EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52011IR0239

Avizul Comitetului Regiunilor — Propuneri legislative privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului

JO C 225, 27.7.2012, p. 20–45 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/20


Avizul Comitetului Regiunilor — Propuneri legislative privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului

2012/C 225/04

COMITETUL REGIUNILOR

susține măsurile Comisiei Europene care încearcă să limiteze reducerea constantă a numeroase stocuri și să garanteze exploatarea resurselor biologice marine la niveluri care să asigure, în măsura posibilului, producția maximă durabilă, cel târziu începând cu 2015;

consideră că, acolo unde este posibil, interdicția aruncării capturilor înapoi în mare ar trebui introdusă treptat, începând cu speciile care fac obiectul pescuitului industrial, fiind totuși autorizată aruncarea peste bord a organismelor marine care pot supraviețui odată ce sunt aruncate înapoi în mare;

atrage atenția asupra riscurilor și efectelor negative pe care le-ar putea avea introducerea obligatorie a sistemului de concesiuni de pescuit transferabile și recomandă ca opțiunea pentru astfel de sisteme să fie voluntară și de competența fiecărui stat membru;

recunoaște că importanța economică și strategică a acvaculturii justifică măsuri de promovare a acesteia prin intermediul unui regulament distinct;

solicită regionalizarea sporită a politicii comune în domeniul pescuitului; susține întru totul introducerea unui proces care să țină seama de trăsăturile specifice și de nevoile regiunilor, inclusiv de cooperarea cu consiliile consultative regionale (CCR), astfel încât să se adopte măsuri de conservare și măsuri tehnice pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, pentru a permite politicii să abordeze mai bine realitățile și caracteristicile specifice ale fiecărui tip de întreprindere de pescuit în parte, inclusiv problemele de natură transfrontalieră;

salută integrarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) în noul cadru strategic comun și alinierea acestuia la celelalte fonduri de dezvoltare regională și rurală. Solicită însă garanții cu privire la finanțările de care vor beneficia pescuitul și acvacultura și participarea regiunilor la punerea în aplicare strategică a acestora.

Raportor

dl Mieczysław STRUK (PL-PPE), mareșalul voievodatului Pomerania, Polonia

Documente de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură

COM(2011) 416 final

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului

COM(2011) 417 final

Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind obligațiile de raportare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului

COM(2011) 418 final

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului

COM(2011) 424 final

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului

COM(2011) 425 final

I.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL REGIUNILOR

Gestionarea pe termen lung

1.

consideră că politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie la asigurarea unor condiții economice, ecologice și sociale sustenabile pe termen lung. De asemenea, ar trebui ca această politică să contribuie la creșterea nivelului de trai în sectorul pescuitului și la o piață mai stabilă, să garanteze siguranța aprovizionării și să asigure prețuri rezonabile de livrare către consumatori;

2.

susține măsurile Comisiei Europene elaborate ca urmare a Declarației adoptate cu ocazia Reuniunii mondiale la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă din 2002 de la Johannesburg, care încearcă să limiteze reducerea constantă a numeroase stocuri și să garanteze exploatarea resurselor biologice marine la niveluri care să asigure, în măsura posibilului, producția maximă durabilă, cel târziu începând cu 2015;

3.

atrage atenția asupra faptului că este necesar să se realizeze de urgență eforturi pentru a îndeplini obiectivul referitor la anumite stocuri, dar că această urgență ar putea avea efecte negative pe plan social și economic. Este absolut necesar ca măsurile restrictive și cele de protecție să fie însoțite de eforturi active de restructurare în domenii precum dezvoltarea afacerilor, formare și condiții sigure pentru pensii. Finanțarea acestor eforturi ar trebui făcută atât cu sprijin de la nivel național și regional – în măsura posibilităților și competențelor regiunilor – , cât și de la nivelul UE;

4.

este de acord că exploatarea durabilă a resurselor biologice ar trebui să se bazeze pe abordarea precaută și pe cea ecosistemică, urmărindu-se limitarea impactului activităților de pescuit asupra mediului și reducerea și eliminarea progresivă a capturilor nedorite;

5.

solicită cu fermitate ca obiectivul exploatării durabile a resurselor biologice să fie atins printr-o abordare multianuală a gestionării pescuitului, stabilindu-se cu prioritate planuri multianuale care să reflecte specificitatea diferitelor tipuri de pescuit și să conțină mecanisme prin care să se garanteze posibilitatea de a lua deciziile necesare în cazul unor evenimente neprevăzute;

6.

consideră, ca parte a unei abordări ecosistemice, că planurile multianuale ar trebui pe cât posibil să acopere mai multe stocuri, în cazurile în care ele sunt exploatate împreună. În cazul stocurilor pentru care nu a fost instituit un plan multianual, ar trebui stabiliți indicatori care să determine producția maximă durabilă, prin fixarea unor limite de captură și/sau de efort de pescuit.

a.

Planurile multianuale trebuie să stabilească obiective clare, termene pentru îndeplinirea acestora, și verificări periodice. Atât termenele, cât și căile de urmat trebuie adaptate dinamicii speciei în cauză;

b.

La aplicarea și elaborarea planurilor multianuale trebuie propuse măsuri care să se bazeze pe principiul prudenței economice, ținând seama de necesitatea ca adaptările oportune să se efectueze treptat și evitând impunerea unor termene excesiv de scurte când nu există o necesitate urgentă, care să se bazeze pe raționamente obiective și care să fie totodată fezabile din punct de vedere socioeconomic. În paralel, trebuie elaborat un studiu de impact socioeconomic la care să poată contribui actorii implicați sau reprezentanții recunoscuți din punct de vedere juridic ai acestora;

7.

recunoaște că gestionarea pescuitului pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, care să țină seama de cunoștințele ecologice tradiționale dobândite de pescari de-a lungul generațiilor, necesită seturi de date armonizate, fiabile și exacte. De asemenea, atrage atenția asupra necesității de a coopera cu sectorul pescuitului în ceea ce privește colectarea datelor. CoR cere Comisiei Europene și statelor membre să aloce resurse pentru cercetare și pentru evaluările experților, subliniind rolul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), ca organism științific în măsură să sprijine activitățile Comisiei Europene în materie de gestionare durabilă a pescuitului;

8.

considerând că colectarea de date este necesară pentru evaluarea economică și socioeconomică a părților interesate în sectorul pescuitului, în sectorul acvaculturii și în sectorul prelucrării produselor obținute din pescuit și acvacultură, precum și a evoluției situației ocupării forței de muncă din aceste sectoare, UE ar trebui să aloce organismelor regionale și naționale resursele corespunzătoare pentru colectarea acestor date;

Accesul la apele costiere

9.

salută opinia exprimată de Comisia Europeană conform căreia normele în vigoare de restricționare a accesului la resurse în interiorul zonelor de 12 mile marine ale statelor membre au funcționat în mod satisfăcător, fiind benefice pentru conservare prin limitarea efortului de pescuit în cea mai sensibilă parte a apelor Uniunii. De aceea, Comitetul Regiunilor consideră că aceste norme trebuie să se aplice în continuare;

10.

solicită cu fermitate ca resursele biologice marine din jurul regiunilor ultraperiferice să beneficieze în continuare de o protecție specială, deoarece contribuie la menținerea economiei locale a acestor regiuni, având în vedere situația structurală, socială și economică a acestor insule;

11.

atrage atenția asupra principiului statului de origine, așa cum este prevăzut în Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării, și îndeamnă statele membre să se conformeze prevederilor acesteia în propriile lor zone economice exclusive, astfel încât stocurile de pești sălbatici care se reproduc în cursuri de apă (anadromi) și care sunt pe cale de dispariție să poată rămâne viabile;

12.

de asemenea, consideră că, în ceea ce privește propria zonă de 12 mile marine și luând în considerare consecințele de mediu și socioeconomice care pot apărea la nivel de subzonă geografică (GSA) sau la un nivel inferior, statelor membre trebuie să li se permită să adopte măsuri de conservare și gestionare aplicabile tuturor navelor de pescuit ale Uniunii, cu condiția ca, în cazul în care măsurile respective se aplică navelor de pescuit din Uniune aparținând altor state membre, măsurile adoptate să fie nediscriminatorii, să fi avut loc o consultare și o informare corespunzătoare a celorlalte state membre interesate, iar Uniunea să nu fi adoptat măsuri care să vizeze în mod specific conservarea și gestionarea în respectiva zonă de 12 mile marine;

Reducerea aruncării capturilor înapoi în mare

13.

este de acord că sunt necesare resurse pentru reducerea și, dacă este posibil, eliminarea nivelurilor actuale ridicate de capturi nedorite și aruncate înapoi în mare, care reprezintă o risipă considerabilă și afectează negativ exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și ecosistemele marine, precum și viabilitatea financiară a pescăriilor. Având în vedere aceste aspecte, consideră că trebuie încurajată utilizarea unor unelte de pescuit mai selective și a unor tehnici de pescuit mai performante, astfel încât să se reducă cât mai mult volumul capturilor aruncate înapoi în mare. Acolo unde este posibil, interdicția aruncării capturilor înapoi în mare ar trebui introdusă treptat, începând cu speciile care fac obiectul pescuitului industrial, fiind totuși autorizată aruncarea peste bord a organismelor marine care pot supraviețui odată ce sunt aruncate înapoi în mare;

14.

consideră că debarcarea capturilor nedorite nu ar trebui să genereze avantaje economice complete pentru operator și că transformarea acestor capturi în făină animală reprezintă o falsă soluție în raport cu obiectivele Comisiei în materie de mediu;

15.

subliniază, de asemenea, că regulamentul de bază nu pare contextul potrivit pentru prezentarea unei liste amănunțite a speciilor a căror debarcare este obligatorie. Această obligație s-ar încadra mai bine în diversele planuri de gestionare pe specii (mono- sau multispecifice);

Accesul la resurse

16.

consideră că reglementarea în vigoare permite deja statelor membre care o doresc să instituie sisteme de cote individuale transferabile pentru propria flotă, cu consecințele cunoscute, atât în materie de speculație, cât și de concentrare. Având în vedere aceste aspecte, nu este indicat să se impună fiecărui stat membru instituirea de drepturi de pescuit transferabile sau care pot fi închiriate;

17.

de asemenea, consideră că durata oricărui sistem de concesiuni de pescuit transferabile trebuie să fie stabilită de statele membre;

18.

atrage atenția asupra riscurilor și efectelor negative pe care le-ar putea avea introducerea obligatorie a sistemului de concesiuni de pescuit transferabile și recomandă ca opțiunea pentru astfel de sisteme să fie voluntară și de competența fiecărui stat membru;

