27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/223

—

își exprimă rezervele cu privire la faptul că denumirea aleasă pentru program „Sănătate pentru creșterea economică” reduce sănătatea la utilitatea sa pur economică, în loc să plaseze omul în centrul atenției;

—

salută obiectivele generale ale programului;

—

se întreabă dacă resursele financiare prevăzute, în valoare totală de 446 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020, vor fi suficiente, în ciuda creșterii înregistrate față de programele anterioare. Regretă faptul că Comisia nu a decis să pună la dispoziție resurse considerabil mai mari având în vedere beneficiile economice care pot rezulta din evitarea costurilor cauzate de boli și a concediilor medicale;

—

salută dispoziția conform căreia granturile pot fi acordate doar atunci când se constată o valoarea adăugată europeană clară; reamintește că această valoare adăugată inovatoare ar trebui definită ținând seama de interesul pacienților și nu doar de scopuri comerciale și reducerea costurilor sănătății;

—

este de părere că cofinanțarea măsurilor ar trebui reglementată în conformitate cu principiile care guvernează fondurile structurale, pentru a permite regiunilor mai puțin dezvoltate să beneficieze de o finanțare corespunzătoare;

—

așteaptă ca și autoritățile locale și regionale și ONG-urile să fie implicate în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea programului, precum și a diverselor proiecte și studii.

Raportor

dl Tilman TÖGEL (DE-PSE), membru al Parlamentului landului Saxonia-Anhalt

Document de referință

„Sănătate pentru creșterea economică”, al treilea program multianual de acțiune a UE în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020

COM(2011) 709 final

1.

Comitetul Regiunilor sprijină eforturile și inițiativele orientate către asigurarea unei asistențe medicale publice pentru cetățenii Europei și către organizarea acesteia pe baza celor mai noi cunoștințe științifice, pentru binele oamenilor. Acesta trebuie să fie obiectivul urmărit de toți actorii politicii de sănătate și ai sistemului de sănătate, la nivel european, național, regional și local;

2.

Comitetul Regiunilor subliniază, în acest context, că o politică durabilă în domeniul sănătății trebuie să țină seama întotdeauna de factorii care promovează sănătatea și previn bolile, cum ar fi situația socială, stilul de viață, cultura, educația, factorii de mediu și condițiile-cadru sociale. Pentru a identifica factorii de risc la un moment cât mai timpuriu și pentru a acționa împotriva consecințelor lor negative cât mai rapid cu putință, este, de asemenea, necesar să se constituie rețele care să cuprindă inovațiile din toate domeniile sociale relevante;

3.

Comitetul Regiunilor consideră că modul în care programul stabilește priorități ascunde riscul ca inegalitățile din domeniul sănătății să fie reduse la accesul inegal la anumite tipuri de tratamente, eclipsând astfel eforturile de eliminare a diferențelor sociale care stau la baza acestor inegalități;

4.

Titlul programului aflat în discuție face trimitere la un concept de creștere care nu este deloc definit. Prin urmare, utilizarea acestui concept drept obiectiv al programului ridică semne de întrebare, atâta timp cât lipsește o analiză în această privință. Chiar dacă programul promovează în mod prioritar inovațiile în mecanismele de comunicare dintre actorii cei mai diverși din domeniul sănătății, în centul atenției trebuie să se afle omul și sănătatea acestuia. Deși corelația dintre creșterea economică și investițiile în sistemul de sănătate ar trebui în general evidențiată, propunerea se concentrează în mod excesiv asupra acestui aspect. Aceasta ascunde riscul ca investițiile în sănătate să fie privite doar dintr-o perspectivă economică, ceea ce ar duce astfel la concluzia că la nivelul UE nu se poate acționa decât cu jumătăți de măsură pentru a promova o bună condiție fizică și psihică;

5.

În acest context, Comitetul Regiunilor își exprimă încă o dată îngrijorarea cu privire la faptul că măsurile de consolidare a finanțelor publice se realizează cel mai adesea în defavoarea investițiilor din sectorul public, fiind astfel afectate și calitatea și stabilitatea sistemelor de sănătate. De aceea, Comitetul Regiunilor consideră că asigurarea asistenței medicale este prioritară. Comitetul consideră că sinergiile care pot apărea prin parteneriate public-privat pot fi realizate și în cadrul acestui program, astfel încât sistemele de sănătate să poată face față viitoarelor provocări;

6.

recunoaște și sprijină eforturile Comisiei Europene de a continua prin prezentul program de acțiune a UE „Sănătate pentru creșterea economică” programele din domeniul sănătății, ținând seama de obiectivele strategice ale „Agendei Europa 2020”. Este salutat în special faptul că se pune accentul pe sisteme de sănătate inovatoare și durabile, pe utilizarea îmbunătățită a resurselor, pe măsuri de promovare a sănătății, pe prevenirea bolilor și pe constituirea unor rețele transfrontaliere în vederea evitării și combaterii amenințărilor la adresa sănătății;

7.

