27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/127

—

constată cu satisfacție că FSE își păstrează trăsăturile caracteristice de fond structural, fiind în continuare o componentă solid ancorată în politica de coeziune, mai degrabă decât să fie transformat în politică europeană sectorială;

—

are unele rezerve cu privire la posibilitatea ca această majorare modestă a mijloacelor puse la dispoziția FSE să se dovedească suficientă pentru a susține obiectivele ambițioase pe care fondul trebuie să le îndeplinească;

—

solicită să fie căutat direct un temei juridic adecvat și diferit de FSE, pentru a răspunde chestiunii ajutorului alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate

—

își împărtășește totuși îngrijorarea generată de constatarea că „aliniind pe deplin” FSE la obiectivele Strategiei Europa 2020 se ajunge la restrângerea misiunii pe care trebuie el să și-o asume în cadrul politicii de coeziune, astfel cum este aceasta prevăzută în Tratat (zone rurale, zone supuse unei mutații industriale, regiunile insulare, transfrontaliere sau montane);

—

regretă faptul că propunerea nu face referire la promovarea flexibilității combinate cu securitatea (flexicuritate) pe piața forței de muncă, care face obiectul uneia din orientările integrate ale Strategiei Europa 2020 (orientarea nr. 7);

—

apreciază dispoziția care precizează că, pentru fiecare stat membru, cel puțin 20 % din ansamblul resurselor FSE vor fi afectate realizării obiectivului tematic constând în „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”;

—

deși este de acord cu concentrarea tematică dorită, se exprimă împotriva modului de a acționa și a procedurilor pentru care a optat Comisia pentru urmărirea acestui obiectiv și pledează pentru o mai mare flexibilitate;

—

își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că dispozițiile articolului 6 al propunerii de regulament, care privește „implicarea partenerilor”, precum și considerentul 9 nu conțin nicio referire la autoritățile locale și se limitează la evocarea partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale;

—

își exprimă surprinderea cu privire la faptul că propunerea Comisiei nu prevede o colaborare transfrontalieră și interregională care să vină în completarea cooperării transnaționale;

—

salută menționarea indispensabilei mobilizări a actorilor de la nivel regional și local pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, precum și a posibilității de a recurge la pactele teritoriale pentru atingerea acestui obiectiv, însă recomandă extinderea utilizării acestora și la alte fonduri.

Raportor

dl Konstantinos SIMITSIS (EL- PSE), primarul orașului Kavala

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006

COM(2011) 607 final – 2011/0268 (COD)

1.

constată cu satisfacție că Fondul social european, care constituie un instrument de neînlocuit de susținere a ocupării forței de muncă, de promovare a incluziunii soc iale și de combatere a sărăciei, își păstrează trăsăturile caracteristice de fond structural și că, în plus, rămâne, chiar și după 2013, o componentă solid ancorată în politica de coeziune, mai degrabă decât să fie transformat în politică europeană sectorială;

2.

apreciază menținerea, reorganizarea și consolidarea obiectivelor tematice fundamentale ale intervențiilor FSE, care se grupează în patru categorii, fiecare dintre acestea fiind însoțită de un număr considerabil de priorități de investiții;

3.

salută în special faptul că, într-un moment în care protecția socială se dovedește a fi absolut necesară, în contextul crizei economice grave care a lovit un număr semnificativ de cetățeni europeni, acțiunea vizând „incluziunea socială și combaterea sărăciei” capătă prioritate, devenind un obiectiv tematic fundamental al intervențiilor FSE;

4.

salută propunerea de modestă majorare a pachetului financiar disponibil pentru FSE, care va ajunge astfel la 84 de miliarde EUR și va reprezenta 25 % din bugetul total al politicii de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020, față de 75 de miliarde EUR și 23 % pentru actuala perioadă de programare;

5.

are totuși unele rezerve cu privire la posibilitatea ca această majorare modestă a mijloacelor puse la dispoziția FSE să se dovedească suficientă pentru a susține obiectivele ambițioase pe care fondul trebuie să le îndeplinească, cu atât mai mult cu cât, de fapt, majorarea este mai puțin substanțială decât pare, având în vedere că suma minimă a resurselor sale cuprinde și cele 2,5 miliarde EUR destinate ajutorului alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate, ce trec din bugetul politicii agricole comune în bugetul său;

6.

se îndoiește că ajutorul alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate, pe care CoR îl susține în principiu cu fermitate, este acoperit de obiectivele definite în articolul relevant, 162 din TFUE. Observă totodată că ajutorul alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate nu este menționat în textul proiectului de regulament privind FSE și în rândul domeniilor de intervenție ale acestuia (în special în articolul 3 privind domeniul de aplicare a sprijinului). Solicită, de aceea, să fie căutat direct un temei juridic adecvat și diferit de FSE, pentru a răspunde chestiunii ajutorului alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate.