19.

solicită ferm ca statele membre să-și adapteze propriile reglementări înainte de introducerea unui sistem pe bază voluntară de concesiuni de pescuit transferabile, astfel încât să asigure o protecție adecvată a intereselor pescuitului costier și protecția împotriva efectelor negative ale introducerii sistemului, cum ar fi concentrarea excesivă sau activitățile speculative;

20.

reamintește, în legătură cu eliminarea capacităților în exces, experiențele pozitive ale ajutorului pentru dezmembrare;

21.

consideră că specificitatea și vulnerabilitatea socioeconomică a sectorului pescuitului în multe state membre, precum și prioritățile diferite ale statelor membre în materie de politică socioeconomică în raport cu pescuitul sugerează faptul că sistemul obligatoriu de concesiuni de pescuit este inadecvat și că metoda de alocare a posibilităților de pescuit și orice norme privind transferul acestora trebuie decise în continuare la nivelul statelor membre;

22.

de asemenea, solicită să se ia în considerare constrângerile specifice ale regiunilor ultraperiferice la stabilirea plafoanelor pentru capacitatea de pescuit a flotelor artizanale, menținându-se nivelurile de referință actuale;

Dimensiunea externă

23.

solicită Uniunii Europene să promoveze obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului la nivel internațional. În acest scop, Uniunea ar trebui să depună eforturi pentru a îmbunătăți performanța organizațiilor regionale și internaționale în materie de conservare și gestionare a stocurilor internaționale de pește, promovând un proces decizional bazat pe date științifice, o respectare mai strictă, o mai mare transparență și participare a părților interesate, în special a pescarilor, și combătând pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);

24.

este de acord ca acordurile cu țările terțe privind gestionarea durabilă a pescuitului să ofere drepturi de acces în schimbul unei contribuții financiare din partea Uniunii și să contribuie la instituirea unui cadru de guvernanță de înaltă calitate în țările respective, pentru a asigura luarea unor măsuri eficiente de monitorizare, control și supraveghere, în vederea exploatării durabile a resurselor piscicole; consideră, de asemenea, că acordurile cu țările terțe trebuie să asigure flotei de pescuit a Uniunii, care depinde de aceste acorduri, un cadru de stabilitate, viabilitate și rentabilitate capabil să-i garanteze viitorul;

25.

susține că acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului cu țările terțe ar trebui să creeze un cadru juridic, economic și de mediu pentru activitățile de pescuit efectuate de navele UE sau pentru investițiile realizate de operatori din UE în domeniul pescuitului, în conformitate cu măsurile pertinente adoptate de organizațiile internaționale, inclusiv de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. Acordurile de pescuit sunt menite, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit în țările terțe se desfășoară în condiții de durabilitate și prin mijloace satisfăcătoare pentru ambele părți;

Acvacultura

26.

recunoaște că importanța economică și strategică a acvaculturii justifică promovarea acesteia prin intermediul unui regulament distinct, care să abordeze orientările la nivelul UE pentru planurile strategice naționale, pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului acvaculturii, susținând dezvoltarea și inovarea durabilă din punct de vedere ecologic, economic și social în cadrul întregului lanț de producție și comercializare și încurajând procesarea locală și diversificarea, îmbunătățind astfel și calitatea vieții în zonele costiere și rurale; de asemenea, trebuie dezvoltate mecanisme pentru schimbul de informații și bune practici între statele membre, printr-o metodă deschisă de coordonare a măsurilor naționale privind securitatea activității economice, accesul la apele și spațiul Uniunii – acordând o atenție deosebită compatibilității dintre protecția mediului și desfășurarea activității în zonele clasificate în cadrul rețelei Natura 2000 –, și simplificarea administrativă a acordării licențelor și autorizațiilor;

27.

recunoaște necesitatea înființării unui Consiliu consultativ pentru acvacultură, care să poată reprezenta cu adevărat domeniul, cuprinzând așadar un număr suficient de reprezentanți ai sectorului productiv (asociații profesionale, organizații de producători sau camere de comerț);

Piața produselor obținute din pescuit

28.

este de acord cu faptul că, datorită caracterului imprevizibil al activităților de pescuit, este oportună instituirea unui mecanism de stocare a produselor obținute din pescuit destinate consumului uman, cu scopul de a favoriza o mai mare stabilitate a pieței și de a spori randamentul produselor, în special prin crearea de valoare adăugată. Acest mecanism ar trebui extins și la produsele de acvacultură;

29.

recunoaște că aplicarea unor standarde comune de comercializare ar trebui să facă posibilă aprovizionarea pieței cu produse sustenabile, să realizeze pe deplin potențialul pieței interne în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură și să faciliteze comerțul bazat pe concurență loială, contribuind astfel la îmbunătățirea profitabilității producției;

30.

consideră că, dată fiind varietatea tot mai mare a produselor obținute din pescuit și din acvacultură, este esențial să li se furnizeze consumatorilor, în mod clar, inteligibil și comprehensibil, un minim de informații obligatorii privind caracteristicile principale ale produselor;

31.

solicită ferm să fie pusă în practică organizarea comună a pieței, cu respectarea angajamentelor internaționale ale Uniunii, în special în ceea ce privește dispozițiile Organizației Mondiale a Comerțului, fără a aduce atingere standardizării și omologării măsurilor igienico-sanitare pentru produsele provenite din țări terțe sau dezvoltării unei practici comerciale maritime și de pescuit care să faciliteze eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;

32.

solicită introducerea, acolo unde este posibil, a unei certificări publice a produselor pescuitului din UE, pentru a garanta proveniența acestora din întreprinderi de pescuit gestionate în mod adecvat;

Regionalizarea

33.

solicită regionalizarea sporită a politicii comune în domeniul pescuitului, astfel încât cunoștințele și experiența tuturor părților interesate, mai ales a autorităților locale și regionale, să poată fi valorificate în cadrul acestei politici, și subliniază importanța strategiilor macroeconomice;

34.

atrage atenția asupra interacțiunilor din ce în ce mai mari dintre pescuitul de agrement, pescarii profesioniști și comunitățile care depind de activitățile de pescuit;

35.

susține întru totul introducerea unui proces care să țină seama de trăsăturile specifice și de nevoile regiunilor, inclusiv de cooperarea cu consiliile consultative regionale, astfel încât să se adopte măsuri de conservare și măsuri tehnice pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, pentru a permite politicii să abordeze mai bine realitățile și caracteristicile specifice ale fiecărui tip de întreprindere de pescuit în parte, inclusiv problemele de natură transfrontalieră;

36.

de asemenea, consideră că consiliile consultative regionale sau alte structuri de parteneriat similare ar trebui consolidate, astfel încât să se asigure nu numai consultarea comunităților locale, ci și participarea efectivă a acestora la gestionarea resurselor lor piscicole locale;

37.

solicită ca implementarea politicii comune în domeniul pescuitului să țină cont de interacțiunile cu alte afaceri maritime, recunoscând că toate domeniile care se referă la mările și oceanele Europei, inclusiv amenajarea spațiului maritim, sunt interconectate, consolidând astfel politica maritimă integrată;

38.

subliniază că, în procesul de punere în aplicare a PCP, nu se poate face abstracție de protecția ecosistemelor acvatice, în întreaga lor complexitate și interacțiune, ținând seama de vulnerabilitatea apelor de tranziție sau a coridoarelor ecologice fluviale și lacustre și a populațiilor de pești din zonele respective, trebuind acordată o atenție specială menținerii și dezvoltării speciilor valoroase pe cale de dispariție și mai ales speciilor anadrome și catadrome;

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

39.

este conștient de faptul că obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de statele membre în lipsa unui sprijin financiar adecvat, având în vedere problemele întâmpinate în dezvoltarea industriei pescuitului și în gestionarea acesteia, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre;

40.

de aceea solicită să se instituie o asistență financiară multianuală din partea Uniunii, concentrată asupra priorităților politicii comune în domeniul pescuitului, pentru a se contribui la atingerea acestor obiective, în special la îmbunătățirea eficienței economice a sectorului (mai ales a flotei de pescuit), la crearea de noi locuri de muncă, la modernizare și la introducerea de inovații, inclusiv dezvoltarea unor nave sigure și durabile;

41.

solicită să se reintroducă, pentru perioada 2014-2020, sprijinul financiar pentru reînnoirea și modernizarea flotei de pescuit a regiunilor ultraperiferice;

42.

consideră că asistența financiară a Uniunii trebuie condiționată de respectarea de către statele membre și de către operatori a politicii comune în domeniul pescuitului. Astfel, această asistență financiară trebuie întreruptă sau suspendată sau trebuie să facă obiectul unor corecții în cazurile de încălcare de către statele membre a normelor politicii comune în domeniul pescuitului și în cazul unor încălcări grave și repetate ale normelor respective de către operatori;

43.

salută integrarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) în noul cadru strategic comun și alinierea acestuia la celelalte fonduri de dezvoltare regională și rurală, pentru a permite crearea unor cadre de dezvoltare locală integrată și îmbunătățirea simplificării accesului la fonduri la nivel local și regional. Solicită însă garanții cu privire la finanțările de care vor beneficia pescuitul și acvacultura și participarea regiunilor la punerea în aplicare strategică a acestora;

44.

recunoaște valoarea biologică, productivă și istorică a stocurilor de pește și a habitatelor din zonele de râu și de lac și, de aceea, consideră că Uniunea Europeană trebuie să acorde asistență financiară acestui sector, inclusiv în vederea unei reduceri a capturilor marine, a reducerii importurilor și a consolidării competitivității teritoriale;

Competențele Comisiei Europene

45.

recunoaște că, în scopul îndeplinirii obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, Comisiei trebuie să i se delege competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratat, pentru a completa sau modifica elemente neesențiale ale actului legislativ de bază. Cu toate acestea, Comitetul recomandă ca un recurs atât de extins al Comisiei la acte delegate să fie evaluat atent și în amănunt, din perspectivă juridică și politică, garantându-se că această competență este clar definită în ce privește obiectivele, conținutul, domeniul de aplicare și durata delegării competenței;

46.

solicită Comisiei să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți și de autorități regionale, în cursul lucrărilor sale pregătitoare pentru adoptarea de acte delegate;

47.

consideră că, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu;

48.

susține și încurajează ferm utilizarea „dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității”, astfel cum este prevăzută în Regulamentul general al Comisiei privind cadrul strategic comun, ca metodă care să sprijine autoritățile de la nivel local și regional în obținerea de finanțare prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) – pe lângă fondurile structurale și Fondul de dezvoltare rurală. Coordonarea dintre fonduri va trebui să se facă într-un cadru flexibil și ar trebui să permită consolidarea posibilităților de intervenție a acestor fonduri. Colectivitățile vor trebui să participe la elaborarea cadrului strategic și a programelor operaționale;

49.

subliniază că pentru succesul politicii comune în domeniul pescuitului este necesar un sistem eficace de control, inspecție și executare, care să includă lupta împotriva activităților de pescuit INN. În cadrul acestui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii trebuie promovată utilizarea tehnologiilor moderne. Statele membre sau Comisia trebuie să aibă posibilitatea de a desfășura proiecte pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor.

