31.7.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 229/1

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind piața digitală ca motor al creșterii economice (aviz exploratoriu)

2012/C 229/01

Raportor: dna Laure BATUT

La 11 ianuarie 2012, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Președinția daneză a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Piața digitală ca motor al creșterii economice

(aviz exploratoriu).

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 10 mai 2012.

În cea de-a 481-a sesiune plenară, care a avut loc la 23 și 24 mai 2012 (ședința din 23 mai 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 141 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

1.   Introducere

1.1   Economia digitală transformă în profunzime obiceiurile și afectează întregul edificiu social și economic al societăților noastre. Securitatea și interoperabilitatea sa sunt fundamentale. Agenda digitală pentru Europa este una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020. Comitetul a adoptat deja numeroase avize pe tema consecințelor tehnologiilor digitale (1) asupra societăților în care trăim.

1.2   Conștientă de aceste provocări, Președinția daneză a solicitat CESE să identifice lacunele care împiedică transformarea acestor tehnologii în motoare ale creșterii economice. Comitetul consideră că dialogul social și cel civil ar trebui să facă parte integrantă din orice exercițiu de reflecție asupra economiei digitale, precum și din concertările și parteneriatele pe această temă.

1.3   Promovarea pieței de dragul pieței (2) nu reprezintă un scop în sine. Tehnologiile digitale trebuie să fie puse în serviciul economiei, fără să pună în pericol realizările economice, sociale, umane și culturale. Producția și comerțul online, precum și dezvoltarea economiei digitale modifică piața forței de muncă. CESE dorește o vizibilitate și o informare sporită pentru întreprinzători și pentru consumatori, precum și garanții adecvate pentru toți.

1.4   UE a rămas în urmă față de marii proiectanți și furnizori de acces (SUA) și de marii producători din domeniu (Asia). UE ar trebui să-și pună urgent în aplicare strategia digitală, în totalitate, și să-și reorienteze abordarea pentru a face față provocărilor pe termen scurt (precum drepturile de proprietate intelectuală) și pe termen lung (îmbătrânirea populației). În opinia CESE, prioritățile sunt: ambiția de a miza pe inteligența economică, ambiția de a suscita apariția unor lideri europeni, ambiția ca aceștia să-și instaleze în Europa centrele de decizie și activitățile de cercetare și dezvoltare, astfel încât toți cetățenii să poată beneficia de pe urma lor, construirea încrederii, creșterea competențelor tuturor cetățenilor, dezvoltarea productivității, includerea tehnologiilor digitale în cadrul strategiei de creștere economică durabilă.

Următoarele puncte reprezintă recomandările CESE:

2.   Declanșarea creșterii economice prin intermediul tehnologiilor digitale

2.1   În ceea ce privește infrastructurile utile, trebuie să se finalizeze rapid acoperirea întregului teritoriu european, inclusiv a țărilor și teritoriilor de peste mări (3). Accesul universal trebuie să fie garantat de operatori pentru toate zonele, chiar și pentru cele izolate. În opinia CESE, Comunicarea COM(2011) 942 privind creșterea încrederii în piața unică digitală ar putea să se dovedească insuficientă.

2.2   Accesul tuturor categoriilor de public  (4) la echipamente și la programe informatice și la formarea necesară pentru a le utiliza reprezintă cerințe preliminare esențiale. Un sfert din populație a atins vârsta senioratului. Această forță economică trebuie integrată. În opinia Comitetului, accesibilitatea trebuie să fie una dintre priorități.

2.3   TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor) trebuie să facă obiectul unor standarde definite împreună cu industria, IMM-urile și toate celelalte părți interesate din cadrul societății civile (5), în scopul de a garanta deplina interoperabilitate și compatibilitate a aplicațiilor și serviciilor legate de TIC și de a institui o politică de standardizare a TIC care să vină în sprijinul politicilor Uniunii [Rezoluția Parlamentului European din 21.10.2010 (6), punctele 69 și 72. CESE consideră util ca IMM-urile și părțile interesate din societate care participă la standardizare să beneficieze de asistență financiară.

2.4   Trebuie finalizate interconexiunile dintre rețelele europene pentru ca economia digitală să capete amploare și pentru ca oferta de bunuri și servicii să crească (avizul CESE 490/2012 – TEN/469).

2.5   Comitetul consideră că interoperabilitatea ofertei trebuie să fie organizată la nivelul UE. Standardizarea va permite părților interesate europene să aibă acces la noi piețe internaționale.