7.

se întreabă dacă nu ar fi bine să fie definite obiective mai ambițioase pentru mijloacele atribuite politicii de coeziune în general și FSE în particular, în aceste vremuri în care criza economică lovește Europa cu cea mai mare forță, având repercusiuni sociale dramatice;

8.

se declară decepționat, o dată mai mult, de faptul că Comisia nu a îndrăznit să adopte pozițiile susținute de către Comitet cu privire la utilizarea, pentru evaluarea progreselor înregistrate, a unor criterii care să meargă dincolo de PIB și să acopere parametri economici, sociali și de mediu;

9.

solicită Comisiei și celorlalte organe competente în acest domeniu ale Uniunii să își intensifice eforturile pentru a putea fi exploatate datele statistice cele mai recente, din perioada 2009-2011 pentru statele membre și din perioada 2008-2010 pentru regiuni, mai degrabă decât cele din 2007-2009 și, respectiv, 2006-2008, astfel încât să se poată determina cât mai exact cu putință conjunctura economică deosebit de nefavorabilă și FSE să poată face nevoilor suplimentare antrenate de aceasta. Din motive de echitate, Comitetul cere ca metodologia de alocare a resurselor să garanteze totdeauna că regiunile ce intră încă sub incidența obiectivului de convergență să aibă dreptul la mai multe finanțări decât cele din categoria regiunilor în tranziție;

10.

se împotrivește oricărei tentative de introducere a unor clauze de condiționalitate macroeconomică, a fortiori pentru FSE, dat fiind că, odată cu punerea acestora în aplicare, autoritățile regionale și, în final, beneficiarii fondului care, conform articolului 2 alineatul (3) din propunerea de regulament „sunt persoane, inclusiv grupuri dezavantajate, cum ar fi șomerii pe termen lung, persoanele cu handicap, migranții, minoritățile etnice, comunitățile marginalizate și persoanele care se confruntă cu excluziunea socială”, precum și întreprinderile ar fi „pedepsite” pentru eventualele întârzieri ale guvernelor centrale în promovarea reformelor pe care s-au angajat să le realizeze în cadrul programelor naționale de reformă;

11.

își împărtășește neliniștea cu privire la problemele în materie de încălcare a principiilor subsidiarității și proporționalității pe care le-ar putea genera anumite puncte din propunerea Comisiei, precum cele care se referă la concentrarea tematică, reducând posibilitățile de adaptare ale intervenției FSE la nevoile și trăsăturile specifice ale fiecărei regiuni;

12.

amintește că, potrivit tratatelor, Comisia are obligația de a respecta principiul subsidiarității, căruia Comitetul îi acordă o deosebită atenție: articolul 2 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității prevede, de altfel, că întotdeauna consultările care însoțesc procedura de adoptare a unui act legislativ trebuie „după caz, […] să aibă în vedere dimensiunea regională și locală a acțiunilor preconizate”. În plus, articolul 5 al aceluiași protocol stabilește cerințele specifice privind obligația Comisiei de a-și justifica îndeajuns propunerile. Limitându-se să invoce în mod obișnuit în termeni generali și vagi eficiența intervențiilor FSE, propunerea de față răspunde insuficient acestor cerințe;

13.

evidențiază faptul că dispozițiile prevăzute, cu caracter obligatoriu, referitoare la cotele minime, la ratele de acordare și la restricțiile privind concentrarea tematică și cooperarea transnațională, antrenează riscul ca rolul Comisiei de partener strategic și consilier să se schimbe în rol de controlor, misiunea ei limitându-se la verificarea și certificarea conformității programării statelor membre și a regiunilor cu niște criterii care, definite fiind la nivel european, se pot situa la mare distanță de nevoile lor;

14.

