52012AR0004

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52012AR0004 - EN

Document 52012AR0004

Help

Avizul Comitetului Regiunilor — Propunere de regulament general privind fondurile cadrului strategic comun

JO C 225, 27.7.2012, p. 58–113 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

27.7.2012

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/58

Avizul Comitetului Regiunilor — Propunere de regulament general privind fondurile cadrului strategic comun

2012/C 225/07

COMITETUL REGIUNILOR

—	solicită un buget ambițios pentru viitoarea politică de coeziune (2014-2020) pentru a îndeplini ambițiile tratatului și ale Strategiei Europa 2020; solicită de asemenea, luarea în considerare a altor criterii decât PIB-ul în cadrul evaluării nivelului de dezvoltare și a distribuției resurselor;

—

susține structura propusă de Comisie, respectiv identificarea a două obiective majore („investiția în creștere” și „cooperarea teritorială”), menținând FSE în sfera politicii de coeziune, crearea unei noi categorii de „regiuni de tranziție” care oferă o plasă de siguranță pentru regiunile care nu mai sunt eligible pentru obținerea unui sprijin deplin pentru convergență;

—

solicită o mai mare flexibilitate în repartizarea fondurilor structurale, permițând o adaptare mai realistă la nevoile teritoriilor, prin implicarea directă a autorităților locale și regionale; această flexibilitate ar trebui să se aplice distribuției între FEDER și FSE și concentrării tematice a fondurilor asupra anumitor obiective ale Strategiei Europa 2020; în acest sens, solicită scăderea semnificativă sau flexibilizarea pragurilor minime stabilite în regulamentele respective;

—

susține abordarea strategică a cadrului strategic comun, care integrează toate fondurile destinate unor obiective regionale, ceea ce va însemna o mai bună coordonare cu FEADR și cu FEPAM; dorește totodată să se țină seama în mai mare măsură de principiul coeziunii teritoriale, prin acțiuni urbane, acțiuni de dezvoltare locală, investiții teritoriale integrate (ITI) și planuri comune de acțiune, însă ar dori să se acorde mai multă atenție regiunilor afectate de mutații industriale sau de handicapuri demografice;

—	solicită încurajarea posibilității unor programe multifond (FEDER, FSE, FC, FEADR și FEPAM) și adoptarea de către Comisia Europeană a oricăror măsuri pentru elaborarea și implementarea acestor programe cu respectul cuvenit pentru principiul proporționalității;

—

respinge condiționalitatea macroeconomică, precum și rezerva de performanță, considerându-le contrare obiectivului primar al politicii de coeziune; în schim susține crearea unei rezerve de flexibilitate, alcătuită din resursele provenite din dezangajările automate și care să finanțeze inițiativele experimentale; sprijină totodată principiul condiționalității ex ante, care este rațional și preventiv în loc să fie represiv;

—	insistă asupra simplificării veritabile a normelor de gestionare, în special în ceea ce privește autoritățile de control și audit, activitățile generatoare de venituri și costurile forfetare.

Raportor

dna Catiuscia MARINI (IT-PSE), președinta Regiunii Umbria

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006

COM(2011) 615 final.

I. RECOMANDĂRI POLITICE

A. Bugetul european și alocarea fondurilor

COMITETUL REGIUNILOR

Pentru un buget comunitar adecvat și echilibrat

1.	reamintește că Uniunea Europeană trebuie să poată dispune de un buget care să asigure eficacitatea politicii de coeziune și să facă față ambițiilor Strategiei Europa 2020;

2.	solicită ca, în funcție de tipul de regiune, să se păstreze cel puțin aceleași niveluri de contribuție din partea UE care sunt prevăzute pentru actuala perioadă de programare;

subliniază că situația actuală de gravă criză economică, financiară și socială determină permanentizarea la nivel european a unei situații constând în ocuparea insuficientă a forței de muncă, ceea ce afectează puternic și în mod diferențiat toate teritoriile Uniunii Europene. În acest context, fondurile structurale reprezintă o sursă indispensabilă de finanțare în procesul de combatere a crizei și de susținere a dezvoltării teritoriilor europene;

Limitarea dificultății de absorbire a fondurilor

solicită Comisiei să întreprindă acțiuni eficiente de atenuare a dificultății de absorbire a fondurilor cu care se confruntă unele state membre, prin îmbunătățirea gestionării fondurilor comunitare – în special în ceea ce privește simplificarea și inovarea sistemelor de gestionare și control –, stimulând orientarea către rezultate;

Către criterii de repartizare mai echitabile și mai echilibrate

consideră că criza economică și financiară sporește necesitatea de a dispune în timp util de date comparabile cu privire la PIB și de alți indicatori, pentru a stabili în mod mai corect nivelul real de dezvoltare al regiunilor europene (1), impunându-se bineînțeles în continuare concentrarea corespunzătoare a resurselor în favoarea regiunilor a căror dezvoltare a rămas în urmă;

consideră că, în vederea repartizării resurselor, trebuie luată în considerare așa cum se cuvine specificitatea statelor membre caracterizate de puternice disparități economice interne; în special, își exprimă preocuparea cu privire la criteriul de repartizare a resurselor alocate politicii agricole comune (PAC) – a se vedea propunerea privind cadrul financiar multianual -, deoarece nu se ține seama în mod corespunzător de diferențele sociale, economice și structurale;

B. Arhitectura politicii de coeziune

O arhitectură simplificată

7.	este de acord cu identificarea a două mari obiective: „investiții pentru creștere și locuri de muncă” și „cooperarea teritorială”, care contribuie la simplificarea arhitecturii politicii de coeziune;

aprobă crearea unei categorii de regiuni de tranziție, care să fie finanțată în special din resursele provenite de la regiunile și țările care au ieșit de sub acoperirea obiectivului de covergență și a Fondului de coeziune, fără a reduce deci intensitatea sprijinului acordat celorlalte două categorii de regiuni, și salută totodată plasa de siguranță propusă pentru regiunile care nu vor mai intra pe deplin în obiectivul de convergență. Noua categorie va contribui de fapt la o mai bună sprijinire a regiunilor care sunt în faza de ieșire din obiectivul de convergență, precum și a altor regiuni, al căror PIB pe cap de locuitor se situează între 75 % și 90 % din PIB-ul mediu al UE; în plus, va contribui la modularea sprijinului UE în funcție de diferitele niveluri de dezvoltare și la atenuarea efectelor de prag constatate în actuala perioadă de programare. Aceste dispoziții ar trebui să fie valabile pentru toate fondurile cadrului strategic comun;

constată că și reglementarea privind orientările regionale pentru perioada 2014-2020 în domeniul ajutoarelor de stat trebuie să fie în conformitate cu structura viitoarei politici de coeziune și că, la momentul stabilirii zonelor care ar urma să primească sprijin, nu trebuie să se ajungă la contradicții între politica de coeziune și legislația în domeniul concurenței;

Către un rol adecvat al Fondului social european în politica de coeziune

10.	își exprimă satisfacția cu privire la menținerea FSE în cadrul politicii de coeziune, ca instrument fundamental pus în slujba ocupării forței de muncă, al îmbunătățirii competențelor fiecăruia și al incluziunii sociale;

11.	solicită totuși ca alegerea priorităților în materie de investiții și alocarea fondurilor structurale între FEDER și FSE să se facă de către autoritățile locale și regionale competente, în conformitate cu principiul subsidiarității;

C. Principii comune tuturor fondurilor

Pentru un parteneriat și o guvernanță pe mai multe niveluri consolidate

12.

solicită ca, în conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri și cu repartizarea competențelor pe plan național, autoritățile locale și regionale din fiecare stat membru să fie implicate deplin în elaborarea, negocierea și punerea în aplicare a diverselor documente strategice, și anume cadrul strategic comun, și mai ales contractul de parteneriat. Pactele teritoriale dintre autoritățile locale, regionale și naționale vor trebui să reprezinte de asemenea o opțiune valabilă pentru încheierea oficială a acordurilor de parteneriat, împreună cu guvernele naționale;

13.

consideră că este injust ca autoritățile locale și regionale să fie asimilate, în ceea ce privește parteneriatul, partenerilor economici și sociali, când ele, în calitate de reprezentanți ai intereselor generale ale comunităților administrate, sunt cogestionari, în funcție de cadrul instituțional al statelor membre, și cofinanțatori ai proiectelor din cadrul politicii de coeziune;

Pentru o rată de cofinanțare adecvată nivelului de dezvoltare al regiunilor

14.	își reafirmă sprijinul pentru principiul cofinanțării europene, care garantează responsabilizarea actorilor din teritoriu;

15.	consideră că TVA ar trebui să fie eligibilă, dacă nu este recuperabilă;

16.

consideră că ar trebui să existe o diferență între părțile implicate din societatea civilă și partenerii din sectorul public. Autoritățile locale și regionale competente sau reprezentanții acestora ar trebuie să fie parte integrantă a procesului de negociere din perioada de pregătire a contractului sau acordului de parteneriat, la nivel de stat membru și nu numai la nivel regional;

D. Relația dintre politica de coeziune și strategia europa 2020

Pentru o concentrare tematică armonioasă și flexibilă

17.

ia act de principiul concentrării tematice asupra obiectivelor esențiale ale Strategiei Europa 2020 și a obiectivelor menționate la articolul 174 din TFUE, concretizate în cadrul unui meniu tematic comunitar, însă își exprimă preocuparea față de lipsa de flexibilitate în alegerea obiectivelor tematice care ar trebui stabilite pe baza unei analize teritoriale;

18.

prin urmare, solicită flexibilitate reală pentru toate fondurile cadrului strategic comun, lăsând fiecăreia dintre autoritățile de management libertate maximă în identificarea obiectivelor tematice asupra cărora trebuie concentrate resursele și cere totodată, în mod general, reducerea semnificativă sau flexibilizarea pragurilor minime prevăzute în regulamentele specifice;

E. Abordarea strategică și guvernanța politicii de coeziune

Cadrul strategic comun: către un grad mai mare de integrare a fondurilor de interes teritorial

19.	susține o mai bună integrare a fondurilor europene, salutând includerea FEADR și EMFF în cadrul strategic comun, însă cu păstrarea specificității fiecărui fond;

20.

apreciază că este potrivit ca aprobarea cadrului strategic comun să se facă de către Parlamentul și Consiliul European, considerând că acest document ar trebui aprobat cu participarea maximă a instituțiilor UE, motiv pentru care susține includerea cadrului strategic comun ca anexă la regulamentul general;

21.	consideră necesar ca mecanismele stabilite în cadrul strategic comun să fie suficient de flexibile pentru a se realiza o reală integrare cu politicile regionale și de dezvoltare locală;

22.

consideră că CSC ar trebui să faciliteze în primul rând o abordare teritorială de jos în sus și o integrare a finanțării. Recomandările CSC nu trebuie să fie prea prescriptive, pentru a permite suficientă flexibilitate în alegerea mijloacelor prin care se pot realiza obiectivele tematice și prioritățile de investiții, astfel cum sunt acestea definite în regulamentele fondurilor structurale și de coeziune;

23.

subliniază că ar trebui ca în cadrul strategic comun să existe o legătură clară între obiectivele tematice ale articolului 9 din regulamentul general și prioritățile de investiții enumerate în regulamentele FEDER, FSE, FC, FEADR și EMFF, oferindu-se securitate juridică cu privire la compatibilitatea obiectivelor și evitându-se hiaturile și suprapunerile dintre acestea, astfel încât proiectele prioritare multifond, dar și cele care vizează mai multe priorități tematice să poată fi realizate în mod integrat și nefragmentat;

Contractul de parteneriat: mai mult contract decât parteneriat

24.

solicită ca, în conformitate cu sistemele instituționale respective, autoritățile locale și regionale competente, în măsura în care finanțează și pun în aplicare politica de coeziune, să participe întru totul la elaborarea, negocierea, punerea în practică și revizuirea contractelor de parteneriat [articolul 13 alineatul (2)];

25.	cere în special ca, în conformitate cu sistemele instituționale respective, autoritățile locale și regionale competente să fie implicate în mod direct, în cadrul contractului, în definirea condiționalităților interne și a sancțiunilor derivate din acestea (articolul 14);

26.	este preocupat de posibilele întârzieri ce decurg din faptul că, atât contractul de parteneriat, cât și programele operative vor trebui prezentate în același timp, solicitând în acest sens ca programele să fie prezentate într-un termen de șase luni de la prezentarea contractului de parteneriat;

Programele operative: pentru o gestionare regionalizată și integrată

27.	recomandă ca, în conformitate cu sistemele instituționale respective, autoritățile locale și regionale să fie implicate îndeaproape în gestionarea fondurilor europene și încurajează în mod hotărât recurgerea la programe multifond;

28.	observă că o mai bună armonizare a dispozițiilor comune în materie de punere în aplicare a diverselor fonduri ar favoriza integrarea acestora și ar spori eficiența și impactul intervenției lor, reducând totodată sarcinile administrative ce revin beneficiarului final;

29.	solicită Comisiei să efectueze o evaluare a funcționării, efectelor și valorii adăugate ale strategiilor macroregionale aplicate în prezent;

F. O programare orientată spre rezultate și evaluare

Condiționalitatea macroeconomică: o dublă penalizare a statelor membre

30.	respinge cu tărie propunerile care urmăresc legarea politicii de coeziune de Pactul de stabilitate (condiționalitate macroeconomică); Comitetul Regiunilor consideră că condiționalitatea macroeconomică trebuie să răspundă unor obiective diferite de cele ale politicii de coeziune;

31.	prin urmare, consideră că autoritățile locale și regionale nu pot fi penalizate din cauza nerespectării de către o parte dintre statele membre a îndatoririlor, în special a celor în materie de deficit public național (articolul 21);

Pentru o condiționalitate ex ante mai ușoară și mai curând preventivă decât represivă

32.

împărtășește principiul condiționalităților ex ante , pentru a se asigura prezența unor precondiții necesare realizării eficace a investițiilor, pe baza evaluării experiențelor anterioare, evitându-se bineînțeles încărcarea politicii de coeziune cu răspunderi care nu-i revin și îngreunarea sarcinii administrative;

33.

este totuși îngrijorat că acea condiționalitate care ține de răspunderea unei terțe părți (de exemplu, neîndeplinirea obligațiilor de transpunere a directivelor comunitare) ar putea afecta elaborarea și aplicarea programelor și proiectelor la nivel local și regional; Comitetul consideră așadar că condiționalitățile ex ante trebuie să se limiteze la acele aspecte care privesc nemijlocit punerea în aplicare a politicii de coeziune;

34.	de asemenea, solicită Comisiei ca aceste condiții ex ante să nu ducă la suspendarea plăților sau la corecții financiare, cu excepția acelor condiții pe care statul membru s-a angajat să le îndeplinească;

Rezerva de performanță

35.

își exprimă preocuparea cu privire la crearea unei rezerve de performanță, întrucât Comitetul se teme că acest mecanism ar putea stimula definirea unor obiective de rezultat deosebit de modeste și, prin urmare, ușor de atins, astfel încât se va putea beneficia de finanțare suplimentară, favorizând prin urmare apariția unor proiecte neambițioase și descurajând inovarea. Atrage atenția asupra avizului 7/2011 al Curții de Conturi, care menționa că „o rezervă de performanță asemănătoare a existat în perioada 2000-2006, însă a înregistrat doar un succes limitat din cauza volumului foarte redus de cheltuieli deja efectuate la momentul evaluării intermediare, precum și din cauza lipsei unei metodologii corespunzătoare pentru evaluarea progreselor înregistrate de programe”;

36.	în schimb, susține crearea unei rezerve de flexibilitate constituită din credite eliberate automat, pentru finanțarea de inițiative experimentale în domeniul creșterii inteligente, durabile sau incluzive sau pentru a interveni în caz de criză;

Cadrul de performanță ca instrument de îndrumare

37.

observă că cadrul de verificare a rezultatelor cuprinde stabilirea de obiective pe etape pentru fiecare dintre prioritățile pentru anii 2016 și 2018. Potrivit Comitetului, trebuie să existe un mecanism de îndrumare și control al obiectivelor urmărite pe parcursul întregii perioade de programare, fără ca aceasta să facă loc aplicării unor corectori financiari pe axele prioritare respective în cazul neîndeplinirii obiectivelor fixate, pe baza raportului final privind stadiul punerii în aplicare, deoarece neîndeplinirea ar putea fi cauzată de anumite circumstanțe socioeconomice și de schimbările de politică impuse așadar autorităților naționale și regionale;

38.

consideră că această nouă dispoziție se adaugă în mod inutil la diversele condiții (macroeconomică, ex ante și ex post) propuse de Comisie și la sistemul de verificare ex ante, in itinere și ex post, precum și la definirea obiectivelor cuantificate și a indicatorilor de rezultat și dorește, de asemenea, o mai mare legătură cu activitățile de evaluare menționate la articolele 48, 49 și 50;

Pentru o creștere a avansurilor

39.

salută propunerea care urmărește să impună autorităților de management să plătească beneficiarii înainte de a cere rambursarea de către Comisie, dorind o mai mare flexibilitate în sistemul de plată a avansurilor și creșterea acestora, cu scopul de a îmbunătăți lichiditatea autorităților de management;

Sancțiuni și rectificări financiare: către o abordare mai curând preventivă decât represivă

40.

cere ca, în cazul în care un stat membru aflat în criză financiară profundă primește un ajutor din partea Uniunii, Comisia să poată amenda contractul de parteneriat și programele operative în cadrul unui dialog constructiv cu statul membru și autoritățile locale și regionale interesate și, prin urmare, dorește ca experții Comisiei să sprijine autoritățile naționale și regionale, în vederea întăririi capacităților acestora de a gestiona eficient fondurile europene;

G. Întărirea principiului coeziunii

Promovarea acțiunilor de dezvoltare urbană locală și a investițiilor teritoriale integrate

41.