2.6   Comitetul s-a pronunțat deja în favoarea unui internet neutru și deschis  (7).

2.7   Piața internă trebuie să prezinte toate garanțiile de utilizare, în vederea valorificării potențialului cererii prin recurgerea la programe informatice gratuite și cu sursă deschisă.

2.8   CESE sprijină dezvoltarea unor standarde de interfață comune.

2.9   În opinia CESE, este indispensabilă asigurarea cooperării administrative între state membre, precum și lansarea unor servicii administrative transfrontaliere online, măsuri care ar putea fi facilitate prin recurgerea generalizată la Sistemul de informare al pieței interne (IMI). Această evoluție ar trebui să aibă loc în cadrul unei guvernanțe europene multilaterale (8).

2.10   Comerțul electronic duce la armonizarea ratelor naționale de TVA, ceea ce, în opinia CESE, va reprezenta un avantaj real pentru întreprinderi, precum și pentru cetățeni, cu condiția să nu servească drept pretext pentru a armoniza ratele în direcția valorii superioare.

2.11   Atât operatorii, cât și cetățenii ar trebui să poată localiza cu ușurință toate informațiile privind drepturile lor, pentru a-și putea efectua tranzacțiile transfrontaliere cu deplină încredere.

2.12   În opinia Comitetului, reprezentanții societății civile ar trebui să participe la crearea economiei digitale (a se vedea în acest sens Strategia Europa 2020 „Părțile interesate și societatea civilă”) și să fie invitați în cadrul negocierilor și al parteneriatelor. Având în vedere natura sa arborescentă, economia digitală pătrunde în întreaga societate. Orice proiect ar trebui să includă o dimensiune digitală și socială.

2.13   Tehnologiile digitale favorizează o economie bazată pe servicii, care poate duce la dezindustrializare și chiar la dispariția locurilor de muncă europene. În opinia CESE, în contextul căutării de noi piețe, trebuie ca în Europa inovarea și producția (construcția) în domeniul tehnologic să fie legate una de alta. Întreprinderile nou înființate (start-up) din sectorul tehnologiilor digitale ar trebui să aibă capacitatea de a-și atinge potențialul de creștere rapidă. CESE estimează că este urgent să ne întrebăm de ce contextul nu favorizează apariția unor mari furnizori de acces și a unor mari site-uri europene de vânzare online de notorietate mondială.

2.14   Formarea și învățarea pe tot parcursul vieții îi ajută pe salariați să-și păstreze locul de muncă. Tehnologiile digitale pot facilita aceste demersuri, în special pentru categoriile de populație din teritoriile izolate sau pentru cele vulnerabile. Formarea certificată în domeniul TIC este o necesitate pentru toți.

2.15   Până în 2015, 95 % din locurile de muncă vor presupune competențe legate de internet. Comitetul dorește ca măsurile luate să evite orice consecințe negative la locul de muncă, precum:

—	salariați supuși în permanență unei dictaturi a „urgenței” și unei supravegheri de natură aproape polițienească;

—	teleworking-ul, care este plătit lamentabil și care evită implicarea mediatorilor de conflicte sociale (a sindicatelor), în detrimentul indivizilor și, totodată, al drepturilor colective.

Pentru CESE, atât în economia digitală, cât și în afara ei, numai munca decentă trebuie luată în considerare, deoarece permite creșterea nivelului cererii globale.

3.   Crearea de creștere economică prin intermediul încrederii în economia digitală

3.1   Drepturile fundamentale

3.1.1   Comitetul dorește salvgardarea drepturilor și securității cetățenilor fără a li se prejudicia libertatea. În 2012 va fi analizată la nivel european o strategie de ansamblu privind securitatea internetului. Înființarea, până în 2013, a Centrului european de combatere a criminalității informatice va avea o deosebită importanță. CESE dorește ca UE să încurajeze apariția unui motor de căutare european puternic, de tip „Google”.

3.1.2   Comitetul pregătește un aviz privind protecția datelor cu caracter personal, domeniu de o importanță capitală [COM(2012) 10 final]. CESE a luat deja atitudine în favoarea dreptului la eliminarea datelor (9) și a drepturilor utilizatorilor internetului, în special ale celor mai tineri și ale persoanelor vulnerabile. Comitetul dorește ca propunerea Comisiei să fie adoptată cât mai rapid și să se țină seama de observațiile CESE, în ciuda opoziției care se face deja auzită în rândul anumitor furnizori de acces internet din afara UE.