își exprimă rezervele cu privire la faptul că denumirea aleasă pentru program „Sănătate pentru creșterea economică” reduce sănătatea la utilitatea sa pur economică, în loc să plaseze omul în centrul atenției. Astfel, numele programului nu corespunde obiectivelor programului menționate, de exemplu, la articolul 4 alineatul (2) „Creșterea accesului la asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățeni” și alineatul (4) „Protejarea cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății”;

8.

solicită Comisiei să reflecteze asupra faptului că numele ales al programului poate părea discriminatoriu pentru persoanele bolnave și cele cu handicap, întrucât sugerează că doar persoanele sănătoase pot contribui la creșterea economică și că doar ele sunt relevante din punct de vedere economic. În acest context nu se analizează faptul că și persoanele bolnave și cele cu handicap pot participa cu drepturi egale la viața profesională, putându-și aduce astfel o contribuție economică valoroasă, în măsura în care sunt beneficiază de măsuri de sprijin;

9.

constată în acest context că este dificil de recunoscut o legătură substanțială între programul aflat în discuție și Strategia OMS „Sănătate 21 - Sănătate pentru toți în secolul 21”, acestea nefiind orientate către obiective comparabile. OMS menționează drept obiective ale unei strategii în domeniul sănătății necesitatea urgentă de a elimina inegalitățile de natură economică și socială în vederea îmbunătățirii sănătății întregii populații. Organizația solicită, totodată, instituirea unor măsuri pentru persoanele care au nevoie specială de ajutor și care sunt afectate în mod special de boală, eliminarea penuriei de servicii de sănătate, precum și a handicapurilor medicale și sociale (punctul II al Preambulului Declarației OMS „Sănătate 21”, adoptată la cea de-a 51-a adunare a OMS). Aceste aspecte lipsesc din programul examinat, care subliniază în mod unilateral șansele de dezvoltare economică. Comitetul așteaptă din partea Comisiei să coopereze strâns cu Comitetul regional al OMS în vederea elaborării viitoarei strategii europene pentru sănătate „Sănătatea 2020”;

10.

salută faptul că programul prezentat urmează să continue primul program de acțiune (2003-2007) și cel de-al doilea program de acțiune care durează până în 2013;

11.

critică în acest context faptul că nu s-a realizat o evaluare a acestor programe și observă că „Rezumatul evaluării ex post a programului în domeniul sănătății publice pentru 2003-2007 și al evaluării de la jumătatea perioadei a programului în domeniul sănătății pentru 2008-2013”, prezentat la punctul 6.5.3 al Fișei financiare, nu este suficient pentru a evalua recomandările Curții de Conturi și transpunerea recomandărilor în acest program;

12.

salută obiectivele generale ale programului formulate la articolul 2:

13.

regretă că autoritățile locale și regionale, care sunt de regulă responsabile pentru crearea condițiilor unei stări de sănătate bune, precum și pentru asigurarea asistenței medicale în funcție de nevoi și pentru organizarea serviciilor de sănătate, nu sunt implicate, așa cum ar fi fost necesar, și că reprezentanții grupurilor de interese nu au fost consultați în prealabil;

14.

așteaptă, de aceea, ca și autoritățile locale și regionale și ONG-urile să fie implicate în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea programului, precum și a diverselor proiecte și studii;

15.

observă în mod critic că în proiectul de regulament se introduc concepte și instrumente noi, al căror conținut și domeniu de aplicare nu sunt decât parțial inteligibile. Astfel, nu este suficient de clar ce „instrumente și mecanisme comune la nivelul UE pentru a aborda deficitul de resurse, atât umane cât și financiare și facilitarea asimilării inovării în domeniul asistenței medicale…”, așa cum se menționează la primul obiectiv, trebuie elaborate. Noile instrumente nu trebuie să ducă la crearea unor structuri, costuri sau la cheltuieli administrative redundante;

16.

