilă a costurilor suplimentare generate de punerea în aplicare a normelor privind bunăstarea animalelor, menținând astfel rețeaua de producție și dezvoltarea zonelor rurale.

1.8   Lăudabilul efort de simplificare al Comisiei nu este compatibil cu intenția Comisiei de a extinde domeniul de aplicare la mai multe specii și de a aprofunda legislația existentă.

2.   Sinteza comunicării

2.1   Obiectivul comunicării Comisiei este de a identifica căile pe care trebuie să avanseze EUPAW, în continuarea Planului de acțiune 2006-2010.

2.2   Comunicarea supusă examinării susține că UE a depus eforturi considerabile în vederea sprijinirii bunăstării animalelor. Se constată că aplicarea EUPAW nu este uniformă în toate statele membre și că normele obligatorii nu au fost puse în aplicare în termele prevăzute. Cu toate acestea, trebuie să ne întrebăm dacă abordarea de tip „mărime universală” poate duce la rezultate mai bune în domeniul bunăstării animalelor.

2.3   Potrivit concluziilor evaluării politicii Uniunii în domeniul bunăstării animale, standardele de bunăstare a animalelor au generat costuri suplimentare pentru sectorul creșterii animalelor și sectorul experimental.

2.4   De asemenea, se observă că deciziile de cumpărare ale consumatorilor sunt determinate în mod esențial de preț, și că bunăstarea animalelor nu este decât un factor oarecare, dintre cele care influențează alegerea produselor.

2.5   Comunicarea afirmă că legislația necesită o simplificare și că trebuie abordate aspecte cum ar fi competențele persoanelor care manipulează animalele din anumite specii sau sistemele de producție și formarea inspectorilor și tehnicienilor din statele membre și constată că standardele de bunăstare includ anumite specii și exclud altele.

2.6   Având în vedere toate aceste considerente, sunt prezentate acțiuni strategice, împărțite în două categorii:

—	simplificarea legislației și facilitarea punerii sale în aplicare;

—	consolidarea măsurilor luate deja de Comisie.

3.   Observații generale

3.1   Comitetul întâmpină cu satisfacție documentul de strategie prezentat, precum și intenția Comisiei de a îmbunătăți aspectele care pot contribui la îndeplinirea obiectivelor UE în acest domeniu.

3.2   CESE sprijină aspirația legitimă a consumatorilor către siguranță alimentară și este, de asemenea, în favoarea unei strategii europene de producție axată pe calitate. Cu toate acestea, îndeamnă Comisia să observe că sporirea costurilor pe care strategia pentru bunăstarea animalelor o impune producătorilor este rareori compensată prin majorarea prețului de vânzare. De asemenea, sectorul creșterii animalelor din UE va avea de suferit de pe urma lipsei de reciprocitate din acordurile comerciale cu țările terțe.

3.3   CESE regretă faptul că, în comunicarea sa, Comisia nu menționează în mod explicit condițiile de muncă ale lucrătorilor, aceștia fiind, în definitiv, cei care manipulează animalele. De asemenea, trebuie insistat în mod ferm asupra formării continue și a dobândirii noilor competențe necesare pentru a efectua schimbările care decurg din propunere.

3.4   Comitetul este în favoarea obiectivelor de simplificare a legislației comunitare în domeniul bunăstării animalelor, precum și de sporire a competitivității agriculturii UE. Cu toate acestea, strategia nu abordează în mod corespunzător unele din punctele relevante care figurează în raportul privind evaluarea politicii UE în domeniul bunăstării animalelor, și care ar trebui să fie prioritare în perioada 2012-2015.

3.5   Comisia recunoaște unele carențe înregistrate în rezultatele Planului de acțiune și ale EUPAW, menționând ceea ce numește „principalii factori determinanți comuni care afectează bunăstarea animalelor în Uniune”; cu toate acestea, ea nu efectuează un diagnostic aprofundat și, din acest motiv, nu prezintă soluțiile adecvate pentru problemele detectate.

