27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/211

—

salută inițiativa Comisiei Europene de a elabora această propunere de regulament privind orientările pentru rețelele de telecomunicații transeuropene;

—

subliniază prioritățile stabilite în acest document – rețele de mare viteză, prestarea transfrontalieră de servicii publice, accesul la informații din sectorul public și la servicii multilingve, siguranță și securitate și furnizarea de servicii energetice inteligente – acestea sunt toate domenii în care orașele și regiunile sunt în același timp actori, furnizori și beneficiari;

—

recunoaște importanța rețelelor de telecomunicații transeuropene pentru competitivitatea internațională și dezvoltarea durabilă a UE și subliniază necesitatea intensificării schimbului de experiențe și de bune practici între statele membre și alte regiuni;

—

ia notă de potențialul noului cadru financiar de a contribui hotărâtor la atenuarea decalajului digital și la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și de a satisface totodată necesități majore de natură socială, culturală și economică ale cetățenilor Europei;

—

subliniază faptul că serviciile mobile wireless eficiente, care vin în completarea conexiunilor rapide de comunicații, sunt esențiale în promovarea competitivității regionale, a accesibilității și a egalității între cetățeni și reamintește că tuturor cetățenilor, indiferent unde ar locui, trebuie să li se garanteze o infrastructură eficientă a societății informaționale.

Raportor

dl Alin-Adrian NICA (RO-ALDE), primarul comunei Dudeștii Noi

Document de referință

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind o serie de orientări pentru rețelele de telecomunicații transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE

COM(2011) 657 final

1.

salută inițiativa Comisiei Europene de a elabora această propunere de regulament privind orientările pentru rețelele de telecomunicații transeuropene;

2.

subliniază prioritățile stabilite în acest document – rețele de mare viteză, prestarea transfrontalieră de servicii publice, accesul la informații din sectorul public și la servicii multilingve, siguranță și securitate și furnizarea de servicii energetice inteligente – acestea sunt toate domenii în care orașele și regiunile sunt în același timp actori, furnizori și beneficiari;

3.

subliniază rolul esențial al autorităților locale și regionale (ALR) în promovarea unui dialog în cunoștință de cauză cu publicul larg și în abordarea preocupărilor publice la un nivel apropiat de cetățeni în facilitarea cooperării dintre utilizatori și producătorii de inovații TIC la diferite niveluri guvernamentale și administrative;

4.

subliniază importanța rețelelor de telecomunicații transeuropene, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale, și importanța investițiilor în cercetare, în vederea sprijinirii activităților specifice, precum și a dezvoltării aplicațiilor viitoare pentru a spori valoarea sectorului telecomunicațiilor;

5.

recunoaște importanța rețelelor de telecomunicații transeuropene pentru competitivitatea internațională și dezvoltarea durabilă a UE și subliniază necesitatea intensificării schimbului de experiențe și de bune practici între statele membre și alte regiuni;

6.

evidențiază rolul infrastructurii necesare pentru a gestiona cantitatea mare de date care vor fi utilizate de rețelele de telecomunicații și solicită încurajarea investițiilor publice și private în zonele rurale și cu densitate scăzută și în regiunile ultraperiferice;

7.

consideră că ar trebui stabilite cerințe de securitate la fiecare nivel, pentru a garanta niveluri optime de confidențialitate și de protecție a datelor cu caracter personal și a preveni urmărirea neautorizată de orice fel a oricăror informații personale și crearea de profiluri, inclusiv în ceea ce privește preferințele în materie de cumpărături, starea de sănătate, fișele medicale etc.;

8.

salută ideea Comisiei Europene de a examina un nou model de tarifare, ceea ce ar duce la diminuarea tarifelor de acces la rețelele pe bază de cupru, pentru a facilita trecerea de la rețelele pe bază de cupru la cele de fibră optică, remarcând totodată faptul că este important ca rețelele să fie deschise pentru diferiți operatori;

9.

