27.7.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/52

---

Avizul Comitetului Regiunilor — Eficiența energetică în orașe și regiuni, cu un accent deosebit pe diferențele dintre districtele rurale și cele urbane

2012/C 225/06

COMITETUL REGIUNILOR

—	solicită ca eficiența energetică să fie un element central ca parte integrantă a politicilor energetice și să i se acorde o prioritate suficientă în ierarhia politicii energetice;

—	sprijină o mai bună îmbinare a măsurilor de sprijin financiar destinat eficienței energetice și conservării energiei în cadrul viitoarelor programe de finanțare ale UE;

—

solicită măsuri mai ferme pentru a influența comportamentul uman și modelele de consum energetic și consideră că acest demers presupune un ansamblu de măsuri care să cuprindă atât stimulente, cât și sancțiuni, cu demonstrarea avantajelor economice, dar și cu un accent mai puternic pe cerințele obligatorii, după caz;

—

recunoaște că, în momentul de față, accentul se pune pe atingerea obiectivelor politice actuale de către orașe, dar subliniază că provocările și oportunitățile de care dispun zonele rurale în ceea ce privește producția și consumul de energie trebuie abordate într-un mod mai cuprinzător și mai bine coordonat;

—	îndeamnă autoritățile locale și regionale să facă schimb de bune practici în materie de eficiență energetică și de conservare a energiei și să sporească reziliența energetică prin planificarea și coordonarea furnizării cu consum minim de energie a serviciilor lor.

Raportor	dl Brian MEANEY (IE-AE), membru al Consiliului comitatului Clare și al Autorității Regionale Mid-West
Document de referință	Sesizare din partea Președinției daneze la 12 ianuarie 2012

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

A)   Introducere

1.   subliniază că Strategia Europa 2020 consideră pe bună dreptate că eficiența energetică constituie un aspect esențial al obiectivului de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ceea ce presupune o tranziție către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Eficiența energetică nu se referă la reducerea producției sau a activității economice, ci la reducerea consumului de energie pe unitatea de producție. Această abordare implică identificarea și eliminarea consumului inutil de energie și metode de producție mai eficiente;

2.   constată cu îngrijorare că, în conformitate cu previziunile, UE nu va atinge până în 2020 decât jumătate din economiile de 20 % din consumul de energie primară. Atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 presupune un efort coordonat la toate nivelurile: al UE, național, regional și local. Eficiența energetică constituie o prioritate absolută, care necesită politici consolidate la toate nivelurile;

3.   reamintește că, pentru a atinge obiectivele de aprovizionare energetică durabilă, competitivă și sigură, UE trebuie să acționeze în mod colectiv, solidar și eficient pentru a identifica și pune în aplicare progresele tehnologice existente și cele emergente și a influența schimbările de comportament care facilitează și sporesc eficiența energetică. În acest sens, UE trebuie să acorde prioritate pe termen scurt și mediu implementării tehnologiilor celor mai eficiente și mai competitive din perspectivă comercială;

4.   subliniază că, nu în ultimul rând prin intermediul actorilor energetici locali și regionali, orașelor, regiunilor și autorităților locale și regionale le revine un rol esențial în ceea ce privește facilitarea, încurajarea și reglementarea unei utilizări mai eficiente a energiei, atât în propriile lor operațiuni și infrastructuri, cât și cu privire la consumatorii și producătorii de energie. Pentru aceasta, CoR recunoaște că autoritățile trebuie să fie abilitate din punct de vedere financiar și administrativ pentru a putea îndeplini rolul ce le revine în aplicarea măsurilor cu privire la obținerea și îmbunătățirea eficienței energetice;

5.   subliniază rolul administrațiilor locale și regionale, care pot deveni exemple, pot atrage investiții și pot crea locuri de muncă și îndeamnă UE să promoveze și să creeze mecanisme pentru a accelera elaborarea unor planuri locale și regionale privind eficiența energetică, care să contribuie la realizarea obiectivelor naționale și europene în materie de energie, precum și la îmbunătățirea sistemelor de informare din domeniu;