pledează pentru crearea noii categorii de regiuni „de tranziție”, al căror PIB se încadrează între 75 % și 90 % din media Uniunii, precum și pentru asigurarea dreptului de a beneficia de intervențiile FSE pentru toate regiunile, inclusiv cele care, fără a înregistra întârzieri de dezvoltare reflectate de mediile lor statistice, se confruntă totuși adesea cu probleme de coeziune socială deoarece prezintă „insule” de sărăcie și subdezvoltare;

15.

susține, în orice caz, că noul mod de clasificare a regiunilor nu trebuie să conducă la o scădere drastică a nivelului ajutoarelor primite de regiuni în comparație cu perioada de programare actuală și solicită să fie prevăzut un prag, astfel încât, în intervalul 2014-2020, sumele acordate acestora să nu se situeze sub nivelul a două treimi din cele primite în perioada 2007-2013;

16.

salută inițiativa de a prioritiza cotele de participare a FSE, însă cere să fie stabilite procente mai mici, care să fie mai bine proporționate în raport cu statele membre și cu regiunile și să le ofere flexibilitatea necesară în materie de programare – care trebuie stabilită, pe cât posibil, cât mai aproape de nivelul la care se situează potențialul și problemele locale;

17.

susține că cotele minime prevăzute pentru participarea FSE pe categorii de regiuni trebuie să fie orientative, ceea ce ar face posibilă modularea lor de la caz la caz, pentru fiecare regiune în parte, în momentul negocierii contractului de parteneriat;

18.

în opinia sa, este de apreciat faptul că UE se va strădui în continuare să impună coordonarea și coerența acțiunilor diferitelor sale fonduri structurale și, în special, complementaritatea intervențiilor realizate de FEDER și FSE în cadrul politicii de coeziune și al Strategiei Europa 2020, căci această abordare poate declanșa sinergii importante;

19.

aprobă, pe de o parte, eforturile depuse pentru promovarea implicării partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale în procedurile de proiectare și de punere în aplicare a FSE;

20.

evidențiază și dezaprobă totuși, pe de altă parte, neîncrederea generală manifestată de Comisie față de autoritățile locale și regionale, care sunt – și trebuie să rămână – actori esențiali în elaborarea și implementarea programelor operaționale;

21.

aprobă principiul director fundamental de cuplare a sarcinilor și a intervențiilor FSE cu Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

22.

își împărtășește totuși îngrijorarea generată de constatarea că „aliniind pe deplin” FSE la obiectivele Strategiei Europa 2020 se ajunge la restrângerea misiunii pe care trebuie el să și-o asume în cadrul politicii de coeziune, astfel cum este aceasta prevăzută în Tratat și, mai precis, a sarcinii FSE de a susține linii programatice cât mai coerente și mai integrate posibil, acordând atenția cuvenită dimensiunii teritoriale;

23.

consideră că, în contextul alinierii FSE la obiectivele Strategiei Europa 2020, misiunea principală a acestuia o constituie reducerea întârzierilor suferite de teritoriile defavorizate la care face referire articolul 174 TFUE (zone rurale, zone supuse unei mutații industriale, regiunile din nordul îndepărtat, regiunile cu densități de populație foarte reduse sau regiunile insulare, transfrontaliere sau montane). CoR își reiterează temerile ca FSE, pârghie esențială a politicii de coeziune, să nu fie redus la rolul de instrument aflat în slujba exclusivă a Strategiei Europa 2020;

24.

de asemenea, deplânge faptul că la alinierea FSE la obiectivele Strategiei Europa 2020 nu se acordă atenția cuvenită situației specifice și unice a regiunilor ultraperiferice, recunoscută la articolul 349 din TFUE

25.

își exprimă satisfacția și adeziunea față de abordarea globală și coerentă în virtutea căreia Comisia a optat să structureze domeniul de aplicare a sprijinului acordat prin intermediul FSE, care este menit să susțină patru obiective tematice în mod direct și alte patru în mod indirect, din totalul de 11 obiective definite în articolul 9 al regulamentului general privind fondurile care fac obiectul cadrului strategic comun pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Obiectivele tematice astfel selectate sunt descompuse, la rândul lor, în 18 priorități de investiții;

26.

subliniază că, în acest mod, FSE își va îndeplini în continuare misiunea fundamentală pe care i-o atribuie Tratatul, și anume cea a „îmbunătățirii posibilităților de încadrare în muncă a lucrătorilor”, fiind totodată capabil să răspundă nevoilor sociale izvorâte din conjunctura economică deosebit de defavorabilă, mulțumită „promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei” care a fost avansată de la nivelul de prioritate de investiții la cel de obiectiv tematic specific;

27.

regretă faptul că propunerea nu face referire la promovarea flexibilității combinate cu securitatea (flexicuritate) pe piața forței de muncă, care face obiectul uneia din orientările integrate ale Strategiei Europa 2020 (orientarea nr. 7);

28.