3.1.3   CESE se așteaptă ca Uniunea să promoveze inovarea și să-și protejeze propriile produse creative. Brevetul european reprezintă o necesitate urgentă și, totodată, o oportunitate pentru piața unică digitală.

3.2   Dezvoltarea comerțului electronic

3.2.1   Fragmentarea ofertei de bunuri comerciale trebuie eliminată, deschizându-se frontierele atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori, astfel încât aceștia să aibă acces la prețuri competitive (http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/editions/cms6_en.htm).

3.2.2   Comitetul consideră că interoperabilitatea ofertei trebuie să fie organizată la nivelul UE. Standardizarea va permite părților interesate europene să aibă acces la noi piețe internaționale.

3.2.3   În opinia CESE, trebuie soluționate urgent problemele legate de achizițiile online prin eliminarea discriminărilor pe motiv de naționalitate sau de loc de reședință și prin crearea de condiții care asigură tuturor un drept de acces egal.

3.2.4   Ar trebui ca utilizatorii să fie informați cu ușurință cu privire la drepturile lor [COM(2011) 794 final] și la posibilitățile de a se apăra în justiție. Devine necesară crearea de ghișee unice online. Comitetul (10) ia notă cu satisfacție de faptul că Comisia precizează că un astfel de sistem nu ar trebui să-i priveze nici pe consumatori, nici pe comercianți de dreptul de a solicita despăgubiri în fața instanțelor judecătorești. Comisia ar trebui să integreze interfețele inteligente precum BATNA (Best Alternative to a Negotiated Agreement) în Directiva sa 2000/31/CE, pentru a nu rămâne în urmă în domeniul reglementărilor „de primă generație”. Faptul că consumatorii au posibilitatea de a obține o bună soluționare a conflictelor  (11) generate de relațiile de tip comercial este important, deoarece contribuie la creșterea cererii. Utilizatorii ar trebui să fie informați într-un mod clar și simplu cu privire la drepturile lor, iar informarea ar trebui să aibă în vedere toate tipurile de litigii produse online.

3.2.5   CESE consideră că textele europene ar trebui să confere cetățenilor același grad de încredere în piața digitală la care s-ar aștepta în propria lor țară. Consumatorii au nevoie de informații cu privire la oportunitățile existente pe piață pentru a acționa în calitate de utilizatori avizați. În acest sens, ar putea fi difuzat pe scară largă un ghid al serviciilor digitale destinat consumatorilor.

În contextul proiectului de directivă 2011/942, CESE îndeamnă autoritățile Uniunii să lanseze inițiative în următoarele domenii:

—	informarea operatorilor de servicii online și protecția utilizatorilor internetului;

—	sistemele inadecvate de plată și de livrare;

—	combaterea numărului excesiv de abuzuri.

3.2.6   Mijloace precum:

—	semnătura electronică securizată;

—	datarea automată a actelor;

—	interoperabilitatea sistemelor de semnături electronice;

—	recunoașterea reciprocă a organismelor de certificare (SSCD - Secure Signature Creation Devices, dispozitive securizate de creare de semnături), combinată cu acreditarea furnizorilor de servicii de certificare electronică;

—	Sistemul de protecție a consumatorilor și armonizarea căilor de atac [Directiva 2011/83 și documentul COM(2012) 100 final];

—	Raportul privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului;

—	Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului.

ar trebui să crească încrederea părților interesate, pe măsură ce se vor generaliza.

3.2.7   CESE rămâne un partizan al acțiunilor colective pentru obținerea unei despăgubiri eficiente a daunelor în situația încălcării drepturilor colective. Astfel s-ar completa protecția existentă asigurată atât prin căi de atac judiciare, cât și prin mecanisme alternative (12) (a se vedea Directiva 98/27/CE din 19 mai 1998). Trebuie să se asigure condiții de concurență loială în cadrul pieței interne [Preambulul TFUE, alineatul (4)]. Principiul dreptului la o cale de atac eficientă este un drept fundamental, care figurează în Carta drepturilor fundamentale a UE (art. 47).

3.2.8   Comitetul salută comunicarea Comisiei privind legislația în materie de vânzare  (13). Consumatorii au nevoie de securitate juridică. CESE constată cu satisfacție că propunerea sa privind „un al doilea regim” a fost reținută de către Comisie, deși ar fi preferat două texte separate (unul pentru B2B și celălalt pentru B2C).