6.   salută inițiativa „Anului internațional al energiei durabile pentru toți” a ONU, care reprezintă o oportunitate valoroasă de sensibilizare a opiniei publice cu privire la importanța îmbunătățirii eficienței energetice și a energiei regenerabile la nivel local, național, regional și internațional. Lipsa de acces la energie curată, fiabilă și la prețuri accesibile împiedică dezvoltarea umană, socială și economică și reprezintă un obstacol major în calea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Tranziția către utilizarea exclusivă a energiilor regenerabile trebuie însoțită de eforturi sporite de reducere a consumului energetic, care contribuie și la reducerea dependenței de combustibilii fosili de import;

7.   constată, de asemenea, că economiile Indiei și Chinei se află încă în faza de „demaraj”. Cererea de energie a Chinei ar putea crește cu 75 % până în 2035 (1), iar concurența crescută pentru energia importată în prezent de către Europa ar putea deveni o provocare în ceea ce privește aprovizionarea, distribuția și costurile cu repercusiuni economice și sociale severe și pe mai multe niveluri. Ca răspuns la aceste evoluții, trebuie elaborate planuri de acțiune concrete și practice cu scopul de a asigura cât mai curând posibil acoperirea nevoilor pe baza surselor de energie regenerabile existente la fața locului. Autoritățile municipale, regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în elaborarea unor astfel de planuri;

8.   atrage atenția asupra faptului că beneficiile sociale ale proiectelor de reconversie ecologică nu se fac resimțite la nivelul orașelor și regiunilor și subliniază în acest context că Comisia Europeană și guvernele statelor membre ar trebui să prevadă resurse financiare consistente pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice;

9.   ia notă de dezbaterea în curs cu privire la Directiva privind eficiența energetică și se pronunță în favoarea adoptării unui text puternic și ambițios. Creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de energie nu pot fi decât benefice pentru orașe și regiuni: astfel, ele ar reuși să reducă gradul de dependență față de importurile de carburanți, creând până la 2 milioane de noi locuri de muncă la nivel local în domeniile construcțiilor și renovărilor (2) și ar permite gospodăriilor să-și reducă în mod considerabil facturile de energie. În plus, UE ar putea să continue să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră, și să-și propună obiective chiar și mai ambițioase în acest domeniu. Prin urmare, directiva propusă reprezintă un prim pas concret în direcția atenuării efectelor crizei actuale. Ea nu merge însă suficient de departe, obiectivele sale fiind în mod esențial de natură economică, cum ar fi reducerea importurilor de petrol și gaze din străinătate și redirecționarea acestor miliarde de euro către economiile europene, fără a dezvolta o viziune concretă și adecvată privind necesitatea de a extinde masiv sursele de energie regenerabile. Decisivă în acest sens este posibilitatea acordată fiecărui stat membru de a proceda în conformitate cu particularitățile sale, astfel încât să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru fiecare țară;

10.   în acest context, regretă în mod concret absența unei viziuni coerente pe termen lung pentru renovarea parcului imobiliar locuibil care necesită renovare și absența unor angajamente specifice de asistență financiară din partea autorităților locale și regionale, destinate promovării investițiilor în eficiența energetică la nivel local și regional. Este important în acest sens să se țină seama de diferența dintre obiectivele de interes general și cele economice. Renovarea unei clădiri depinde de ceea ce este posibil din punct de vedere economic din perspectiva unei întreprinderi, pe când statul trebuie să faciliteze realizarea obiectivelor de interes general;

11.   recomandă UE să consolideze capacitatea sistemelor de informare în materie de eficiență energetică, prin includerea de: informații privind politicile de eficiență energetică atât naționale, cât și regionale; sisteme de evaluare a calculelor din teritoriu privind economiile realizate; indicatori de eficiență energetică; baze de date privind standardele aplicabile măsurilor de economisire; ghiduri de bune practici; standarde de implementare etc.; împărtășește opinia Asociației europene a autorităților locale Energy Cities, conform căreia finanțarea este „fundamentală” pentru a putea pune în aplicare măsurile propuse. În plus, CoR constată că propunerea de directivă privind eficiența energetică nu conține obiective cu caracter obligatoriu, nu este acompaniat de un proces relevant de revizuire și conține posibilități de exonerare la care se poate recurge cu prea multă ușurință. Prin urmare, CoR sprijină eforturile Președințiilor poloneză și daneză de a include în propunere măsurile de finanțare solicitate și alte elemente care lipsesc. CoR sprijină eforturile președinției daneze în vederea obținerii unui compromis politic care, respectând condițiile locale și regionale specifice din fiecare stat membru, să garanteze că autoritățile publice își vor putea continua misiunea de a mări eficiența energetică a propriilor clădiri. Propunerea de a obliga întreprinderile din domeniul energiei să obțină economii de energie de 1,5 % pe an trebuie salutată explicit;