împărtășește ferm convingerea că trebuie să se acorde atenție dezvoltării urbane integrate și salută în special propunerile Comisiei referitoare la acțiunile de dezvoltare locală și la investițiile teritoriale integrate, care ar trebui să fie principalele instrumente de îndeplinire a obiectivelor în următoarea perioadă de programare. Solicită totodată clarificări privind punerea în aplicare a acestor noi dispoziții;

42.

dorește ca aceste dispoziții să fie aplicate cu o atenție deosebită, pentru garantarea implementării eficiente a dezvoltării teritoriale integrate, fie că este vorba, de exemplu, de coordonarea intervenției diverselor fonduri– în special a FEDER și FEADR în teritoriile periurbane și funcționale –, de integrarea lor, de definirea „teritoriilor proiectelor”, de elaborarea unei strategii coerente etc.;

43.

salută cu mare satisfacție faptul că stimulentele de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității oferă o rată suplimentară de cofinanțare de 10 % și solicită extinderea acestei prevederi și la investițiile teritoriale integrate; consideră că organizarea și funcționarea grupurilor de acțiune locale trebuie stabilită de comun acord, la nivel național, de către autoritățile de management și partenerii locali;

44.	solicită ca regula conform căreia autoritățile publice nu pot deține mai mult de 49 % din voturi să fie revizuită în situațiile în care sunt deja în vigoare parteneriate de dezvoltare locală instituționalizate;

45.	subliniază necesitatea ca dezvoltarea locală să fie privită drept concept holistic în cadrul căruia să poată fi realizate investițiile teritoriale integrate, acțiunile urbane sau planurile de acțiune comune;

Pentru o intervenție adecvată în favoarea regiunilor cu anumite specificități geografice și demografice

46.

încurajează acordarea unei atenții deosebite zonelor în care este în desfășurare o tranziție industrială și regiunilor care suferă de handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, care le fac să rămână în urmă din perspectiva coeziunii economice și teritoriale, dar și regiunilor ultraperiferice (articolele 174 și 349 din TFUE);

Susținerea în continuare a creării de rețele între teritorii prin finanțarea de infrastructuri

47.	își exprimă îngrijorarea în ce privește faptul că, în cazul regiunilor dezvoltate, nu se ține seama de finanțarea infrastructurilor, îndeosebi a rețelelor TIC de mare viteză;

H. Simplificarea regulilor de gestionare, control și management

Pentru o mai mare simplificare a gestionării și pentru o responsabilitate partajată a controalelor

48.	solicită o simplificare reală a dispozițiilor de implementare a fondurilor în favoarea autorităților de management, de control și de audit, care să permită în același timp facilitarea accesului beneficiarilor la finanțări;

49.

își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că, în ceea ce privește FSE, sprijinul pentru capacitatea administrativă este limitat la statele membre cu regiuni mai puțin dezvoltate sau eligibile pentru Fondul de coeziune, în timp ce situația este diferită pentru FEDER, deși sistemele naționale pentru cele două fonduri sunt supuse unor cerințe similare;

50.	dorește ca orientarea mai hotărâtă către rezultate să ducă la o mai mare atenție acordată prestației, calității și eficacității în utilizarea fondurilor, mai curând decât la respectarea formală a normelor și volumului cheltuielii;

51.

estimează că recurgerea excesivă la acte delegate (circa 50 de citări în regulament) ale Comisiei ar putea duce la întârzieri în utilizarea fondurilor și, prin urmare, propune să se prevadă un regulament de implementare al Comisiei care să stabilească de la bun început toate regulile de punere în aplicare;

Pentru o mai bună coordonare și proporționalitate a controalelor

52.

își exprimă îndoiala în ce privește desemnarea unei autorități de acreditare la nivel ministerial, care reprezintă un nivel suplimentar și inutil de control și al cărei rol ar fi acreditarea autorităților de management și a autorităților de certificare, pe baza unui control preliminar, reținând că acreditarea trebuie să privească mai mult sistemele decât autoritățile de management;

53.

reamintește riscul ca o aplicare incorectă a principiului proporționalității să ducă la un tratament inechitabil al statelor membre, având în vedere că sarcina administrativă de gestiune și control riscă să fie mult mai mare în cazul statelor care sunt cele mai mari beneficiare ale fondurilor structurale; în plus, faptul că nivelul controalelor se raportează la dimensiunea financiară a programelor ar putea descuraja opțiunea de a adopta programe multifond;

54.

consideră că verificarea și închiderea anuală a conturilor propusă ar trebui să fie opțională, pentru a permite numai acelor autorități de management care o doresc să simplifice procedura de închidere la finalul perioadei și să reducă perioada de arhivare a documentelor contabile (articolele 67, 76, 77 și 131);

55.

ar dori să se evite înmulțirea controalelor din partea autorităților de audit naționale sau regionale, a Comisiei sau a Curții de Conturi efectuate acelorași operatori, propunând organizarea sistematică de misiuni de audit comune în teritoriu, pentru a se evita duplicarea eforturilor și a se promova un „diagnostic” comun [articolul 65 alineatul (2)];

Către o inginerie financiară cu adevărat simplificată și orientată către spiritul întreprinzător

56.

consideră că este nevoie de precizări suplimentare în ceea ce privește folosirea instrumentelor financiare în raport cu contabilizarea lor în utilizarea fondurilor europene, cu supravegherea acestor instrumente și cu proprietatea asupra lor. Cu toate acestea, susține utilizarea de instrumente de inginerie financiară în scopul creșterii efectului de pârghie al fondurilor, cu condiția ca acestea să suplimenteze, nu să aducă atingere componentei de subvenție a politicii de coeziune, iar sprijinul să fie limitat la tipurile convenționale de instrumente financiare (participații la capital, împrumuturi, garanții), și nu la instrumente financiare opace, precum cele derivate sau instrumentele financiare structurate;

57.	consideră excesiv de limitativă dispoziția prin care instrumentele financiare trebuie să fie utilizate în termen de doi ani de la punerea lor la dispoziție, în conformitate cu obiectivele programului și timp de cel puțin 10 ani de la închiderea programului;

Un plan de acțiune comun: o noutate de experimentat

58.

își exprimă satisfacția în legătură cu propunerea Comisiei privind elaborarea de planuri de acțiune comune (Joint Action Plan), care să cuprindă ansambluri de proiecte realizate sub responsabilitatea beneficiarului în cadrul unui sau mai multor programe operative, în schimbul unei reduceri considerabile a normelor în materie de gestionare și control, regretând însă excluderea proiectelor de infrastructură;

59.	solicită ca planul de acțiune comun să fie decis împreună cu Comisia, statul membru și autoritățile locale și regionale asociate la program, avându-se în vedere inclusiv nivelul resurselor implicate (și solicită coborârea pragului la 5 milioane EUR);

Intervenții generatoare de venituri: necesitatea unei mai mari flexibilități

60.	consideră că este preferabilă revenirea la normele în vigoare în perioada 2000-2006, care prevedeau aplicarea unei rate de intervenție specifică (redusă) și unică pentru proiectele generatoare de venituri;

Aplicarea unor rate forfetare costurilor: o simplificare ce întârzie să apară

61.	întâmpină cu satisfacție propunerea Comisiei cu privire la diferitele forme de subvenții simplificate și încurajează autoritățile de management și beneficiarii să utilizeze în mai mare măsură bareme standard de costuri unitare, sume forfetare și o finanțare pe baza unei rate forfetare;

62.

solicită Comisiei și statelor membre să adopte cât mai repede posibil o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă, precum și metode și bareme de costuri unitare, pentru a permite operatorilor de proiect să recurgă la ele încă de la începutul programării, acordând atenția cuvenită experiențelor deja înregistrate în cursul actualei perioade de programare.

II. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Comisia ar trebui să adopte printr-un act delegat un cadru strategic comun, care să transpună obiectivele Uniunii în acțiuni-cheie pentru fondurile CSC, pentru a prevedea o direcție strategică mai clară pentru procesul de programare la nivelul statelor membre și al regiunilor. Cadrul strategic comun ar trebui să faciliteze coordonarea sectorială și teritorială a intervenției Uniunii în temeiul fondurilor CSC și coordonarea cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii.

Comisia p un cadru strategic comun, care să transpună obiectivele Uniunii în acțiuni-cheie pentru fondurile CSC, pentru a prevedea o direcție strategică mai clară pentru procesul de programare la nivelul statelor membre și al regiunilor. Cadrul strategic comun ar trebui să faciliteze coordonarea sectorială și teritorială a intervenției Uniunii în temeiul fondurilor CSC și coordonarea cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii.

Expunere de motive

Actele delegate permit legiuitorului să delege Comisiei competența de a adopta acte nelegislative cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ. În ceea ce privește cadrul strategic comun, acesta urmărește să furnizeze orientări și reguli comune tuturor fondurilor care fac obiectul unei gestionări partajate, motiv pentru care conține elemente esențiale care trebuie prezentate tuturor instituțiilor europene și care să poată fi modificate dacă este nevoie.

Amendamentul 2

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pe baza cadrului strategic comun adoptat de Comisie, fiecare stat membru ar trebui să pregătească, în cooperare cu partenerii săi și în dialog cu Comisia, un contract de parteneriat. Contractul de parteneriat ar trebui să traducă elementele prevăzute de cadrul strategic comun în contextul național și să prevadă angajamente ferme privind îndeplinirea obiectivelor Uniunii prin programarea fondurilor CSC.

Pe baza cadrului strategic comun adoptat de Comisie, fiecare stat membru ar trebui să pregătească, în cooperare cu partenerii săi și în dialog cu Comisia, un contract de parteneriat. Contractul de parteneriat ar trebui să traducă elementele prevăzute de cadrul strategic comun în contextul național și să prevadă angajamente îndeplinirea obiectivelor Uniunii prin programarea fondurilor CSC.

Expunere de motive

Amendamentul 3

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Ar trebui definit un cadru de performanță pentru fiecare program, pentru a monitoriza progresele către obiectivele și țintele stabilite pentru fiecare program în cursul perioadei de programare. Comisia ar trebui să realizeze o examinare a performanțelor, în cooperare cu statele membre, în 2017 și 2019. O rezervă de performanță ar trebui prevăzută și alocată în 2019 în cazurile în care obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță au fost atinse. Având în vedere diversitatea și caracterul lor plurinațional, nu ar trebui să existe nicio rezervă de performanță pentru programele de cooperare teritorială europeană. În cazurile în care neîndeplinirea obiectivelor de etapă sau a țintelor este semnificativă, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile pentru program sau, la sfârșitul perioadei de programare, poate să aplice corecții financiare, pentru a se asigura că bugetul Uniunii nu este risipit sau folosit în mod ineficient.

Expunere de motive

Amendamentul reflectă opoziția față de crearea unui cadru de performanță la nivel național, de teamă că un asemenea mecanism ar putea încuraja stabilirea de obiective deosebit de modeste și deci ușor realizabile, astfel încât să se poată beneficia de finanțare suplimentară, favorizând prin urmare proiecte puțin ambițioase și descurajând inovarea.

În schimb se susține crearea unei rezerve de flexibilitate, constitută din resurse provenite din dezangajarea automată, pentru finanțarea unor inițiative experimentale în domeniul creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, sau pentru intervenții în caz de criză.

Amendamentul 4

Considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și guvernanța economică a Uniunii va garanta că eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilor CSC este susținută de politici economice solide și că fondurile CSC pot, dacă este necesar, să fie redirecționate pentru abordarea problemelor economice cu care se confruntă o țară. Acest proces trebuie să fie progresiv, începând cu modificările contractului de parteneriat și ale programelor în sprijinul recomandărilor Consiliului privind abordarea dezechilibrelor macroeconomice și a dificultăților sociale și economice. În cazul în care, în ciuda utilizării sporite a fondurilor CSC, un stat membru nu reușește să ia măsuri eficace în contextul procesului de guvernanță economică, Comisia ar trebui să aibă dreptul de a suspenda parțial sau total plățile și angajamentele. Deciziile privind suspendarea ar trebui să fie proporționale și eficace, ținând cont de impactul programelor individuale în ceea ce privește abordarea situației economice și sociale din statul membru relevant și de modificările precedente ale contractului de parteneriat. Atunci când ia decizii privind suspendarea, Comisia ar trebui să respecte, de asemenea, egalitatea de tratament între statele membre, ținând cont în special de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Suspendările ar trebui încetate și fondurile ar trebui puse din nou la dispoziția statului membru în cauză de îndată ce acesta ia măsurile necesare.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor se opune hotărât prevederilor în materie de condiționalitate macroeconomică. Într-adevăr, aplicarea de sancțiuni sau de stimulente financiare în legătură cu Pactul de stabilitate și de creștere, în vederea asigurării respectării condițiilor macroeconomice, riscă să penalizeze dur autoritățile locale și regionale, care nu sunt însă responsabile de nerespectarea de către statele membre a obligațiilor în materie.

Amendamentul 5

Considerentul 29

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Este necesară alinierea modalităților de monitorizare și raportare pentru fondurile CSC pentru a simplifica modalitățile de gestiune la toate nivelurile. Este important să se asigure cerințe de raportare proporționale, dar și disponibilitatea unor informații cuprinzătoare privind progresele înregistrate în punctele-cheie de reexaminare. Prin urmare, este necesar ca cerințele privind raportarea să reflecte necesitățile în materie de informații din anumiți ani și să fie aliniate cu programarea examinării performanțelor.

Expunere de motive

Amendamentul 6

Considerentul 43

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În conformitate cu principiile gestionării partajate, aplicarea și controlul operațiunilor din cadrul programelor ar trebui să revină în principal statelor membre, prin sistemele lor de gestiune și control. Pentru a consolida eficiența controlului asupra selecției și realizării operațiunilor și a funcționării sistemului de gestiune și control, ar trebui specificate funcțiile autorității de management.

În conformitate cu principiile gestionării partajate, aplicarea și controlul operațiunilor din cadrul programelor ar trebui să revină în principal statelor membre , prin sistemele lor de gestiune și control. Pentru a consolida eficiența controlului asupra selecției și realizării operațiunilor și a funcționării sistemului de gestiune și control, ar trebui specificate funcțiile autorității de management.

Expunere de motive

Fondurile cadrului strategic comun se înscriu în contextul politicii regionale, drept care orice referință la autoritățile aflate sub incidența regulamentului privind aplicarea fondurilor nu trebuie să-i piardă din vedere pe principalii actori în domeniu, și anume autoritățile regionale și locale.

Amendamentul 7

Considerentul 44

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
Pentru a oferi o asigurare corespunzătoare ex ante cu privire la configurarea și elaborarea principalelor sisteme de gestiune și control, statele membre ar trebui să desemneze un organism de acreditare responsabil pentru acreditarea și retragerea acreditării organismelor de gestiune și control.

Expunere de motive

Se urmărește evitarea multiplicării organismelor și entităților care ar complica și mai mult sistemul de gestiune și control.

Amendamentul 8

Nou considerent după considerentul 55

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR

Expunere de motive

Până acum nu a fost pusă în aplicare intenția de a stabili dispoziții comune pentru diferitele fonduri în ceea ce privește adoptarea unor măsuri tranzitorii și implicarea aferentă a UE (rate de cofinanțare). În timp ce în cazul FEDER și FSE asemenea măsuri tranzitorii sunt introduse (inclusiv o plasă de siguranță), acestea lipsesc pentru FEADR. Aceasta duce la condiții de finanțare foarte diferite pentru implementarea fondurilor. Acest lucru contravine armonizării dorite. Prin urmare, este necesar ca aceste măsuri tranzitorii să fie aplicate și în cazul FEADR.

Amendamentul 9

Considerentul 58

Textul propus de Comisie	Amendamentul CoR
Pentru a consolida orientarea către rezultate și către atingerea obiectivelor și țintelor Europa 2020, un procent de cinci la sută din resursele alocate obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă” ar trebui păstrat sub forma unei rezerve de performanță pentru fiecare fond și fiecare categorie de regiune din fiecare stat membru.

Expunere de motive

Amendamentul 10

Considerentul 84

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Procesul de verificare și închidere anuală a conturilor ar trebui însoțit de o închidere anuală a operațiunilor finalizate (pentru FEDER și FC) sau a cheltuielilor încheiate (pentru FSE). Pentru a reduce costurile asociate cu închiderea finală a programelor operaționale, pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și pentru a asigura securitatea juridică, închiderea anuală ar trebui să fie obligatorie, limitându-se prin urmare perioada în care este necesară păstrarea documentelor justificative și în care operațiunile pot fi auditate și se pot impune corecții financiare.

Procesul de verificare și închidere anuală a conturilor însoțit de o închidere anuală a operațiunilor finalizate (pentru FEDER și FC) sau a cheltuielilor încheiate (pentru FSE). Pentru a reduce costurile asociate cu închiderea finală a programelor operaționale, pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și pentru a asigura securitatea juridică, închiderea anuală , limitându-se prin urmare perioada în care este necesară păstrarea documentelor justificative și în care operațiunile pot fi auditate și se pot impune corecții financiare.

Expunere de motive

Se consideră că procedura de verificare și închidere anuală a conturilor introduce de fapt o închidere anuală care va spori sarcina administrativă, va impune corecții financiare obligatorii în cazul neregulilor identificate de Comisia Europeană și/sau de Curtea de Conturi Europeană și va reduce flexibilitatea pe care o prezintă posibilitatea de a declara și de a înlocui „suprarezervarea” cheltuielilor, existentă în prezent pentru perioada 2007-2013.

Amendamentul 11

Considerentul 87

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Frecvența auditurilor operațiunilor ar trebui să fie proporțională cu nivelul contribuției Uniunii din fonduri. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operațiune nu depășește 100 000 EUR. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri oricând există indicii privind o neregulă sau o fraudă sau, în urma închiderii unei operațiuni finalizate, în cadrul unui eșantion de audit. Pentru ca nivelul auditării de către Comisie să fie proporțional cu riscul, Comisia ar trebui să-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce privește programele operaționale în cazul cărora nu există deficiențe semnificative sau dacă autoritatea de audit este fiabilă.

Frecvența auditurilor operațiunilor ar trebui să fie proporțională cu nivelul contribuției Uniunii din fonduri. În special, ar trebui în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operațiune nu depășește 000 EUR. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri oricând există indicii privind o neregulă sau o fraudă sau, în urma închiderii unei operațiuni finalizate, în cadrul unui eșantion de audit. Pentru ca nivelul auditării de către Comisie să fie proporțional cu riscul, Comisia ar trebui să-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce privește programele operaționale în cazul cărora nu există deficiențe semnificative sau dacă autoritatea de audit este fiabilă.

Expunere de motive

În vederea asigurării unei proporționalități reale în ceea ce privește controlul programelor operaționale, Comitetul propune ca în cazul operațiunilor pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 250 000 EUR să nu fie efectuat decât un audit.