3.5.1   Se constată că statele membre nu aplică în întregime dispozițiile, „în ciuda perioadelor de tranziție ample și a ajutoarelor”. Totuși, nu se realizează o analiză critică a realității socioeconomice și de producție în diferitele țări membre ale UE și se menționează doar „aprecierea culturală a aspectelor legate de bunăstarea animalelor” ca factor de diferențiere între statele membre. Comisia nu menționează în text variabilitatea sistemelor de producție utilizate în creșterea animalelor, cererea cetățenilor, avantajele comerciale ale aplicării standardelor minime de bunăstare a animalelor sau ajutoarele pentru adaptare, care nu sunt uniforme în diversele teritorii ale UE.

3.5.2   Politica UE privind bunăstarea animalelor trebuie să se axeze mult mai mult atât pe piață, cât și pe siguranța consumatorilor. Este esențială compensarea producătorilor pentru costurile suplimentare de producție și conștientizarea consumatorilor în ce privește îmbunătățirile și eforturile producătorilor, precum și valoarea adăugată – cea mai înaltă – a alimentelor produse după modelul european, fiind la fel de important să se poată dispune de un echilibru al lanțului alimentar, care în prezent nu există.

3.5.3   Intenția declarată a comunicării Comisiei de a simplifica standardele de bunăstare a animalelor intră în divergență cu menționarea necesității de a se extinde domeniul de aplicare la mai multe specii și de a aprofunda legislația existentă. Strategia nu ține seama de recomandarea din documentul de evaluare a EUPAW de a se studia căi nelegislative pentru completarea legislației existente, cum ar fi acorduri între diverși actori din sector sau între verigi ale lanțului valoric, agenți sociali și organizații de consumatori și autorități, care pot ajunge la rezultatele scontate fără a se spori și mai mult sarcina administrativă.

4.   Observații specifice

4.1   Bugetul destinat de UE sprijinirii bunăstării animalelor (70 de milioane EUR pe an) intră în clară contradicție cu sumele investițiilor necesare pentru punerea sa în aplicare și, chiar mai mult, cu costurile legislative suportate de sectorul creșterii animalelor (2 800 de milioane EUR, potrivit evaluării EUPAW). Strategia nu propune măsuri concrete și realiste pentru rezolvarea majorării costurilor și a lipsei de sprijin pentru punerea în aplicare.

4.2   Pentru sporirea competitivității producătorilor, trebuie optimizate sinergiile dintre EUPAW și politica agricolă comună. În PAC după 2013, UE trebuie să adopte o poziție echilibrată în ce privește bunăstarea animalelor. Trebuie să li se garanteze crescătorilor și operatorilor posibilitatea de acces la măsurile de ajutor, prevăzându-se un buget suficient pentru aplicarea EUPAW. Trebuie să se țină seama de consecințele economice legate de costurile suplimentare asumate de producători și să se prevadă un sprijin suficient pentru veniturile acestora, prin intermediul politicii de prețuri și piețe și/sau prin ajutoare directe.

4.3   CESE recunoaște că simplificarea legislativă este necesară. Dacă se desfășoară în mod adecvat, aceasta va favoriza punerea în aplicare a EUPAW. Pentru aceasta, la întreprinderea viitoarelor acțiuni din cadrul EUPAW, trebuie să se studieze impactul măsurilor propuse, precum și, după caz, riscul de pierdere a rețelei de producție pe care îl implică fiecare dintre aceste măsuri și compensațiile necesare în cazul punerii lor în aplicare și, de asemenea, trebuie să se țină seama de importanța pe care o acordă UE sănătății și siguranței consumatorilor.

4.4   Stabilirea de indicatori științifici bazați pe rezultate, și nu pe factori de producție va permite simplificarea și flexibilitatea necesară pentru sporirea competitivității crescătorilor de animale din UE, cu condiția să țină seama de consecințele socioeconomice și să reflecte situația generală a exploatațiilor, și nu date izolate. Indicatorii trebuie creați în colaborare cu operatorii și să fie simpli, practici și ușor de aplicat și, de asemenea, să nu genereze costuri suplimentare pentru exploatații. Aceștia trebuie să poată fi aplicați diverselor specii și sisteme de producție și să fie ușor de interpretat și reproductibili (și anume, să nu depindă de percepția umană a bunăstării animalelor).