12.   subliniază că eficiența energetică nu poate fi atinsă prin luarea unor măsuri rigide și stabilite la nivel central, care nu țin seama de realitățile locale și regionale din statele membre; solicită, prin urmare, să se prevadă posibilitatea punerii în aplicare a unor abordări alternative pentru a îndeplini obiectivele de economisire a energiei, cu condiția să se obțină un nivel echivalent de reducere a consumului de energie, iar orașele și regiunile să fie abilitate să propună strategii pentru economisirea de energie;

13.   constată că politicile și mentalitățile cu privire la energie la nivelul UE sunt percepute din ce în ce mai mult în mod sectorial (transporturi, construcții, etc.) în loc să se adopte o abordare care ia în considerare disparitățile și potențialul din planul spațial și teritorial de care trebuie ținut seama pentru a asigura progresul Uniunii în ansamblul ei;

14.   solicită ca, pe lângă măsurile corespunzătoare de gestionare și conservare a energiei, să fie dezvoltate măsuri adecvate de îmbunătățire a eficienței energetice și să fie stabilite obiective de gestionare și conservare a energiei pentru reducerea consumului de energie, menite să consolideze și să depășească obiectivele de reducere a consumului prin îmbunătățirea eficienței energetice;

15.   solicită recunoașterea de către Președinția daneză a rolului autorităților locale și regionale pentru atingerea obiectivelor de eficiență energetică din cadrul Strategiei Europa 2020. Referirile la autoritățile locale și regionale lipsesc aproape în totalitate din proiectul de document de negociere al Consiliului pe tema viitoarei directive privind eficiența energetică și din Comunicarea Comisiei Europene privind foaia de parcurs pentru energie 2050. În plus, consideră că programele naționale de reformă revizuite și recomandările specifice fiecărei țări trebuie să reflecte mai puternic angajamentele asumate în materie de eficiență energetică;

16.   salută inițiativa de finanțare „Programul Energie inteligentă – Europa” și salută eforturile din cadrul acesteia pentru a depăși obstacolele comerciale. Programul Energie inteligentă – Europa ar trebui să se concentreze asupra promovării acțiunilor legate de schimbările de comportament. Comitetul solicită totuși ca rezultatele și recomandările proiectelor din cadrul acestei inițiative să fie diseminate cu mai multă hotărâre (prin informare, legislație etc.) la nivelul întregii UE, iar finanțarea acestui program și a eventualelor programe ulterioare în perioada 2014-2020 să fie garantată;

17.   Având în vedere dimensiunea teritorială deosebită a problematicii, CoR insistă asupra următoarelor aspecte:

—	zonele rurale ale UE utilizează surse de energie mai poluante decât zonele urbane; ar trebui sprijinită în primul rând înlocuirea combustibililor fosili, cu capacitate de poluare mare, cu combustibili mai puțin poluanți, ca soluție de tranziție și ulterior în special cu energii regenerabile;

—

în pofida recuperării parțiale a decalajelor de către zonele rurale, nivelul lor de dezvoltare economică continuă să se situeze sub media UE, mai ales prin comparație cu zonele urbane. Aceste decalaje între zonele rurale și urbane sunt deosebit de mari în estul și centrul Europei și sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât au crescut între 2000 și 2007 datorită expansiunii rapide a marilor orașe și a capitalelor;