Amendamentul 12

Considerentul 88

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pentru a suplimenta sau a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește un cod de conduită privind obiectivele și criteriile pentru a sprijini punerea în aplicare a parteneriatului, adoptarea unui cadru strategic comun, norme suplimentare privind alocarea rezervei de creștere și competitivitate, definirea suprafeței și populației care fac obiectul strategiilor de dezvoltare locală, norme detaliate privind instrumentele financiare (evaluare ex ante, eligibilitatea cheltuielilor, tipuri de activități care nu sunt sprijinite, combinarea sprijinului, transferul și gestionarea activelor, cererile de plată și capitalizarea tranșelor anuale), definiția ratei forfetare pentru operațiunile generatoare de venituri, responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește procedura de notificare a neregulilor și de recuperare a sumelor plătite în mod necuvenit, modelul de declarație de asigurare de gestiune privind funcționarea sistemului de gestiune și control, condițiile auditurilor naționale, criteriile de acreditare pentru autoritățile de management și autoritățile de certificare, identificarea suporturilor de date comun acceptate, nivelul corecției financiare care trebuie aplicată, modificarea anexelor și măsurile specifice necesare pentru facilitarea tranziției de la Regulamentul (CE) nr. 1083/2006. În plus, Comisia ar trebui autorizată să modifice anexele I și IV pentru a răspunde viitoarelor nevoi de adaptare. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

Pentru a suplimenta sau a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește un cod de conduită privind obiectivele și criteriile pentru a sprijini punerea în aplicare a parteneriatului, norme detaliate privind instrumentele financiare (evaluare ex ante, eligibilitatea cheltuielilor, tipuri de activități care nu sunt sprijinite, combinarea sprijinului, transferul și gestionarea activelor, cererile de plată și capitalizarea tranșelor anuale), definiția ratei forfetare pentru operațiunile generatoare de venituri, responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește procedura de notificare a neregulilor și de recuperare a sumelor plătite în mod necuvenit, modelul de declarație de asigurare de gestiune privind funcționarea sistemului de gestiune și control, condițiile auditurilor naționale, criteriile de acreditare pentru autoritățile de management și autoritățile de certificare, identificarea suporturilor de date comun acceptate, nivelul corecției financiare care trebuie aplicată, modificarea anexelor și măsurile specifice necesare pentru facilitarea tranziției de la Regulamentul (CE) nr. 1083/2006. În plus, Comisia ar trebui autorizată să modifice anexele I și IV pentru a răspunde viitoarelor nevoi de adaptare. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

Expunere de motive

Prin actele delegate, legiuitorul deleagă Comisiei Europene competența de a adopta acte nelegislative care completează sau modifică anumite elemente ale actului legislativ. Propunerea de eliminare a unei părți din considerent este în concordanță cu pozițiile din aviz referitoare în special la articolul 12 (adoptare și reexaminare), articolul 18 (rezerva de performanță) și articolul 29 (strategiile de dezvoltare locală).

Amendamentul 13

Considerentul 90

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în ceea ce privește fondurile CSC, decizii de aprobare a contractelor de parteneriat, decizii de alocare a rezervei de performanță și decizii de suspendare a plăților legate de politicile economice ale statelor membre; iar în ceea ce privește fondurile, decizii de adoptare a programelor operaționale, decizii de aprobare a unor proiecte majore, decizii de suspendare a plăților și decizii privind corecțiile financiare.

Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în ceea ce privește fondurile CSC, decizii de aprobare a contractelor de parteneriat, decizii de adoptare a programelor operaționale, decizii de aprobare a unor proiecte majore, decizii de suspendare a plăților și decizii privind corecțiile financiare.

Expunere de motive

Amendamentul 14

Articolul 5 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri

1. Pentru contractul de parteneriat și, respectiv, fiecare program, un stat membru încheie un parteneriat cu următorii parteneri:

a)	autorități regionale, locale, urbane și alte autorități publice competente;

b)	parteneri economici și sociali; și

c)	organisme care reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea egalității și nediscriminării.

Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri

1. Pentru contractul de parteneriat și, respectiv, fiecare program, stat membr încheie un parteneriat cu următorii parteneri:

a)	alte autorități publice competente;

b)	parteneri economici și sociali; și

c)	organisme care reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații neguvernamentale și organisme însărcinate cu promovarea egalității și nediscriminării.

Expunere de motive

Amendamentul urmărește să reafirme că, în conformitate cu principiul guvernării pe mai multe niveluri, autoritățile locale și regionale din fiecare stat membru sunt pe deplin implicate în elaborarea, negocierea și implementarea diverselor documente strategice, adică a cadrului strategic comun, a contractului de parteneriat și a programelor operaționale, considerându-se nedrept ca, în ceea ce privește partenariatul, respectivele autorități să fie asimilate partenerilor economico-sociali, de vreme ce ele, în calitate de reprezentanți ai interesului general al cetățenilor și teritoriilor pe care le administrează, participă la gestionarea și finanțarea în comun a fondurilor structurale.

Amendamentul 15

Articolul 9 alineatele (6) și (11)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Obiective tematice

[…]

(6)	protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;

[…]

(11)	consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă.

Obiective tematice

[…]

(6)	protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;

[…]

(11)	consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă.

Expunere de motive

Privind alineatul (6)

Includerea protecției patrimoniului cultural printre obiectivele tematice ale fondurilor cadrului strategic comun prezintă o importanță capitală. În plus, această propunere este în concordanță cu prevederile articolului 5 alineatul (6) litera (c) din propunerea de regulament privind Fondul european de dezvoltare regională.

Privind alineatul (11)

Asistența tehnică ar urma și să faciliteze intervențiile strategice de jos în sus. Agenda teritorială 2020, aprobată de statele membre în 2011, oferă recomandări foarte utile în privința dezvoltării teritoriale în UE.

Amendamentul 16

Articolul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Cadrul strategic comun stabilește:

a)	pentru fiecare obiectiv tematic, acțiunile-cheie care urmează să fie sprijinite de fiecare fond CSC;

b)	principalele provocări la nivel teritorial pentru zonele urbane, rurale, de coastă și de pescuit, precum și pentru zonele cu caracteristicile teritoriale specifice menționate la articolele 174 și 349 din tratat, care urmează a fi abordate prin intermediul fondurilor CSC;

c)	principiile orizontale și obiectivele de politică pentru punerea în aplicare a fondurilor CSC;

d)	domeniile prioritare pentru activitățile de cooperare ale fiecărui fond CSC, după caz, având în vedere strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime;

e)	mecanisme de coordonare între fondurile CSC, precum și cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv instrumentele externe pentru cooperare;

f)	mecanisme de asigurare a coerenței și consecvenței programării fondurilor CSC cu recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat și cu recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat.

Cadrul strategic comun stabilește:

a)	pentru fiecare obiectiv tematic, acțiunile-cheie care urmează să fie sprijinite de fiecare fond CSC;

)	principiile orizontale și obiectivele de politică pentru punerea în aplicare a fondurilor CSC;

)	mecanisme de coordonare între fondurile CSC, precum și cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv instrumentele externe pentru cooperare;

)	mecanisme de asigurare a coerenței și consecvenței programării fondurilor CSC cu recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat și cu recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat.

Expunere de motive

Se consideră că acțiunile-cheie propuse de Comisie în cadrul CSC reprezintă o nouă formă de concentrare. De asemenea, se consideră că caracteristicile teritoriale trebuie tratate în cadrul programelor operaționale. Același lucru este valabil pentru eventualele interacțiuni dintre strategiile regionale incluse în programme și strategiile macroregionale, acolo unde acestea există.

Amendamentul 17

Articolul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 142 din cadrul strategic comun în termen de 3 luni de la adoptarea prezentului regulament.

Dacă intervin modificări majore ale strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Comisia reexaminează și, după caz, adoptă, printr-un act delegat în conformitate cu articolul 142, un cadru strategic comun revizuit.

În termen de 6 luni de la adoptarea unui cadru strategic comun revizuit, statele membre propun, după caz, modificări ale contractului lor de parteneriat și ale programelor lor, pentru a asigura consecvența acestora cu cadrul strategic comun revizuit.

Comisia cadru strategic comun .

Expunere de motive

Amendamentul 18

Articolul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pregătirea contractului de parteneriat

1. Fiecare stat membru pregătește un contract de parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

2. Contractul de parteneriat este elaborat de statele membre în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5. Contractul de parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia.

3. Contractul de parteneriat acoperă toate contribuțiile fondurilor CSC în statul membru în cauză.

4. Fiecare stat membru transmite contractul său de parteneriat Comisiei în termen de trei luni de la data adoptării cadrului strategic comun.

Pregătirea contractului de parteneriat

1. Fiecare stat membru pregătește un contract de parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Contractul de parteneriat este elaborat de statele membre în cooperare cu partenerii menționați la articolul 5. Contractul de parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia.

Contractul de parteneriat acoperă toate contribuțiile fondurilor CSC în statul membru în cauză.

. Fiecare stat membru transmite contractul său de parteneriat Comisiei în termen de luni de la data adoptării cadrului strategic comun.

Expunere de motive

Se consideră că autoritățile sale locale și regionale, care finanțează și pun în aplicare politica de coeziune, trebuie să participe pe deplin la elaborarea, negocierea, implementarea și modificarea acesteia. Având în vedere cantitatea și gradul de precizie al informațiilor solicitate, faptul că programele trebuie prezentate în același timp cu contractul [după cum se prevede la articolul 23 alineatul (3)] și necesitatea asigurării unei activități eficiente de parteneriat, se consideră că este nevoie de un termen mai lung.

Amendamentul 19

Articolul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Conținutul contractului de parteneriat

Contractul de parteneriat prevede:

proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv:

o analiză a decalajelor și nevoilor de dezvoltare ținând cont de obiectivele tematice și acțiunile-cheie definite în cadrul strategic comun și de țintele stabilite în recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat și în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat;

ii)	o analiză sintetică a evaluărilor ex ante ale programelor care justifică alegerea obiectivelor tematice și alocarea orientativă a fondurilor CSC;

iii)	pentru fiecare obiectiv tematic, un rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile CSC;

iv)	alocarea orientativă a contribuției Uniunii la nivel național, în funcție de obiective tematice, pentru fiecare dintre fondurile CSC, precum și suma totală indicativă a contribuției preconizate pentru obiectivele privind schimbările climatice;

v)	principalele domenii prioritare în materie de cooperare, ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime;

vi)	principiile orizontale și obiectivele de politică pentru punerea în aplicare a fondurilor CSC;

(vii)

lista programelor din cadrul FEDER, FSE și FC, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, precum și a programelor FEADR și EMFF, cu alocările anuale orientative pentru fiecare fond CSC;

(b)

o abordare integrată a dezvoltării teritoriale, susținută din fondurile CSC, stabilind:

(i)	mecanismele la nivel național și regional care asigură coordonarea între fondurile CSC și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI;

ii)

măsurile pentru asigurarea unei abordări integrate privind utilizarea fondurilor CSC pentru dezvoltarea teritorială a zonelor urbane, rurale și de pescuit, precum și a zonelor cu caracteristici teritoriale specifice, în special modalitățile de punere în aplicare a articolelor 28, 29 și 99 însoțite, după caz, de o listă a orașelor care urmează să participe la platforma de dezvoltare urbană prevăzută la articolul 8 din regulamentul FEDER;

[….]

măsuri pentru asigurarea unei aplicări eficiente a fondurilor CSC, inclusiv:

i)	o evaluare a necesității de consolidare a capacității administrative a autorităților și, după caz, a beneficiarilor și acțiunile care urmează a fi întreprinse în acest sens;

ii)	un rezumat al acțiunilor planificate și al țintelor corespunzătoare din programe, în vederea reducerii sarcinii administrative a beneficiarilor;

iii)

o evaluare a sistemelor existente pentru schimbul electronic de date și a acțiunilor planificate pentru a se asigura că toate schimburile de informații între beneficiari și autoritățile responsabile pentru gestiunea și controlul programelor pot fi desfășurate exclusiv prin schimb electronic de date.

Conținutul contractului de parteneriat

Contractul de parteneriat prevede:

proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv:

ii)

pentru fiecare obiectiv tematic, un rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile CSC;

)	principiile orizontale și obiectivele de politică pentru punerea în aplicare a fondurilor CSC;

(v)	lista programelor din cadrul FEDER, FSE și FC, cu excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, precum și a programelor FEADR și EMFF, cu alocările anuale orientative pentru fiecare fond CSC;

(b)

o abordare integrată a dezvoltării teritoriale, susținută din fondurile CSC, stabilind:

(i)	mecanismele la nivel național și regional care asigură coordonarea între fondurile CSC și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și cu BEI;

ii)

[….]

măsuri pentru asigurarea unei aplicări eficiente a fondurilor CSC, inclusiv:

i)	un rezumat al acțiunilor planificate și al țintelor corespunzătoare din programe, în vederea reducerii sarcinii administrative a beneficiarilor;

ii)

Expunere de motive

Se consideră că nu se impune ca datele deja furnizate și negociate în contextul programelor operaționale să figureze și în contractul de parteneriat. Într-adevăr, aceste prevederi par a fi redundante și nu merg în direcția simplificării. De asemenea, statele membre nu își pot asuma angajamente deja luate la nivel local și regional.

O abordare integrată privind utilizarea fondurilor CSC este fundamentală și în zonele periurbane; în lipsa sa, există riscul ca aceste zone să fie private nu numai de fondurile destinate zonelor rurale, ci și de finanțările alocate orașelor, și aceasta în contextul în care teritoriile periurbane sunt tot mai numeroase în cadrul UE.

Având în vedere caracterul ei multilateral, cooperarea teritorială europeană nu poate fi coordonată prin instrumentul contractelor de parteneriat. Prin urmare, cooperarea teritorială europeană ar trebui exclusă în mod explicit din domeniul de aplicare al contractelor de parteneriat.

Amendamentul 20

Articolul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Concentrarea tematică

În conformitate cu normele specifice fondurilor, statele membre își concentrează sprijinul asupra acțiunilor care generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea ce privește strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care abordează dificultățile identificate în recomandările specifice adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) și în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din tratat și care iau în considerare necesitățile la nivel național și regional.

Concentrarea tematică

Expunere de motive

Comitetul este de acord cu principiul concentrării majorității resurselor asupra unui număr restrâns de obiective tematice/priorități de investiție, dar consideră că alegerea obiectivelor și priorităților trebuie lăsată pe seama autorităților de management, în funcție de obiectivele specifice la nivel local stabilite prin prisma Strategiei Europa 2020 și a cadrului strategic comun.

Amendamentul 21

Articolul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Condiții ex ante

1. Condițiile ex ante sunt definite pentru fiecare fond CSC în normele specifice fondurilor.

2. Statele membre evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile ex ante aplicabile.

3. În cazul în care condițiile ex ante nu sunt îndeplinite la data transmiterii contractului de parteneriat, statele membre prezintă în contractul de parteneriat un rezumat al acțiunilor care urmează să fie realizate la nivel național sau regional și calendarul pentru realizarea acestora, pentru a garanta îndeplinirea lor până la doi ani de la adoptarea contractului de parteneriat sau până la 31 decembrie 2016, în funcție de care dintre aceste date este cea mai apropiată.

4. Statele membre prezintă acțiunile detaliate privind îndeplinirea condițiilor ex ante, inclusiv calendarul de realizare a acestora, în programele relevante.

5. Comisia evaluează informațiile furnizate în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor ex ante în cadrul evaluării contractului de parteneriat și a programelor. Aceasta poate decide, atunci când adoptă un program, să suspende integral sau parțial plățile intermediare pentru program, în așteptarea finalizării în condiții satisfăcătoare a tuturor măsurilor necesare pentru îndeplinirea unei condiții ex ante. Neîndeplinirea unei condiții ex ante până la termenul prevăzut în program constituie un motiv de suspendare a plăților de către Comisie.

6. Alineatele de la (1) la (5) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.

Condiții ex ante

1. Condițiile ex ante sunt definite pentru fiecare fond CSC în normele specifice fondurilor.

2. Statele membre evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile ex ante aplicabile.

3. În cazul în care condițiile ex ante nu sunt îndeplinite la data transmiterii contractului de parteneriat, statele membre prezintă în contractul de parteneriat un rezumat al acțiunilor care urmează să fie realizate la nivel național sau regional și calendarul pentru realizarea acestora, pentru a garanta îndeplinirea lor până la ani de la adoptarea contractului de parteneriat sau până la 31 decembrie 2016, în funcție de care dintre aceste date este cea mai apropiată.

4. Statele membre prezintă acțiunile privind îndeplinirea condițiilor ex ante, inclusiv calendarul de realizare a acestora, în programele relevante.

5. Comisia evaluează informațiile furnizate în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor ex ante în cadrul evaluării contractului de parteneriat și a programelor. Neîndeplinirea unei condiții ex ante până la termenul prevăzut în program constitui un motiv de suspendare a plăților de către Comisie.

6. Alineatele de la (1) la (5) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.

Expunere de motive

Se consideră că astfel de condiții ex ante nu trebuie să ducă la vreo suspendare a plăților sau la corecții financiare, cu excepția acelor condiții pe care statul membru respective s-a angajat să le respecte. Într-adevăr, în cazul în care aceste condiții ex ante nu sunt respectate la începutul perioadei de programare, investiția aflată în corelație cu ele nu va putea fi programată. Din acest motiv, nu este cazul să se aplice sancțiuni a posteriori. De asemenea, este esențial să fie luat în considerare de către Comisie contextul instituțional și repartizarea competențelor în fiecare stat membru. Este cu adevărat de neconceput ca un stat membru să își ia angajamente care depind de competențe ce aparțin autorităților locale și regionale, și invers.

Amendamentul 22

Articolul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Rezerva de performanță

5 % din resursele alocate fiecărui fond CSC și fiecărui stat membru, cu excepția resurselor alocate obiectivului de cooperare teritorială europeană și titlului V din regulamentul EMFF, constituie o rezervă de performanță care urmează să fie alocată în conformitate cu articolul 20.