3.2.9   Comitetul așteaptă cu interes agenda consumatorului european [COM(2011) 777 final/2], anunțată de Comisie, care va evalua impactul revoluției digitale asupra comportamentului consumatorilor. Pentru a dubla volumul comerțului electronic și a-l transforma într-o pârghie a creșterii economice, este nevoie de un cadru paneuropean pentru identificarea, autentificarea și semnătura electronică [COM(2011) 942 final].

3.3   Garantarea securității comerțului

3.3.1   Pentru a combate pirateria și contrafacerile, proiectul vamal „FISCUS” (14) are ca obiectiv instalarea de controale online în întreaga UE. CESE consideră că serviciile vamale trebuie consolidate, atât în ceea ce privește personalul, cât și controalele efectuate. Observatorul european al contrafacerii și pirateriei ar putea beneficia de o mai bună vizibilitate și ar trebui să aibă la dispoziție instrumente pe măsura provocărilor economice și de securitate publică.

3.3.2   Reglementarea trebuie să faciliteze efectuarea de anchete de către serviciile administrative, pornind de la fluxurile financiare suspecte de pe internet. Serviciilor vamale le-ar putea fi conferită misiunea de protecție a patrimoniului cultural și imaterial european, iar rolul lor de a oferi asistență IMM-urilor ar putea fi consolidat, utilizându-se în acest sens baze de date precum cea privind accesul la piețe, serviciul de asistență „Exporturi” sau portalul unic de informare virtuală.

3.4   Comitetul dorește ca cetățeanul să dispună de o cartă privind guvernanța și transparența. CESE consideră că este urgent să se reglementeze comerțul electronic, inclusiv plățile electronice și plățile prin telefon.

3.4.1   În opinia CESE, securitatea noilor mijloace electronice de plată trebuie să fie garantată prin norme instituite de către autoritățile publice. Pentru moment, numai actorii privați (operatorii) instituie astfel de norme și dețin controlul asupra normelor și a interoperabilității lor. CESE consideră nefastă situația în care o țară terță ar avea posibilitatea de a controla orice mișcare financiară europeană.

4.   Dezvoltarea productivității și a creșterii economice bazate pe incluziune

4.1   Un context favorabil creșterii economice

4.1.1   Piața digitală are nevoie de o guvernanță europeană care să fie loială și să respecte drepturile cetățenilor. După 2015, ar trebui ca ghișeul unic pentru bunuri și servicii să ofere asistență părților interesate din cadrul economiei europene. Întreprinderile din sectorul digital trebuie să se conformeze principiilor RSI și dialogului social.

4.1.2   Piața unică digitală rămâne fragmentată sub formă de piețe naționale. Adoptarea unei legislații unificate ar da operatorilor economici posibilitatea de a face economii de scară. CESE estimează că Comisia ar trebui să creeze sinergii între activitățile direcțiilor sale generale pentru a construi o poziție puternică de lider, necesară pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale în întreaga Uniune și pentru recuperarea tuturor întârzierilor acesteia; este urgent ca UE să se echipeze cu echivalentul european al „Sillicon Valley”, care să grupeze atât creierele, cât și capitalurile publice și private capabile să riște si să creeze societăți mixte de succes.

4.1.3   Comitetul reamintește avizul său privind e-incluziunea, în care evocă posibile remedii la adresa inegalităților de acces la tehnologiile digitale; CESE dorește ca Uniunea să recunoască accesul la infrastructura și instrumentele digitale ca pe un drept fundamental și să transforme tehnologiile digitale într-un instrument în slujba incluziunii.

4.2   Întreprinderile și acțiunile lor „digitale” în favoarea creșterii economice

4.2.1   Economia digitală trebuie să vizeze o creștere rapidă a PIB-ului, în special prin finanțarea întreprinderilor recent înființate (de tip start-up). O anumită start-up americană deține astăzi un capital de circa 75 de miliarde EUR. Promovarea inovării trece prin adoptarea de modele economice bazate pe creșterea economică și duce la creșterea ofertei online.