B)   Orașele și autoritățile locale și regionale

18.   reiterează solicitarea sa în favoarea unui echilibru mai bun între zona urbană și cea rurală în domeniul politicilor de energie durabilă și subliniază necesitatea de a exploata potențialul zonelor rurale pentru atingerea obiectivelor de eficiență energetică din cadrul Strategiei Europa 2020. De fapt, există un potențial considerabil în zonele rurale atât cu privire la producția de energie, cât și la reducerea consumului – suprafețele de pământ necesare pentru parcurile eoliene sau fotovoltaice nu există decât în spațiul rural. În același timp, agricultura modernă are nevoie de cantități de energie considerabile. Potențialul de economisire a energiei și de dezvoltare a unor noi surse de energie este, în orice caz, subestimat;

19.   subliniază existența unor disparități considerabile între zonele urbane și rurale. În zonele rurale, eficiența energetică se află într-o stare critică și necesită acțiuni urgente. Gospodăriile rurale și micile întreprinderi se confruntă cu o serie de dezavantaje în ceea ce privește utilizarea de energie, mai ales din cauza caracteristicilor gospodăriilor și calității parcului imobiliar. Clădirile din spațiul rural sunt considerabil mai vechi, iar renovarea este mai costisitoare și deseori imposibil de realizat pentru proprietarii lor. Una din cauze constă în densitatea populației: la izolarea caselor de la țară nu se poate beneficia de aceleași economii de scară de care se bucură imobilele din spațiul urban, cu un număr mai mare de proprietari. Această situație, valabilă în toate statele membre în proporții diferite, duce la creșterea proporțională a costurilor pentru energie în zonele rurale, unde venitul pe locuitor este cu 21 % până la 62 % mai mic față de cel din zonele urbane (3);

20.   subliniază că politicile energetice europene au fost elaborate în baza necesităților marilor orașe. Investitorii continuă să-și concentreze atenția aproape în exclusivitate asupra infrastructurii concepute pentru a deservi zonele urbane;

21.   subliniază că accesul la energie este în general mai scump în zonele rurale și în regiunile izolate. Mai mult, eficiența energetică este mai scăzută din cauza unei utilizări mai reduse a tehnologiilor nepoluante și a unei izolări termice mai puțin eficiente. CoR solicită găsirea unor soluții de guvernanță și finanțare corespunzătoare, pentru a permite zonelor rurale din UE să reducă decalajul din acest punct de vedere față de zonele urbane, mai ales datorită potențialului pe care îl au Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEDER) și inițiativa sa LEADER. De fapt, un număr mare de bune practici și proiecte-pilot desfășurate în întreaga UE au demonstrat deja că zonele rurale au potențialul de a-și asigura propriul necesar de energie din diferite surse cum ar fi sursele de energie fără emisii de gaz cu efect de seră și neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, biomasa, pilele de combustie etc.;

22.   consideră că sprijinul FSE pentru consolidarea capacităților, în special pentru dezvoltarea competențelor lucrătorilor, care pot cuprinde și utilizarea tehnicilor tradiționale folosind materiale caracteristice regiunii, ar trebui să recunoască și să țină seama de necesitățile diferite ale zonelor urbane și rurale, astfel încât lucrătorii din mediul rural să nu fie dezavantajați. În caz contrar s-ar putea ajunge la o lipsă de competențe necesare pentru punerea în aplicare a tehnologiilor adecvate zonelor rurale și o accentuare a disparităților în domeniul energiei între aceste două zone;

23.   subliniază că politica în domeniul educației poate juca un rol semnificativ în sensibilizarea publicului pe tema eficienței energetice și în influențarea schimbărilor de comportament necesare; sugerează că ar trebui efectuată o analiza comparativă a inițiativelor existente în domeniul educației, cu scopul de a identifica cele mai bune practici și a elabora programe de învățământ care să conțină studierea durabilității din cele mai timpurii stadii ale procesului de învățare formală; în plus, solicită ca următorul program „Erasmus pentru toți” să inițieze alianțe ale cunoașterii între universități și „companiile ecologice” pentru a crea noi programe de învățământ, cu ajutorul cărora să fie recuperate deficiențele în materie de competențe și inovație din sectorul conservării energiei și eficienței energetice;