își exprimă satisfacția că, într-o etapă în care investițiile publice în aceste sectoare tind să se reducă, FSE aduce un sprijin distinct educației, cercetării și dezvoltării tehnologice și se pronunță în favoarea unei deschideri a FSE pentru investiții în capital fizic care să corespundă obiectivelor FSE, de exemplu în favoarea infrastructurii educaționale;

29.

solicită adăugarea în Regulamentul privind FSE a unei referiri la zonele afectate de un handicap natural sau demografic, similară celei din articolul 10 al propunerii de regulament privind Fondul european de dezvoltare regională;

30.

în contextul schimbărilor demografice de amploare care au loc în multe state membre și care fac necesară o adaptare cuprinzătoare a structurilor din învățământ, consideră că această problematică trebuie să se bucure de atenția cuvenită în momentul stabilirii priorităților de investiție. Comitetul pleacă de la premisa că, în contextul schimbărilor demografice, investițiile care asigură structuri de învățământ durabile, inclusiv investițiile în necesarul de forță de muncă calificată, ar trebui să beneficieze și ele de finanțare în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b) cifra (iii);

31.

este deosebit de mulțumit să constate că mai multe dintre domeniile de intervenție care constituie priorități de investiții se află în relație directă cu competențele autorităților locale și regionale și, în consecință, le vor ajuta să-și îndeplinească misiunea. Totodată, această situație conferă un caracter urgent necesității de a acorda un rol decisiv acestor autorități în elaborarea și executarea programelor operaționale aferente;

32.

solicită Comisiei să facă progrese în ceea ce privește clarificarea anumitor priorități de investiții al căror conținut a rămas vag, precum și accentuarea altora și crearea unora noi, acolo unde este cazul, ca de exemplu pentru promovarea dimensiunii teritoriale a intervențiilor FSE;

33.

salută prevederea obligației ca statele membre să asigure o anumită coerență în strategia și acțiunile lor, astfel cum sunt acestea definite în programele operaționale, atunci când abordează provocările consemnate în programele naționale de reformă, obiectivul fiind ca ele să contribuie astfel la realizarea principalelor obiective ale Strategiei Europa 2020 în domeniile ocupării forței de muncă, educației și reducerii sărăciei, dat fiind că un mediu macroeconomic sănătos este indispensabil pentru ca politica de coeziune să obțină rezultate optime;

34.

remarcă încă o dată că formularea propusă („se asigură că strategia și acțiunile prevăzute în programele operaționale sunt coerente și concentrate asupra abordării provocărilor identificate în cadrul programelor naționale de reformă”, în vreme ce în regulamentul în vigoare se cere „să contribuie la aceasta”) confirmă riscul ca FSE să înceteze a fi o pârghie esențială a politicii de coeziune pentru a se limita la un rol de instrument aflat în serviciul exclusiv al Strategiei Europa 2020 (a se vedea punctele 21-24 de mai sus);

35.

apreciază dispoziția care precizează, în contextul efortului depus pentru concentrarea finanțării, că, pentru fiecare stat membru, cel puțin 20 % din ansamblul resurselor FSE vor fi afectate realizării obiectivului tematic constând în „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”;

36.

se întreabă dacă minimul de 20 % prevăzut pentru acest obiectiv, căruia îi sunt afectate 16,8 miliarde EUR pentru întreaga perioadă se va dovedi eficace, având în vedere că însăși Comisia recunoaște că sărăcia și excluderea socială îi amenință pe aproximativ un sfert dintre europeni, adică mai mult de 113 milioane de persoane;

37.