4.2.2   Gradul de acceptare pe piață a noilor servicii depinde de capacitatea IMM-urilor de a se angaja în domeniul tehnologiilor digitale (15) și de a fi interoperabile. În acest scop, proiectele lor concrete ar trebui să beneficieze de asistență. CESE solicită Președinției să facă bilanțul următoarelor măsuri:

—	lansarea de parteneriate între autoritățile publice din fiecare stat membru și principalele părți interesate din domeniul tehnologiilor digitale;

—	utilizarea alocației de 300 de milioane de euro pentru întreprinderile care dezvoltă infrastructuri dedicate economiilor de energie, precum și tehnologiile inteligente aferente.

4.2.3   Plățile electronice prin carduri și telefoane mobile: ar trebui ca Europa să păstreze în aceste domenii un avans comparabil cu cel în materie de carduri inteligente, care a dus la o reducere considerabilă a fraudelor.

4.2.4   Proiectul SEPA (Single Euro Payments Area – Zona unică de plăți în euro, regulament din februarie 2012, care a stabilit că, începând cu 1 februarie 2014, transferurile de credite și debitările directe naționale vor fi înlocuite cu echivalentul lor european) cuprinde principalele instrumente pentru plățile de mică valoare. În opinia CESE, comisioanele între bănci și cele între statele membre ar trebui armonizate. Concurența nu trebuie să stingherească inovarea, nici să creeze costuri suplimentare pentru consumator.

4.2.5   CESE consideră că este nevoie de un cadru adecvat pentru a ajuta IMM-urile să intre pe piața digitală ca pe orice altă piață.

a)

pe plan intern: 4.2.6.1 CESE preconizează definirea la nivel european a domeniului economiei digitale și integrarea sa în standardele de contabilitate. Acest domeniu ar putea include bunurile digitale sau care pot fi digitalizate, precum și bunurile care necesită TIC. 4.2.6.2 În opinia Comitetului, ar trebui ca în evaluarea întreprinderilor să fie incluse și activele digitale pe care acestea le dețin. 4.2.6.3 Ar trebui ca măsurarea impactului real al sectorului TIC asupra întreprinderilor și asupra avuției naționale să se facă pe baza unor criterii definite la nivel european. 4.2.6.4 Instituirea statutului societății private europene (2008) (16) [propunerea legislativă COM(2008) 396 final] va permite IMM-urilor să se dezvolte, facilitându-le activitățile comerciale transfrontaliere.

b)

pe plan extern: 4.2.7.1 Un mediu industrial favorabil este util pentru economia bazată pe cunoaștere, facilitând investițiile, utilizarea transfrontalieră a TIC și activitatea digitală. IMM-urile suferă însă de pe urma fragmentării juridice și tehnice, a lipsei de transparență și a modurilor de livrare, adesea inadaptate. 4.2.7.2 Modelele de succes, precum DiSCwise (DG TREN, In Freight Transport Logistics Action Plan) ar putea fi o sursă de inspirație pentru alte întreprinderi, pentru a crea locuri de muncă și creștere economică (transport inteligent). 4.2.7.3 Mondializare: pentru a rămâne competitivă în materie de produse cu înaltă valoare adăugată, UE are nevoie de crearea de consorții de exportare, de clustere care să faciliteze cercetarea și dezvoltarea, recunoscute în statele membre pentru a încuraja internaționalizarea IMM-urilor (http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=4968).

4.2.8   Informatica dematerializată (Cloud Computing) poate fi utilă pentru IMM-uri (17), cu condiția de a se garanta efectiv securitatea datelor, care reprezintă o miză majoră pentru „giganții” serviciilor online și furnizorii de acces la internet (FAI). Comisia Europeană ar trebui să pună accentul pe dematerializare în beneficiul IMM-urilor și să le faciliteze acestora accesul la cloud (prin acțiuni de formare și ajutor financiar).

4.2.9   Uniunea ar trebui să mizeze mai mult pe informarea întreprinderilor cu privire la posibilitățile de care dispun pentru a obține fonduri și să difuzeze ideea obligațiunilor pentru finanțarea proiectelor  (18).

4.2.9.1.1   CESE recomandă facilitarea investițiilor în capital de risc în beneficiul cercetătorilor și al întreprinderilor inovatoare [COM(2011) 702 final – Întreprinderi mici într-o lume mare].

4.2.10   Comitetul recomandă elaborarea unui ghid privind accesul întreprinderilor la economia digitală transfrontalieră.

4.3   Drepturile de proprietate intelectuală

4.3.1   Pentru CESE, este vital ca Uniunea să protejeze creativitatea, garantă a propriului viitor, atât pe plan intern, cât și extern. Excepția culturală trebuie menținută, întrucât face parte din diversitatea europeană. Este de dorit ca măsurile de protecție în curs de elaborare să nu o pună în pericol, în avantajul creațiilor americane.