ia notă de potențialul noului cadru financiar de a contribui hotărâtor la atenuarea decalajului digital și la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și de a satisface totodată necesități majore de natură socială, culturală și economică ale cetățenilor Europei;

10.

reafirmă importanța sinergiilor dintre programul-cadru, fondurile structurale (FS) și politicile naționale în ceea ce privește obiectivele mai ample ale UE, acelea de competitivitate și coeziune;

11.

consideră că este imperativ să se identifice soluții normativ-procedurale și să se ia măsuri economico-financiare menite să stimuleze folosirea în mai mare măsură a acelei infrastructuri existente în care pot fi integrate rețelele, pentru a reduce costurile sociale și de mediu;

12.

sprijină propunerea Comisiei de creare a unui grup de experți la nivel înalt, însărcinat cu elaborarea unei strategii comune pentru rețelele de telecomunicații transeuropene și solicită să fie informat de Comisie, încă din faza incipientă, cu privire la evoluțiile legate de acest grup, inclusiv la analizele și recomandările politice ale acestuia;

13.

recunoaște faptul că TIC, care stau la baza unei societăți informaționale deschise tuturor, ar trebui să răspundă necesităților tuturor membrilor societății, inclusiv ale celor expuși riscului de excluziune socială.

14.

reafirmă că statele membre și Comisia Europeană ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura implicarea deplină și eficientă a autorităților locale și regionale în guvernanța inițiativelor legate de TIC (1);

15.

propune exploatarea a întregului potențial european de dezvoltare a serviciilor TIC în sectoarele public și privat și utilizarea TIC pentru îmbunătățirea serviciilor furnizate de autoritățile locale și regionale în domenii cum ar fi sănătatea, educația, achizițiile publice, securitatea și serviciile sociale;

16.

propune înființarea unui observator pentru implementarea și diseminarea în UE a noii generații de rețele, care să elaboreze cercetări și să colecteze informații și date statistice privind infrastructurile publice care pot fi utilizate parțial sau în totalitate pentru noile generații de rețele, să gestioneze o bancă de date în vederea monitorizării acestei infrastructuri publice și a introducerii unui cadastru european al rețelelor de telecomunicații, să îndrume lucrările tehnice și normative, să elaboreze studii și cercetări și să achiziționeze și să difuzeze documentație tehnică și date;

17.

parteneriatele public-privat (PPP) sprijinite de UE dintre autoritățile locale și regionale și IMM-urile care dezvoltă TIC în domeniul serviciilor publice TIC pot constitui o bază ideală pentru edificarea unui fundament de competențe și cunoștințe la nivel local în întreaga UE (2);

18.

propune utilizarea parteneriatelor public-privat pentru a asigura accesul la serviciile de bandă largă, mai ales în zonele rurale, și pentru a se evita excluderea investițiilor private;

19.

reamintește faptul că este esențial ca instituțiile publice de la nivel regional și local să dispună de o capacitate internă adecvată și de resurse financiare sustenabile pentru digitalizare. Parteneriatele public-privat și dezvoltarea piețelor de învățare online (e-learning) oferă alternative de finanțare a digitalizării conținutului. Informațiile din sectorul public pot genera surse de venit autonome pentru a contribui la eforturile de creare de date și de digitalizare. Pe lângă aceasta, și rețelele și comunitățile interactive sunt importante, deoarece permit reducerea costurilor, cum ar fi, de exemplu, în cazul dezvoltării de programe informatice deschise (3);

20.

solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită elaborării unei politici de nediscriminare și de reducere a decalajului între operatorii istorici și concurenții lor mai noi, în special atunci când se încearcă îmbunătățirea planului de introducere a rețelelor de bandă largă de mare viteză în Europa;

21.