deși este de acord cu concentrarea tematică dorită, se exprimă împotriva modului de a acționa și a procedurilor pentru care a optat Comisia pentru urmărirea acestui obiectiv, prin dispozițiile articolului 4 alineatul (3) al propunerii de regulament privind FSE. Din momentul în care aceasta face obligatorie concentrarea fondurilor disponibile în cadrul fiecărui program operațional pe un maximum de patru din cele optsprezece priorități posibile în total și prevede pentru această concentrare procente deosebit de ridicate, variind între 80 și 60 % în funcție de categoria în care se înscriu regiunile avute în vedere, Comisia intră în contradicție cu principiile subsidiarității și proporționalității, în măsura în care mecanismul se poate dovedi incapabil de a acoperi nevoile și prioritățile fiecăreia dintre regiuni;

38.

ar prefera, în scopul concentrării fondurilor, o procedură care să aibă două caracteristici: fixarea unor procentaje mai reduse decât cele propuse de Comisie pentru această concentrare a sumelor disponibile în cadrul fiecărui program operațional și respectiv acordarea unei valori pur orientative numărului de 4 priorități de investiții, care va funcționa ca valoare-prag la nivel european și va putea fi sporit la șase priorități în cursul negocierii programelor operaționale, astfel încât respectiva concentrare să-și propună la rândul ei să răspundă în mod adecvat nevoilor și priorităților proprii fiecărei regiuni;

39.

își exprimă acordul de principiu cu privire la adoptarea unui sistem de indicatori comuni de realizare și de rezultat ai programelor. Lansarea pe această cale a eforturilor de armonizare la nivel european a regulilor de evaluare a rezultatelor intervențiilor FSE (care sufereau întârzieri) va contribui într-o măsură importantă la îmbunătățirea fiabilității, a calității și a vizibilității procedurilor de monitorizare;

40.

nutrește însă convingerea că, în faza de început în care ne aflăm în prezent în ceea ce privește armonizarea indicatorilor de randament ai programelor și în care, printre altele, indicatorii propuși de Comisie pentru utilizare comună nu au fost încă experimentați, precum și în condițiile în care efectul măsurilor finanțate prin FSE este mai dificil de evaluat decât efectul altor tipuri de intervenție, acești indicatori nu ar trebui să aibă decât o valoare orientativă și nu una cu caracter obligatoriu, și mai ales nu ar trebui să fie asociați „condiționării de performanțe”;

41.

este, în schimb, de acord că este posibilă satisfacerea necesității de ameliorare a fiabilității, a calității și a vizibilității procedurilor de monitorizare, prevăzând faptul că autoritățile naționale și subnaționale vor avea posibilitatea de a negocia și de a stabili de comun acord indicatori interni specifici de rezultat pentru fiecare program în parte care vor trebuie să se inspire, în totalitate sau în parte, din indicatorii comuni de performanță și de realizare propuși de Comisie, recunoscând că la adoptarea acestora va fi indispensabil să se dea dovadă de flexibilitate;

42.

își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că dispozițiile articolului 6 al propunerii de regulament, care privește „implicarea partenerilor”, precum și considerentul 9 nu conțin nicio referire la autoritățile locale și se limitează la evocarea partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale, dovedind astfel neîncrederea în autoritățile locale și regionale semnalată mai sus;

43.

fiind vorba de un parteneriat, consideră că nu este just ca autoritățile locale și regionale să fie asimilate partenerilor socioeconomici, în condițiile în care, în calitate de reprezentante ale interesului general al comunităților respective, ținând seama de cadrul instituțional din statele membre, ele asumă cogestionarea și cofinanțarea proiectelor politicii de coeziune;

44.

regretă că dispoziția menționată nu face referire în mod explicit la toți partenerii enumerați la articolul 5 din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile structurale. Articolul 5 din regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune recunoaște autoritățile locale și regionale competente ca parteneri privilegiați ai autorităților naționale pentru punerea în aplicare a programelor respectivelor fonduri structurale ale UE, printre care și FSE, împreună cu partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale. Prin urmare, această omisiune trebuie rectificată;

45.

salută faptul că regulamentul dezbătut stimulează participarea partenerilor sociali și a organizațiilor neguvernamentale, garantându-le că li se va aloca, din fondurile FSE, un buget adecvat inițiativelor lor de dezvoltare a capacităților de elaborare și executare a programelor;

46.