4.3.2   , articolul 118 din TFUE asigură la ora actuală protecția drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul Uniunii; cele 27 de state au însă modalități diferite de a controla utilizarea internetului.

4.3.3   , Uniunea reexaminează politica de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) în țările terțe prin integrarea conceptului de reciprocitate și a negocierilor multilaterale, de exemplu în cazul ACTA (ACTA: Acordul comercial împotriva contrafacerii, distinct de OMC, semnat de Comisie și de 22 de state membre în ianuarie 2012).

4.3.4   Comitetul a adoptat un aviz privind DPI  (19), care preconizează ca abordarea acestora să nu fie de natură exclusiv patrimonială și financiară.

4.3.4.1   În perspectiva viitoarei propuneri legislative a Comisiei (2012), Comitetul insistă asupra necesității de a consulta organizațiile reprezentative ale drepturilor și intereselor în cauză (20). CESE insistă asupra transparenței și controlului organismelor de gestionare a drepturilor de autor și a drepturilor conexe. În ceea ce privește taxa pentru copie privată, Comitetul consideră că este inechitabilă întrucât face parte integrantă din fair use. Trebuie să se facă distincție între cetățeanul care descarcă conținuturi pentru uzul propriu și persoana care desfășoară o activitate în scop lucrativ bazată pe contrafacere pe scară largă. Industriile culturale nu trebuie să se transforme în mașini de făcut bani, iar internetul nu trebuie să devină nici el un instrument de privatizare a culturii și a cunoașterii.

4.3.4.2   Parlamentul European a primit o petiție europeană în care figurează peste 2 milioane de semnături (www.AVAAZ.org), prin care i se solicită să „protejeze un internet liber și deschis și să refuze semnarea ACTA”. Este important să menționăm că China, Rusia, Brazilia și India, țări din care provin numeroase produse contrafăcute, nu figurează printre semnatarii ACTA.

Comitetul consideră că poziția sa nu a fost luată în considerare în legătură cu acordul internațional ACTA  (21). Comitetul propune ca în situația aplicării ACTA, Comisia să asigure protecția libertății cetățenilor și a capacității lor de creație.

4.3.5   În opinia CESE  (22), pentru a se evita deturnările de trafic și dumping-ul digital, protejând totodată drepturile de autor, crearea unui Cod european privind drepturile de autor ar putea elimina toate ambiguitățile referitoare la legislația fiscală aplicabilă.

4.4   Sectorul public

4.4.1   Achizițiile publice, reprezentând 20 % din PIB, trebuie la rândul lor să fie securizate.

4.4.2   CESE consideră necesar ca administrația publică să poată fi rapid accesibilă online, prin intermediul securizării identificării electronice și a semnăturilor electronice pentru toți: cetățeni, servicii administrative, întreprinderi, participanți la achiziții publice.

4.4.3   În ceea ce privește sectorul public, statele membre și Comisia recurg la „evaluarea reciprocă” a implementării Directivei privind serviciile. Comitetul preconizează evaluarea Directivei privind serviciile din perspectiva oportunităților pe care le creează pentru piața unică digitală.

4.4.3.1   CESE este convins că piața internă digitală poate să dezvolte oferta publică prin intermediul securității juridice și al tehnologiei: economiile rezultate din soluțiile în materie de servicii publice inteligente creează posibilitatea unor achiziții publice transfrontaliere „fără sincope”.

4.4.4   Revizuirea de către Comisie a Directivei privind reutilizarea informației din sectorul public (ISP)  (23) poate simplifica activitatea întreprinderilor și a persoanelor fizice (a se vedea Avizul TEN/478, în curs de redactare).

5.   Transformarea tehnologiilor digitale în pârghie a creșterii economice durabile

5.1   Crearea la nivelul UE a unui economii sociale de piață durabile și cu grad înalt de competitivitate necesită creativitate și inovare. Tehnologiile digitale reprezintă un mijloc, dar și o valoare în sine, care nu poate fi redusă la dimensiunea sa mercantilă.

5.2   Comitetul consideră că ar trebui să existe o strategie specifică, care să garanteze caracterul „durabil” al pieței unice digitale.