24.   subliniază că autoritățile locale și regionale pot contribui la rândul lor la creșterea eficienței energetice prin integrarea elementelor de mediu în procedurile de achiziții publice. Salută propunerea de directivă privind achizițiile publice adoptată de Comisie (4). În conformitate cu această propunere, autoritățile locale și regionale pot ține seama de factori de mediu, inclusiv privind eficiența energetică, în cadrul procedurilor de achiziții publice. Autoritățile locale și regionale ar trebui încurajate să evalueze ofertele utilizând criteriul ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic, pentru a ține seama de economiile de energie realizate pe durata procesului de ofertare;

C)   Consumatorii

25.   subliniază existența unei dimensiuni sociale: sărăcia energetică poate afecta într-un mod extrem de negativ categoriile de persoane cu venituri mai mici. Și în ceea ce privește motivele și efectele sărăciei energetice, există, de asemenea, diferențe specifice între zonele urbane și rurale, de care trebuie să se țină seama la luarea unor măsuri corespunzătoare, dar care nu sunt în mod necesar corelate cu eficiența energetică generală a anumitor țări sau regiuni;

26.   solicită adoptarea unor măsuri care să le ofere consumatorilor capacitatea de a negocia cu producătorii și respectiv furnizorii, pentru a obține condiții avantajoase în cazul în care își modifică comportamentul. Astfel, dacă consumatorii individuali își transferă o parte considerabilă a consumului spre intervale orare nesolicitate, ei ar trebui să primească sprijin pentru a beneficia de reduceri de tarif în aceeași măsură ca și marii consumatori. În mod similar, utilizarea tehnologiei avansate a rețelelor inteligente în materie de contorizare și facturare ar trebui să fie considerată un bun public, permițând creșterea nivelului de eficiență energetică a furnizorilor (prin gestionarea eficientă a rețelei, o mai bună întreținere a rețelelor și echipamentelor etc.) și a consumatorilor (printr-o mai bună cunoaștere a modului de contorizare și de facturare, a serviciilor de contractare, a consumului interactiv inteligent etc.). În plus, rezistența comercială împotriva acestora nu trebuie tolerată și generalizarea punerii lor în funcțiune ar trebui devansată. Trebuie vegheat ca instalarea unor instrumente de măsurare moderne să nu ducă la creșterea majoră a costurilor pentru consumatori;

27.   salută înnoirea și continuarea programului de etichetare Energy-Star în contextul propunerii privind un program de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou și menționează că propunerea de regulament COM(2012) 109 final prevede înnoirea acordului Energy Star pe baza unei decizii a Consiliului privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou [COM(2012) 108 final]. Utilizarea sistemului de etichetare Energy Star ar trebui încurajată. Merită menționat că prețurile mari ale energiei vor încuraja achiziționarea de aparate de mare eficiență energetică. În plus, Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea unei etichetări informative cu privire la energia consumată în procesul de producție;

D)   Finanțarea

28.   făcând trimitere la avizul privind schimbările climatice și viitorul buget al UE (5), își exprimă în continuare îngrijorarea în legătură cu prioritatea acordată măsurilor de austeritate în detrimentul acelor chestiuni care vizează economia reală în contextul viitorului buget al Uniunii pentru 2014-2020, în special necesitatea urgentă de suplimenta bugetul UE destinat investițiilor în energie durabilă pe plan local și regional, urban și rural, așa cum s-a solicitat deja în avizele anterioare ale CoR. Salută, în același timp, includerea „tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon în toate sectoarele” ca o prioritate de investiție a cadrului strategic comun (6), dar subliniază că, în condițiile în care fondurile cadrului strategic comun trebuie să fie utilizate pentru provocările identificate la nivel regional, trebuie să se creeze și un echilibru între producția durabilă și eficiența energetică;

29.   regretă faptul că Consiliul nu a inclus în textul directivei privind eficiența energetică o dispoziție de alocare a fondurilor cum ar fi fondurile destinate eficienței energetice la nivel național; subliniază necesitatea de a promova intens rolul Băncii Europene de Investiții (BEI) prin instituții de credit naționale și locale, în scopul finanțării investițiilor în eficiența energetică;