50.

consideră că ar trebui efectuată la fiecare cinci ani o evaluare a gradului de respectare a regulamentului UE.

II.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

COM(2011) 425 final

Amendamentul 1

Considerentul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

În cadrul Summitului privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg din 2002, Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat să acționeze împotriva reducerii continue a numeroase stocuri de pește. Prin urmare, Uniunea trebuie să își îmbunătățească politica comună în domeniul pescuitului pentru a se asigura că, în mod prioritar, nivelurile de exploatare a stocurilor de resurse biologice marine sunt restabilite și menținute la niveluri care pot să asigure, cel târziu din 2015, productivitatea maximă durabilă a populațiilor stocurilor exploatate. În cazurile în care nu sunt disponibile informații științifice suficiente, ar putea fi necesară aplicarea unor valori aproximative pentru productivitatea maximă durabilă.

În cadrul Summitului privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg din 2002, Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat să acționeze împotriva reducerii continue a numeroase stocuri de pește. Prin urmare, Uniunea trebuie să își îmbunătățească politica comună în domeniul pescuitului pentru a se asigura că, în mod prioritar, nivelurile de exploatare a stocurilor de resurse biologice marine sunt restabilite și menținute la niveluri care pot să asigure, cel târziu din 2015, productivitatea maximă durabilă a populațiilor stocurilor exploatate. În cazurile în care nu sunt disponibile informații științifice suficiente, ar putea fi necesară aplicarea unor valori aproximative pentru productivitatea maximă durabilă.

Expunere de motive

Acordul de la Johannesburg din 2002 recunoștea că, în cazul anumitor specii și stocuri, este posibil să nu se poată atinge producția maximă durabilă până în 2015 și cuprindea cuvintele „acolo unde este posibil”, pentru a acoperi o astfel de eventualitate. UE nu ar trebui să încerce să-și depășească obligațiile internaționale.

Amendamentul 2

Considerentul (6)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Prin decizia luată de Conferința privind planul strategic pentru biodiversitate 2011-2020 a părților la Convenția privind diversitatea biologică au fost stabilite ținte în ceea ce privește pescăriile; politica comună în domeniul pescuitului trebuie să asigure coerența cu țintele privind biodiversitatea adoptate de Consiliul European, și cu cele din Comunicarea Comisiei „Asigurarea noastră de viață, capitalului nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020”, în special pentru a obține productivitatea maximă durabilă până în 2015.

Prin decizia luată de Conferința privind planul strategic pentru biodiversitate 2011-2020 a părților la Convenția privind diversitatea biologică au fost stabilite ținte în ceea ce privește pescăriile; politica comună în domeniul pescuitului trebuie să asigure coerența cu țintele privind biodiversitatea adoptate de Consiliul European, și cu cele din Comunicarea Comisiei „Asigurarea noastră de viață, capitalului nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020”, în special pentru a obține productivitatea maximă durabilă până în 2015.

Expunere de motive

Acordul de la Johannesburg din 2002 recunoștea că, în cazul anumitor specii și stocuri, este posibil să nu se poată atinge producția maximă durabilă până în 2015 și cuprindea cuvintele „acolo unde este posibil”, pentru a acoperi o astfel de eventualitate. UE nu ar trebui să încerce să-și depășească obligațiile internaționale.

Amendamentul 3

Considerentul (15)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Resursele biologice marine din jurul insulelor Azore, Madeira și Canare trebuie să beneficieze în continuare de o protecție specială, deoarece contribuie la menținerea economiei locale a acestor insule, având în vedere situația structurală, socială și economică a respectivelor insule. Limitarea anumitor activități de pescuit în apele respective la navele de pescuit înregistrate în porturile din Insulele Azore, Madeira și Canare trebuie, în consecință, menținută.

Resursele biologice marine din jurul trebuie să beneficieze în continuare de o protecție specială, deoarece contribuie la menținerea economiei locale a acestor insule, având în vedere situația structurală, socială și economică a respectivelor insule. Limitarea anumitor activități de pescuit în apele respective la navele de pescuit înregistrate în porturile din trebuie, în consecință, menținută.

Expunere de motive

Regiunile ultraperiferice se confruntă cu situații dificile, trebuie să se țină seama de ansamblul acestora, pentru a contribui mai bine la dezvoltarea lor, care este strâns legată de starea resurselor marine și a mediului marin, în general. Astfel, acest amendament ține seama de totalitatea RUP din Uniunea Europeană.

Amendamentul 4

Considerentul (18)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Sunt necesare măsuri pentru reducerea și eliminarea nivelurilor actuale ridicate de capturi nedorite și aruncate înapoi în mare. Într-adevăr, capturile nedorite și aruncarea lor înapoi în mare reprezintă o risipă considerabilă și afectează negativ exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și ecosistemele marine, precum și viabilitatea financiară a pescăriilor. Trebuie stabilită și pusă treptat în aplicare obligația de a debarca integral capturile din stocurile gestionate extrase în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii.

Sunt necesare măsuri pentru reducerea și eliminarea nivelurilor actuale ridicate de capturi nedorite și aruncate înapoi în mare. Într-adevăr, capturile nedorite și aruncarea lor înapoi în mare reprezintă o risipă considerabilă și afect negativ exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și ecosistemele marine, precum și viabilitatea financiară a pescăriilor. rebuie stabilită și pusă treptat în aplicare obligația de a debarca integral capturile din pescuit în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii.

Amendamentul 5

Considerentul (29)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Cel târziu la 31 decembrie 2013, trebuie pus în aplicare un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru majoritatea stocurilor gestionate în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, pentru toate navele cu o lungime de minimum 12 metri și pentru toate celelalte nave care pescuiesc cu unelte tractate. Statele membre pot exclude din sistemul concesiunilor de pescuit transferabile navele cu o lungime de până la 12 metri care nu utilizează unelte tractate. Acest sistem trebuie să contribuie la reduceri ale flotei determinate de sector și la îmbunătățirea performanței economice, transformând posibilitățile de pescuit anuale ale unui stat membru în concesiuni sigure din punct de vedere juridic, exclusive și transferabile. Deoarece resursele biologice marine sunt un bun comun, concesiunile de pescuit transferabile trebuie să stabilească doar drepturi de utilizare a unei părți a posibilităților de pescuit anuale care revin unui stat membru, drepturile putând fi retrase în conformitate cu normele stabilite.

pus în aplicare un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru majoritatea stocurilor gestionate în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, pentru toate navele cu o lungime de minimum 12 metri și pentru toate celelalte nave care pescuiesc. Acest sistem trebuie să contribuie la reduceri ale flotei determinate de sector și la îmbunătățirea performanței economice, transformând posibilitățile de pescuit anuale ale unui stat membru în concesiuni sigure din punct de vedere juridic, exclusive și transferabile. Deoarece resursele biologice marine sunt un bun comun, concesiunile de pescuit transferabile trebuie să stabilească doar drepturi de utilizare a unei părți a posibilităților de pescuit anuale care revin unui stat membru, drepturile putând fi retrase în conformitate cu normele stabilite.

Expunere de motive

Introducerea concesiunilor de pescuit transferabile ar trebui să țină de competența statelor membre, și nu să fie obligatorie.

Amendamentul 6

Considerentul (31)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Caracteristicile specifice și vulnerabilitatea socioeconomică a unor flote artizanale justifică limitarea la navele mari a sistemului obligatoriu al concesiunilor de pescuit transferabile. Sistemul concesiunilor de pescuit transferabile trebuie să se aplice stocurilor pentru care sunt alocate posibilități de pescuit.

Caracteristicile specifice și vulnerabilitatea socioeconomică a unor flote artizanale justifică sistemului concesiunilor de pescuit transferabile. Sistemul concesiunilor de pescuit transferabile trebuie să se aplice stocurilor pentru care sunt alocate posibilități de pescuit.

Expunere de motive

Se propune modificarea acestui considerent pentru a fi coerent cu articolul 27 alineatul (1) și a confirma caracterul voluntar al concesiunilor de pescuit transferabile (CPT).

Amendamentul 7

Articolul 2 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Obiective generale

1.   Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură asigură condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung și contribuie la disponibilitatea aprovizionării cu alimente.

2.   Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să aplice abordarea precaută a gestionării pescăriilor și urmărește să garanteze, până în 2015, că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate deasupra nivelurilor care permit obținerea producției maxime durabile.

3.   Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescăriilor, pentru a garanta că impacturile activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt limitate.

4.   Politica comună de pescuit trebuie să integreze cerințele legislației Uniunii privind mediul.

Obiective generale

1.   Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură asigură condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung și contribuie la disponibilitatea aprovizionării cu alimente.

2.   Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să aplice abordarea precaută a gestionării pescăriilor și urmărește să garanteze, până în 2015, că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate deasupra nivelurilor care permit obținerea producției maxime durabile.

3.   Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescăriilor, pentru a garanta că impacturile activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt limitate.

4.   Politica comună de pescuit trebuie să integreze cerințele legislației Uniunii privind mediul.

Expunere de motive

Acordul de la Johannesburg din 2002 recunoștea că, în cazul anumitor specii și stocuri, este posibil să nu se poată atinge producția maximă durabilă până în 2015 și cuprindea cuvintele „acolo unde este posibil”, pentru a acoperi o astfel de eventualitate. UE nu ar trebui să încerce să-și depășească obligațiile internaționale.

Amendamentul 8

Articolul 2 alineatul (3)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescăriilor, pentru a garanta că impacturile activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt limitate.

Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescăriilor, pentru a garanta că impacturile activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt limitate.

Expunere de motive

Acordul de la Johannesburg din 2002 recunoștea că, în cazul anumitor specii și stocuri, este posibil să nu se poată atinge producția maximă durabilă până în 2015 și cuprindea cuvintele „acolo unde este posibil”, pentru a acoperi o astfel de eventualitate.