Rezerva de

Expunere de motive

Amendamentul 23

Articolul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Examinarea performanțelor

1. Comisia, în cooperare cu statele membre, examinează performanțele programelor în fiecare stat membru în 2017 și în 2019, prin referire la cadrul de performanță stabilit în contractul de parteneriat și în programele respective. Metoda de stabilire a cadrului de performanță este prezentată în anexa I.

2. Examinarea se referă la îndeplinirea obiectivelor de etapă ale programelor la nivelul priorităților, pe baza informațiilor și evaluărilor prezentate în rapoartele privind progresele înregistrate prezentate de statele membre în anii 2017 și 2019.

Examinarea performanțelor

Expunere de motive

În ceea ce privește cadrul de examinare a rezultatelor, se consideră că acesta ar trebui să prevadă un mecanism de pilotaj și de control al obiectivelor urmărite de-a lungul întregii perioade de programare, care să nu aibă ca scop – în cazul neîndeplinirii obiectivelor fixate – aplicarea de corecții financiare, ci activarea de către Comisie a unor mecanisme de asistență tehnică.

Amendamentul 24

Articolul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Alocarea rezervei de performanță

1. În cazul în care examinarea performanței din anul 2017 indică faptul că o prioritate a unui program nu a îndeplinit obiectivele de etapă stabilite pentru anul 2016, Comisia transmite recomandări statului membru în cauză.

2. Pe baza examinării realizate în 2019, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, care stabilește, pentru fiecare fond CSC și fiecare stat membru, programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etapă. Statul membru propune alocarea rezervei de performanță programelor și priorităților stabilite în decizia Comisiei, menționată anterior. Comisia aprobă modificarea programelor în cauză, în conformitate cu articolul 26. Dacă un stat membru nu transmite informațiile în conformitate cu articolul 46 alineatele (2) și (3), rezerva de performanță pentru programele sau prioritățile în cauză nu se alocă.

3. Atunci când în urma examinării performanței apar dovezi că o prioritate nu a îndeplinit obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță, Comisia poate suspenda integral sau parțial o plată intermediară a priorității unui program în conformitate cu procedura stabilită de normele specifice fondurilor.

4. În cazul în care Comisia, pe baza examinării raportului final privind implementarea programului, stabilește că a existat o neîndeplinire gravă a țintelor stabilite în cadrul de performanță, aceasta poate impune corecții financiare în legătură cu prioritățile în cauză, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 cu scopul de a stabili criteriile și metodologia de determinare a nivelului corecției financiare care trebuie aplicată.

5. Alineatul (2) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană și titlului V din regulamentul EMFF.

Expunere de motive

Amendamentul 25

Articolul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Condiționalitatea legată de coordonarea politicilor economice ale statelor membre

[…]

4. Prin derogare de la alineatul (1), dacă asistența financiară este pusă la dispoziția unui stat membru în conformitate cu alineatul (1) litera (d) și este legată de un program de ajustare, Comisia poate, fără nicio propunere a statului membru, să modifice contractul de parteneriat și programele, pentru a maximiza impactul fondurilor CSC disponibile asupra creșterii și competitivității. Pentru a asigura eficacitatea punerii în aplicare a contractului de parteneriat și a programelor relevante, Comisia se implică în gestionarea lor, conform precizărilor din programul de ajustare sau din memorandumul de înțelegere semnat cu statul membru în cauză.

5. Dacă statul membru nu se conformează cererii Comisiei menționate la alineatul (1) sau nu răspunde în mod satisfăcător în termen de o lună la observațiile Comisiei menționate la alineatul (2), Comisia poate, în termen de trei luni de la formularea observațiilor, să adopte, prin acte de punere în aplicare, o decizie de suspendare parțială sau totală a plăților pentru programele în cauză.

6. Comisia suspendă, prin acte de punere în aplicare, o parte sau toate plățile și angajamentele pentru programele în cauză dacă:

a)	Consiliul decide că statul membru nu îndeplinește măsurile specifice stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din tratat;

b)	Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din tratat, că statul membru în cauză nu a întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului său excesiv;

Consiliul concluzionează, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. […]/2011 [privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice], că, în două cazuri succesive, statul membru nu a transmis un plan de acțiuni corective satisfăcător sau Consiliul adoptă o decizie în care se declară neconformitatea în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior;

Comisia concluzionează că statul membru nu a luat măsuri de punere în aplicare a programului de ajustare menționat în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului și, prin urmare, decide să nu autorizeze plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv; sau

Consiliul de administrație al mecanismului european de stabilitate concluzionează că nu a fost îndeplinită condiționalitatea aferentă asistenței financiare în temeiul MES sub forma unui împrumut MES acordat statului membru în cauză și, prin urmare, decide să nu plătească sprijinul pentru stabilitate acordat statului respectiv.

7. Atunci când decide să suspende parțial sau total plățile sau angajamentele în conformitate cu alineatele (5) și (6), Comisia se asigură că suspendarea este proporțională și eficace, ținând cont de circumstanțele economice și sociale în care se află statul membru în cauză, și respectă egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce privește impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză.

8. Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăților și angajamentelor dacă statul membru a propus modificări ale contractului de parteneriat și ale programelor relevante, conform cererii Comisiei, pe care Comisia le-a aprobat și, după caz:

a)	Consiliul a decis că statul membru îndeplinește măsurile specifice stabilite de Consiliu în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din tratat;

b)	procedura privind deficitul excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 sau Consiliul a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din tratat să abroge decizia privind existența unui deficit excesiv;

Consiliul a aprobat planul de acțiune corectivă prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. […] [regulamentul privind procedura de dezechilibru excesiv] sau procedura de dezechilibru excesiv se află într-o poziție de suspendare în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul menționat anterior sau Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regulamentul menționat anterior;

Comisia a concluzionat că statul membru a luat măsuri de punere în aplicare a programului de ajustare menționat în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului și, prin urmare, a autorizat plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv; sau

Consiliul de administrație al mecanismului european de stabilitate a concluzionat că a fost îndeplinită condiționalitatea aferentă asistenței financiare sub forma unui împrumut MES acordat statului membru în cauză și, prin urmare, decide să plătească sprijinul pentru stabilitate acordat statului respectiv.

În același timp, Consiliul decide, la propunerea Comisiei, reînscrierea în buget a angajamentelor suspendate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. […] al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020.

Condiționalitatea legată de coordonarea politicilor economice ale statelor membre

[….]

Expunere de motive

Se exprimă o opoziție puternică față de propunerile care vizează corelarea politicii de coeziune cu respectarea Pactului de stabilitate (condiționalitate macroeconomică); într-adevăr, Comitetul Regiunilor consideră că condiționalitatea macroeconomică ține seama de alte obiective decât politica de coeziune; consideră așadar că autoritățile locale și regionale nu pot fi penalizate din cauza nerespectării de către unele state membre a angajamentelor lor, în special în materie de deficit public național. Se recunoaște necesitatea de a putea modifica în anumite cazuri contractul și programele operaționale, dar se respinge posibilitatea de a proceda la o suspendare parțială sau totală a plăților.

Amendamentul 26

Articolul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Pregătirea programelor

1. Fondurile CSC sunt puse în aplicare prin intermediul programelor, în conformitate cu contractul de parteneriat. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

2. Programele sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii.

3. Programele sunt transmise de statele membre concomitent cu contractul de parteneriat, cu excepția programelor de cooperare teritorială europeană, care se transmit în termen de șase luni de la aprobarea cadrului strategic comun. Toate programele sunt însoțite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul 48.

Pregătirea programelor

2. Programele sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii.

Programele sunt transmise de statele membre contractul de parteneriat, cu excepția programelor de cooperare teritorială europeană, care se transmit în termen de șase luni de la aprobarea cadrului strategic comun. Toate programele sunt însoțite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul 48.

Expunere de motive

Comitetul consideră că o eventuală opțiune privind elaborarea de programe bazate pe mai multe fonduri (opțiune pe care Comitetul o susține hotărât) trebuie încurajată și sprijinită concret de toate părțile implicate (Comisia Europeană, statele membre, autoritățile locale și regionale). În acest scop, trebuie înlăturat orice obstacol de natură procedurală și trebuie evitată intensificarea controalelor, care, în virtutea principiului proporționalității, ar putea apărea ca urmare a faptului că un program bazat pe mai multe fonduri are o dimensiune financiară mai mare. De asemenea, Comitetul se teme că prevederea referitoare la prezentarea simultană a contractului și a programelor ar putea întârzia lansarea acțiunilor, motiv pentru care propune un termen de șase luni pentru transmiterea programelor.

Amendamentul 27

Articolul 25 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Procedura de adoptare a programelor

1. Comisia evaluează conformitatea programelor cu prezentul regulament, normele specifice fondurilor, contribuția efectivă a acestora la obiectivele tematice și la prioritățile Uniunii specifice fiecărui fond CSC, cadrul strategic comun, contractul de parteneriat, recomandările adresate fiecărei țări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din tratat și recomandările Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din tratat, ținând cont de evaluarea ex ante. Evaluarea abordează, în special, gradul de adecvare a strategiei programului, obiectivele corespunzătoare, indicatorii, țintele și alocarea resurselor bugetare.

Procedura de adoptare a programelor

Expunere de motive

Se consideră esențial să se sublinieze că evaluarea trebuie să aibă ca obiect și demonstrarea faptului că strategia nu este numai adecvată, ci și fezabilă.

Amendamentul 28

Articolul 28 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

1. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea Comunității, care este denumită dezvoltare locală LEADER în contextul FEADR:

(a)	se axează pe anumite teritorii subregionale;

(b)

este plasată sub responsabilitatea comunității, a grupurilor de acțiune locală formate din reprezentanți ai intereselor socioeconomice locale ale sectoarelor public și privat și în cadrul cărora, la nivel decizional, nici sectorul public, nici un singur grup de interese nu poate deține mai mult de 49 % din drepturile de vot;

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității

1. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea Comunității, care este denumită dezvoltare locală LEADER în contextul FEADR:

(a)	se axează pe anumite teritorii subregionale;

(b)

Expunere de motive

În cazul când există deja parteneriate locale, ele nu ar trebui penalizate pe nedrept, din cauza sistemelor proprii de vot care nu corespund perfect celor prevăzute de propunerea de directivă. Regulamentul ar trebui să lase destul spațiu de manevră partenerilor, astfel încât aceștia să poată identifica o soluție viabilă la momentul pregătirii contractului de parteneriat.

Amendamentul 29

Articolul 29

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Strategiile de dezvoltare locală

1. O strategie de dezvoltare locală conține cel puțin următoarele elemente:

a)	definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei;

b)	analiza necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și pericolelor;

c)	o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte clare și măsurabile pentru realizări și rezultate. Strategia este coerentă cu programele relevante ale tuturor fondurilor CSC implicate;

d)	o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei;

e)	un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni;

f)	o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea grupului de acțiune locală de punere în aplicare a strategiei, însoțită de o descriere a procedurilor specifice de evaluare;

g)	planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea planificată a fiecărui fond CSC.

2. Statele membre stabilesc criterii pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală. Normele specifice fondurilor pot include criterii de selecție.

[….]

6. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 privind definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei la care se face referire la alineatul 1 litera (a).

Strategiile de dezvoltare locală

1. O strategie de dezvoltare locală conține următoarele elemente:

a)	definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei;

b)	analiza necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și pericolelor;

c)	o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia;

)	un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni;

)	o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea grupului de acțiune locală de punere în aplicare a strategiei, însoțită de o descriere a procedurilor specifice de evaluare;

)	planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea planificată a fiecărui fond CSC.

2. tatele membre stabilesc criterii pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală. Normele specifice fondurilor pot include criterii de selecție.

[….]

Expunere de motive

Comitetul salută propunerile Comisiei privind acțiunile de dezvoltare locală și investițiile teritoriale integrate, dar solicită totodată o simplificare mai pronunțată a modalităților și procedurilor de aplicare a acestor noi dispoziții, pentru a nu descuraja actorii locali de la a recurge la acestea. În acest sens, se consideră excesiv să se prevadă un act delegat inclusiv pentru definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei de dezvoltare locală, având în vedere că această sarcină este în mod tradițional de competența autorităților locale și regionale, deoarece implică o cunoaștere specifică a dinamicilor și problematicilor zonei vizate. În plus, ar trebui să fie pe deplin posibil ca în anumite cazuri să se combine strategiile de dezvoltare locală cu desfășurarea de investiții teritoriale integrate și de planuri comune de acțiune.

Este important ca strategiile de dezvoltare locală care vor fi puse în aplicare să poată promova relațiile dintre zonele urbane și cele rurale și ca actorii locali din zonele periurbane să poată constitui parteneri cu drepturi depline ai acestor strategii de dezvoltare locală.

Amendamentul 30

Articolul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Cereri de plată inclusiv cheltuielile pentru instrumente financiare

2. În ceea ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1) litera (b) puse în aplicare în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) literele (a) și (b), cheltuielile totale eligibile prezentate în cererea de plată includ și prezintă separat suma totală a contribuției plătite sau preconizate a fi plătite instrumentului financiar pentru investiții în destinatarii finali, care urmează să fie efectuate pe o perioadă prestabilită de maximum doi ani, inclusiv costurile sau comisioanele de administrare.

3. Suma calculată în conformitate cu alineatul (2) este ajustată în cererile ulterioare de plată, astfel încât să reflecte diferența între suma contribuției plătite anterior instrumentului financiar în cauză și sumele investite efectiv în destinatarii finali, plus costurile de gestionare și comisioanele plătite. Aceste sume se prezintă separat în cererea de plată.

[….]

Cereri de plată inclusiv cheltuielile pentru instrumente financiare

2. În ceea ce privește instrumentele financiare menționate la articolul 33 alineatul (1) litera (b) puse în aplicare în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) literele (a) și (b), cheltuielile totale eligibile prezentate în cererea de plată includ și prezintă separat suma totală a contribuției plătite sau preconizate a fi plătite instrumentului financiar pentru investiții în destinatarii finali, pe o perioadă prestabilită de maximum doi ani, inclusiv costurile sau comisioanele de administrare.

[….]

Expunere de motive

Textul propunerii de regulament încurajează în special folosirea instrumentelor standard stabilite de Comisie, în scopul (cu care Comitetul este de acord) de a limita utilizarea excesivă a instrumentelor de inginerie financiară doar pentru a certifica cheltuielile. Amendamentele propuse de Comitet urmăresc o reechilibrare, inclusiv prin intermediul unei mai mari diversificări a termenilor și condițiilor și al introducerii unei marje de toleranță în ceea ce privește capacitatea de a respecta previziunile.

Amendamentul 31

Articolul 39

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Utilizarea resurselor rămase după închiderea programului

Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că resursele și câștigurile de capital, precum și alte câștiguri sau profituri care pot fi atribuite contribuției din partea fondurilor CSC pentru instrumentele financiare sunt utilizate în conformitate cu obiectivele programului timp de cel puțin 10 ani de la închiderea programului.

Utilizarea resurselor rămase după închiderea programului

Expunere de motive

Se consideră că perioada în care este obligatorie utilizarea instrumentelor de inginerie financiară și a resurselor care provin de aici nu trebuie să fie atât de lungă. Într-adevăr, o perioadă de 10 ani de la închiderea programului introduce o insecuritate juridică pe termen lung.

Amendamentul 32

Articolul 40 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Raport privind punerea în aplicare a instrumentelor financiare

2. Raportul menționat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, următoarele informații:

a)	identificarea programului și a priorității în cadrul cărora se furnizează contribuția din partea fondurilor CSC; [….]

e)	suma totală a contribuției plătite sau angajate în contractele de garantare de instrumentul financiar către destinatarii finali pe program și pe prioritate sau măsură, astfel cum este inclusă în cererile de plată transmise Comisiei;

f)	veniturile instrumentului financiar și rambursările către acesta;

g)	efectul multiplicator al investițiilor realizate de instrumentul financiar și valoarea investițiilor și participărilor;

h)	contribuția instrumentului financiar la îndeplinirea indicatorilor programului și priorității în cauză. [….]

Raport privind punerea în aplicare a instrumentelor financiare

2. Raportul menționat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, următoarele informații:

a)	identificarea programului și a priorității în cadrul cărora se furnizează contribuția din partea fondurilor CSC; [….]

e)	suma totală a contribuției plătite sau angajate în contractele de garantare de instrumentul financiar către destinatarii finali pe program și pe prioritate sau măsură, astfel cum este inclusă în cererile de plată transmise Comisiei;

)	efectul multiplicator al investițiilor realizate de instrumentul financiar și valoarea investițiilor și participărilor;

[….]

Expunere de motive

Se urmărește simplificarea obligațiilor de raportare anuală (reporting) a datelor solicitate de Comisie în privința punerii în aplicare a instrumentelor financiare.

Amendamentul 33

Articolul 42 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Compoziția comitetului de monitorizare

1. Comitetul de monitorizare este compus din reprezentanți ai autorităților de management și ai organismelor intermediare și din reprezentanți ai partenerilor. Fiecare membru al comitetului de monitorizare are drept de vot.

Comitetul de monitorizare a unui program în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană include, de asemenea, reprezentanți ai țărilor terțe care participă la program.

Compoziția comitetului de monitorizare

Comitetul de monitorizare a unui program în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană include, de asemenea, reprezentanți ai țărilor terțe care participă la program.

Expunere de motive

Nu este limpede cum se va articula participarea țărilor terțe și a teritoriilor aflate în vecinătatea regiunilor ultraperiferice cu cooperarea teritorială europeană. În cazul programelor finanțate prin IEVP sau IPA, ca și prin FEDER, programe menționate la articolul 28 din regulamentul privind cooperarea teritorială, este clar că se impune participarea țărilor terțe. Cu toate acestea, în cazul regiunilor ultraperiferice, țările terțe și teritoriile vecine (cu excepția Insulelor Canare și a Marocului) nu sunt incluse nici în IEVP, nici în IPA, fiind vorba despre țări care primesc alocări din FED și nu contribuie cu fonduri suplimentare la cooperarea teritorială europeană. Deși RUP trebuie să coopereze cu țările terțe, programele de cooperare teritorială ale regiunilor ultraperiferice prevăd doar alocări din FEDER. De asemenea, deși 30 % din acestea pot fi utilizate în afara teritoriului Uniunii, țările terțe respective nu trebuie să participe la Comitetele de monitorizare.

