27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/159

—

salută propunerea Comisiei Europene de a prelungi funcționarea FEG în perioada de după 2013 și sprijină în special menținerea unor aspecte din domeniul de aplicare și din criteriile de intervenție revizuite care au fost introduse în 2009;

—

regretă decizia Consiliului de a nu menține măsurile de derogare pe timp de criză și după 31 decembrie 2011;

—

recomandă ca sprijinul oferit în cadrul pilonului pentru întreprinderi al FEG să beneficieze de rate de cofinanțare mai ridicate în raport cu ceilalți piloni, astfel încât să încurajeze crearea de întreprinderi și spiritul antreprenorial;

—

se pronunță împotriva extinderii FEG la agricultori, așa cum s-a propus, și subliniază că negocierea acordurilor comerciale trebuie să asigure coerența cu obiectivele politicii agricole comune;

—

subliniază că regulamentul actual permite statelor membre să desemneze regiuni care să transmită direct cereri de mobilizare a FEG; așadar, încurajează statele membre să utilizeze mai regulat această opțiune;

—

consideră că propunerea ar avea de câștigat dacă ar include referințe mai explicite la autoritățile locale și regionale, în special la articolul 8 alineatul (2) (cererile ar trebui să includă informații privind procedurile de consultare cu autoritățile locale/regionale și să specifice agențiile însărcinate cu punerea în aplicare a pachetului de măsuri) și la articolul 11 alineatul (4), care se referă la orientările oferite autorităților locale/regionale pentru utilizarea FEG.

Raportor

dl Gerry BREEN (IE-PPE), membru al Consiliului municipal al orașului Dublin și al Autorității regionale Dublin

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020)

COM(2011) 608/3 final

1.

consideră că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) reprezintă un important instrument de intervenție în cazul concedierilor pe scară largă, în scopul evitării șomajului de lungă durată într-o perioadă în care condițiile de pe piața forței de muncă se dovedesc dificile, constituind totodată un important mecanism prin care Uniunea Europeană își manifestă solidaritatea cu persoanele care și-au pierdut locurile de muncă;

2.

recunoaște că FEG a fost în măsură să sprijine aproximativ 10 % dintre lucrătorii disponibilizați în UE în perioada 2009-2010 și că 40 % dintre lucrătorii vizați de acest fond au reușit să se reintegreze pe piața forței de muncă (1), însă își reiterează solicitarea adresată Comisiei Europene și statelor membre de a-și îmbunătăți cooperarea cu autoritățile locale și regionale și cu alte părți interesate în punerea în aplicare a FEG;

3.

își exprimă sprijinul pentru Fondul social european (FSE), menit să susțină politicile active pe termen lung în domeniul pieței forței de muncă și să ofere asistență pentru prevenirea șomajului și intervenția timpurie, însă consideră că este nevoie de un mecanism de intervenție rapidă (așa cum este FEG) care să ofere asistență în perioade de vârf ale șomajului;

4.

salută propunerea Comisiei Europene de a prelungi funcționarea FEG în perioada de după 2013 și sprijină în special menținerea unor aspecte din domeniul de aplicare și din criteriile de intervenție revizuite care au fost introduse în 2009. Comitetul observă că numărul crescând de cereri depuse între timp arată o nevoie clară de intervenție în cazuri care duc la 500 de concedieri sau mai puțin, însă recunoaște că utilizarea FEG până în prezent s-a situat cu mult sub plafonul bugetar orientativ al acestuia;

5.

sprijină eforturile de îmbunătățire și simplificare a procedurilor FEG, dar consideră că principalele mize pentru viitorul FEG rămân în continuare următoarele:

6.

consideră că extinderea propusă a FEG la agricultorii afectați de acordurile comerciale este dovada unei incoerențe fundamentale între politica comercială și cea agricolă a UE;

7.

consideră că extinderea FEG la sectorul agricol reprezintă o modificare radicală a naturii acestui fond și își exprimă îngrijorarea că această propunere creează de fapt două FEG-uri: unul pentru lucrătorii din sectorul agricol și celălalt pentru restul lucrătorilor, cu criterii, proceduri de aplicare și modalități de control financiar și de gestionare diferite;

8.