Amendamentul 9

Articolul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Obiective specifice

Pentru îndeplinirea obiectivelor generale prevăzute la articolul 2, politica comună în domeniul pescuitului trebuie, în mod concret:

(a)

să elimine capturile nedorite din stocurile comerciale și să garanteze treptat debarcarea tuturor capturilor din astfel de stocuri;

(b)

să ofere condiții pentru activități de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului viabil și competitiv din punct de vedere economic;

(c)

să promoveze dezvoltarea activităților de acvacultură din Uniune, pentru a contribui la securitatea alimentară și la ocuparea forței de muncă în zonele costiere și rurale;

(d)

să contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei ce depind de activitățile de pescuit;

(e)

să țină cont de interesele consumatorilor;

(f)

să garanteze colectarea și gestionarea datelor în mod sistematic și armonizat.

Obiective specifice

Pentru îndeplinirea obiectivelor generale prevăzute la articolul 2, politica comună în domeniul pescuitului trebuie, în mod concret:

(a)

să elimine capturile nedorite din comerciale și să garanteze debarcarea tuturor capturilor din astfel de ;

(b)

să ofere condiții pentru activități de pescuit eficiente în cadrul unui sector al pescuitului viabil și competitiv din punct de vedere economic;

(c)

să promoveze dezvoltarea activităților de acvacultură din Uniune, pentru a contribui la securitatea alimentară și la ocuparea forței de muncă în zonele costiere și rurale;

(d)

()

să contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei ce depind de activitățile de pescuit, ;

()

să țină cont de interesele consumatorilor;

()

să garanteze colectarea și gestionarea datelor în mod sistematic și armonizat

Amendamentul 10

Articolul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Principiile bunei guvernanțe

Politica comună în domeniul pescuitului este ghidată de următoarele principii de bună guvernanță:

(a)

o clară definire a responsabilităților la nivelurile Uniunii, național, regional și local;

(b)

stabilirea măsurilor în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile;

(c)

o perspectivă pe termen lung;

(d)

o amplă implicare a părților interesate în toate etapele, de la conceperea măsurilor și până la punerea lor în aplicare;

(e)

responsabilitatea primară a statului de pavilion;

(f)

coerența cu politica maritimă integrată și cu alte politici ale Uniunii.

Principiile bunei guvernanțe

Politica comună în domeniul pescuitului este ghidată de următoarele principii de bună guvernanță:

(a)

o clară definire a responsabilităților la nivelurile Uniunii, național, regional și local;

(b)

stabilirea măsurilor în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile ;

(c)

()

o perspectivă pe termen lung;

()

o amplă implicare a părților interesate, în toate etapele, de la conceperea măsurilor și până la punerea lor în aplicare;

()

responsabilitatea primară a statului de pavilion;

()

coerența cu alte politici ale Uniunii.

Expunere de motive

Considerăm că, atunci când se adoptă decizii în acest domeniu, ar trebui respectată libertatea Consiliului și Parlamentului de lua decizii politice în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor și principiilor, astfel încât să se asigure buna guvernanță.

Se adaugă o nouă literă (c) la lista principiilor de bună guvernanță care ghidează politica comună în domeniul pescuitului. Este absolut necesar ca politica comună în domeniul pescuitului să fie aplicată, acolo unde este cazul, în mod progresiv și tranzitoriu.

Trebuie reamintită importanța regionalizării în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), acordându-se un rol sporit consiliilor consultative regionale.

Punctul g) este deconcertant întrucât așază PMI pe același nivel cu PCP și cu alte politici ale Uniunii. Suntem de părere că PCP face parte integrantă din PMI și că este important să existe o coerență internă în cadrul aceleiași politici, având aceiași factori de răspundere.

Amendamentul 11

Articolul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

prin „apele Uniunii” se înțelege apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, cu excepția apelor adiacente teritoriilor enumerate în anexa II la tratat;

prin „resurse biologice marine” se înțelege specii acvatice marine vii disponibile și accesibile, inclusiv specii anadrome și catadrome, pe parcursul tuturor etapelor ciclului lor de viață;

prin „resurse biologice de apă dulce” se înțelege specii acvatice de apă dulce vii disponibile și accesibile;

prin „navă de pescuit” se înțelege orice navă echipată pentru pescuitul comercial al resurselor biologice marine;

prin „navă de pescuit a Uniunii” se înțelege o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înregistrată în Uniune;

prin „producție maximă durabilă” se înțelege captura maximă care poate fi extrasă dintr-un stoc de pește pe o perioadă nedeterminată;

prin „abordare precaută a gestionării pescăriilor” se înțelege o abordare conform căreia absența unor informații științifice adecvate nu trebuie să justifice decizia de a amâna sau a nu lua măsuri de gestionare pentru conservarea speciilor vizate, a speciilor asociate sau dependente, precum și a speciilor care nu sunt vizate și a mediului acestora;

prin „abordare ecosistemică a gestionării pescăriilor” se înțelege o abordare care garantează că beneficiile care rezultă din exploatarea resurselor acvatice vii sunt mari, în timp ce impacturile directe și indirecte ale operațiunilor de pescuit asupra ecosistemelor marine rămân scăzute și nu afectează negativ funcționarea, diversitatea și integritatea viitoare ale respectivelor ecosisteme;

prin „rată de mortalitate prin pescuit” se înțelege capturile dintr-un stoc într-o anumită perioadă, exprimate ca proporție din stocul mediu disponibil în pescărie în acea perioadă;

prin „stoc” se înțelege o resursă biologică marină cu caracteristici distinctive existentă într-o anumită zonă de gestionare;

prin „limită de captură” se înțelege o limită cantitativă pentru debarcările dintr-un stoc de pește sau dintr-un grup de stocuri de pește într-o anumită perioadă;

prin „nivel de referință pentru conservare” se înțelege valorile parametrilor populației unui stoc de pește (precum biomasa sau rata de mortalitate prin pescuit) utilizate în gestionarea pescăriilor, de exemplu cu privire la un nivel acceptabil de risc biologic sau un nivel dorit de producție;

prin „măsură de salvgardare” se înțelege o măsură de precauție al cărei scop este protejarea sau prevenirea unui eveniment nedorit;

prin „măsuri tehnice” se înțelege măsuri care reglementează compoziția capturilor în funcție de specii și dimensiuni și impacturile asupra componentelor ecosistemelor generate de activitățile de pescuit, prin condiționarea utilizării și structurii uneltelor de pescuit și prin restricționarea accesului la zonele de pescuit;

prin „posibilitate de pescuit” se înțelege un drept legal de a pescui, cuantificat, exprimat în capturi și/sau efort de pescuit, și condițiile legate din punct de vedere funcțional de acest drept care sunt necesare în vederea cuantificării sale la un anumit nivel;

prin „efort de pescuit” se înțelege produsul capacității și activității unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave, este suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;

prin „concesiuni de pescuit transferabile” se înțelege drepturi revocabile de utilizare a unei anumite părți din posibilitățile de pescuit alocate unui stat membru sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de un stat membru în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 (1), pe care titularul le poate transfera altor deținători eligibili de astfel de concesiuni de pescuit transferabile;

prin „posibilități de pescuit individuale” se înțelege posibilitățile de pescuit anuale alocate titularilor de concesiuni de pescuit transferabile dintr-un stat membru pe baza proporției de posibilități de pescuit care aparține statului membru respectiv;

prin „capacitate de pescuit” se înțelege tonajul unei nave exprimat în GT (tonaj brut) și puterea acestuia exprimată în kW (kilowați), astfel cum sunt definite în articolele 4 și 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului (2);

prin „acvacultură” se înțelege creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă a creșterii și cultivării, până la recoltare și incluzând această etapă;

prin „licență de pescuit” se înțelege o licență astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

prin „autorizație de pescuit” se înțelege o autorizație astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

prin „pescuit” se înțelege colectarea sau capturarea unor organisme acvatice care trăiesc în mediul lor natural, sau utilizarea intenționată a oricărui mijloc care permite o astfel de colectare sau capturare;

prin „produse obținute din pescuit” se înțelege organismele acvatice care rezultă din orice activitate de pescuit;

prin „operator” se înțelege persoana fizică sau juridică ce operează sau deține o întreprindere care desfășoară oricare dintre activitățile legate de oricare dintre etapele lanțurilor de producție, prelucrare, comercializare, distribuție și vânzare cu amănuntul a produselor obținute din pescuit și acvacultură;

prin „încălcare gravă” se înțelege o încălcare, astfel cum este definită la articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului sau la articolul 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului;

prin „utilizator final al datelor științifice” se înțelege un organism care are un interes de cercetare sau de gestiune în analiza științifică a datelor din sectorul pescuitului;

prin „excedent de captură admisibilă” se înțelege acea parte a capturii admisibile pe care un stat costier nu are capacitatea de a o recolta;

prin „produse de acvacultură” se înțelege organismele acvatice care rezultă din orice activitate de acvacultură, în orice stadiu al ciclului lor de viață;

prin „biomasa stocului de reproducere” se înțelege o estimare a masei de pește dintr-o anumită resursă care se reproduce la un anumit moment, cuprinzând atât masculii, cât și femelele, și incluzând peștii vivipari;

prin „pescării mixte” se înțelege pescăriile în cazul cărora în aria vizată de activitatea de pescuit sunt prezente mai multe specii, acestea riscând să fie prinse de uneltele de pescuit;

prin „acorduri pentru pescuit sustenabil” se înțelege acorduri internaționale încheiate cu un alt stat în scopul obținerii accesului la resurse sau ape în schimbul unei compensații financiare din partea Uniunii