Amendamentul 34

Articolul 43 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Funcțiile comitetului de monitorizare

1. Comitetul de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează punerea în aplicare a programului și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni și specifici fiecărui program, inclusiv modificările cu privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor țintă cuantificate și a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanță.

Funcțiile comitetului de monitorizare

1. Comitetul de monitorizare se reunește cel puțin o dată pe an și examinează punerea în aplicare a programului și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni și specifici fiecărui program, inclusiv modificările cu privire la indicatorii de rezultat și progresele în vederea atingerii valorilor țintă cuantificate și obiectivel de etapă definite în cadrul de performanță.

Expunere de motive

Se consideră că, pentru a examina punerea în aplicare a programului, este necesar să se țină seama și de exercițiile de evaluare în timpul perioadei de programare, prevăzute la articolul 49.

Amendamentul 35

Articolul 47 alineat nou (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Dispoziții generale

1. Evaluările se efectuează pentru îmbunătățirea calității elaborării și punerii în aplicare a programelor, precum și în vederea aprecierii eficacității, eficienței și impactului acestora. Impactul programelor se evaluează în conformitate cu misiunea fondurilor CSC respective în ceea ce privește țintele pentru strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (2), precum și în raport cu produsul intern brut (PIB) și șomajul, după caz.

2. Statele membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni și, după caz, specifici ai programelor.

Dispoziții generale

Statele membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni și, după caz, specifici ai programelor.

Expunere de motive

Este important ca evaluările de impact să poată avea în vedere și alte aspecte la fel de importante, conform abordării „dincolo de PIB”, prezentată în avizul Comitetului Regiunilor„Măsurarea progreselor – dincolo de PIB” (cf. CdR 163/2010 fin).

Amendamentul 36

Articolul 48 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

3. Evaluările ex ante analizează:

[….]

g)	caracterul realist al valorilor-țintă cuantificate ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondurilor CSC;

h)	motivarea formei de sprijin propuse;

i)	adecvarea resurselor umane și a capacității administrative pentru gestionarea programului;

j)	adecvarea procedurilor de monitorizare a programului și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor;

k)	adecvarea obiectivelor de etapă selectate pentru cadrul de performanță;

l)	adecvarea măsurilor planificate pentru a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și a preveni discriminarea;

m)	adecvarea măsurilor planificate pentru promovarea dezvoltării durabile.

3. Evaluările ex ante analizează:

[….]

g)	caracterul realist al valorilor-țintă cuantificate ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondurilor CSC;

h)	motivarea formei de sprijin propuse;

i)	adecvarea resurselor umane și a capacității administrative pentru gestionarea programului;

)	adecvarea măsurilor planificate pentru a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și a preveni discriminarea;

)	adecvarea măsurilor planificate pentru promovarea dezvoltării durabile.

Expunere de motive

Comitetul consideră că evaluarea ex ante nu poate conține elemente care nu pot fi cuantificate corespunzător înainte de activarea programelor, sau care figurează deja în alte rapoarte (cum ar fi sistemul de gestionare și control și contractul de parteneriat); în acest sens, se propune eliminarea anumitor informații.

Amendamentul 37

Articolul 49 alineat nou (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Evaluarea în timpul perioadei de programare

1. Autoritatea de management elaborează un plan de evaluare pentru fiecare program și îl transmite în conformitate cu normele specifice fondurilor.

2. Statele membre se asigură că sunt disponibile capacități de evaluare corespunzătoare.

3. În timpul perioadei de programare, autoritățile de management efectuează evaluări, inclusiv evaluări privind eficacitatea, eficiența și impactul fiecărui program, pe baza planului de evaluare. Cel puțin o dată pe durata perioadei de programare, o evaluare analizează modul în care contribuțiile din partea fondurilor CSC au contribuit la obiectivele fiecărei priorități. Toate evaluările sunt examinate de comitetul de monitorizare și trimise Comisiei.

4. Comisia poate efectua, din proprie inițiativă, evaluări ale programelor.

Evaluarea în timpul perioadei de programare

1. Autoritatea de management elaborează un plan de evaluare pentru fiecare program și îl transmite în conformitate cu normele specifice fondurilor.

2. Statele membre se asigură că sunt disponibile capacități de evaluare corespunzătoare.

. Comisia poate efectua, din proprie inițiativă, evaluări ale programelor.

Expunere de motive

În vederea unei mai bune orientări către rezultate, se impune ca concluziile evaluărilor în timpul perioadei de programare să fie folosite efectiv, pentru a spori eficiența programelor.

Amendamentul 38

Articolul 54 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Operațiuni generatoare de venituri

1. Veniturile nete generate după finalizarea unei operațiuni desfășurate într-o perioadă de referință specifică se stabilesc în avans, prin una dintre următoarele metode:

a)	aplicarea unui procent forfetar din venituri pentru tipul de operațiune vizată;

b)	calcularea valorii curente a veniturilor nete ale operațiunii, luând în considerare aplicarea principiului „poluatorul plătește” și, dacă este cazul, evaluarea capitalului propriu, în funcție de prosperitatea relativă a statului membru în cauză.

Cheltuielile eligibile ale operațiunii care urmează a fi cofinanțată nu depășesc valoarea curentă a costului de investiție al operațiunii minus valoarea curentă a venitului net, determinate conform uneia dintre aceste metode.

Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 142 privind definirea ratei forfetare menționate la litera (a) de mai sus.

Comisia adoptă metodologia de la litera (b) prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 143 alineatul (3).

Operațiuni generatoare de venituri

1. Veniturile nete generate după finalizarea unei operațiuni desfășurate într-o perioadă de referință specifică se stabilesc în avans, prin una dintre următoarele metode:

a)	aplicarea unui procent forfetar din venituri pentru tipul de operațiune vizată;

b)	calcularea valorii curente a veniturilor nete ale operațiunii, luând în considerare aplicarea principiului „poluatorul plătește” și, dacă este cazul, evaluarea capitalului propriu, în funcție de prosperitatea relativă a statului membru în cauză.

definirea ratei forfetare menționate la litera (a) de mai sus

;

Comisia adoptă metodologia de la litera (b) prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 143 alineatul (3).

Expunere de motive

Se consideră că ar fi preferabil să se revină la regulile în vigoare în perioada 2000-2006, care prevedeau aplicarea unei rate de intervenție specifice (reduse) și unice în cazul proiectelor generatoare de venituri, pentru a nu descuraja promotorii de proiecte.

Amendamentul 39

Articolul 55

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Eligibilitatea

1. Eligibilitatea cheltuielilor se stabilește pe baza normelor naționale, cu excepția cazului în care există norme specifice în cadrul sau în temeiul prezentului regulament sau în normele specifice fondurilor.

[…]

6. Veniturile nete generate direct de o operațiune în cursul punerii sale în aplicare, care nu au fost luate în considerare la data aprobării operațiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operațiunii în cererea finală de plată prezentată de beneficiar. Această regulă nu se aplică instrumentelor financiare și premiilor.

[…]

Eligibilitatea

[…]

Expunere de motive

Pentru ca verificările în cursul punerii în practică a intervențiilor să nu devină mai împovărătoare, se consideră că nu trebuie să se țină seama de prevederile alineatului (6). Ar trebui introdus un nou alineat (9), întrucât cooperarea teritorială merită să beneficieze de un regim specific, dat fiind că aplicarea sau alinierea diverselor norme naționale ar constitui un obstacol administrativ prea mare în calea implementării adecvate a proiectelor.

Amendamentul 40

Articolul 59 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Norme specifice de eligibilitate pentru granturi

3. Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor CSC:

a)	dobânzi debitoare;

b)	achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o valoare mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operațiunii în cauză. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, se poate stabili un procentaj mai ridicat pentru operațiunile privind protecția mediului;

taxa pe valoarea adăugată. Cu toate acestea, sumele corespunzând TVA-ului sunt eligibile dacă nu se pot recupera în temeiul legislației naționale privind TVA-ul și sunt plătite de un beneficiar diferit de persoana neimpozabilă definită la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE, cu condiția ca aceste sume aferente TVA-ului să nu fi fost suportate în contextul furnizării de infrastructură.

Norme specifice de eligibilitate pentru granturi

3. Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribuție din partea fondurilor CSC:

a)	dobânzi debitoare;

b)	achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o valoare mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operațiunii în cauză. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, se poate stabili un procentaj mai ridicat pentru operațiunile privind protecția mediului;

c)	taxa pe valoarea adăugată . .

Expunere de motive

Comitetul consideră că numai TVA-ul recuperabil ar trebui să fie neeligibil pentru contribuții din partea fondurilor relevante din cadrul CSC. Dacă în toate proiectele implementate de instituții aparținând sectorului public sumele reprezentând TVA-ul, care nu sunt recuperabile, sunt considerate neeligibile, cofinanțarea națională ar crește substanțial, iar capacitatea autorităților regionale și locale de a implementa proiecte ar fi pusă în primejdie. În plus, CoR consideră că regula privind neeligibilitatea TVA-ului în contextul furnizării de infrastructură către beneficiari este discriminatorie în raport cu alte tipuri de intervenție.

Amendamentul 41

Articolul 64

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acreditarea și coordonarea

[…]

3. Acreditarea se bazează pe o opinie emisă de un organism de audit independent care evaluează dacă organismul respectă criteriile de acreditare. Organismul independent de audit își desfășoară activitatea în conformitate cu normele de audit recunoscute la nivel internațional.

[…]

5. Statul membru poate desemna un organism de coordonare a cărui responsabilitate este de a asigura legătura cu Comisia de a-i transmite acesteia informații, de a promova aplicarea armonizată a normelor Uniunii, de a realiza un raport de sinteză oferind o prezentare generală la nivel național a tuturor declarațiilor de management și a opiniilor de audit și de a coordona aplicarea măsurilor de remediere în ceea ce privește orice deficiențe cu caracter comun.

Acreditarea și coordonarea

[…]

Expunere de motive

Se urmărește evitarea multiplicării organismelor și entităților care ar complica și mai mult sistemul de gestiune și control.

Amendamentul 42

Articolul 67

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Norme comune în materie de plăți

1. Plățile efectuate de Comisie reprezentând contribuții din partea fondurilor CSC pentru fiecare program se realizează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva fondurilor disponibile. Fiecare plată se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză.

2. Plățile se efectuează sub formă de prefinanțare, plăți intermediare și plăți ale soldului anual, după caz, și ale soldului final.

3. Pentru formele de sprijin în temeiul articolului 57 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), sumele plătite către beneficiar vor fi considerate cheltuieli eligibile.

Norme comune în materie de plăți

2. Plățile se efectuează sub formă de prefinanțare, plăți intermediare și plăți ale soldului final.

3. Pentru formele de sprijin în temeiul articolului 57 alineatul (1) literele (b), (c) și (d), sumele plătite către beneficiar vor fi considerate cheltuieli eligibile.

Expunere de motive

Se respinge menționarea „soldului anual”, care introduce principiul verificării și închiderii anuale a conturilor (închidere anuală). Se consideră că propunerea de verificare și închidere anuală a conturilor introduce de fapt o închidere anuală care va spori sarcina administrativă, va impune corecții financiare obligatorii în cazul neregulilor identificate de Comisia Europeană și/sau de Curtea de Conturi Europeană și va reduce flexibilitatea pe care o prezintă posibilitatea de a declara și de a înlocui cheltuielile „excedentare”, existentă în prezent pentru perioada 2007-2013.

Amendamentul 43

Articolul 75 alineatul (1) litera (a)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Transmiterea informațiilor

Până la 1 februarie din anul următor sfârșitului perioadei contabile, statul membru transmite Comisiei următoarele documente și informații în conformitate cu [articolul 56] din regulamentul financiar:

a)	conturile anuale certificate de organisme acreditate relevante în temeiul articolului 64;

Transmiterea informațiilor

a)	conturile anuale certificate de organisme acreditate relevante în temeiul articolului 64;

Expunere de motive

Ca și în actuala perioadă de programare, ar fi util ca prezentarea conturilor anuale să rămână opțiunea facultativă a autorităților de certificare. Termenele prevăzute la articolul 75 sunt greu de respectat, pentru că sunt prea stricte.

Amendamentul 44

Articolul 82 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Investiții pentru creștere și locuri de muncă

[…]

Resurse pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă sunt repartizate între următoarele trei categorii de regiuni NUTS nivelul 2:

(a)	regiuni mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;

(b)	regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 90 % din media UE-27;

(c)	regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27.

Cele trei categorii de regiuni sunt stabilite în funcție de modul în care PIB-ul lor pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2006 - 2008, se referă la PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.

Investiții pentru creștere și locuri de muncă

[…]

Resurse pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă sunt repartizate între următoarele trei categorii de regiuni NUTS nivelul 2:

(a)	regiuni mai puțin dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75 % din PIB-ul mediu al UE-27;

(b)	regiuni de tranziție, al căror PIB pe cap de locuitor este între 75 % și 90 % din media UE-27;

(c)	regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90 % din PIB-ul mediu al UE-27.

Cele trei categorii de regiuni sunt stabilite în funcție de modul în care PIB-ul lor pe cap de locuitor, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioad, se referă la PIB-ul mediu al UE-27 pentru aceeași perioadă de referință.

Expunere de motive

Trebuie precizat că la stabilirea eligibilității unei regiuni vor trebui folosite ultimele cifre disponibile, și nu cele din perioada 2006-2008, care a precedat criza.

Amendamentul 45

Articolul 83 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Resurse globale

Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, o decizie de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru, fără a aduce atingere alineatului (3) din prezentul articol și articolului 84 alineatul (7).

Resurse globale

Expunere de motive

CoR dorește să se asigure că resursele alocate programelor de cooperare teritorială vor fi atribuite de Comisie în funcție de domeniile de cooperare și nu printr-o repartizare care urmează logica națională.

Amendamentul 46

Articolul 84

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Resursele pentru investiții pentru creștere și locuri de muncă și pentru cooperarea teritorială europeană

2. Următoarele criterii se utilizează pentru defalcarea pe stat membru:

a)	populația eligibilă, prosperitatea regională, prosperitatea națională și rata de șomaj pentru regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție;

b)	populația eligibilă, prosperitatea regională, rata șomajului, rata de ocupare a forței de muncă, nivelul educațional și densitatea populației pentru regiunile mai dezvoltate;

c)	populația, prosperitatea națională și suprafața pentru Fondul de coeziune.

3. Cel puțin 25 % din resursele fondurilor structurale pentru regiunile mai puțin dezvoltate, 40 % pentru regiunile de tranziție și 52 % pentru regiunile mai dezvoltate din fiecare stat membru sunt alocate FSE. În sensul prezentei dispoziții, contribuțiile pentru un stat membru acordate prin intermediul [instrumentului de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate] se consideră ca fiind o parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE.

[….]

5. Contribuțiile din fondurile structurale pentru [ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate] în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă este de 2 500 000 000 EUR.

Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din suma alocată fiecărui stat membru din fondurile structurale pentru întreaga perioadă în fiecare stat membru. Alocarea din fondurile structurale pentru fiecare stat membru este redusă în mod corespunzător.

Creditele anuale care corespund contribuției din fondurile structurale menționate la primul paragraf sunt înscrise în liniile bugetare corespunzătoare [instrumentului de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate] pentru exercițiul bugetar 2014.

6. 5 % din resursele pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă constituie rezerva de performanță care urmează să fie alocată în conformitate cu articolul 19.

[…]

8. Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană reprezintă 3,48 % din resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fonduri pentru perioada 2014 – 2020 (și anume, un total de 11 700 000 004 EUR).

Resursele pentru investiții pentru creștere și locuri de muncă și pentru cooperarea teritorială europeană

2. Următoarele criterii se utilizează pentru defalcarea pe stat membru:

a)	populația eligibilă, prosperitatea regională, prosperitatea națională, și rata de șomaj pentru regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție;

b)	populația eligibilă, prosperitatea regională, rata șomajului, rata de ocupare a forței de muncă, nivelul educațional și densitatea populației pentru regiunile mai dezvoltate;

c)	populația, prosperitatea națională și suprafața pentru Fondul de coeziune.

3. Cel puțin 2 % din resursele fondurilor structurale pentru regiunile mai puțin dezvoltate, % pentru regiunile de tranziție și % pentru regiunile mai dezvoltate din fiecare stat membru sunt alocate FSE. În sensul prezentei dispoziții, contribuțiile pentru un stat membru acordate prin intermediul [instrumentului de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate] se consideră ca fiind o parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE.

[….]

5. Contribuțiile pentru [ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate] de 2 500 000 000 EUR.

Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de stabilire a sumei care urmează să fie transferată din suma alocată

[…]

Expunere de motive

Dincolo de criteriile folosite de obicei pentru alocarea de resurse statelor membre, Comitetul Regiunilor solicită să se ia în considerare criterii complementare, cum ar fi handicapurile naturale sau demografice grave și permanente care afectează regiunile, așa cum prevede articolul 174 din TFUE. Ar trebui luate în calcul și alte criterii demografice, precum dispersarea populației, depopularea anumitor zone ale unei regiuni, cum ar fi cele rurale și cele frontaliere, precum și îmbătrânirea populației, care pot avea și ele consecințe importante asupra dezvoltării economice și asupra costurilor serviciilor publice.

Totodată, Comitetul consideră că procentajul minim din fondurile structurale care trebuie alocat FSE este prea ridicat. Din acest motiv, solicită scăderea acestui prag pentru fiecare categorie de regiuni. Într-adevăr, Comitetul consideră că este important să se permită regiunilor să investească în sectoarele aflate în creștere și creatoare de locuri de muncă, asigurând în același timp un nivel ambițios de finanțare în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și afacerile sociale.

Cadrul de reglementare a fondurilor structurale poate constitui o nouă bază juridică pentru programul european de ajutor alimentar pentru persoanele defavorizate, dar nu poate în niciun caz să se substituie din punct de vedere financiar acestui program (de ajutor alimentar), ale cărui obiective sunt inspirate de politica agricolă comună.

Și în ultimul rând, CoR dorește să se asigure că resursele alocate programelor de cooperare teritorială vor fi atribuite de Comisia Europeană în funcție de domeniile de cooperare.

Amendamentul 47

Articolul 86 alineatul (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Adiționalitatea

4. Verificarea menținerii în această perioadă a nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă se efectuează exclusiv în statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 15 % din totalul populației.