înțelege motivele care au determinat acest lucru, însă se întreabă dacă FEG și alte mecanisme de criză propuse ar trebui într-adevăr plasate în afara domeniului de aplicare al cadrului financiar multianual;

9.

regretă decizia Consiliului de a nu menține măsurile de derogare pe timp de criză și după 31 decembrie 2011 (2), în special într-o perioadă în care mai multe economii depun eforturi pentru a contracara efectele actualei crize a datoriei suverane și presiunile care rezultă de aici asupra ocupării forței de muncă și a condițiilor sociale, care se degradează continuu. Mai mult, deplânge faptul că această decizie a fost luată într-un moment în care numărul de cereri de mobilizare a FEG a crescut semnificativ, ca urmare a derogărilor introduse în 2009, și în care fondul produce rezultate pozitive;

10.

subliniază că decizia Consiliului nu ar trebui să aducă atingere negocierilor privind propunerea FEG pentru perioada 2014-2020;

11.

salută extinderea FEG către proprietarii-manageri de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii, precum și către lucrătorii independenți, însă crede că ar putea fi necesare clarificări suplimentare cu privire la aplicarea FEG în cazul lucrătorilor independenți, date fiind diferențele dintre statele membre în ce privește statutul de șomeri al acestor persoane;

12.

salută flexibilitatea care permite aplicarea FEG în cazul piețelor de dimensiuni reduse ale forței de muncă sau în cazuri excepționale, însă sugerează Comisiei Europene să ofere orientări suplimentare cu privire la criteriile ce vor fi aplicate în asemenea situații; subliniază că trebuie să se ia în considerare amploarea impactului disponibilizărilor într-o anumită localitate sau regiune, și nu doar numărul absolut de concedieri;

13.

sprijină includerea unei dispoziții financiare privind investițiile în active fizice pentru activități independente și demararea de afaceri, deoarece aceasta va consolida pachetul de servicii pe care îl poate sprijini FEG; recomandă ca sprijinul oferit în cadrul pilonului pentru întreprinderi al FEG să beneficieze de rate de cofinanțare mai ridicate în raport cu ceilalți piloni, astfel încât să încurajeze crearea de întreprinderi și spiritul antreprenorial;

14.

subliniază că accesul la intervenția la nivelul învățământului superior este limitat în prezent de ciclul academic, dat fiind că momentul în care are loc concedierea restrânge capacitatea FEG de a-i sprijini pe lucrătorii afectați pe parcursul a doi ani integrali de învățământ; Comitetul propune ca lucrătorii concediați care intră sub incidența FEG să beneficieze de cel puțin doi ani integrali de învățământ, prin relaxarea restricțiilor actuale sau prin avansarea finanțării necesare în acest scop;

15.

subliniază că FEG trebuie să susțină doar măsurile suplimentare, și nu să înlocuiască acțiunile impuse de legislația națională sau europeană, ori de acordurile colective; pune în evidență conflictele apărute între obiectivele FEG și caracterul inflexibil al anumitor cadre politice naționale, fapt care poate submina eficiența fondului; încurajează statele membre să privească FEG ca pe o oportunitate de a dezvolta abordări noi și dinamice în susținerea lucrătorilor disponibilizați;

16.

salută propunerea de a oferi statelor membre posibilitatea de a modifica pachetul de servicii de sprijin pentru lucrători prin adăugarea altor acțiuni eligibile; solicită stabilirea unei perioade maxime (de exemplu, o lună) pentru aprobarea acestor modificări de către Comisia Europeană;

17.

apreciază intenția instituțiilor UE de a accelera procedurile de solicitare și de aprobare, însă regretă că propunerea este oarecum inadecvată pentru mobilizarea FEG ca un veritabil mecanism de intervenție rapidă;

18.

consideră că unele dintre măsurile menite să sporească eficiența FEG ar putea duce în practică la creșterea sarcinilor administrative și a costurilor pentru autoritățile responsabile cu punerea în aplicare; subliniază că cerințele mai oneroase în materie de control și raportare ar putea avea ca efect reducerea atractivității pe care FEG o prezintă pentru statele membre ca opțiune ce ar putea fi aplicată în perioade de criză a ocupării forței de muncă;

19.