sprijină intenția programului de a orienta factorii de decizie politică și angajații din domeniul sănătății și din instituțiile medicale către adoptarea unor produse și servicii inovatoare și de valoare înaltă în cadrul instrumentelor, mecanismelor și orientărilor dezvoltate în domeniul sănătății. Astfel vor fi generate pe termen lung economii în materie de costuri și va fi totodată mărit gradul de eficiență și de durabilitate al sistemelor de sănătate. Comitetul propune să se reflecteze la crearea pe termen mediu a unui sistem de stimulente complementar, care să răsplătească eforturile depuse și să sprijine obținerea unor astfel de efecte;

17.

salută obiectivele referitoare la îmbunătățirea accesului la cunoștințele de specialitate și la informațiile medicale privind boli specifice la nivel transfrontalier și dezvoltarea unor soluții și orientări comune privind îmbunătățirea calității în domeniul asistenței medicale și al siguranței pacienților. Actorii și factorii de decizie din cadrul politicii de sănătate și lucrătorii din domeniul sănătății trebuie încurajați să utilizeze cunoștințele de specialitate adunate în rețelele de referință europene și să pună în practică orientările elaborate. În acest context ar trebui avute în vedere și programe de schimb pentru diversele categorii de personal din domeniul sănătății, cum ar fi medicii, asistentele sanitare, infirmierele, îngrijitorii și experții în materie de sănătate;

18.

este de acord cu cerința de a promova cooperarea cu privire la evaluarea tehnologiei medicale și de a investiga potențialul e-sănătății și cere ca cooperarea urmărită în domeniul registrelor de pacienți electronice să respecte standardele și cerințele protecției datelor, ale confidențialității medicale și ale dreptului pacienților de a decide ei înșiși;

19.

consideră că punerea accentului pe identificarea, difuzarea și promovarea aplicării măsurilor și proiectelor exemplare în vederea promovării sănătății și a prevenirii bolilor cauzate, printre altele, de fumat, alimentație incorectă, lipsa activității fizice, abuzul de alcool și contactele sexuale neprotejate, constituie o abordare corectă. În plus, așteaptă să fie abordată și rezistența în creștere la antibiotice și rolul jucat în această privință de utilizarea antibioticelor în domeniul creșterii animalelor, în special al creșterii intensive a animalelor, precum și necesitatea prevenirii prin vaccinare a îmbolnăvirilor. Tema neabordată în prezent a inegalităților în materie de sănătate, a sănătății psihice, a factorilor sociali determinanți ai sănătății și a confortului psihic trebuie inclusă în program și tratată și sub aspectul raportului său cu criza financiară și economică în curs;

20.

sprijină acțiunile eligibile, definite la articolul 4 alineatul (1), în special cu privire la dezvoltarea cooperării privind evaluarea tehnologiei medicale, creșterea interoperabilității aplicațiilor de e-sănătate, în vederea consolidării drepturilor pacienților;

21.

solicită ca în completarea cooperării privind evaluarea impactului tehnologiilor să se realizeze evaluări ale impactului asupra sănătății (Health Impact Assessment), în special cu privire la strategiile, planurile sau programele actuale sau cele noi care urmează să fie puse în aplicare din sectorul sănătății, precum și din afara acestuia.

22.

solicită ca, atunci când se elaborează măsuri coordonate la nivelul UE cu obiectivul de a permite pacienților să utilizeze posibilitățile de tratament transfrontaliere, să se ia în considerare includerea în această cooperare și a grupurilor de autoajutorare ale pacienților, pe lângă statele membre, organizațiile pacienților și grupurile de interese;

23.

sprijină „transmiterea cunoștințelor”, care este promovată în mod prioritar de program, și observă că, în acest context, un obiectiv central al trebui să constea în dotarea factorilor de decizie și a instituțiilor cu rol de pregătire a deciziilor cu capacități metodologice, pentru a dezvolta abordări pe măsură, orientate tematic, la nivel național și regional, care să permită punerea în aplicare a unor soluții corespunzătoare în structurile și sistemele specifice ale fiecărei țări, care au evoluat în funcție de tradițiile naționale;

24.

salută accentul pus pe măsurile de combatere a deficitului de forță de muncă în domeniile sănătății și îngrijirii și speră că măsurile care vizează menținerea durabilă a forței de muncă în aceste domenii nu vor fi contracarate prin atragerea personalului calificat din alte state membre;

25.

subliniază în acest sens că formarea specialiștilor din domeniul sănătății și al îngrijirii trebuie să se orienteze pe viitor după cerințele secolului 21, așa cum se afirmă în Raportul Lancet „O nouă inițiativă globală privind reforma formării specialiștilor în domeniul sănătății”. Solicită, de asemenea, continuarea dialogului privind reorientarea formării specialiștilor din domeniul sănătății în cadrul organelor competente ale UE;

26.