În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă cel puțin 70 % din populație, verificarea se efectuează la nivel național.

În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă peste 15 % și sub 70 % din populație, verificarea se efectuează la nivel național și regional. În acest scop, statele membre pun la dispoziția Comisiei informații privind cheltuielile în regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție în fiecare etapă a procesului de verificare.

Adiționalitatea

În statele membre în care regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție reprezintă peste % și sub 70 % din populație, verificarea se efectuează la nivel național și regional. În acest scop, statele membre pun la dispoziția Comisiei informații privind cheltuielile în regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile de tranziție în fiecare etapă a procesului de verificare.

Expunere de motive

Este inutil și superfluu ca verificarea să se efectueze în funcție de mărimea populației, deoarece este la latitudinea statelor membre să stabilească modul de respectare a acestui principiu. În plus, este salutar că verificarea principiului adiționalității nu se efectuează în statele membre în care doar un procentaj mic din populație trăiește în regiunile mai puțin dezvoltate sau în regiunile de tranziție. Pentru a lua în considerare principiul proporționalității, din motive care țin de simplificarea administrativă, pragul ar trebui ridicat la 20 %.

Amendamentul 48

Articolul 87 alineatul (2) literele (c) și (h)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Conținutul și adoptarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă

2. Un program operațional stabilește:

[…]

contribuția la abordarea integrată a dezvoltării teritoriale prevăzută în contractul de parteneriat, inclusiv:

i)	mecanismele care asigură coordonarea dintre fonduri, FEADR, EMFF și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și coordonarea cu BEI;

ii)	după caz, o abordare integrată planificată a dezvoltării teritoriale a zonelor urbane, rurale, de coastă și a zonelor de pescuit, precum și a zonelor cu caracteristici teritoriale deosebite, în special modalitățile de punere în aplicare a dispozițiilor prevăzute la articolul 28 și articolul 29;

iii)

lista orașelor în care se vor pune în aplicare acțiuni de dezvoltare urbană durabilă, valoarea orientativă a alocării anuale a contribuției FEDER pentru aceste acțiuni, inclusiv resursele delegate orașelor spre gestionare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. [FEDER] și alocarea anuală orientativă a contribuției FSE pentru acțiunile integrate;

iv)	identificarea zonelor în care va fi pusă în aplicare dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității;

v)	acordurile pentru acțiuni interregionale și transnaționale cu beneficiarii aflați în cel puțin un alt stat membru;

vi)	atunci când este cazul, contribuția intervențiilor planificate la strategiile macroregionale și la strategiile privind bazinele maritime;

contribuția la abordarea integrată stabilită în contractul de parteneriat pentru a răspunde nevoilor specifice din zonele geografice cele mai afectate de sărăcie sau nevoilor grupurilor țintă cele mai expuse riscului de discriminare sau excludere, în special în cazul comunităților marginalizate, precum și alocațiile financiare orientative;

[…]

dispozițiile de punere în aplicare a programului operațional, inclusiv:

i)	identificarea organismului de acreditare, a autorității de management, a autorității de certificare, dacă este cazul, și a autorității de audit;

ii)	identificarea organismului către care vor fi făcute plățile de către Comisie.

Conținutul și adoptarea programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă

2. Un program operațional stabilește:

[…]

contribuția la abordarea integrată a dezvoltării teritoriale prevăzută în contractul de parteneriat, inclusiv:

i)	mecanismele care asigură coordonarea dintre fonduri, FEADR, EMFF și alte instrumente de finanțare ale Uniunii și naționale, precum și coordonarea cu BEI;

ii)	după caz, o abordare integrată planificată a dezvoltării teritoriale a zonelor urbane, rurale, de coastă și a zonelor de pescuit, precum și a zonelor cu caracteristici teritoriale deosebite, în special modalitățile de punere în aplicare a dispozițiilor prevăzute la articolul 28 și articolul 29;

iii)

list orașelor în care se vor pune în aplicare acțiuni de dezvoltare urbană durabilă. valoarea orientativă a alocării anuale a contribuției FEDER pentru aceste acțiuni, inclusiv resursele delegate orașelor spre gestionare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. [FEDER] și alocarea anuală orientativă a contribuției FSE pentru acțiunile integrate;

iv)	identificarea zonelor în care va fi pusă în aplicare dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității;

v)	acordurile pentru acțiuni interregionale și transnaționale cu beneficiarii aflați în cel puțin un alt stat membru;

vi)	atunci când este cazul, contribuția intervențiilor planificate la strategiile macroregionale și la strategiile privind bazinele maritime ;

[…]

)

dispozițiile de punere în aplicare a programului operațional, inclusiv:

i)	identificarea autorității de management, a autorității de certificare, dacă este cazul, și a autorității de audit;

ii)	identificarea organismului către care vor fi făcute plățile de către Comisie.

Expunere de motive

Propunerea Comisiei, de a identifica un număr fix de orașe, este prea prescriptivă. De aceea, se propune ca această listă să fie una indicativă. În plus, această listă de orașe ar trebui să fie stabilită în parteneriat cu autoritățile locale și regionale.

Se propune includerea textului de la litera (d) în cel de la litera (c), sub forma punctului viii), pentru a oferi astfel detalii exhaustive privind abordarea integrată. De asemenea, în concordanță cu amendamentul propus la articolul 64 alineatul (3), se propune eliminarea referinței la organismul extern de acreditare.

Amendamentul 49

Articolul 91 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Informații care trebuie prezentate Comisiei

2. Proiectele majore prezentate Comisiei pentru aprobare sunt cuprinse în lista proiectelor majore dintr-un program operațional. Lista este examinată de către statul membru sau autoritatea de management, la doi ani după adoptarea unui program operațional și poate, la cererea unui stat membru, să fie ajustată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 alineatul (2), în special pentru a include proiecte majore pentru care data finalizării este preconizată a avea loc până la sfârșitul anului 2022.

Informații care trebuie prezentate Comisiei

2. Proiectele majore prezentate Comisiei pentru aprobare sunt cuprinse în lista proiectelor majore dintr-un program operațional. roiecte majore până la sfârșitul anului 2022.

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor ar dori ca proiectele majore prezentate în cursul perioadei de programare să poată începe fără a se mai aștepta aprobarea Comisiei, după cum s-a propus în cadrul programării în curs. Comitetul solicită introducerea posibiltății declarării cheltuielilor chiar și înainte de aprobarea proiectului major de către Comisie, pentru a nu întârzia începerea operațiunilor.

Amendamentul 50

Articolul 93 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1. Un plan de acțiune comun este o operațiune care este definită și gestionată în funcție de produsele și rezultatele pe care le va obține. Acesta conține un grup de proiecte care nu constau în furnizarea de infrastructură sub responsabilitatea beneficiarului, ca parte a programului sau programelor operaționale. Realizările și rezultatele unuiplan de acțiune comun se stabilesc de comun acord între statul membru și Comisie și contribuie la obiectivele specifice ale programelor operaționale și alcătuiesc baza contribuției din partea fondurilor. Rezultatele se referă la efectele directe ale planului de acțiune comun. Beneficiarul este un organism de drept public. Planurile de acțiune comune nu sunt considerate proiecte majore.

1. Un plan de acțiune comun este o operațiune care este definită și gestionată în funcție de produsele și rezultatele pe care le va obține. Acesta conține un grup de proiecte sub responsabilitatea beneficiarului, ca parte a programului sau programelor operaționale. Realizările și rezultatele unui plan de acțiune comun se stabilesc de comun acord între statul membru și Comisie și contribuie la obiectivele specifice ale programelor operaționale și alcătuiesc baza contribuției din partea fondurilor. Rezultatele se referă la efectele directe ale planului de acțiune comun. Beneficiarul este un organism de drept public. Planurile de acțiune comune nu sunt considerate proiecte majore.

Expunere de motive

Comitetul remarcă faptul că planul de acțiune comun facilitează mai ales implementarea FSE în contextul unor acțiuni precise și specifice, regretând însă că este mai dificil să se recurgă la acest mecanism în cazul FEDER, din cauză că proiectele de infrastructură sunt excluse.

Amendamentul 51

Articolul 93 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Domeniul de aplicare

2. Contribuția publică alocată unui plan de acțiune comun este de cel puțin 10 000 000 EUR sau 20 % din contribuția publică a programului sau programelor operaționale, în funcție de care dintre aceste sume este mai mică.

Domeniul de aplicare

2. Contribuția publică alocată unui plan de acțiune comun este de cel puțin 000 000 EUR sau % din contribuția publică a programului sau programelor operaționale, în funcție de care dintre aceste sume este mai mică.

Expunere de motive

Un prag mai redus este considerat în general ca mai adecvat pentru a garanta că acest instrument corespunde masei critice disponibile. Cu toate acestea, trebuie remarcat că acesta reprezintă un minimum legal, pragul care va fi stabilit în numeroase state membre printr-un proces de negociere urmând să fie considerabil mai ridicat.

Amendamentul 52

Articolul 102 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Transmiterea datelor financiare

1. Până la 31 ianuarie, 30 aprilie, 31 iulie și respectiv 31 octombrie, autoritatea de management transmite în format electronic către Comisie, în scopul monitorizării, pentru fiecare program operațional și pe axe prioritare:

a)	costurile eligibile publice și totale ale operațiunilor și numărul operațiunilor selectate să beneficieze de contribuții;

b)	costul eligibil public și total al contractelor sau al altor angajamente juridice încheiate de beneficiari la punerea în aplicare a operațiunilor selectate să beneficieze de contribuții;

c)	cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari către autoritatea de management.

Transmiterea datelor financiare

1. Până la 31 ianuarie, 31 iulie , autoritatea de management transmite în format electronic către Comisie, în scopul monitorizării, pentru fiecare program operațional și pe axe prioritare:

a)	costurile eligibile publice și totale ale operațiunilor și numărul operațiunilor selectate să beneficieze de contribuții;

b)	costul eligibil public și total al contractelor sau al altor angajamente juridice încheiate beneficiari ;

c)	cheltuielile totale eligibile declarate de beneficiari către autoritatea de management.

Expunere de motive

Comitetul dorește simplificarea transmiterii datelor financiare, reducându-se numărul acestor obligații de la 4 la 2 pe an. Același lucru este valabil și pentru transmiterea de informații privind operațiunile selectate, urmând a fi transmise doar date privind costul eligibil public și total al contractelor sau al altor angajamente juridice încheiate între autoritățile de management și beneficiari.

Amendamentul 53

Articolul 105

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Informarea și publicitatea

1. Statele membre și autoritățile de management sunt responsabile pentru:

(a)	asigurarea înființării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care oferă informații și acces la toate programele operaționale din statul membru respectiv;

(b)	informarea potențialilor beneficiari despre oportunități de finanțare în cadrul programelor operaționale;

(c)	informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările politicii de coeziune și al fondurilor prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul contractelor de parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor.

2. Statele membre, în vederea asigurării transparenței în sprijinul fondurilor, mențin o listă a operațiunilor, defalcată pe programe operaționale și pe fonduri, redactată în format CSV sau XML, care va fi accesibilă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalul de internet unic, și care include o enumerare și o scurtă descriere a tuturor programelor operaționale din statul membru respectiv.

Lista de operațiuni trebuie să fie actualizată cel puțin o dată la trei luni.

Informațiile minime care trebuie menționate în lista de operațiuni sunt prevăzute în anexa V.

Informarea și publicitatea

1. Statele membre și autoritățile de management sunt responsabile pentru:

(a)	asigurarea înființării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care oferă informații și acces la toate programele operaționale din statul membru respectiv;

(b)	informarea potențialilor beneficiari despre oportunități de finanțare în cadrul programelor operaționale;

(c)	informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările politicii de coeziune și al fondurilor prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul contractelor de parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor.

. Statele membre, în vederea asigurării transparenței în sprijinul fondurilor, mențin o listă a operațiunilor, defalcată pe programe operaționale și pe fonduri, redactată în format CSV sau XML, care va fi accesibilă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalul de internet unic, și care include o enumerare și o scurtă descriere a tuturor programelor operaționale din statul membru respectiv.

Lista de operațiuni trebuie să fie actualizată cel puțin o dată la trei luni.

Informațiile minime care trebuie menționate în lista de operațiuni sunt prevăzute în anexa V.

Expunere de motive

Regulamentele vor permite acțiuni de sensibilizare desfășurate în comun de Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor, pentru a veni în sprijinul autorităților locale și regionale în activitatea de explicare a modului de funcționare a politicii de coeziune: ex ante, în timpul procesului de aplicare și ex post. CoR ar trebui să aibă posibilitatea de a sprijini eforturile autorităților locale și regionale, în calitatea lor de beneficiari ai fondurilor de coeziune de la care se așteaptă rezultate concrete pe teren. Ca atare, rolul CoR ar trebui să fie și acela de a explica cetățenilor modul în care fondurile structurale au fost implementate și funcția Uniunii Europene în cadrul acestui proces.

În plus, Comitetul dorește simplificarea procedurilor de informare și publicitate, actualizarea de două ori pe an a listei de operațiuni părând așadar a fi suficientă.

Amendamentul 54

Articolul 110 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Determinarea ratelor de cofinanțare

3. Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă nu este mai mare de:

a)	85 % pentru Fondul de coeziune;

b)	85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre în care media PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2007 – 2009 a reprezentat sub 85 % din media PIB-ului UE-27 din aceeași perioadă și pentru regiunile ultraperiferice;

c)	80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și care la data de 1 ianuarie 2014 sunt eligibile pentru regimul de tranziție al Fondului de coeziune;

75 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la literele (b) și (c) și pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media PIB-ului pentru UE-25 pentru perioada de referință, dar al căror PIB pe cap de locuitor reprezintă peste 75 % din media PIB-ului pentru UE-27;

e)	60 % pentru regiunile de tranziție, altele decât cele menționate la litera (d);

f)	50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menționate la litera (d).

Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană nu depășește 75 %.

Determinarea ratelor de cofinanțare

3. Rata de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare a programelor operaționale în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă nu este mai mare de:

a)	85 % pentru Fondul de coeziune;

b)	85 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre în care media PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2007 – 2009 a reprezentat sub 85 % din media PIB-ului UE-27 din aceeași perioadă și pentru regiunile ultraperiferice;

c)	80 % pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menționate la litera (b) și care la data de 1 ianuarie 2014 sunt eligibile pentru regimul de tranziție al Fondului de coeziune;

e)	60 % pentru regiunile de tranziție, altele decât cele menționate la litera (d);

f)	50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menționate la litera (d).

Rata de cofinanțare a programelor operaționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană nu depășește .

Expunere de motive

Rata de cofinanțare de 75 % propusă pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană este mai mică decât rata de cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate în cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă. Acest lucru face ca programele de cooperare teritorială europeană să fie puțin atractive în aceste regiuni mai puțin dezvoltate. Prin urmare, Comitetul Regiunilor își manifestă dezacordul față de cofinanțarea programelor de cooperare teritorială europeană la această rată mai mică, de 75 %. Comitetul Regiunilor consideră nejustificată o asemenea diferență și solicită ca pentru cele două obiective să fie stabilită o rată identică de cofinanțare, de 85 %. Pentru a menține calitatea cooperării, trebuie păstrate condițiile actuale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (de stabilire a anumitor dispoziții generale) la articolul 53, alineatele (3) și (4), și anume:

„(3) Pentru programele operaționale în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană pentru care cel puțin un participant face parte din statele membre al căror produs intern brut (PIB) mediu pe cap de locuitor, între 2001 și 2003, era mai mic de 85 % din media Uniunii Europene cu 25 de membri pentru aceeași perioadă, contribuția din FEDER nu poate fi mai mare de 85 % din totalul cheltuielilor eligibile. Pentru toate celelalte programe operaționale, contribuția din FEDER nu poate fi mai mare de 75 % din totalul cheltuielilor publice eligibile cofinanțate din FEDER.

(4) Contribuția fondurilor la nivelul axei prioritare nu face obiectul plafoanelor menționate la alineatul (3) și în anexa III. Cu toate acestea, contribuția este stabilită astfel încât suma maximă a contribuției fondurilor și pragul maxim de contribuție pe fond stabilite la nivelul programului operațional să fie respectate.”

Totodată, Comitetul Regiunilor consideră că nu trebuie stabilită o rată maximă de cofinanțare pentru fiecare axă prioritară. Această măsură nu permite diferențierea valorii cofinanțării în cadrul fiecărei axe prioritare, în scopul de a stimula beneficiarii să pună în practică anumite priorități strategice.

Amendamentul 55

Articolul 111 alineatul (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Adaptarea ratelor de cofinanțare

4. gradul de acoperire a suprafețelor cu deficiențe naturale sau demografice grave și permanente, deficiențele fiind definite după cum urmează:

(a)	statele membre insulare eligibile pentru Fondul de coeziune și celelalte insule, cu excepția celor în care se situează capitala unui stat membru sau care au o legătură permanentă cu continentul;

(b)	zonele de munte astfel cum sunt definite prin legislația internă a statului membru;

(c)	zonele cu densitate slabă (mai puțin de 50 de locuitori pe km2) și foarte slabă (mai puțin de 8 de locuitori pe km2) a populației.

Adaptarea ratelor de cofinanțare

4. gradul de acoperire a suprafețelor cu deficiențe naturale sau demografice grave și permanente, deficiențele fiind definite după cum urmează:

(a)	statele membre insulare eligibile pentru Fondul de coeziune și celelalte insule, cu excepția celor în care se situează capitala unui stat membru sau care au o legătură permanentă cu continentul;

(b)	zonele de munte astfel cum sunt definite prin legislația internă a statului membru;

(c)	zonele cu densitate slabă (mai puțin de 50 de locuitori pe km2) și foarte slabă (mai puțin de 8 de locuitori pe km2) a populației.

Amendamentul 56

Articolul 112 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Responsabilitățile statelor membre

2. Statele membre au obligația de a preveni, detecta și corecta neregulile și recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de întârziere. Acestea notifică neregulile respective Comisiei și informează Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice.

Responsabilitățile statelor membre

Expunere de motive

Se acceptă clarificarea textului Comisiei, dar nu se consideră că introducerea unor sisteme de schimb electronic de date trebuie să se limiteze doar la beneficiarii publici.