5.3   Ar trebui să se efectueze anchete pentru a măsura amprenta de carbon a întreprinderilor active pe piața digitală, acesta fiind și cadrul în care ele se extind. Comitetul estimează că tehnologiile inteligente pot optimiza consumul global de energie, reducând astfel emisiile de CO2.

5.4   Echipamentele din domeniul digital trebuie să nu mai producă amprentă de carbon; gestionarea în Europa a deșeurilor provenite din sistemele TIC (cu recuperarea metalelor rare) reprezintă o piață potențială importantă și ar putea împiedica poluarea în țările terțe.

5.5   Comitetul solicită Președinției ca în cursul acestui an 2012, consacrat îmbătrânirii active, să se pună în evidență dimensiunea productivă a TIC în materie de gestionare a îngrijirilor medicale și sociale, în special în cazul îmbătrânirii populației, de menținere la locul de muncă prin diminuarea eforturilor fizice pe care acesta le presupune și, în general, de comunicare, combatere a izolării, servicii medicale la distanță, robotică și asigurarea securității personale. Toate aceste domenii reprezintă oportunități de piață și de creare de noi tipuri de locuri de muncă și de creștere economică.

5.6   Pentru ca Uniunea să-și poată integra piața digitală, este necesară finalizarea marilor proiecte din cadrul politicii spațiale. Trebuie alocate mijloacele necesare în acest sens. CESE regretă că Galileo și sistemul său global de navigație prin satelit (GNSS) nu sunt încă operaționale, în timp ce întreaga Europă și restul lumii utilizează modelul american GPS (24).

---

(1)  Principalele avize ale CESE pe această temă:

JO C 318, 23.12.2006, p. 20; JO C 157, 25.5.1998, p. 1; JO C 376, 22.12.2011, p. 62; JO C 143, 22.5.2012, p. 69; JO C 318, 29.10.2011, p. 99; JO C 318, 29.10.2011, p. 105; JO C 68, 6.3.2012, p. 28; JO C 248, 25.8.2011, p. 144; JO C 97, 28.4.2004, p. 21; JO C 175, 27.7.2007, p. 91; JO C 77, 31.3.2009, p. 60; JO C 175, 28.7.2009, p. 8; JO C 218, 11.9.2009, p. 36; JO C 277, 17.11.2009, p 85; JO C 48, 15.2.2011, p. 72; JO C 54, 19.2.2011, p. 58; JO C 107, 6.4.2011, p. 44; JO C 107, 6.4.2011, p. 53; JO C 107, 6.4.2011, p. 58; JO C 376, 22.12.2011, p. 92; JO C 24, 28.1.2012, p. 40; JO C 318, 29.10.2011, p. 9; JO C 143, 22.5.2012, p. 120.

(2)  JO C 175, 28.7.2009, p. 43.

(3)  JO C 44, 11.2.2011, p. 178.

(4)  JO C 318, 29.10.2011, p. 9.

(5)  JO C 376, 22.12.2011, p. 69.

(6)  JO C 70 E, 8.3.2012, p. 56-57.

(7)  JO C 24, 28.1.2012, p. 139.

(8)  JO C 376, 22.12.2011, p. 92.

(9)  JO C 143, 22.5.2012, p. 120.

(10)  JO C 162, 25.6.2008, p. 1.

(11)  Avizul CESE privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum (Regulamentul SOL) (încă nepublicat în JO).

(12)  JO C 162, 25.6.2008, p. 1.

(13)  Avizul CESE privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind legislația europeană comună în materie de vânzare și Comunicarea Comisiei către Parlamentului European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – O legislație europeană comună în materie de vânzare în vederea facilitării tranzacțiilor transfrontaliere în cadrul pieței unice, JO C 181, 21.6.2012, p. 75.

(14)  JO C 143, 22.5.2012, p. 48.

(15)  JO C 80, 3.4.2002, p. 67.

(16)  JO C 125, 27.5.2002, p. 100.

(17)  JO C 24, 28.1.2012, p. 40.

(18)  JO C 143, 22.5.2012, p. 116 și JO C 143, 22.5.2012, p. 134.

(19)  JO C 68, 6.3.2012, p. 28.

(20)  A se vedea nota de subsol anterioară.

(21)  JO C 24, 28.1.2012, p. 139.

(22)  JO C 143, 22.5.2012, p. 69.

(23)  Avizul CESE privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, JO C 191, 29.6.2012, p. 129.

(24)  Avizul CESE privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit, JO C 181, 21.6.2012, p. 179.

---