4.5   Lucrările din cadrul proiectului Welfare Quality sunt interesante ca referință, dar indicatorii de bunăstare a animalelor trebuie îmbunătățiți și simplificați, pentru a putea fi aplicați în exploatații. Interpretarea și aplicarea criteriilor trebuie armonizată în diversele state membre, pentru garantarea validității și valabilității aplicării lor în orice situație.

4.6   O provocare pe care trebuie să o abordeze această strategie constă în îmbunătățirea coordonării, trasabilității, transparenței și comunicării în materie de bunăstare a animalelor în UE, permițând autorităților, agenților socioeconomici și consumatorilor să participe la această politică, ceea ce va duce la o mai bună cunoaștere, o informare adecvată și o aplicare corectă a normelor. Centrele de referință pot și trebuie să joace un rol fundamental în îndeplinirea acestui obiectiv. Pe lângă cele menționate în document (sprijinirea autorităților, formarea și difuzarea), activitățile lor trebuie să constea și în coordonare, supraveghere și punerea în comun a informațiilor. Trebuie valorificate structurile existente pentru a nu se genera costuri suplimentare.

4.7   Centrele de referință ar putea de asemenea să acorde consultanță și să evalueze aplicarea practică a standardelor de bunăstare. Cercetarea științifică trebuie să completeze cercetarea aplicată, pentru formularea de recomandări. Pe baza lucrărilor deja realizate de comitetul științific al DG SANCO și de Grupul științific pentru sănătatea și bunăstarea animalelor al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (AHAW), această rețea trebuie să coordoneze experimentarea noilor tehnici și să evalueze impactul standardelor de bunăstare a animalelor. Operatorii din sector contribuie în mare măsură la cercetarea aplicată și trebuie să joace un rol de frunte în definirea priorităților legislative și de cercetare care dispun de finanțare comunitară în domeniul bunăstării animalelor.

4.8   Evaluarea EUPAW recomandă să se elaboreze un plan de angajare cu părțile interesate pentru fiecare aspect al politicii comunitare privind bunăstarea animalelor și, cu acordul grupurilor interesate, să se analizeze necesitatea creării de noi forme de angajament pe viitor. Este necesar ca autoritățile competente și operatorii interesați să stabilească o foaie de parcurs care să permită aplicarea progresivă a standardelor în termene obligatorii și să faciliteze coordonarea prealabilă și soluționarea problemelor. De asemenea, trebuie incluse măsuri de inspecție și control ex-post, precum și formarea și informarea operatorilor și responsabililor din statele membre pentru punerea în aplicare corespunzătoare a standardelor.

4.9   Sprijinirea cooperării internaționale este esențială pentru sporirea competitivității producției comunitare. În acest scop, trebuie stabilite măsuri concrete în cadrul strategiei 2012-2015, pentru a se asigura luarea în considerare a bunăstării animalelor în acordurile comerciale bilaterale negociate de UE și la nivelul OMC. Între timp, trebuie să se țină seama de următoarele:

4.9.1   În evaluare se indică necesitatea de stabilire a unor mecanisme menite să ajute sectoarele UE cele mai vulnerabile față de importuri sau de posibile pierderi de cote de piață, în special în sectorul ouălor și produselor derivate. Strategia nu propune soluții pentru scăderea competitivității față de importurile din țările terțe, care nu îndeplinesc aceleași standarde de producție ca cele aplicate în UE.

4.9.2   UE trebuie să aloce o parte din fondurile de cooperare formării autorităților, întreprinzătorilor și lucrătorilor din țările terțe în ce privește bunăstarea în cadrul producției animaliere.

4.10   Trebuie elaborată o strategie de comunicare care să includă aspectele expuse în evaluarea EUPAW. Aceasta trebuie să includă un plan de formare, informare și comunicare solid și obiectiv, care să se inițieze la vârstă școlară, astfel încât atât consumatorii de azi, cât și cei de mâine să cunoască standardele înalte de bunăstare a animalelor impuse de EUPAW, începând cu legislația în vigoare. Aceasta le va permite să își bazeze alegerea produselor cumpărate pe informații exacte privind bunăstarea animalelor.

4.10.1   Este esențial ca aceste eforturi să se sprijine pe colaborarea unor surse riguroase și recunoscute (cum ar fi Rețeaua centrelor de referință), astfel încât consumatorul să cunoască și să aprecieze avantajele EUPAW, precum și costurile de producție aferente modelului european.