Amendamentul 57

Articolul 113

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Desemnarea autorităților

[…]

5. Pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere și locuri de muncă, cu condiția respectării principiului separării funcțiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare, dacă este cazul, și autoritatea de audit pot face parte din același organism sau autoritate publică. Cu toate acestea, pentru programele operaționale pentru care cuantumul total al contribuției din partea fondurilor depășește 250 000 000 EUR, autoritatea de audit nu poate face parte din același organism sau autoritate publică din care face parte autoritatea de management.

[…]

7. Statul membru sau autoritatea de management poate încredința gestionarea unei părți a unui program operațional unui organism intermediar prin încheierea unui acord scris între organismul intermediar și statul membru sau autoritatea de management („acord global de grant”). Organismul intermediar furnizează garanții de solvabilitate și de competență în domeniul în cauză, precum și în materie de gestiune administrativă și financiară.

Desemnarea autorităților

[…]

Expunere de motive

Ar fi mai bine să fie menținut actualul sistem, în care, chiar și în cazul programelor cu finanțări ce depășesc 250 de milioane EUR, autoritatea de audit poate aparține aceluiași organism public din care face parte și autoritatea de management.

CoR consideră totodată că garanțiile cerute ar trebui să nu se aplice în cazul în care organismul intermediar este unul de drept public.

Amendamentul 58

Articolul 114 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Funcțiile autorității de management

2. În ceea ce privește gestionarea programului pentru programul operațional, autoritatea de management:

(a)

sprijină activitatea comitetului de monitorizare și îi furnizează informațiile pe care le solicită pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în special datele privind evoluția programului operațional în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, date financiare și date referitoare la indicatori și la obiectivele de etapă;

(b)	întocmește și prezintă Comisiei, după aprobarea comitetului de monitorizare, raportul anual și raportul final de implementare;

(c)	pune la dispoziția organismelor intermediare și a beneficiarilor informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și punerea în aplicare a operațiunilor, după caz;

(d)	instituie un sistem pentru a înregistra și stoca în format electronic datele referitoare la fiecare operațiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit, inclusiv datele privind participanții la operațiuni, după caz;

(e)	garantează că datele menționate la litera (d) sunt colectate, înregistrate și stocate în sistem și că datele privind indicatorii sunt defalcate în funcție de sex în cazurile în care defalcarea este cerută în anexa I la regulamentul FSE.

Funcțiile autorității de management

2. În ceea ce privește gestionarea programului pentru programul operațional, autoritatea de management:

(a)

(b)	întocmește și prezintă Comisiei, după aprobarea comitetului de monitorizare, raportul anual și raportul final de implementare;

(c)	pune la dispoziția organismelor intermediare și a beneficiarilor informații relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin și punerea în aplicare a operațiunilor, după caz;

(d)	instituie un sistem pentru a înregistra și stoca în format electronic datele referitoare la fiecare operațiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare și audit;

(e)	garantează că datele menționate la litera (d) sunt colectate, înregistrate și stocate în sistem și că datele privind indicatorii sunt defalcate în funcție de sex în cazurile în care defalcarea este cerută în anexa I la regulamentul FSE.

Expunere de motive

Se consideră că este important ca datele referitoare la operațiuni, care s-ar putea dovedi utile în anumite cazuri, cum ar fi litigiile, să poată fi stocate.

Amendamentul 59

Articolul 117

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Acreditarea și retragerea acreditărilor pentru autoritatea de management și autoritatea de certificare

1. Organismul acreditat adoptă o decizie oficială de acreditare a autorităților de management și a autorităților de certificare care respectă criteriile de acreditare care au fost stabilite de Comisie prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 142.

2. Decizia oficială menționată la alineatul (1) se bazează pe un raport și o opinie din partea unui organism de audit independent care evaluează sistemul de gestiune și control, inclusiv rolul organismelor intermediare, și conformitatea acestuia cu articolele 62, 63, 114 și 115. Organismul acreditat ține seama de eventualitatea în care sistemele de gestiune și control pentru programul operațional sunt similare celor în vigoare pentru perioada anterioară de programare, precum și de orice dovadă a funcționării lor efective.

3. Statul membru prezintă Comisiei decizia oficială menționată la alineatul (1) în termen de șase luni de la adoptarea deciziei de adoptare a programului operațional.

4. Atunci când cuantumul total al contribuției din partea fondurilor la un program operațional depășește 250 000 000 EUR, Comisia poate solicita, în termen de două luni de la primirea deciziei oficiale menționată la alineatul (1), raportul și opinia organismului independent de audit și descrierea sistemului de gestiune și control.

Comisia poate face observații, în termen de două luni de la data primirii acestor documente.

Pentru a decide dacă va solicita aceste documente, Comisia ia în considerare dacă sistemele de gestiune și control pentru programul operațional sunt similare celor în vigoare pentru perioada de programare anterioară, dacă autoritatea de management îndeplinește totodată și funcțiile autorității de certificare, precum și orice dovezi ale funcționării lor eficiente.

Expunere de motive

Se respinge acreditarea autorităților de administrare și de control. Punerea în aplicare a politicii de coeziune de către statele membre corespunde principiului subsidiarității în UE. În unele state membre, acreditarea unei autorități de stat de către o altă autoritate de stat nu este prevăzută în dreptul administrativ și nu respectă dreptul suveran de organizare al statelor membre.

Amendamentul 60

Articolul 118 alineat nou (4)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Cooperarea cu autoritățile de audit

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor propune reintroducerea fostului articol 74 alineat (1) din perioada de programare 2007-2013, în vederea introducerii de simplificări în materie de proporționalitate a controlului.

Amendamentul 61

Articolul 121 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Cererile de plată

1. Cererile de plată includ, pentru fiecare axă prioritară:

a)	valoarea totală a cheltuielilor eligibile plătite de beneficiari în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor, astfel cum sunt înscrise în conturile autorității de certificare;

b)	cuantumul total al contribuției publice suportate în punerea în aplicare a operațiunilor, astfel cum este înscris în conturile autorității de certificare;

c)	contribuția publică eligibilă care a fost plătită beneficiarului, astfel cum este înscrisă în conturile autorității de certificare.

Cererile de plată

1. Cererile de plată includ, pentru fiecare axă prioritară:

a)	valoarea totală a cheltuielilor eligibile plătite de beneficiari în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor, astfel cum sunt înscrise în conturile autorității de certificare;

b)	cuantumul total al contribuției publice suportate în punerea în aplicare a operațiunilor, astfel cum este înscris în conturile autorității de certificare

Expunere de motive

CoR consideră că datele privind contribuția publică plătită beneficiarului nu trebuie incluse în cererile de plată transmise Comisiei. Prin urmare, Comitetul propune simplificarea acestor informații.

Amendamentul 62

Articolul 124 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Plata prefinanțărilor

1. Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe după cum urmează:

a)	în 2014: 2 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional;

b)	în 2015: 1 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional;

c)	în 2016: 1 % din cuantumul sprijinului din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional.

În cazul în care un program este adoptat în 2015 sau mai târziu, primele tranșe urmează a fi plătite în anul adoptării.

Plata prefinanțărilor

1. Suma prefinanțării inițiale este plătită în tranșe după cum urmează:

a)	în 2014: 2 % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional;

b)	în 2015: % din cuantumul contribuției din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional;

c)	în 2016: % din cuantumul sprijinului din partea fondurilor pentru toată perioada de programare, pentru programul operațional.

În cazul în care un program este adoptat în 2015 sau mai târziu, primele tranșe urmează a fi plătite în anul adoptării.

Expunere de motive

Comitetul salută propunerea de a solicita autorităților de management să efectueze plăți către beneficiari înainte de a solicita Comisiei rambursarea. Totuși, această prevedere necesită o mai mare flexibilitate a sistemului plăților în avans, pentru a permite autorităților de management să dispună de suficiente resurse pentru avansurile cerute de beneficiari. În acest sens, Comitetul solicită o creștere a sumelor propuse de Comisie, care ar putea micșora ulterior dificultățile întâlnite de unele state membre, în contextul crizei, sub aspectul contrapartidei publice naționale.

Amendamentul 63

Articolul 128 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Conținutul conturilor anuale

1) Conturile anuale certificate pentru fiecare program operațional acoperă anul contabil și includ la nivelul fiecărei axe prioritare:

(a)

cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au fost înregistrate în contabilitatea autorității de certificare ca fiind plătite de beneficiari la punerea în aplicare a operațiunilor și contribuția publică eligibilă aferentă care a fost plătită, precum și suma totală a contribuției publice suportate în cursul punerii în aplicare a operațiunilor;

(b)	sumele retrase și recuperate pe parcursul anului contabil, sumele care urmează a fi recuperate la sfârșitul anului contabil, sumele recuperate în temeiul articolului 61, precum și sumele nerecuperabile;

(c)	pentru fiecare axă prioritară, lista operațiunilor finalizate pe parcursul anului contabil care au beneficiat de contribuții din partea FEDER și a Fondului de coeziune;

(d)	pentru fiecare axă prioritară, o reconciliere între cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și cheltuielile declarate pentru același an contabil în cererile de plată, însoțită de o explicație a oricăror diferențe.

Conținutul conturilor anuale

Conturile anuale certificate pentru fiecare program operațional acoperă anul contabil și includ la nivelul fiecărei axe prioritare:

(a)

(b)	sumele retrase și recuperate pe parcursul anului contabil, sumele care urmează a fi recuperate la sfârșitul anului contabil, sumele recuperate în temeiul articolului 61, precum și sumele nerecuperabile;

(c)	pentru fiecare axă prioritară, lista operațiunilor finalizate pe parcursul anului contabil care au beneficiat de contribuții din partea FEDER și a Fondului de coeziune;

(d)	pentru fiecare axă prioritară, o reconciliere între cheltuielile declarate în conformitate cu litera (a) și cheltuielile declarate pentru același an contabil în cererile de plată, însoțită de o explicație a oricăror diferențe.

Expunere de motive

Amendamentul 64

Articolul 134

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Suspendarea plăților

1. Toate sau o parte din plățile intermediare la nivelul axelor prioritare sau al programelor operaționale pot fi suspendate de către Comisie atunci când:

a)	există o deficiență gravă în sistemul de gestiune și control al programului operațional pentru care nu au fost luate măsuri de corecție;

b)	cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli sunt legate de o neregulă care are consecințe financiare grave și care nu a fost corectată;

c)	statul membru nu a reușit să ia măsurile necesare pentru remedierea situației care a dat naștere la o întrerupere în temeiul articolului 74;

d)	există o deficiență gravă în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici;

e)	statul membru nu a luat măsurile prevăzute de programul operațional în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor ex ante;

f)	există dovezi care rezultă dintr-o analiză a performanței potrivit cărora o axă prioritară nu îndeplinește obiectivele de etapă stabilite în cadrul de performanță;

g)	statul membru nu răspunde sau nu răspunde în mod satisfăcător în temeiul articolului 20 alineatul (5);

h)	în unul din cazurile prevăzute la articolul 21 alineatul (6) literele (a) – (e).

2. Comisia poate decide, prin intermediul actelor de punere în aplicare, să suspende unele sau toate plățile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

3. Comisia încetează suspendarea plăților intermediare parțiale sau totale atunci când statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării.

Suspendarea plăților

1. Toate sau o parte din plățile intermediare la nivelul axelor prioritare sau al programelor operaționale pot fi suspendate de către Comisie atunci când:

a)	există o deficiență gravă în sistemul de gestiune și control al programului operațional pentru care nu au fost luate măsuri de corecție;

b)	cheltuielile dintr-o declarație de cheltuieli sunt legate de o neregulă care are consecințe financiare grave și care nu a fost corectată;

c)	statul membru nu a reușit să ia măsurile necesare pentru remedierea situației care a dat naștere la o întrerupere în temeiul articolului 74;

d)	există o deficiență gravă în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare

Expunere de motive

Comitetul Regiunilor consideră că suspendarea parțială sau totală a plăților intermediare se justifică doar în cazuri grave de nerespectare a sistemului de gestionare și control.

Amendamentul 65

Articolul 140 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Controlul proporțional al programelor operaționale

1. Operațiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 100 000 EUR nu sunt supuse la mai mult de un audit efectuat de autoritatea de audit sau de către Comisie înaintea închiderii tuturor cheltuielilor în cauză prevăzute la articolul 131. Alte operațiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe an contabil de către autoritatea de audit și Comisie înaintea închiderii tuturor cheltuielilor în cauză prevăzute la articolul 131. Aceste dispoziții se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (4).

Controlul proporțional al programelor operaționale

1. Operațiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 000 EUR nu sunt supuse la mai mult de un audit înaintea închiderii tuturor cheltuielilor în cauză prevăzute la articolul 131. Alte operațiuni nu sunt supuse la mai mult de un audit pe an contabil înaintea închiderii tuturor cheltuielilor în cauză prevăzute la articolul 131. Aceste dispoziții se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (4).

Expunere de motive

În vederea asigurării unei proporționalități reale în ceea ce privește controlul programelor operaționale, Comitetul propune ca, în cazul operațiunilor pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depășește 250 000 EUR, să nu fie efectuat decât un audit.

Amendamentul 66

ANEXA IV

Condiții ex ante

Condiții tematice ex ante, punctele 1, 2, 3, 6, 7, 8, 9, 10, 11

Obiective tematice

Condiție ex ante

Criterii de îndeplinire

1.	Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării ( ținta C&D ) [prevăzută la articolul 9 alineatul (1)]

1.1.

Cercetare și inovare: Existența unei strategi național sau regional în domeniul cercetării și al inovării pentru specializarea inteligentă, în conformitate cu programul național de reformă, care să echilibreze cheltuielile private cu cercetarea și inovarea și care să fie conformă cu caracteristicile sistemelor naționale sau regionale eficiente în domeniul cercetării și al inovării (3).

—

Punerea în aplicare a unei strategi național sau regional în domeniul cercetării și al inovării pentru specializarea inteligentă care:

—	se bazează pe o analiză de identificare a punctelor forte și a punctelor slabe (analiză de tip SWOT) cu scopul de a-și concentra resursele asupra unui număr limitat de priorități în materie de cercetare și inovare;

—	prezintă măsurile necesare pentru a stimula investițiile private în activitățile de CDT;

—	conține un sistem de monitorizare și revizuire.

—	Un stat membru a adoptat un cadru care evidențiază resursele bugetare disponibile pentru cercetare și inovare

—

2.	Sporirea utilizării și a calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor [ținta în domeniul benzii largi (broadband)] [prevăzută la articolul 9 alineatul (2)]

2.1.

Dezvoltarea digitală: Existența, în cadrul strategie național sau regional pentru specializarea inteligentă, a unui capitol explicit referitor la dezvoltarea digitală pentru stimularea cererii de servicii bazate pe TIC publice și private de bună calitate, accesibile și interoperabile și la sporirea utilizării de către cetățeni, inclusiv de categoriile vulnerabile, precum și de întreprinderi și de administrațiile publice, inclusiv referitor la inițiativele transfrontaliere.

—

Existența unui capitol pentru dezvoltarea digitală în cadrul strategie național sau regional de inovare pentru specializarea inteligentă care conține:

—	bugetul și prioritizarea acțiunilor prin intermediul unei analize de tip SWOT efectuată în conformitate cu tabloul de bord al Agendei digitale pentru Europa (4);

—	o analiză a contribuției de echilibrare a cererii și a ofertei de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) ar trebui să fi fost efectuată;

—

—	evaluarea necesităților în materie de consolidare a construirii capacităților TIC.

2.2.

Infrastructura privind accesul de generație următoare (Next Generation Access - NGA): Existența unor planuri naționale NGA care să țină seama de acțiunile regionale în vederea atingerii țintelor UE în materie de acces internet de mare viteză (5) în conformitate cu normele UE în materie de concurență și de ajutoare de stat, și care să poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile.

—

Existența unui plan național de acces de generație următoare care conține:

—	un plan de investiții în infrastructură prin agregarea cererii și o hartă a infrastructurilor și serviciilor, actualizată în mod constant;

—	modele de investiții durabile care să conducă la intensificarea concurenței și care asigură accesul la infrastructură și servicii deschise, convenabile, de calitate și în pas cu progresele viitoare;

—	măsuri pentru a stimula investițiile private.

3.	Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) [prevăzută la articolul 9 alineatul (3)]

3.1.	Au fost efectuate acțiuni specifice pentru punerea efectivă în aplicare a Actului privind micile întreprinderi (Small Business Act - SBA) și a versiunii revizuite a acestuia din 23 februarie 2011 (6), inclusiv a principiului „a gândi mai întâi la scară mică”.

—

Acțiunile specifice includ:

—	un mecanism de monitorizare pentru a asigura punerea în aplicare a inițiativei SBA inclusiv un organism însărcinat cu coordonarea aspectelor legate de IMM-uri în diferite niveluri administrative („corespondent pentru IMM-uri”);

—	măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a crea o întreprindere la 3 zile lucrătoare și costul la 100 EUR;

—	măsuri pentru a reduce la 3 luni timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi;

—	un mecanism de evaluare sistematică a impactului pe care legislația îl are asupra IMM-urilor.

3.2.	Transpunerea în legislația națională a Directivei (2011/7/UE) a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (7).

—	Transpunerea directivei în cauză în conformitate cu articolul 12 din directivă (până la data de 16 martie 2013).

6.	Protecția mediului și promovarea utilizării durabile a resurselor [prevăzută la articolul 9 alineatul (6)]

6.1.

Sectorul apelor: Existența a) unei politici tarifare privind apele care oferă stimulente corespunzătoare utilizatorilor pentru utilizarea eficientă a resurselor de apă și b) unei contribuții adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (8).

—	Un stat membru asigură contribuția diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2000/60/CE

—

Adoptarea unui plan de gestionare a bazinului hidrografic, pentru districtul în care se situează un bazin hidrografic, în cazul în care investițiile se vor face în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (9).

6.2.

Sectorul deșeurilor: Punerea în aplicare a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (10), în special elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu directiva menționată și cu ierarhia deșeurilor.