totuși, este de acord ca autoritățile locale și regionale de mai mică anvergură, precum micile localități rurale, să fie încurajate să participe și să aibă acces cum se cuvine la acțiunile sprijinite de FSE, prin activități adecvate de dezvoltare a capacităților lor, dar și ca acest fond să acorde sprijin inițiativelor autorităților locale și regionale pentru constituirea de rețele în cadrul cărora să poată face schimburi de experiență, la nivelul UE, pe chestiuni de interes comun, precum șomajul în rândul tinerilor, îmbătrânirea populației, integrarea minorității rome etc.;

47.

aprobă dispozițiile prin care propunerea de regulament privind FSE promovează egalitatea între bărbați și femei, precum și egalitate de șanse între toți cetățenii, inclusiv posibilitatea de acces a persoanelor cu handicap, integrând în consecință principiul interzicerii discriminării, dispoziții care fac dovada intensificării eforturilor depuse în vederea eliminării oricărui element discriminator dintre cele prevăzute la articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este extrem de pozitiv și relevant, în ceea ce privește progresele realizate, faptul că textul nu se mai mulțumește, precum regulamentul în vigoare, să oblige statele membre să aibă în vedere să preia în cadrul programelor lor operaționale „o descriere a modului în care se încurajează egalitatea între bărbați și femei și egalitatea de șanse, ci le obligă „să integreze în actele legislative” (1) dimensiunea egalității de gen și cea a egalității de șanse;

48.

apreciază pozitiv menționarea „inovării sociale”, pentru promovarea căreia Comitetul a lansat deja inițiative importante, precum Forumul pentru inovare socială, în mai 2011, dar consideră oportun să se facă referire într-un mod mai explicit la autoritățile locale și regionale, cărora va trebui să li se acorde dreptul de a participa, împreună cu statele membre, la determinarea temelor propuse pentru această inovare socială;

49.

se pronunță în favoarea continuării și consolidării cooperării transnaționale în vederea promovării schimbului de cunoștințe și, prin aceasta, a creșterii eficacității politicilor sprijinite prin intermediul FSE;

50.

își exprimă surprinderea cu privire la faptul că propunerea Comisiei nu prevede, după cum instaura regulamentul în vigoare, o colaborare interregională care să vină în completarea cooperării transnaționale, cu atât mai mult cu cât, după încetarea inițiativei comunitare Equal (2000-2006), aceasta a scăzut până la dispariție în cazul anumitor state membre;

51.

respinge, ca fiind excesivă, dispoziția restrictivă potrivit căreia statele membre își pot alege temele de cooperare transnațională dintr-o listă propusă de Comisie și aprobată de Comitetul FSE și solicită, prin urmare, eliminarea acesteia;

52.

apreciază în mod deosebit sprijinul prevăzut, destinat strategiilor de dezvoltare ale actorilor locali, pactelor teritoriale, inițiativelor locale pentru ocuparea forței de muncă, educație și incluziune socială și instrumentelor teritoriale integrate (ITI), care deschid căi importante de luare în considerare a particularităților teritoriale, și solicită ca aceste dispozitive să fie extinse la alte fonduri structurale și domenii de intervenție;

53.

salută menționarea indispensabilei mobilizări a actorilor de la nivel regional și local pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, precum și a posibilității de a recurge la pactele teritoriale pentru atingerea acestui obiectiv;

54.

cu această ocazie, amintește anterioarele sale luări de poziție în favoarea recurgerii sporite la pactele teritoriale, pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 sau în cadrul politicii sale de coeziune, dat fiind că acestea oferă posibilitatea introducerii oficiale a acordurilor de parteneriat la un nivel „inferior” celui al contractelor de parteneriat;

55.

aprobă cu entuziasm referirea la indispensabila complementaritate cu intervențiile FEDER în cazul în care FSE sprijină strategii de dezvoltare urbană durabilă. Pentru multe autorități locale, a fost deseori dificil, chiar imposibil, să se finanțeze acțiuni integrate de dezvoltare urbană prin combinarea resurselor unuia sau altuia din aceste fonduri, întrucât acestea aplicau reguli administrative divergente, care mobilizau organe de gestionare diferite și care se bazau pe calendare nearmonizate;

56.

solicită totuși ca această măsură să fie extinsă și la strategiile de dezvoltare integrată din regiunile rurale. Ar fi extrem de utilă posibilitatea combinării finanțărilor din cadrul FSE și FEDER pentru abordarea problemelor legate de sărăcia extremă din zonele rurale, de exemplu în cazul taberelor de romi din Europa centrală și de est;