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

prin „apele Uniunii” se înțelege apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, cu excepția apelor adiacente teritoriilor enumerate în anexa II la tratat;

prin „resurse biologice marine” se înțelege specii acvatice marine vii disponibile și accesibile, inclusiv specii anadrome și catadrome, pe parcursul tuturor etapelor ciclului lor de viață;

prin „resurse biologice de apă dulce” se înțelege specii acvatice de apă dulce vii disponibile și accesibile;

prin „navă de pescuit” se înțelege orice navă echipată pentru pescuitul comercial al resurselor biologice marine;

prin „navă de pescuit a Uniunii” se înțelege o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înregistrată în Uniune;

prin „producție maximă durabilă” se înțelege captura maximă care poate fi ;

prin „abordare precaută a gestionării pescăriilor” se înțelege o abordare conform căreia absența unor informații științifice adecvate nu trebuie să justifice decizia de a amâna sau a nu lua măsuri de gestionare pentru conservarea speciilor vizate, a speciilor asociate sau dependente, precum și a speciilor care nu sunt vizate și a mediului acestora;

prin „abordare ecosistemică a gestionării pescăriilor” se înțelege o abordare care garantează că beneficiile care rezultă din exploatarea resurselor acvatice vii sunt mari, în timp ce impacturile directe și indirecte ale operațiunilor de pescuit asupra ecosistemelor marine rămân scăzute și nu afectează negativ funcționarea, diversitatea și integritatea viitoare ale respectivelor ecosisteme;

prin „rată de mortalitate prin pescuit” se înțelege ;

prin „stoc” se înțelege o;

prin „limită de captură” se înțelege o limită cantitativă pentru debarcările dintr-un stoc de pește sau dintr-un grup de stocuri de pește într-o anumită perioadă;

prin „nivel de referință pentru conservare” se înțelege valorile parametrilor populației unui stoc de pește (precum biomasa sau rata de mortalitate prin pescuit) utilizate în gestionarea pescăriilor, de exemplu cu privire la un nivel acceptabil de risc biologic sau un nivel dorit de producție;

prin „măsură de salvgardare” se înțelege o măsură de precauție al cărei scop este protejarea sau prevenirea unui eveniment nedorit;

prin „măsuri tehnice” se înțelege măsuri care reglementează compoziția capturilor în funcție de specii și dimensiuni și impacturile asupra componentelor ecosistemelor generate de activitățile de pescuit, prin condiționarea utilizării și structurii uneltelor de pescuit și prin restricționarea accesului la zonele de pescuit;

prin „posibilitate de pescuit” se înțelege un drept legal de a pescui, cuantificat, exprimat în capturi și/sau efort de pescuit, și condițiile legate din punct de vedere funcțional de acest drept care sunt necesare în vederea cuantificării sale la un anumit nivel;

prin „efort de pescuit” se înțelege produsul capacității și activității unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave, este suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;

prin „concesiuni de pescuit transferabile” se înțelege drepturi revocabile de utilizare a unei anumite părți din posibilitățile de pescuit alocate sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 (1), pe care titularul le poate transfera altor deținători eligibili de astfel de concesiuni de pescuit transferabile;

prin „posibilități de pescuit individuale” se înțelege posibilitățile de pescuit anuale alocate titularilor de concesiuni de pescuit transferabile din pe baza proporției de posibilități de pescuit care aparține respectiv;

prin „capacitate de pescuit” se înțelege tonajul unei nave exprimat în GT (tonaj brut) și puterea acestuia exprimată în kW (kilowați), astfel cum sunt definite în articolele 4 și 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului (2);

prin „acvacultură” se înțelege creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă a creșterii și cultivării, până la recoltare și incluzând această etapă;

prin „licență de pescuit” se înțelege o licență astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

prin „autorizație de pescuit” se înțelege o autorizație astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

prin „pescuit” se înțelege colectarea sau capturarea unor organisme acvatice care trăiesc în mediul lor natural, sau utilizarea intenționată a oricărui mijloc care permite o astfel de colectare sau capturare;

prin „produse obținute din pescuit” se înțelege organismele acvatice care rezultă din orice activitate de pescuit;

prin „operator” se înțelege persoana fizică sau juridică ce operează sau deține o întreprindere care desfășoară oricare dintre activitățile legate de oricare dintre etapele lanțurilor de producție, prelucrare, comercializare, distribuție și vânzare cu amănuntul a produselor obținute din pescuit și acvacultură;

prin „încălcare gravă” se înțelege o încălcare, astfel cum este definită la articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului sau la articolul 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului;

prin „utilizator final al datelor științifice” se înțelege un organism care are un interes de cercetare sau de gestiune în analiza științifică a datelor din sectorul pescuitului;

prin „excedent de captură admisibilă” se înțelege acea parte a capturii admisibile pe care un stat costier nu are capacitatea de a o recolta;

prin „produse de acvacultură” se înțelege organismele acvatice care rezultă din orice activitate de acvacultură, în orice stadiu al ciclului lor de viață;

prin „biomasa stocului de reproducere” se înțelege o estimare a masei de pește dintr-o anumită resursă care se reproduce la un anumit moment, cuprinzând atât masculii, cât și femelele, și incluzând peștii vivipari;

prin „pescării mixte” se înțelege pescăriile în cazul cărora în aria vizată de activitatea de pescuit sunt prezente mai multe specii, acestea riscând să fie prinse de uneltele de pescuit;

prin „acorduri pentru pescuit sustenabil” se înțelege acorduri internaționale încheiate cu un alt stat în scopul obținerii accesului la resurse sau ape în schimbul unei compensații financiare din partea Uniunii

Expunere de motive

Sectorul pescuitului s-a extins la noi tipuri de activități. Limitarea „operatorilor” la persoanele fizice sau juridice ce operează sau dețin întreprinderi nu mai are sens. Există și asociații, precum și alte entități. În anumite regiuni ale Europei, de exemplu, pescuitul de agrement are o mare importanță în ceea ce privește refacerea stocurilor de pește. În urma urbanizării, pescuitul de agrement este util pretutindeni pentru a spori înțelegerea naturii. Pescuitul de agrement îi atrage pe oameni către natură și îi încurajează să acorde mai multă atenție recuperării lor fizice și mentale și stării de bine. Amploarea și importanța economică a pescuitului cu ghid și a turismului legat de pescuit, în general, sunt în creștere. Pescuitul joacă, de asemenea, un rol important în dezvoltarea industriilor turismului și, prin urmare, contribuie la susținerea prosperității comunităților costiere și din vecinătatea râurilor. Prin urmare, înțelesul termenului „operator” ar trebui lărgit. În sprijinul acestui lucru vine și faptul că pescuitul de agrement, de exemplu, face deja parte din politica comună în domeniul pescuitului, atât în cadrul regulamentului de control, cât și al noilor proiecte de conservare și utilizare a speciilor de pești.

O eventuală definiție europeană a „pescuitului costier artizanal” trebuie să fie flexibilă, pentru a lua în calcul diversitatea și specificitatea pescuitului din diferitele regiuni ale Europei.

În prezent, activitatea ihtiogenică joacă un rol esențial în menținerea stocurilor de pești valoroși prin intermediul repopulării, combătând speciile alohtone, care ocupă părți mari ale habitatelor.

Amendamentul 12

Articolul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Norme generale privind accesul la ape

1.   Navele de pescuit ale Uniunii au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele Uniunii, altele decât cele prevăzute la alineatele (2) și (3), sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul părții III.

2.   În apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, statele membre sunt autorizate, de la 1 ianuarie 2013 până la 31 decembrie 2022, să restricționeze pescuitul la navele de pescuit care pescuiesc în mod tradițional în apele respective pornind din porturile de pe coasta adiacentă, fără a aduce atingere aranjamentelor aplicabile navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul altor state membre în baza relațiilor de vecinătate existente între statele membre și aranjamentelor cuprinse în anexa I, prin care sunt stabilite, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor costiere ale altor state membre în care se desfășoară activități de pescuit, precum și speciile vizate. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

3.   De la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2022, în apele de până la 100 de mile marine de la liniile de bază ale Insulelor Azore, Madeira și Canare, statele membre în cauză pot restricționa pescuitul la navele înregistrate în porturile insulelor respective. Aceste restricții nu se aplică navelor Uniunii care pescuiesc în apele respective în mod tradițional, cu condiția ca aceste nave să nu depășească efortul de pescuit exercitat în mod tradițional. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

4.   Dispozițiile care vor urma aranjamentelor menționate la alineatele (2) și (3) trebuie adoptate până la 31 decembrie 2022.

Norme generale privind accesul la ape

1.   Navele de pescuit ale Uniunii au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele Uniunii, altele decât cele prevăzute la alineatele (2) și (3), sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul părții III.

2.   În apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, statele membre sunt autorizate, de la 1 ianuarie 2013 până la 31 decembrie 2022, să restricționeze pescuitul la navele de pescuit care pescuiesc în mod tradițional în apele respective pornind din porturile de pe coasta adiacentă, fără a aduce atingere aranjamentelor aplicabile navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul altor state membre în baza relațiilor de vecinătate existente între statele membre și aranjamentelor cuprinse în anexa I, prin care sunt stabilite, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor costiere ale altor state membre în care se desfășoară activități de pescuit, precum și speciile vizate. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

3.   De la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2022, în apele de până la 100 de mile marine de la liniile de bază , statele membre în cauză pot restricționa pescuitul la navele înregistrate în porturile insulelor respective. Aceste restricții nu se aplică navelor Uniunii care pescuiesc în apele respective în mod tradițional, cu condiția ca aceste nave să nu depășească efortul de pescuit exercitat în mod tradițional. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

4.   Dispozițiile care vor urma aranjamentelor menționate la alineatele (2) și (3) trebuie adoptate până la 31 decembrie 2022.

Expunere de motive

Regiunile ultraperiferice se confruntă cu situații dificile, trebuie să se țină seama de ansamblul acestora, pentru a contribui mai bine la dezvoltarea lor, care este strâns legată de starea resurselor marine și de mediul marin, în general. Astfel, acest amendament ia în considerare totalitatea RUP din Uniunea Europeană.

Amendamentul 13

Articolul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Măsurile tehnice pot include următoarele:

(i)

modificări sau dispozitive suplimentare pentru îmbunătățirea selectivității sau pentru reducerea impactului asupra zonei bentonice;

Măsurile tehnice pot include următoarele:

(i)

modificări sau dispozitive suplimentare pentru îmbunătățirea selectivității sau pentru reducerea impactului;

Expunere de motive

Prima parte a amendamentului nu se aplică versiunii în limba română, întrucât solicită înlocuirea termenului original în limba polonă cu sensul de „creștere” cu termenul utilizat în versiunea română, „îmbunătățire”. Articolul 8 nu se limitează la zona bentonică, ci include și zona pelagică, precum și uneltele de pescuit utilizate în această zonă.

Amendamentul 14

Articolul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Planurile multianuale

1.   În mod prioritar, trebuie elaborate planuri multianuale care să prevadă măsuri de conservare pentru menținerea sau refacerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă.

2.   Planurile multianuale trebuie să prevadă:

(a)

baza de stabilire a posibilităților de pescuit pentru stocurile de pește în cauză, pornind de la niveluri de referință pentru conservare predefinite; și

(b)

măsuri prin care să se prevină în mod eficace depășirea nivelurilor de referință pentru conservare.

3.   Atunci când este posibil, planurile multianuale trebuie să se refere fie la activitățile de pescuit în care se exploatează câte un singur stoc de pește, fie la activitățile de pescuit în care se exploatează un amestec de stocuri, ținând cont de interacțiunile dintre stocuri și pescării.