30.   solicită ca Președinția daneză să asigure că acordarea pe viitor a unor subvenții pentru promovarea măsurilor de eficiență pentru sistemele de încălzire și de aer condiționat să fie corelată cu economiile realizate în consumul de energie măsurate pentru fiecare sistem în parte;

31.   solicită ca Comisia Europeană să prevadă aplicarea Directivei privind eficiența energetică în viitorul buget al UE și să garanteze alocarea unor fonduri suficiente pentru ameliorarea eficienței energetice ale locuințelor din zona rurală;

32.   subliniază faptul că o problemă majoră pentru zonele rurale constă în capacitatea limitată autorităților locale și regionale de a accede la finanțările deja existente:

—	mecanismele de finanțare (ELENA etc.) și fondurile destinate eficienței energetice (FEEE etc.)

—

experiența dobândită în perioada financiară actuală arată că, din diferite motive, resursele financiare corespunzătoare destinate eficienței energetice din cadrul fondurilor structurale nu pot fi complet valorificate. De aceea, pentru cadrul financiar 2014-2020, care prevede o cotă chiar mai mare de fonduri pentru eficiența energetică, trebuie să se acorde atenție facilitării accesului autorităților locale și regionale la aceste fonduri;

33.   subliniază că există și alte instrumente financiare, cum ar fi contractele de performanță energetică, parteneriatele public-privat și fondurile de eficiență energetică naționale sau regionale, care favorizează lucrările în domeniul eficienței energetice într-o perioadă în care banii publici sunt greu de obținut. Într-adevăr, în situația actuală sub semnul unor resurse publice limitate și a dificultăților cu care se confruntă multe întreprinderi mici și mijlocii, ar trebui să se acorde o atenție specială asigurării echilibrului optim între cheltuielile UE pentru infrastructura la scară mare, pe de o parte, și producția descentralizată de energie, pe de altă parte. Această producție constituie însăși esența energiei rurale; de asemenea, îndeamnă UE să promoveze și să reglementeze la nivel european conceptul de întreprindere furnizoare de servicii energetice ca organism care finanțează investiții în eficiență și care, în această capacitate, poate accesa fondurile europene speciale;

34.   consideră că, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare, este nevoie de instrumente care să-i ajute pe consumatori și autoritățile publice să întrunească condițiile de cofinanțare și să elaboreze planuri inovatoare atractive pentru entitățile de creditare;

35.   reamintește faptul că sondajul efectuat de platforma CoR de monitorizare a Strategiei Europa 2020 la începutul anului 2010 „Politici energetice durabile” a arătat că inițiativele locale și regionale sunt în general multisectoriale, integrând acțiuni care contribuie în același timp la consolidarea competitivității, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă. Este, prin urmare, important ca această realitate să se reflecte în mod adecvat în viitorul buget al UE;

36.   solicită acordarea de capacități autorităților locale și regionale, astfel încât acestea să poată integra eficiența energetică în cerințele lor de planificare rurală și urbană;

E)   Logistică

37.   dorește să scoată în evidență importanța dezvoltării unui sistem de logistică la scară europeană care ar permite creșterea eficienței transporturilor de mărfuri, cum ar fi, de exemplu, „Central European Logistics System” (CELS, sistem logistic pentru Europa Centrală). În acest sens ar fi nevoie de un sistem unificat de cartografiere, care să integreze într-o singură reprezentare toate modurile de transport europene (feroviar, rutier, aerian, maritim și fluvial);

38.   consideră că CELS ar putea oferi asistența necesară în materie de reprezentare vizuală și de analiză a costurilor pentru a promova un transport intermodal ecologic, economic și eficient. Ar fi vorba despre o bază de date online pentru transporturile de mărfuri, în care operatorii de transport rutier, feroviar, aerian, fluvial și maritim s-ar putea înscrie, și care ar putea deveni cel mai cuprinzător registru de operatori de transporturi de mărfuri. El ar permite, de asemenea, identificarea unor rute adecvate pentru transportul combinat, permițând alegerea celor mai scurte trasee rutiere;

39.   subliniază valoarea politicilor energetice integrate, intersectoriale și durabile pentru zonele rurale, incluzând în același timp eficiența energetică a imobilelor, a transporturilor etc., precum și producția descentralizată de energie regenerabilă;