57.

apreciază ca fiind benefice măsurile de simplificare propuse de Comisie, respectiv reducerea numărului de reguli de eligibilitate, menită să faciliteze accesul celor în drept și al acțiunilor de mai mică amploare la finanțarea FSE, posibilitatea contribuțiilor în natură de a beneficia de intervenția acestui fond, recurgerea pe scară mai largă la subvențiile globale, opțiunile simplificate în materie de costuri și sumele forfetare, inclusiv prevederea obligației utilizării acestora pentru inițiative de mai mică amploare, de până la 50 000 EUR. Aceste măsuri, combinate cu cele propuse în cadrul revizie regulamentului financiar al UE, vor duce efectiv la ușurarea sarcinii administrative a celor în drept și a autorităților de gestionare și se dovedesc cât se poate de benefice în cazul numeroaselor microintervenții din domeniul ocupării forței de muncă și din cel al afacerilor sociale, unde este vorba de investiții mai curând imateriale decât materiale. În prezent, sarcina administrativă determinată de aceste intervenții poate fi atât de disproporționată, încât să anuleze avantajele pe care le-ar putea aduce autorităților locale și regionale și să le descurajeze să depună cereri pentru proiecte în cadrul FSE;

58.

cu toate acestea, are convingerea că, în materie de simplificare, se pot încă aduce îmbunătățiri dacă se adoptă și alte măsuri, precum cele dezbătute în cadrul Grupului ad-hoc al Comitetului FSE, consacrat viitorului acestuia. Printre altele, se poate aminti propunerea de adaptare a regulilor de cofinanțare pentru anumite axe prioritare, în special proiecte de dimensiune mai redusă sau de instaurare a unui dispozitiv mai eficace de plată a creditelor, cu recurgerea mai sistematică la prefinanțare;

59.

își exprimă acordul cu privire atât la măsurile financiare inovatoare propuse pentru sprijinirea proiectelor prin FSE, cum sunt mecanismele de partajare a riscurilor, fondurile proprii și datoriile, precum și fondurile de garantare, de participare sau de împrumut, cât și la menționarea specifică a „garanțiilor bazate pe politici”, destinate îmbunătățirii accesului actorilor publici și privați la piețele de capital, la nivel național și regional;

60.

solicită Comisiei să adauge la această panoplie fondurile de împrumut reînnoibile pentru intervențiile de acordare de microcredite, „obligațiunile sociale”, instrument inedit dezbătut în forumul consacrat inovației sociale sau „obligațiunile cetățenești”, propunere care a fost formulată în cursul elaborării acestor proiecte de aviz privind revizuirea bugetului UE și noul cadru financiar multianual post-2013.

1.

Cu privire la titlul articolului, a se vedea observația de mai sus referitoare la articolul 1.

2.

În vederea punerii în valoare a dimensiunii teritoriale specifice politicii de coeziune și pentru repoziționarea problemelor și disparităților regionale în raport cu Strategia Europa 2020, ar putea fi introdusă precizarea „printre altele”, care să atenueze caracterul constrângător al orientărilor și recomandărilor privind programele operaționale ale FSE.

3.

Este de mirare că, printre alte grupuri beneficiare ale FSE, se face trimitere și la „minorități etnice”. Această mențiune și distincția pe care o induce riscă să ridice probleme serioase de drept internațional și intern în mai multe state membre.

1.

A se vedea mai sus punctul 48 din capitolul „Recomandări politice”.

2.

Este vorba despre o trimitere încrucișată la articolul 8 din propunerea de regulament privind programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială, căruia CoR îi consacră un alt aviz, CdR 335/2011, adoptat la 3 mai 2012. Raportor: dl Enrico Rossi (IT-PSE).

1.

A se vedea punctele 49-51 de mai sus, din capitolul „Recomandări politice”.

2.

Formularea inițială nu asigură conformitatea cooperării transnaționale în cadrul Fondului social european cu cea prevăzută de cooperarea teritorială europeană.

3.

Cooperarea teritorială se bazează pe trei piloni distincți: cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională.

1.

A se vedea mai sus punctul 57 din capitolul „Recomandări politice”.

2.

Noua formulare vizează să garanteze păstrarea flexibilității necesare la punerea în practică a resurselor FSE.