—	Un stat membru a raportat Comisiei cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE, motivele neîndeplinirii și acțiunile propuse pentru a atinge obiectivele stabilite;

—	Un stat membru s-a asigurat că autoritățile sale competente stabilesc, în conformitate cu dispozițiile de la articolele 1, 4, 13 și 16 din Directiva 2008/98/CE, unul sau mai multe planuri de gestionare a deșeurilor, astfel cum se prevede la articolul 28 din directivă;

—	Cel târziu la 12 decembrie 2013, un stat membru a stabilit, în conformitate cu articolele 1 și 4 din Directiva 2008/98/CE, programele de prevenire a acumulării de deșeuri, în conformitate cu articolul 29 din directivă;

—	Un stat membru a luat măsurile necesare pentru atinge obiectivul pentru 2020 privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2008/98/CE.

7.	Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore [prevăzută la articolul 9 alineatul (7)]

7.1.	Căi rutiere: prioritiz adecvat a investițiilor în Rețeaua transeuropeană pentru infrastructura de transport (TEN-T) de bază, a investițiilor în rețeaua globală (altele decât investițiile pentru TEN-T de bază) și în conectivitatea secundară (inclusiv transportul public la nivel local și regional).

—

prioritizarea investițiilor în rețeaua TEN-T de bază, rețeaua globală și conectivitatea secundară. La stabilirea priorităților ar trebui să ia în calcul contribuția investițiilor pentru mobilitate, durabilitate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și contribuția la zona de transport unic la nivel european;

—	un flux de proiecte realiste (inclusiv calendarul, cadrul bugetar);

—	o evaluare strategică de mediu care îndeplinește cerințele juridice pentru planul de transport;

—	măsuri pentru a consolida capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura rezerva de proiecte.

7.2.

Căi feroviare:a priorităților de investiții în Rețeaua transeuropeană pentru infrastructura de transport (TEN-T) de bază, în rețeaua globală (alte investiții decât cele în TEN-T de bază) și în conectivitatea secundară a sistemului de căi ferate în funcție de contribuția acestora la mobilitate, durabilitate și la efectele de rețea la nivel național și european. Investițiile acoperă activele mobile și interoperabilitatea și consolidarea capacităților.

—

Existența unui capitol privind dezvoltarea transportului feroviar care conține:

—	un flux de proiecte realiste (inclusiv un calendar, cadrul bugetar);

—	o evaluare strategică de mediu care îndeplinește cerințele juridice pentru planul de transport;

—	măsuri pentru a consolida capacitatea unor organisme intermediare și beneficiari de a asigura rezerva de proiecte

8.	Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă (Ținta privind forța de muncă) [prevăzută la articolul 9 alineatul (8)]

8.1.

Accesul la angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv inițiativele locale de angajare și sprijinul pentru mobilitatea forței de muncă. Politicile active în materie de ocupare a forței de muncă sunt elaborate și aplicate în coerență cu Orientările în materie de forță de muncă și cu orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii (11), cu privire la favorizarea condițiilor de creare a locurilor de muncă;

—

Serviciile de ocupare a forței de muncă au capacitatea de a furniza și furnizează:

—	măsuri personalizate și active și preventive în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, și care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă;

—

—	informare transparentă și sistematică cu privire la noi locuri de muncă vacante.

—	Serviciile de ocupare a forței de muncă au înființat rețele cu angajatorii și instituțiile de învățământ.

8.2.

Activități independente, spirit antreprenorial și deschiderea unei afaceri: existența unei strategii globale pentru sprijinirea favorabilă incluziunii întreprinderilor nou-înființate (start-up) în conformitate cu Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act) (12) și în coerență cu orientările în materie de forță de muncă și cu orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Uniunii (13), cu privire la favorizarea condițiilor de creare a locurilor de muncă.

—

Existența unei strategii cuprinzătoare care include:

—	măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a crea o întreprindere la trei zile lucrătoare și costul la 100 EUR;

—	măsuri pentru a reduce la trei luni timpul necesar pentru a obține licențele și autorizațiile pentru a iniția și desfășura activitatea specifică a unei întreprinderi;

—	acțiuni care asigură legătura între servicii adecvate de dezvoltare a întreprinderilor și servicii financiare (accesul la capital), inclusiv pentru grupuri și zone defavorizate.

8.3.

Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței forței de muncă, inclusiv acțiuni menite să sporească mobilitatea transnațională a forței de muncă (14) :

—	Instituțiile pieței forței de muncă sunt modernizate și consolidate în conformitate cu Orientările privind ocuparea forței de muncă;

—	Reformele instituțiilor pieței forței de muncă vor fi precedate de o strategie clară și o evaluare ex ante care să includă și dimensiunea de gen.

—

Acțiuni pentru reformarea serviciilor de ocupare a forței de muncă, care au ca scop de a le conferi acestora capacitatea de a furniza (15):

—	măsuri personalizate și active și preventive în ceea ce privește piața muncii, într-un stadiu incipient, și care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă;

—

—	informare transparentă și sistematică privind noile locuri de muncă disponibile la nivelul UE.

—	Reforma serviciilor de ocupare a forței de muncă va include crearea de rețele împreună cu angajatori și instituții de învățământ.

8.4.	Îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate: Politicile de îmbătrânire activă sunt concepute și aplicate în conformitate cu orientările privind ocuparea forței de muncă (16)

—	Acțiunile de combatere a dificultăților care afectează procesul de îmbătrânire activă și în bune condiții de sănătate (17):

—	partenerii sociali sunt implicați în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de îmbătrânire activă

—

8.5.	Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor: Existența unor politici care vizează favorizarea anticipării și bunei gestionări a modificărilor și restructurărilor la toate nivelurile relevante (național, regional, local și sectorial) (18).

—	Existența unor instrumente efective de sprijinire a partenerilor sociali și a autorităților publice în vederea dezvoltării unor metode proactive de schimbare și restructurare.

9.	Investirea în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții (ținta privind educația) [prevăzută la articolul 9 alineatul (10)]

9.1.	Abandonul școlar timpuriu: Existența unei strategii cuprinzătoare pentru a reduce abandonul școlar timpuriu (AST) în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii (19).

—

Existența unui sistem pentru colectarea și analizarea datelor și informațiilor privind AST la nivel național, regional și local care:

—	conține o bază de date suficient de extinsă pentru elaborarea unor politici specifice;

—	este utilizat în mod permanent pentru a monitoriza evoluțiile de la nivelul respectiv.

—

Este instituită o strategie privind AST care:

—	se bazează pe dovezi;

—	măsuri adecvate de prevenire, intervenție și compensare ;

—	stabilește obiective consecvente cu recomandarea Consiliului privind strategiile de reducere a abandonului școlar;

—	este interdisciplinară și implică și coordonează toate sectoarele de politică și părțile interesate relevante pentru combaterea AST.

9.2.

Învățământul superior: Existența unor strategi național sau regionale pentru creșterea nivelului de frecventare a unor forme de învățământ superior, sporirea calității și eficienței în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 privind reușita proiectului de modernizare pentru universități: educație, cercetare și inovare (20).

—

Existența unei strategi național sau regional pentru învățământul superior care include :

—

măsuri de creștere a participării și ratei de absolvire care:

—	îmbunătățesc consilierea acordată viitorilor studenți;

—	cresc participarea la învățământul superior în rândul persoanelor cu venituri mici și al altor grupuri slab reprezentate;

—	cresc participarea cursanților adulți;

—	(atunci când este necesar) reduc ratele de abandon/sporesc ratele de absolvire;

—

măsuri de creștere a calității care:

—	încurajează conținutul inovator și crearea de programe;

—	promovează standarde ridicate ale calității pedagogice;

—

măsuri de creștere a capacității de inserție profesională și a spiritului antreprenorial care:

—	încurajează dezvoltarea „competențelor transversale”, inclusiv spiritul antreprenorial, în toate programele de învățământ superior;

—	reduc diferențele între bărbați și femei în ceea ce privește opțiunile de învățământ și profesionale și încurajează studenții să aleagă cariere în sectoare în care sunt insuficient reprezentați, în vederea reducerii segregării pe piața muncii.

—	asigură un proces de învățământ informat, care beneficiază de pe urma cercetărilor și evoluțiilor în practicile comerciale.

9.3.	Învățarea pe tot parcursul vieții: Existența unui cadru de politică națională și/sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții corespunzător cu orientările de politică de la nivelul Uniunii (21)

—

Existența unui cadru de politică națională sau regională pentru învățarea pe tot parcursul vieții care conține:

—	măsuri de sprijinire a punerii în aplicare a învățării pe tot parcursul vieții (IPV) și a îmbunătățirii competențelor, obținerea implicării părților interesate și încheierea de parteneriate cu acestea, inclusiv partenerii sociali și asociațiile societății civile;

—	măsuri eficace pentru îmbunătățirea competențelor adulților, tinerilor care urmează cursuri de formare profesională, femeilor care reintră pe piața muncii, lucrătorilor subcalificați și în vârstă, precum și altor grupuri dezavantajate;

—

măsuri pentru a spori accesul la IPV inclusiv prin implementarea efectivă a instrumentelor care favorizează transparența (cadrul european al calificărilor, cadrul național al calificărilor (CNC), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională, Asigurarea europeană a calității în educație și formare profesională) și dezvoltarea și integrarea serviciilor de învățare pe tot parcursul vieții (educație și formare, orientare, validare);

—	măsuri de sporire a relevanței educației și formării și de adaptare a acesteia la necesitățile grupurilor țintă identificate.

10.	Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei (ținta privind combaterea sărăciei) [prevăzută la articolul 9 alineatul (9)]

10.1.

Incluziunea activă

Integrarea comunităților marginalizate, precum rromii:

Existența și punerea în aplicare a unei strategii pentru reducerea sărăciei .

—

Existența unei strategii de reducere a sărăciei care:

—	se bazează pe dovezi. Aceasta necesită un sistem pentru colectarea și analiza datelor și informațiilor care oferă suficiente dovezi pentru elaborarea unor politici de reducere a sărăciei. Acest sistem este utilizat pentru monitorizarea evoluțiilor;

—	este conformă cu ținta privind sărăcia și excluziunea socială la nivel național (astfel cum este definită în Programul Național de Reformă), care include extinderea oportunităților de angajare pentru a cuprinde grupurile defavorizate;

—

—	demonstrează participarea partenerilor sociali și a părților interesate relevante la elaborarea strategiilor de incluziune activă;

—

—	indică în mod clar măsurile menite să prevină și să combată segregarea în toate domeniile.

Existența unei strategii naționale de integrare a rromilor, în conformitate cu cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a rromilor (23)

—

Existența unei strategii de incluziune a minorității rrome care:

—

stabilește obiective realizabile pentru integrarea rromilor în scopul eliminării decalajului față de restul populației. Aceste ținte ar trebui să vizeze cel puțin cele patru obiective UE de integrare a rromilor legate de accesul la educație, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuințe;

—	este coerentă cu Programul Național de Reformă;

—	identifică, acolo unde este , defavorizate sau cartierele segregate în care comunitățile trăiesc în condițiile cele mai precare, folosind indicatori socioeconomici și teritoriali deja existenți (și anume nivelul educațional foarte slab, șomajul pe termen lung etc.).

—

—	include metode puternice de monitorizare pentru a evalua impactul acțiunilor de integrare a rromilor, precum și un mecanism de revizuire pentru a permite adaptarea strategiei;

—	este concepută, pusă în aplicare și monitorizată în strânsă cooperare și în cadrul unui dialog permanent cu organizațiile societății civile care apără drepturile rromilor, cu autoritățile regionale și locale;

—

—	Furnizarea de asistență pentru accesarea fondurilor de către părțile interesate relevante.

—	Oferirea de asistență părților interesate în prezentarea de proiecte și în punerea în aplicare și gestionarea proiectelor selectate

10.2.

Sănătate: Existența unei strategi național sau regionale de sănăt care asigură accesul la servicii de sănătate de calitate și sustenabile din punct de vedere economic.

—

Existența unei strategii naționale sau regionale de sănătate care:

—	Conține măsuri coordonate pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate de calitate;

—	conține măsuri de stimulare a eficienței în sectorul sănătății, inclusiv prin aplicarea de tehnologii, modele de prestare a serviciilor și infrastructură inovatoare eficiente;

—	conține un sistem de monitorizare și revizuire.

—	Un stat membru sau o regiune a adoptat un cadru care specifică resursele bugetare disponibile pentru sănătate;

11.	Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice [prevăzută la articolul 9 alineatul (11)]

Eficiența administrativă a statelor membre:

—	Existența unei strategii de consolidare a eficienței administrative a statelor membre, inclusiv o reformă a administrației publice (24)

—

Existența unei strategii de consolidare a eficienței administrative a statului membru , aflată în curs de punere în aplicare (25). Strategia include:

—	o analiză și planificare strategică a acțiunilor de reformă juridică, organizațională și/sau procedurală;

—	dezvoltarea unor sisteme de management al calității;

—	acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative;

—	dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii și politici privind resursele umane care să acopere construirea capacităților și finanțarea;

—	dezvoltarea de competențe la toate nivelurile;

—	dezvoltarea de proceduri și instrumente de monitorizare și evaluare.

Condiții ex ante

Condiții ex ante generale, punctele 2 și 5.

Domeniu

Condiție ex ante

Criterii de îndeplinire

2.	Egalitate între bărbați și femei

Existența unei strategii pentru promovarea egalității de șanse între bărbați și femei și a unui mecanism care să asigure punerea în aplicare adecvată a acesteia.

—

Punerea în aplicare cu eficacitate a unei strategii de promovare a egalității între bărbați și femei este asigurată prin intermediul:

—	unui sistem de colectare și analizare a datelor și indicatorilor defalcați în funcție de sex, precum și de elaborare a unor strategii de gen bazate pe informații;

—	unui plan și criterii ex ante de integrare a obiectivelor de egalitate între bărbați și femei ;

—	unor mecanisme de implementare, inclusiv prin implicarea unui organism de supraveghere a egalității de gen, și expertiza necesară

5.	Ajutoare de stat

Existența unui mecanism care asigură transpunerea și punerea în aplicare cu eficacitate a legislației UE în domeniul ajutoarelor de stat.

—

Implementarea și aplicarea eficientă a legislației UE privind ajutoarele de stat este asigurată prin:

—	acordurile instituționale referitoare la implementarea, aplicarea și supervizarea legislației UE în materie de ajutoare de stat

—

—	măsuri de consolidare a capacității administrative de implementare și aplicare a legislației UE în domeniul ajutoarelor de stat.

Expunere de motive

Amendamentele propuse vizează clarificarea textului, întrucât propunerea Comisiei pare prea stufoasă și prea detaliată, mai ales în partea dedicată criteriilor de îndeplinire.

Bruxelles, 3 mai 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO

(1) Avizul Comitetului Regiunilor pe tema „Măsurarea progreselor – dincolo de PIB” (CdR 163/2010 fin).

(2) Ref. țintele principale ale Strategiei Europa 2020.

(3) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării [COM(2010) 546 final din 6.10.2010). Angajamentele 24/25 și anexa I „Instrument de autoevaluare: Caracteristicile unor sisteme eficace de cercetare și inovare la nivel național și regional”. Concluziile Consiliului Competitivitate: Concluzii privind „ O Uniune a inovării” pentru Europa (doc. 17165/10 din 26.11.2010).

(4) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O Agendă digitală pentru Europa [COM(2010)245 final/2 din 26.8.2010]. Document de lucru al serviciilor Comisiei: Tablou de bord al Agendei digitale [SEC (2011) 708 din 31.5.2011]. Concluziile Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie privind Agenda digitală pentru Europa (doc. 10130/10 din 26 mai 2010).

(5) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: O Agendă digitală pentru Europa [COM(2010)245 final/2 din 26.8.2010]. Document de lucru al serviciilor Comisiei: Tablou de bord al Agendei digitale [SEC (2011) 708 din 31.5.2011].

(6) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „ Small Business Act” pentru Europa [COM (2008) 394 din 23.6.2008]; Concluziile Consiliului Competitivitate: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „Small Business Act” pentru Europa (doc. 16788/08, 1.12.2008); Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Reexaminare a „Small Business Act” pentru Europa [COM (2008) 78 final, 23.2.2011]; Concluziile Consiliului Competitivitate: Concluzii privind revizuirea „Small Business Act” pentru Europa (doc. 10975/11 din 30.5.2011).

(7) JO L 48, 23.2.2011, p. 1.

(8) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(9) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(10) JO L 312, 22.11.2008, p. 3.

(11) Recomandarea (2010/410/UE) a Consiliului din 13 iulie 2010, JO L 191, 23.7.2010, p. 28.

(12) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „ Small Business Act” pentru Europa [COM (2008) 394 din 23.6.2008]; Concluziile Consiliului Competitivitate: Gândiți mai întâi la scară mică - Un „Small Business Act” pentru Europa (doc. 16788/08, 1.12.2008); Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Reexaminare a „Small Business Act” pentru Europa [COM (2008) 78 final, 23.2.2011]; Concluziile Consiliului Competitivitate: Concluzii privind revizuirea „Small Business Act” pentru Europa (doc. 10975/11 din 30.5.2011).

(13) Recomandarea (2010/410/UE) a Consiliului din 13 iulie 2010, JO L 191, 23.7.2010, p. 28.

(14) În cazul în care o recomandare a Consiliului specifică pentru o țară este în aplicare, aceasta fiind direct legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandarea specifică în cauză a Consiliului.

(15) Termenele de furnizare a tuturor elementelor cuprinse în prezenta decizie pot expira în perioada de implementare a programului.

(16) În cazul în care o recomandare a Consiliului specifică pentru o țară este în aplicare, aceasta fiind direct legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandarea specifică în cauză a Consiliului.

(17) Termenele de realizare a furnizării tuturor elementelor cuprinse în această secțiune pot expira în timpul perioadei de implementare a programului.

(18) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un angajament comun pentru ocuparea forței de muncă – COM(2009) 257 final.

(19) JO C 191, 1.7.2011, p. 1.

(20) COM (2006) 208 final (se va înlocui cu următoarea comunicare, până la sfârșitul lunii septembrie 2011).

(21) Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”), (2009/C 119/02).

(22) Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (JO L 307, 18.11.2008, p. 11).

(23) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020. COM(2011) 173.

(24) În cazul în care o recomandare a Consiliului specifică pentru o țară este în aplicare, aceasta fiind direct legată de această condiție, atunci evaluarea îndeplinirii acestei condiții va ține seama de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandarea specifică în cauză a Consiliului.

(25) Termenele de realizare a tuturor elementelor cuprinse în această secțiune pot expira în timpul perioadei de implementare a programului.

Top