4.   Planurile multianuale trebuie să se bazeze pe abordarea precaută a gestionării pescăriilor și să țină cont de limitările datelor disponibile și ale metodelor de evaluare, precum și de toate sursele cuantificate de incertitudine într-un mod valabil din punct de vedere științific.

Planurile multianuale

1.   În mod prioritar, trebuie elaborate planuri multianuale care să prevadă măsuri de conservare pentru menținerea sau refacerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă.

2.   Planurile multianuale trebuie să prevadă:

(a)

baza de stabilire a posibilităților de pescuit pentru stocurile de pește în cauză, pornind de la niveluri de referință pentru conservare predefinite;

(b)

măsuri prin care să se prevină în mod eficace depășirea nivelurilor de referință pentru conservare

.

3.   Atunci când este posibil, planurile multianuale trebuie să se refere fie la activitățile de pescuit în care se exploatează câte un singur stoc de pește, fie la activitățile de pescuit în care se exploatează un amestec de stocuri, ținând cont de interacțiunile dintre stocuri și pescării.

4.   Planurile multianuale trebuie să se bazeze pe abordarea precaută a gestionării pescăriilor și să țină cont de limitările datelor disponibile și ale metodelor de evaluare, precum și de toate sursele cuantificate de incertitudine într-un mod valabil din punct de vedere științific.

Expunere de motive

Consiliile consultative regionale au fost create în 2004 de Uniunea Europeană pentru a aduce o perspectivă pertinentă asupra unei abordări regionalizate a politicii comune în domeniul pescuitului. Este binevenită o mai bună asociere a acestora la luarea de decizii, solicitându-li-se să formuleze un aviz cu privire la planurile multianuale. Acestea din urmă vor fi astfel acceptate de lumea profesională cu mai puține obiecții și, în consecință, aplicate mai ușor.

Acordul de la Johannesburg din 2002 recunoștea că, în cazul anumitor specii și stocuri, este posibil să nu se atingă producția maximă durabilă până în 2015 și cuprindea cuvintele „acolo unde este posibil”, pentru a acoperi o astfel de eventualitate. UE nu ar trebui să încerce să-și depășească obligațiile internaționale. Planurile multianuale stabilesc ținte pentru reducerea treptată a capturilor aruncate, folosind măsuri adoptate la nivel regional. Aceste măsuri de reducere ar trebui să se bazeze pe o varietate de instrumente care ar putea fi propuse de părțile implicate: selectivitate, gestionare spațio-temporală, introducerea unor cote de captură pentru anumite specii vulnerabile, în anumite zone. Aceste părți implicate ar trebui să joace un rol principal în acest sens, prin intermediul consiliilor consultative regionale consolidate. Planurile multianuale trebuie să ia în considerare în mod oficial problemele cu privire la zonele marine protejate, deoarece unele dintre acestea sunt scena unor activități de pescuit pe scară largă. De asemenea, planurile multianuale ar trebui să includă dimensiunea ecosistemică drept garanție pentru conservarea stocurilor de pește.

Este important să se precizeze că planurile multianuale trebuie, de asemenea, să prevadă măsuri pentru refacerea stării ecologice bune. În absența unor astfel de măsuri, această stare ar putea să se degradeze și mai mult, în detrimentul capacităților naturale de producție ale ecosistemelor marine.

Buna gestionare a zonelor marine protejate constituie unul dintre obiectivele convenției privind diversitatea biologică. Este, așadar, firesc ca politica comună în domeniul pescuitului să țină seama de ea.

Amendamentul 15

Articolul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Obiectivele planurilor multianuale

1.   Planurile multianuale trebuie să prevadă adaptări ale ratei mortalității prin pescuit, astfel încât să se ajungă la o rată a mortalității prin pescuit care să refacă și să mențină toate stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă cel târziu în 2015.

2.   În cazurile în care nu este posibilă determinarea unei rate a mortalității prin pescuit care să refacă și să mențină stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, planurile multianuale trebuie să prevadă măsuri de precauție care să asigure un nivel comparabil de conservare a stocurilor respective.

Obiectivele planurilor multianuale

1.   Planurile multianuale trebuie să prevadă adaptări ale ratei mortalității prin pescuit, astfel încât să se ajungă la o rată a mortalității prin pescuit care să refacă și să mențină toate stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă cel târziu în 2015.

2.   În cazurile în care nu este posibilă determinarea unei rate a mortalității prin pescuit care să refacă și să mențină stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, planurile multianuale trebuie să prevadă măsuri de precauție care să asigure un nivel comparabil de conservare a stocurilor respective.

Amendamentul 16

Articolul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Conținutul planurilor multianuale

Un plan multianual trebuie să includă:

(a)

domeniul de aplicare, mai exact stocurile, pescăria și ecosistemul marin cărora li se aplică planul multianual;

(b)

obiective compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(c)

obiective și ținte cuantificabile exprimate în termeni de:

i)

rata de mortalitate prin pescuit și/sau

ii)

biomasa stocului de reproducere și

iii)

stabilitatea capturilor;

(d)

calendare precise pentru atingerea țintelor cuantificabile;

(e)

măsuri tehnice, inclusiv măsuri privind eliminarea capturilor nedorite;

(f)

indicatori cuantificabili pentru monitorizarea și evaluarea periodică a progreselor legate de atingerea țintelor planului multianual;

(g)

măsuri și obiective specifice referitoare la partea de apă dulce a ciclului de viață al speciilor anadrome și catadrome;

(h)

reducerea la minimum a impacturilor pescuitului asupra ecosistemului;

(i)

măsuri de salvgardare și criterii de activare a respectivelor măsuri de salvgardare;

(j)

orice alte măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor din planurile multianuale;

Conținutul planurilor multianuale

Un plan multianual trebuie să includă:

(a)

domeniul de aplicare, mai exact stocurile, pescăria și ecosistemul marin cărora li se aplică planul multianual;

(b)

obiective compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(c)

obiective și ținte cuantificabile exprimate în termeni de:

i)

rata de mortalitate prin pescuit și/sau

ii)

biomasa stocului de reproducere și

iii)

stabilitatea capturilor;

(d)

calendare precise pentru atingerea țintelor cuantificabile;

(e)

măsuri tehnice, inclusiv măsuri privind eliminarea capturilor nedorite;

(f)

indicatori cuantificabili pentru monitorizarea și evaluarea periodică a progreselor legate de atingerea țintelor planului multianual;

(g)

măsuri și obiective specifice referitoare la partea de apă dulce a ciclului de viață al speciilor anadrome și catadrome;

((i)

reducerea la minimum a impacturilor pescuitului asupra ecosistemului;

(j)

măsuri de salvgardare și criterii de activare a respectivelor măsuri de salvgardare;

(k)

orice alte măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor din planurile multianuale;

(l)

(m)

Expunere de motive

Sunt necesare măsuri orientate către stocurile de pești migratori pentru a se asigura diversitatea naturală și pescuitul durabil. Politica comună în domeniul pescuitului a UE ar trebui să trateze diferențiat stocurile de pești anadromi, care migrează în amonte pe râuri pentru a se reproduce. Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să facă diferența între principiile conservării stocurilor de pește pentru stocurile de pești anadromi și cele pentru alte tipuri de stocuri de pește. Principiile care stau la baza reglementării pescuitului stocurilor de pești migratori ar trebui puse în aplicare în conformitate cu articolul 66, secțiunea V, din Convenția ONU asupra dreptului mării, care reglementează gestionarea stocurilor de pești anadromi separat de cea a altor stocuri de pește.

Gestionarea resurselor biologice marine este un proces dinamic, fiind adesea necesară luarea unei decizii rapide, cerință care, în contextul procesului de codecizie, foarte birocratic și lent, se poate dovedi foarte greu de îndeplinit, așa cum s-a întâmplat în trecut în cazul mărilor Baltică și a Nordului. Planurile multianuale cuprind clauze privind evaluarea gestionării după o perioadă de trei până la cinci ani. Cu toate acestea, nu a fost elaborată nicio procedură formală care să permită reacții rapide în situații neprevăzute care cer o intervenție promptă. Statele membre ar trebui să fie cele care stabilesc când și în ce fel trebuie acționat în acest tip de situație.

Amendamentul 17

Articolul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Obligația de a debarca integral capturile

1.   Toate capturile din următoarele stocuri de pește care fac obiectul unor limite de captură și care sunt capturate în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de navele de pescuit ale Uniunii aflate în afara apelor UE trebuie să fie aduse și păstrate la bordul navelor de pescuit, înregistrate și debarcate, cu excepția cazului în care se utilizează ca momeală vie, în conformitate cu următorul calendar:

(a)

începând cel târziu de la 1 ianuarie 2014:

macrou, hering, stavrid negru, putasu, –speciile de caproide, hamsie, argentină, sardinele, capelin;

ton roșu, pește-spadă, ton alb, ton obez, alte istioforide;

(b)

începând cel târziu de la 1 ianuarie 2015: cod, merluciu, limbă-de-mare;

(c)

începând cel târziu de la 1 ianuarie 2016: eglefin, merlan, cardină albă, pește-pescar, cambulă de Baltica, mihalț-de-mare, cod saithe, polac, limbă-roșie, calcan, calcan-neted, mihalț-de-mare albastru, sabie neagră, grenadier de piatră, pion portocaliu, halibut negru, brosme, sebastă și stocurile demersale din Marea Mediterană.

2.   În cazul stocurilor de pește prevăzute la alineatul (1), trebuie stabilite, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, dimensiunile minime de referință pentru conservare. Vânzarea capturilor din aceste stocuri de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare este permisă numai pentru prelucrarea în făină de pește sau în hrană pentru animale de companie.

3.   Trebuie stabilite, în conformitate cu articolul 27 din [regulamentul privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură], standardele de comercializare pentru capturile de pește care depășesc posibilitățile de pescuit stabilite.

4.   Statele membre trebuie să se asigure că navele de pescuit ale Uniunii care le arborează pavilionul sunt echipate pentru a asigura documentarea completă a tuturor activităților de pescuit și de prelucrare, în scopul monitorizării respectării obligației de a debarca integral capturile.

5.   Alineatul (1) nu aduce atingere obligațiilor internaționale.

6.   Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile prevăzute la alineatul (1) în scopul respectării obligațiilor internaționale ale Uniunii.