consideră că, în absența unor dispoziții naționale în materie de disponibilizare, procedura de solicitare ar avea de câștigat de pe urma implicării directe încă dintr-un stadiu incipient a lucrătorilor sau a reprezentanților acestora; crede că autoritățile trebuie să stimuleze implicarea lucrătorilor în acest proces, arătându-le că vor obține sprijin suplimentar (în plus față de ajutoarele statutare) prin intermediul FEG;

20.

propune ca articolul 8 alineatul (2) să prevadă ca în cereri să se includă și un profil al lucrătorilor disponibilizați și o evaluare inițială a necesităților lor în materie de educație și formare, precum și a intențiilor acestora în ce privește crearea de întreprinderi, pentru a se putea concepe un pachet adecvat de măsuri de sprijin personalizate, care să răspundă cerințelor și așteptărilor lucrătorilor de la fond;

21.

propune ca, la fel cum consultă partenerii sociali, statele membre să fie obligate să consulte și autoritățile locale și regionale relevante în cursul procesului de solicitare, iar cererile să prezinte clar procedurile de punere în aplicare, inclusiv în ce privește coordonarea între agenții, comunicarea cu lucrătorii și informarea acestora cu privire la formele de sprijin disponibil și la procedurile de solicitare;

22.

propune ca orientările cu privire la depunerea cererilor să facă referire și la culegerea de informații de pe piața forței de muncă și în special la panorama competențelor în UE (3), astfel încât măsurile finanțate prin FEG să fie mai bine adaptate la nevoile pieței forței de muncă din UE; consideră că alocațiile de mobilitate prevăzute de Regulamentul FEG ar putea fi utilizate pentru a sprijini lucrătorii să remedieze deficitul de competențe de pe piețele forței de muncă din alte părți ale Uniunii;

23.

salută eforturile de simplificare a eligibilității cheltuielilor, deși experiența a arătat că statele membre sunt reticente în a-și asuma costuri înainte de luarea unei decizii cu privire la o cerere de mobilizare a FEG; subliniază că acest fapt cauzează întârzieri inutile, creează dezamăgire în rândul lucrătorilor și subminează eficiența și credibilitatea FEG; Comitetul consideră că este nevoie de mai multă certitudine dacă se dorește sprijinirea rapidă a lucrătorilor;

24.

recomandă ca prin următorul acord interinstituțional să se accelereze procesul de aprobare; în caz contrar, propune ca Comisia Europeană să efectueze o plată intermediară către statele membre, după ce va fi realizat evaluarea și verificarea inițială a unei cereri, cu scopul de a oferi un grad mai mare de certitudine, de a răspunde adecvat situației urgente create de concediere și de a reduce întârzierile în acordarea de sprijin finanțat din FEG pentru lucrătorii disponibilizați;

25.

speră că se va îmbunătăți calitatea cererilor pe măsură ce va crește gradul de familiarizare cu FEG și încurajează în acest sens statele membre să pună la un loc cunoștințele cu privire la fond și la aplicarea sa; în plus, propune Comisiei Europene să identifice experți cu experiență în procesul de mobilizare a FEG, care să poată fi detașați pentru a oferi consultanță în etapa premergătoare depunerii cererii și pentru a împărtăși din experiența lor noilor solicitanți potențiali;

26.

având în vedere decizia Consiliului de a reintroduce rata de 50 % (începând cu 1 ianuarie 2012), continuă să susțină introducerea unei rate de cofinanțare FEG mai mare decât cea propusă, pentru a rezolva problema lipsei resurselor de cofinanțare și pentru a spori atractivitatea FEG;

27.

consideră că modelul propus de modulare a ratei de cofinanțare (de 50 %-65 %) este inadecvat;

28.

salută faptul că există o dispoziție pentru acoperirea costurilor aferente activităților de pregătire, gestionare, informare, publicitate, control și raportare ale autorităților care introduc o cerere de mobilizare a FEG [articolul 7 alineatul (3)] și consideră că acestea nu ar trebui să depășească 5 % din costurile totale;

29.

se pronunță împotriva extinderii FEG la agricultori, așa cum s-a propus, și subliniază că negocierea acordurilor comerciale trebuie să asigure coerența cu obiectivele politicii agricole comune;

30.

consideră că extinderea la sectorul agricol, care permite agricultorilor să-și ajusteze activitățile în cadrul agriculturii și/sau în afara acesteia, este în parte incompatibilă cu obiectivele declarate ale politicii agricole comune de a menține agricultura în toate teritoriile și de a proteja diversitatea sectorului la nivel european;

31.