evidențiază faptul că punerea în aplicare a mecanismului Conectarea Europei nu ar trebui să se facă în detrimentul obiectivelor politicii de coeziune, punerea în practică a măsurilor propuse nu ar trebui să ducă la vreo sporire a birocrației și a sarcinii administrative, că ar trebui furnizate mai multe informații și lămuriri cu privire la utilizarea noilor instrumente financiare, la efectul lor de pârghie, și că ar trebui examinată eficiența acestora. Obligația de disciplină și claritate bugetară și interdicția de îndatorare nu trebuie eludate. Responsabilitatea Uniunii trebuie limitată la contribuția inițială și nu sunt admise pasive contingente;

22.

solicită o schimbare semnificativă în utilizarea fondurilor structurale de către regiuni, în vederea stimulării în special a cererii în materie de cercetare și inovare, promovând inovarea deschisă și orientată către utilizator ca potențial regional (4);

23.

reamintește că autoritățile locale și regionale au un rol-cheie în garantarea unui acces echitabil și la un preț rezonabil la banda largă în zonele în care, de exemplu, mecanismele de piață sunt insuficiente, în desfășurarea de proiecte-pilot menite să depășească decalajele de e-accesibilitate și în conceperea de noi abordări, care să permită concentrarea pe utilizator a serviciilor publice online (5);

24.

propune ca finanțarea și alte măsuri de sprijin să favorizeze introducerea accesului deschis la rețelele de bandă largă, care să se bazeze pe o arhitectură de rețea orizontală și evidențiază necesitatea unui model economic care separă accesul fizic la rețea de prestarea serviciului (6);

25.

subliniază faptul că serviciile mobile wireless eficiente, care vin în completarea conexiunilor rapide de comunicații, sunt esențiale în promovarea competitivității regionale, a accesibilității și a egalității între cetățeni și reamintește că tuturor cetățenilor, indiferent unde ar locui, trebuie să li se garanteze o infrastructură eficientă a societății informaționale (7);

26.

solicită să se acorde mai multă importanță sensibilizării la nivel local și regional și stimulării actualizării infrastructurii, acestea fiind elemente necesare pentru dezvoltarea și implementarea rețelelor de telecomunicații transeuropene;

27.

evidențiază necesitatea efectuării unor investiții publice în infrastructuri de interconectare, care asigură conexiunea dintre nodurile rețelelor în dreptul orașelor de dimensiuni medii și mici sau al localităților rurale și servesc drept catalizator pentru investițiile în modernizarea rețelelor de acces;

28.

ia notă de faptul că accesul la serviciile în bandă largă de înaltă calitate la prețuri abordabile poate spori accesibilitatea și calitatea serviciilor furnizate de autoritățile locale și regionale și poate facilita comercializarea produselor (8).

29.

menționează importanța și necesitatea normelor și practicilor comune care reglementează reutilizarea și exploatarea informațiilor din sectorul public, pentru a se asigura aplicarea acelorași condiții de bază tuturor actorilor de pe piața europeană a informațiilor, o mai mare transparență a condițiilor de reutilizare a acestor informații, precum și eliminarea denaturărilor de pe piața internă (9);

30.

subliniază că întregul potențial al reutilizării informațiilor din sectorul public (ISP) poate fi atins prin implicarea într-o mai mare măsură a autorităților locale și regionale, care ar putea contribui în mod semnificativ la promovarea reutilizării ISP, în vederea creșterii competitivității și creării de locuri de muncă (10);

31.

încurajează autoritățile locale și regionale să participe la un vast efort de cooperare pentru îmbunătățirea interoperabilității administrațiilor publice și a eficienței prestării de servicii publice (11);

32.

evidențiază faptul că, în cadrul cooperării internaționale, regiunile dobândesc o importanță deosebită datorită condițiilor-cadru de sprijin structurale, legislative și de programare în contextul politicilor lor de cercetare;

33.

recunoaște faptul că acțiunile prevăzute în propunerea de regulament, astfel cum sunt formulate în prezent, nu par a pune probleme de conformitate nici cu principiul subsidiarității, nici cu principiul proporționalității.