1.    capturil din următoarele de pește care fac obiectul unor limite de captură și care sunt capturate în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de navele de pescuit ale Uniunii aflate în afara apelor UE:

(a)

începând cel târziu de la 1 ianuarie 2014:

macrou, hering, stavrid negru, putasu, speciile de caproide, hamsie, argentină, sardinele, capelin;

ton roșu, pește-spadă, ton alb, ton obez, alte istioforide;

(b)

începând cel târziu de la 1 ianuarie 2015: cod, merluciu, limbă-de-mare;

(c)

începând cel târziu de la 1 ianuarie 2016: eglefin, merlan, cardină albă, pește-pescar, cambulă de Baltica, mihalț-de-mare, cod saithe, polac, limbă-roșie, calcan, calcan-neted, mihalț-de-mare albastru, sabie neagră, grenadier de piatră, pion portocaliu, halibut negru, brosme, sebastă și stocurile demersale din Marea Mediterană.

2.   În cazul stocurilor de pește prevăzute la alineatul (1), trebuie stabilite, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, dimensiunile minime de referință pentru conservare. Vânzarea capturilor din aceste stocuri de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare este permisă numai pentru prelucrarea în făină de pește sau în hrană pentru animale de companie.

3.   Trebuie stabilite, în conformitate cu articolul 27 din [regulamentul privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură], standardele de comercializare pentru capturile de pește care depășesc posibilitățile de pescuit stabilite.

4.   Statele membre trebuie să se asigure că navele de pescuit ale Uniunii care le arborează pavilionul sunt echipate pentru a asigura documentarea completă a tuturor activităților de pescuit și de prelucrare, în scopul monitorizării respectării .

5.   Alineatul (1) nu aduce atingere obligațiilor internaționale.

6.   Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile prevăzute la alineatul (1) în scopul respectării obligațiilor internaționale ale Uniunii.

   

   

Expunere de motive

Amendamentul propune elaborarea unor planuri multianuale de reducere a capturilor, dar documentele examinate nu conțin acest element. Comisia propune adoptarea unei decizii privind obligația aruncării tuturor capturilor speciilor comerciale începând cu o anumită dată. Acțiunile ce trebuie să pună în aplicare deciziile Comisiei trebuie să fie definite de consiliile consultative regionale sau de statele membre, în funcție de situație. Ca atare, a vorbi de planuri multianuale este, poate, inadecvat, dat fiind că aceste planuri ar trebui să dureze mult mai mult.

Aruncarea peștilor înapoi în mare se face în mod uzual, din mai multe motive. Prin dezvoltarea practicilor de pescuit și aplicarea de soluții tehnice pentru a face echipamentele mai selective, se poate reduce cantitatea de capturi nedorite. Subiectul acestui amendament este inclus în recomandările politice de la începutul avizului, care prezintă poziția CoR, astfel că ar trebui adăugat la amendamente.

Amendamentul 18

Articolul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Posibilitățile de pescuit

1.   Posibilitățile de pescuit alocate statelor membre trebuie să asigure fiecărui stat membru o relativă stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau pescărie. Interesele fiecărui stat membru trebuie să fie luate în considerare atunci când sunt alocate noi posibilități de pescuit.

2.   În cadrul posibilităților de pescuit totale pot fi rezervate posibilități de pescuit pentru capturile accidentale.

3.   Posibilitățile de pescuit trebuie să respecte țintele cuantificabile, calendarele și marjele stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 11 literele (b), (c) și (h).

4.   După ce trimit Comisiei o notificare în acest sens, statele membre pot schimba între ele toate sau o parte dintre posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate.

Posibilitățile de pescuit

1.   Posibilitățile de pescuit alocate statelor membre trebuie să asigure fiecărui stat membru o relativă stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau pescărie. Interesele fiecărui stat membru trebuie să fie luate în considerare atunci când sunt alocate noi posibilități de pescuit.

2.   În cadrul posibilităților de pescuit totale pot fi rezervate posibilități de pescuit pentru capturile accidentale.

3.   Posibilitățile de pescuit trebuie să respecte țintele cuantificabile, calendarele și marjele stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 11 literele (b), (c) și (h).

4.   După ce trimit Comisiei o notificare în acest sens, statele membre pot schimba între ele toate sau o parte dintre posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate.

   

Expunere de motive

Adăugarea acestui nou alineat reflectă actualul regulament al politicii comune în domeniul pescuitului. Alocarea posibilităților de pescuit ar trebui să rămână o chestiune în care hotărăsc statele membre, având în vedere că alocarea posibilităților de pescuit reprezintă instrumentul cel mai important de care se dispune pentru a influența structura și performanța sectorului pescuitului. Acestea sunt preferințe relevante pentru decizia la nivel de stat membru, în conformitate cu prioritățile socioeconomice ale acestuia.

Amendamentul 19

Articolul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Măsurile de conservare adoptate în conformitate cu planurile multianuale

1.   Într-un plan multianual elaborat în temeiul articolelor 9, 10 și 11, statele membre pot fi autorizate să adopte măsuri conforme cu planul multianual respectiv care să specifice măsurile de conservare aplicabile navelor care le arborează pavilionul în legătură cu stocuri din apele Uniunii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit.

2.   Statele membre trebuie să se asigure că măsurile de conservare adoptate în temeiul alineatului (1):

(a)

sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(b)

sunt compatibile cu domeniul de aplicare și obiectivele planului multianual;

(c)

îndeplinesc în mod eficace obiectivele și țintele cuantificabile stabilite în planul multianual; și

(d)

nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

Măsurile de conservare adoptate în conformitate cu planurile multianuale

1.   

   Într-un plan multianual elaborat în temeiul articolelor 9, 10 și 11, statele membre pot fi autorizate să adopte măsuri conforme cu planul multianual respectiv care să specifice măsurile de conservare aplicabile navelor care le arborează pavilionul în legătură cu stocuri din apele Uniunii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit.

   Statele membre trebuie să se asigure că măsurile de conservare adoptate în temeiul alineatului ():

(a)

sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(b)

sunt compatibile cu domeniul de aplicare și obiectivele planului multianual;

(c)

îndeplinesc în mod eficace obiectivele și țintele cuantificabile stabilite în planul multianual; și

(d)

nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

Expunere de motive

Consiliile consultative regionale au fost create în 2004 de Uniunea Europeană pentru a aduce o perspectivă pertinentă asupra unei abordări regionalizate a politicii comune în domeniul pescuitului. Este binevenită o mai bună asociere a acestora la luarea de decizii, solicitându-li-se să formuleze un aviz cu privire la planurile multianuale. Acestea din urmă vor fi astfel acceptate de lumea profesională cu mai puține obiecții și, în consecință, aplicate mai ușor.

Amendamentul 20

Articolul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Măsuri tehnice

Într-un cadru de măsuri tehnice instituit în temeiul articolului 14, statele membre pot fi autorizate să adopte măsuri conforme cu respectivul cadru care să specifice măsurile tehnice aplicabile navelor care le arborează pavilionul, în ceea ce privește stocurile din apele proprii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit. Statele membre trebuie să se asigure că aceste măsuri tehnice:

(a)

sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(b)

sunt compatibile cu obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14;

(c)

îndeplinesc în mod eficace obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14 și

(d)

nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

Măsuri tehnice

Într-un cadru de măsuri tehnice instituit în temeiul articolului 14, statele membre pot fi autorizate să adopte măsuri conforme cu respectivul cadru care să specifice măsurile tehnice aplicabile navelor care le arborează pavilionul, în ceea ce privește stocurile din apele proprii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit. Statele membre trebuie să se asigure că aceste măsuri tehnice:

(a)

sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;

(b)

sunt compatibile cu obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14;

(c)

îndeplinesc în mod eficace obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14 și

(d)

nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

Expunere de motive

Consiliile consultative regionale au fost create în 2004 de Uniunea Europeană pentru a aduce o perspectivă pertinentă asupra unei abordări regionalizate a politicii comune în domeniul pescuitului. Este binevenită o mai bună asociere a acestora la luarea de decizii, solicitându-li-se să formuleze un aviz cu privire la planurile multianuale. Acestea din urmă vor fi astfel acceptate de lumea profesională cu mai puține obiecții și, în consecință, aplicate mai ușor.

Amendamentul 21

Articolul 27 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

1.   Cel târziu la 31 decembrie 2013, fiecare stat membru trebuie să instituie un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru

a)

toate navele de pescuit cu o lungime totală de minimum 12 metri; și

b)

toate navele de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care pescuiesc cu unelte tractate.

1.   iecare stat membru să instituie un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru

a)

toate navele de pescuit cu o lungime totală de minimum 12 metri; și

b)

toate navele de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care pescuiesc .

Expunere de motive

Ar trebui încurajată introducerea concesiunilor de pescuit transferabile (CPT), însă aceasta ar trebui să fie o competență a statelor membre și să aibă loc atunci când consideră acestea că este cazul. Astfel de CPT ar urma să privească stocurile care fac obiectul reglementării; or, se recunoaște în alt punct că dimensiunile navei nu sunt relevante pentru rata de exploatare a unor astfel de stocuri.

Amendamentul 22

Articolul 27 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Statele membre pot extinde sistemul concesiunilor de pescuit transferabile la navele de pescuit care au o lungime totală mai mică de 12 metri și care utilizează alte tipuri de unelte decât uneltele tractate și trebuie să informeze Comisia cu privire la această decizie.

Statele membre pot extinde sistemul concesiunilor de pescuit transferabile la navele de pescuit care au o lungime totală mai mică de 12 metri și care utilizează alte tipuri de unelte decât uneltele tractate și trebuie să informeze Comisia cu privire la această decizie.

Expunere de motive

Nu se aplică versiunii în limba română.

Amendamentul 23

Articolul 28 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Alocarea concesiunilor de pescuit transferabile

1.   O concesiune de pescuit transferabilă instituie un drept de a utiliza posibilitățile de pescuit individuale alocate în conformitate cu articolul 29 alineatul (1).

Alocarea concesiunilor de pescuit transferabile

1.    concesiune de pescuit transferabilă instituie un drept de a utiliza posibilitățile de pescuit individuale alocate în conformitate cu articolul 29 alineatul (1).

Expunere de motive

Adoptarea unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile ar trebui să fie opțională pentru statele membre. Dacă se acceptă acest fapt, textul trebuie modificat pentru a reflecta faptul că cadrul de gestiune al CPT este aplicabil numai în cazul adoptării opțiunii respective.

Amendamentul 24

Articolul 28 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

2.   Fiecare stat membru alocă concesiuni de pescuit transferabile pe baza unor criterii transparente pentru fiecare stoc sau grup de stocuri pentru care sunt alocate posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16, cu excepția posibilităților de pescuit obținute în temeiul acordurilor pentru pescuit sustenabil.

2.    stat membru alocă concesiuni de pescuit transferabile pe baza unor criterii transparente pentru fiecare stoc sau grup de stocuri pentru care sunt alocate posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16, cu excepția posibilităților de pescuit obținute în temeiul acordurilor pentru pescuit sustenabil.