F)   Concluzii

40.   în acest context, consideră că politica de coeziune poate constitui cadrul unei abordări coordonate a acestei provocări complexe. Prin interconectarea cu obiectivele Strategiei Europa 2020, factorii de decizie politică la nivelul UE ar trebui să fie conștienți că pot fi obținute îmbunătățiri în toate domeniile cuprinse în Strategia Europa 2020, dacă măsurile de încurajare a eficienței energetice sunt aplicate pe scară mare în întreaga UE;

41.   constată că este nevoie de o mai bună echilibrare a dimensiunii interne/externe a aprovizionării cu energie a UE, prin promovarea cercetării și punerii în aplicare a măsurilor de eficiență energetică cel puțin în măsura în care au loc investiții în noi conducte de transport al combustibililor fosili provenind din țări terțe; dorește să reamintească Comisiei Europene că eficiența energetică presupune în continuare investiții de miliarde de euro în sectoarele locuințelor și transporturilor. Gestionarea și conservarea energiei trebuie la rândul lor recunoscute ca o necesitate permanentă și abordate ca atare;

42.   reamintește că statele membre ar trebui lanseze procese de consultare cu implicarea actorilor regionali și locali pe parcursul elaborării planurilor naționale de eficiență energetică (abordare ascendentă), astfel încât să fie posibilă elaborarea unor planuri naționale în conformitate cu obiectivele și mijloacele regionale și locale; de asemenea, recomandă ca actorii locali și regionali să fie implicați în etapa de monitorizare, ca autorități responsabile cu punerea în aplicare;

43.   menționează încă odată importanța Convenției primarilor ca o dovadă concretă a angajamentului autorităților locale în promovarea eficienței energetice și abordarea provocărilor ce derivă din schimbările climatice, dar constată că nu există o metodologie comună de raportare utilizată de semnatarii Convenției. Convenția primarilor reprezintă o inițiativă care presupune ca regiunile să raporteze performanțele în domeniul eficienței energetice utilizând criterii comune stricte (7).

44.   îndeamnă Comisia să adopte de urgență măsuri pentru a transpune în practică ideea unor rețele de distribuție a energiei interconectate în întreaga UE. Astfel, UE ar putea garanta o aprovizionare fiabilă cu energie pentru toți cetățenii săi. Acest aspect este important și din perspectiva politicii de securitate, pentru a reduce dependența Europei de combustibilii fosili din state cu regimuri autoritare.

45.   Mesaje-cheie – măsuri

COMITETUL REGIUNILOR

a)	solicită ca eficiența energetică să fie un element central ca parte integrantă a politicilor energetice și să i se acorde o prioritate suficientă în ierarhia politicii energetice;

(b)	sprijină o mai bună îmbinare a măsurilor de sprijin financiar destinat eficienței energetice și conservării energiei în cadrul viitoarelor programe de finanțare ale UE;

(c)

solicită măsuri mai ferme de influențare a comportamentului uman și a modelelor de consum de energie și sugerează că acest lucru necesită un ansamblu de măsuri care să cuprindă atât sancțiuni, cât și recompense, cu demonstrarea avantajelor economice, dar și cu un accent mai puternic pe cerințele obligatorii, după caz;

(d)	recunoaște că în prezent accentul se pune pe atingerea actualelor obiective politice de către orașe, dar subliniază că provocările și oportunitățile din zonele rurale în ceea ce privește producția și consumul de energie trebuie abordate într-un mod mai cuprinzător și mai bine coordonat;

(e)	îndeamnă autoritățile locale și regionale să facă schimb de bune practici în domeniul eficienței energetice și al conservării energiei și să sporească reziliența energetică prin planificarea și coordonarea unei furnizări cu consum minim de energie a serviciilor lor.

---

(1)  IEA Global Energy Report 2011

(2)  Comisia Europeană.

(3)  Eurostat

(4)  COM(2011)896 final

(5)  Aviz prospectiv privind integrarea politicii privind schimbările climatice și viitorul buget al UE (CdR 104/2011)

(6)  Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, COM(2011) 615 final.

(7)  http://ec.europa.eu/energy/publications/doc/2012_thinkbooklet.pdf

---