salută toate acțiunile propuse la articolul 4 alineatele (2) și (3) în vederea îmbunătățirii accesului cetățenilor la o asistență medicală mai bună și mai sigură, precum și în vederea prevenirii bolilor și speră ca, pe lângă crearea unor rețele și/sau centre de referință, în special pentru studiul, cercetarea, diagnosticarea și tratamentul bolilor cu prevalență și incidență scăzute în Europa, schimbul de bune practici și un sistem de cunoaștere în materie de sănătate, să se elaboreze în special orientări privind utilizarea precaută a antibioticelor și să se ia în acest context măsuri privind utilizarea în general mai precaută a medicamentelor de către populație, în special a celor pentru care nu este nevoie de rețetă;

27.

recunoaște importanța protecției cetățenilor împotriva amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății prin elaborarea unor concepte comune în vederea consolidării capacității de protecție și a coordonării în cazul unor urgențe în domeniul sănătății, înțelegându-se de la sine că aceste abordări trebuie să respecte prerogativele naționale și regionale și că mecanismele de cooperare transfrontalieră trebuie să fie definite cu respectarea acestor prerogative;

28.

în acest context, subliniază clar că competențele în materie de protecție împotriva bolilor și catastrofelor care revin nivelului local și regional în statele membre necesită participarea obligatorie a acestor niveluri la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea acestor măsuri;

29.

subliniază, de asemenea, importanța promovării sănătății la locul de muncă. De aceea, în cadrul politicii lor de sănătate, statele membre trebuie să ancoreze ferm promovarea sănătății în mediul economic și la locul de muncă;

30.

se întreabă dacă resursele financiare prevăzute, în valoare totală de 446 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020, vor fi suficiente, în ciuda creșterii înregistrate față de programele anterioare. Regretă faptul că Comisia nu a decis să pună la dispoziție resurse considerabil mai mari având în vedere beneficiile economice care pot rezulta din evitarea costurilor cauzate de boli și a concediilor medicale;

31.

se așteaptă ca fondurile, care sunt de fapt prea mici, să fie distribuite în mod transparent și echilibrat și să fie implicat la timp în elaborarea criteriilor de distribuție, în special în cazul programelor de lucru anuale, prevăzute la articolul 11 alineatul (1);

32.

solicită ca partea de fonduri din bugetul total destinată contractelor de servicii să fie clar delimitată și ca rezultatele acestor contracte să fie accesibile statelor membre, regiunilor și altor părți interesate;

33.

salută deschiderea programului și pentru țări terțe, deoarece în special aspectele asistenței medicale preventive transfrontaliere, eliminării deficitului de personal de specialitate și protecției împotriva catastrofelor trebuie gândite „transfrontalier”;

34.

atrage atenția cu privire la legăturile cu Gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) și utilizarea efectelor pozitive și a posibilităților acesteia, în special în regiunile frontaliere ale statelor membre;

35.

salută în principiu faptul că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), granturile pot fi acordate doar atunci când se constată o valoarea adăugată europeană clară; reamintește că această valoare adăugată inovatoare ar trebui definită ținând seama de interesul pacienților și nu doar de scopuri comerciale și reducerea costurilor sănătății;

36.

regretă însă faptul că doar afirmațiile de la punctul 6.5.2. al fișei financiare definesc un cadru pentru o astfel de valoare adăugată, în măsura în care menționează că pentru a atinge obiectivele programului este nevoie de cooperare, coordonare și sprijin la nivel european. Acestea constituie însă condiția prealabilă pentru ca acțiunea europeană, adică supranațională, să fie justificată în conformitate cu principiul subsidiarității, aflat la baza articolului 168;

37.

observă că aspectele referitoare la valoarea adăugată a implicării UE, formulate la punctul 6.5.2 al fișei financiare, cum ar fi „acțiuni care ar putea duce la un sistem de evaluare comparativă; îmbunătățirea economiilor de scară prin evitarea pierderile datorate redundanței și optimizarea utilizării resurselor financiare” necesită o bază verificabilă, pentru a se putea constata această valoarea adăugată;

38.

este de părere că cofinanțarea măsurilor conform articolului 7 alineatul (3) ar trebui reglementată în conformitate cu principiile care guvernează fondurile structurale, pentru a permite regiunilor mai puțin dezvoltate să beneficieze de o finanțare corespunzătoare;

39.

salută simplificarea propusă a procedurii de solicitare și gestionare a acțiunilor și evidențiază faptul că cheltuielile administrative din prezent, impuse de programul actual (2007-2013), au dus la utilizarea redusă a acestuia.