4.10.2   Informarea consumatorilor în legătură cu bunăstarea animalelor nu trebuie să se limiteze la etichetarea sau publicitatea produselor, ci să facă obiectul unor campanii de conștientizare realizate de organizații sectoriale și instituții, menite să facă publice eforturile realizate și efectele asupra costurilor de producție. Mecanismele și fondurile de promovare a produselor agroalimentare pe piața internă reprezintă instrumentele ideale pentru informarea privind EUPAW.

4.11   Pe lângă măsurile menționate în propunerea Comisiei, trebuie luate în considerare și alte măsuri la fel de importante, care figurează în evaluarea EUPAW, și anume: „asigurarea unei majorări adecvate a finanțării EUPAW pe următoarea perioadă, în conformitate cu necesitățile crescânde ale politicii și pentru satisfacerea necesităților identificate în cadrul prezentei evaluări. Printre aceste necesități se numără ajutorul pentru punerea în aplicare și respectarea noii legislații.”

4.11.1   Efectul negativ al politicii privind bunăstarea animalelor asupra competitivității reprezintă unul dintre principalele obstacole din calea aplicării standardelor și menținerii creșterii și a ocupării forței de muncă în zonele rurale, în special din cauza dificultății pentru producător de a repercuta costurile majorate de producție (și valoarea adăugată) asupra verigilor următoare din lanțul alimentar. Strategia nu propune soluții pentru rezolvarea deficiențelor de funcționare a lanțului alimentar și nici pentru contracararea efectelor negative ale standardelor asupra competitivității canalelor de distribuție sau a piețelor care nu țin de comercializarea cu amănuntul (alimentație publică, industrie, export).

4.11.2   În ce privește fondurile de dezvoltare rurală, aspectele-cheie sunt următoarele:

—	majorarea finanțării programelor de dezvoltare rurală de sprijinire a bunăstării animalelor (atât pentru investiții, cât și pentru sporirea costurilor curente);

—	facilitarea sprijinirii punerii în aplicare a standardelor obligatorii de bunăstare prin ajutoare stabilite de UE în cadrul PAC, care să fie obligatorii pentru statele membre.

4.11.3   De asemenea, trebuie să se vegheze la coerența politicii privind bunăstarea animalelor cu politicile în domeniul mediului, al sănătății animalelor și al durabilității, precum și al competitivității, care trebuie să fie strâns legate, fără a se neglija avantajele pentru consumatori, lucrători și întreprinzători. Documentul de strategie trebuie să integreze toate aceste considerente.

4.12   Având în vedere dorința de simplificare ce se desprinde din strategia 2012-2015, precum și intenția de elaborare a unor norme care să pună temeiurile juridice ale bunăstării animalelor din diverse specii și sisteme de producție, nu este momentul potrivit pentru a dezvolta noi căi legislative sau a le aprofunda pe cele existente, câtă vreme nu s-a stabilit calea de urmat și nu s-a decis dacă în acest cadru trebuie să fie incluse animalele acvatice sau alte specii.

4.13   În ce privește chestiunea delicată a sacrificării rituale, Comitetul dorește să profite de această ocazie pentru a-și reafirma poziția exprimată în aviz (1), potrivit căreia permiterea derogării în cazul uciderii rituale a animalelor este în totală neconcordanță cu obiectivul general [de îmbunătățire a protecției animalelor]. Tehnologiile inovatoare, cum ar fi sistemul de monitorizare a asomării, permit acelora care doresc să sacrifice animale prin asomare electrică prealabilă, conform regulilor halal, să monitorizeze exact cantitatea de impuls electric aplicată animalului. Acest lucru garantează că este asomat corect, dar că se află încă în viață înaintea sacrificării. Sistemul înregistrează fiecare asomare efectuată, precum și tensiunea aplicată animalului. Acesta reprezintă o reală contribuție la bunăstarea animalului. Mai mult, introducerea unui sistem de etichetare care să indice metoda de sacrificare ar încuraja folosirea sistemului de monitorizare a asomării. Comisia trebuie să sprijine activ cercetarea în vederea creării unor sisteme care să convingă grupurile religioase să recurgă la asomare.

---

(1)  JO C 218, 11.9.2009, p. 65.

---