în condițiile unui plafon bugetar redus, ale extinderii gamei de beneficiari și ale eforturilor de a face FEG mai accesibil și mai atrăgător, se întreabă dacă repartizarea bugetară propusă este adecvată obiectivelor fondului, dat fiind că, din bugetul total de 3 miliarde EUR, se rezervă maximum 2,5 miliarde EUR pentru sectorul agricol; consideră că această sumă este prea mare pentru FEG ca instrument de intervenție rapidă și prea mică pentru a compensa pierderile reale preconizate în sectoarele agricol și alimentar în cazul încheierii anumitor acorduri comerciale bilaterale;

32.

având în vedere aceste rezerve fundamentale cu privire la extinderea fondului la sectorul agricol, Comitetul formulează o serie de observații suplimentare referitoare la acest aspect al propunerii:

33.

recunoaște că fondul nu ar trebui utilizat pentru a susține veniturile agricultorilor afectați de acordurile comerciale; consideră că legăturile cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu sunt detaliate suficient în propunere și sugerează Comisiei Europene să ofere mai multe amănunte în acest sens;

34.

subliniază faptul că potențialul autorităților locale și regionale nu a fost valorificat pe deplin de către statele membre în utilizarea FEG și invocă principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe niveluri (4) în pregătirea și transmiterea cererilor de mobilizare a FEG și în monitorizarea și evaluarea eficienței acestui fond;

35.

bazându-se pe experiențele acumulate până în prezent, Comitetul consideră că FEG este mai eficient atunci când în elaborarea și în implementarea pachetului coordonat de măsuri pentru lucrători se adoptă o abordare coordonată între agențiile de la nivel local și atunci când există puncte locale de contact care să le ofere consultanță și orientări clare și coerente lucrătorilor disponibilizați;

36.

subliniază că regulamentul actual permite statelor membre să desemneze regiuni care să transmită direct cereri de mobilizare a FEG; așadar, încurajează statele membre să utilizeze mai regulat această opțiune, în special în cazul în care regiunile dețin competențe în materie de educație și formare și/sau un rol în sprijinirea și dezvoltarea întreprinderilor; consideră că acest lucru ar permite depășirea problemelor legate de întârzieri sau de lipsa capacităților administrative la nivel național, dat fiind că adesea ministerele naționale nu au capacitatea și nici resursele necesare pentru conceperea și furnizarea unor servicii de sprijin la nivel local sau regional;

37.

propune Comisiei Europene să alcătuiască o bază de date a celor mai bune practici în materie de implementare și să includă în consilierea privind depunerea cererilor [menționată la articolul 12 alineatul (2)] criterii referitoare la parteneriatul pe mai multe niveluri;

38.

crede că, în contextul crizei actuale a datoriei suverane și al presiunii asupra bugetelor publice care rezultă din aceasta, ar trebui examinată posibilitatea de a extinde FEG la cazurile în care sectorul public concediază un număr semnificativ de angajați, cu efecte negative asupra pieței forței de muncă din unele economii locale sau regionale;

39.

consideră că propunerea ar avea de câștigat dacă ar include referințe mai explicite la autoritățile locale și regionale, în special la articolul 8 alineatul (2) (cererile ar trebui să includă informații privind procedurile de consultare cu autoritățile locale/regionale și să specifice agențiile însărcinate cu punerea în aplicare a pachetului de măsuri) și la articolul 11 alineatul (4), care se referă la orientările oferite autorităților locale/regionale pentru utilizarea FEG;

40.

apreciază că trebuie îmbunătățite canalele de comunicare, prin: (a) linii de comunicare mai clare între autoritățile responsabile cu gestionarea FEG, de la Comisia Europeană și până la organismele naționale și locale/regionale și (b) comunicarea personalizată mai eficientă cu lucrătorii beneficiari; în acest sens, propune să se creeze un site web care să conțină informații generale privind solicitările și un portal internet care să permită schimbul confidențial de informații personale între lucrătorii disponibilizați și agențiile de sprijin.