Amendamentul 25

Articolul 28 alineatul (5)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Alocarea concesiunilor de pescuit transferabile

5.   Statele membre pot limita perioada de valabilitate a concesiunilor de pescuit transferabile la o perioadă de cel puțin 15 ani, în scopul realocării lor. În cazul în care nu limitează perioada de valabilitate a concesiunilor de pescuit transferabile, statele membre pot retrage concesiunile respective cu un preaviz de cel puțin 15 ani.

Alocarea concesiunilor de pescuit transferabile

5.   Statele membre pot limita perioada de valabilitate a concesiunilor de pescuit transferabile.

Expunere de motive

Ar trebui ca modalitățile de transfer al concesiunilor de pescuit să fie de resortul fiecărui stat membru. Letonia, precum și alte state membre ale Uniunii Europene dispun deja de o legislație care reglementează concesiunile de pescuit, iar acest mecanism funcționează eficient. Introducerea unui nou sistem ar determina îngreunarea formalităților administrative, ar presupune mijloace financiare suplimentare și nu ar garanta neapărat o funcționare mai eficientă decât în cazul mecanismului existent.

Amendamentul 26

Articolul 28 alineatul (6)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile cu un preaviz mai scurt în cazul în care se constată o încălcare gravă comisă de titularul concesiunilor. Aceste retrageri trebuie efectuate astfel încât să fie aplicate pe deplin politica comună în domeniul pescuitului și principiul proporționalității și, ori de cât ori este necesar, cu efect imediat.

Statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile cu un preaviz mai scurt în cazul în care se constată o încălcare gravă comisă de titularul concesiunilor. Aceste retrageri trebuie efectuate astfel încât să fie aplicate pe deplin politica comună în domeniul pescuitului și principiul proporționalității și, ori de cât ori este necesar, cu efect imediat.

Amendamentul 27

Articolul 28 alineatul (7)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

7.   Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (6), statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile care nu au fost utilizate pe o navă de pescuit timp de trei ani consecutivi.

7.   Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (6), statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile care nu au fost utilizate pe o navă de pescuit timp de ani consecutivi.

Expunere de motive

Durata de trei ani propusă pentru această perioadă este prea lungă și face deja obiectul speculațiilor, însă este bine să se dispună de o anumită flexibilitate în acest domeniu pentru a nu se pune în pericol subzistența întreprinderilor care se confruntă cu situații deosebite.

Amendamentul 28

Articolul 28 alineatul (8)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

 

Se introduce un punct nou:

   

Amendamentul 29

Articolul 29

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Alocarea posibilităților de pescuit individuale

1.   Statele membre alocă posibilități de pescuit individuale titularilor de concesiuni de pescuit transferabile menționate la articolul 28, în funcție de posibilitățile de pescuit alocate statelor membre sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de statele membre în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

2.   Statele membre stabilesc posibilitățile de pescuit care, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, pot fi alocate navelor de pescuit care le arborează pavilionul, pentru specii pentru care Consiliul nu a stabilit posibilități de pescuit.

3.   Navele de pescuit trebuie să se angajeze în activități de pescuit doar dacă dețin suficiente posibilități de pescuit individuale încât să acopere toate capturile pe care le-ar putea realiza.

4.   Statele membre pot rezerva până la 5 % din posibilitățile de pescuit. Statele membre stabilesc criterii obiective și transparente pentru alocarea acestor posibilități de pescuit rezervate. Aceste posibilități de pescuit pot fi alocate numai titularilor eligibili de concesiuni de pescuit transferabile, conform dispozițiilor de la articolul 28 alineatul (4).

5.   Atunci când alocă concesiuni de pescuit transferabile în conformitate cu articolul 28 și când alocă posibilități de pescuit în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, statele membre pot oferi, în cadrul posibilităților de pescuit care le-au fost alocate, stimulente navelor de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective care elimină capturile accidentale nedorite.

6.   Statele membre pot prevedea plata unei redevențe pentru utilizarea posibilităților de pescuit individuale, drept contribuție la costurile legate de gestionarea pescăriilor.

Alocarea posibilităților de pescuit individuale

   

   

   

   

   Atunci când alocă concesiuni de pescuit transferabile în conformitate cu articolul 28 și când alocă posibilități de pescuit în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, statele membre pot oferi, în cadrul posibilităților de pescuit care le-au fost alocate, stimulente navelor de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective care elimină capturile accidentale nedorite.

   Statele membre pot prevedea plata unei redevențe pentru utilizarea posibilităților de pescuit individuale, drept contribuție la costurile legate de gestionarea pescăriilor.

Expunere de motive

Alocarea posibilităților de pescuit trebuie să rămână la latitudinea statelor membre.

Amendamentul 30

Articolul 31 alineatul (1)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Transferul concesiunilor de pescuit transferabile

1.   Concesiunile de pescuit transferabile pot fi transferate în întregime sau parțial în interiorul unui stat membru între titularii eligibili ai unor astfel de concesiuni.

2.   Un stat membru poate autoriza transferul unor concesiuni de pescuit transferabile către și din alte state membre.

3.   Statele membre pot reglementa transferul concesiunilor de pescuit transferabile, stabilind, pe baza unor criterii transparente și obiective, condiții de transfer.

Transferul concesiunilor de pescuit transferabile

   oncesiuni pot fi transferate în întregime sau parțial în interiorul unui stat membru între titularii eligibili ai unor astfel de concesiuni.

   

   Statele membre pot reglementa transferul concesiunilor de pescuit transferabile, stabilind, pe baza unor criterii transparente și obiective, condiții de transfer.

Expunere de motive

Sistemul de concesiuni de pescuit transferabile ar trebui să fie opțional pentru statele membre. Cadrul pentru gestionarea concesiunilor de pescuit transferabile este aplicabil numai în cazul în care se alege această opțiune.

CPT pot fi transferate în interiorul unui stat membru, însă din motive de menținere a stabilității relative reafirmate la articolul 16 alineatul (1). Nu pare posibil să se permită transferurile de concesiuni altfel decât revenind asupra principiului general și necontestat al stabilității relative.

Amendamentul 31

Articolul 32 alineatul (2)

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Închirierea posibilităților de pescuit individuale

1.   Posibilitățile de pescuit individuale pot fi închiriate în totalitate sau parțial în interiorul unui stat membru.

2.   Statul membru poate autoriza închirierea posibilităților de pescuit individuale către și din alte state membre.

Închirierea posibilităților de pescuit individuale

1.   Posibilitățile de pescuit individuale pot fi închiriate în totalitate sau parțial în interiorul unui stat membru.

   

Expunere de motive

CPT pot fi închiriate în interiorul unui stat membru, însă din motive de menținere a stabilității relative reafirmate la articolul 16 alineatul (1). Nu pare posibil să se permită închirierile de concesiuni altfel decât revenind asupra principiului general și necontestat al stabilității relative.

Amendamentul 32

Articolul 35

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Articolul 35 – Gestionarea capacității de pescuit

1.   Flota fiecărui stat membru trebuie să respecte plafoanele pentru capacitatea de pescuit prevăzute în anexa II.

2.   Statele membre pot solicita Comisiei să excludă navele de pescuit care fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile instituit în conformitate cu articolul 27 din plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite în conformitate cu alineatul (1). În acest caz, plafoanele pentru capacitatea de pescuit trebuie recalculate pentru a lua în calcul navele de pescuit care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile.

3.   Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la recalcularea plafoanelor pentru capacitatea de pescuit menționate la alineatele (1) și (2).

Articolul 35 – Gestionarea capacității de pescuit

1.   Flota fiecărui stat membru trebuie să respecte plafoanele pentru capacitatea de pescuit prevăzute în anexa II.

2.   Statele membre pot solicita Comisiei să excludă navele de pescuit care fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile instituit în conformitate cu articolul 27 din plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite în conformitate cu alineatul (1). În acest caz, plafoanele pentru capacitatea de pescuit trebuie recalculate pentru a lua în calcul navele de pescuit care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile.

3.   Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la recalcularea plafoanelor pentru capacitatea de pescuit menționate la alineatele (1) și (2).

Expunere de motive

Flota regiunilor ultraperiferice se caracterizează, în principal, prin nave de mici dimensiuni, destinate în special pescuitului costier, prin caracterul artizanal al acestei activități și prin venituri precare. Noile niveluri de referință propuse, stabilite pe baza situației flotei la 31 decembrie 2010, vor compromite definitiv viabilitatea activității de pescuit în regiunile ultraperiferice.

Amendamentul 33

Articolul 53

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Atribuțiile consiliilor consultative

1.   Consiliile consultative pot:

(a)

prezenta Comisiei sau statului membru în cauză recomandări și sugestii referitoare la gestionarea pescuitului și la acvacultură;

(b)

informa Comisia și statele membre cu privire la problemele referitoare la gestionarea pescuitului și la acvacultură în zona lor de competență;

(c)

contribui, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, la colectarea, furnizarea și analizarea datelor necesare pentru elaborarea măsurilor de conservare.

2.   Comisia și, dacă este cazul, statul membru în cauză trebuie să răspundă într-un termen rezonabil la orice recomandare, sugestie sau informație primită în temeiul alineatului (1).

Atribuțiile consiliilor consultative

1.   Consiliile consultative:

(c)

Comisiei sau statului membru în cauză recomandări și sugestii referitoare la gestionarea pescuitului și la acvacultură;

(

Comisia și statele membre cu privire la problemele referitoare la gestionarea pescuitului și la acvacultură în zona lor de competență;

(

contribui, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, la colectarea, furnizarea și analizarea datelor necesare pentru elaborarea măsurilor de conservare.

2.   Comisia și, dacă este cazul, statul membru în cauză trebuie să răspundă într-un termen rezonabil la orice recomandare, sugestie sau informație primită în temeiul alineatului (1).

Expunere de motive

Trebuie să se încurajeze instituirea unei guvernanțe descentralizate, care ar trebui instaurată în cursul elaborării normelor politicii comune în domeniul pescuitului prin intermediul unei consolidări a nivelului regional atât în etapa elaborării normelor, cât și, în principal, în etapa punerii în aplicare. Consiliile consultative regionale (CCR) ar trebui să joace un rol central în cadrul acestei guvernanțe descentralizate (o mai mare putere de a face propuneri, o mai bună luare în considerare a avizelor lor), ceea ce presupune și o implicare mai puternică a statelor și a diferitelor părți în lucrările lor. Având astfel mai multă legitimitate, CCR vor fi un cadru adecvat pentru angajarea unor discuții conform abordării la nivel de pescărie și vor putea pune în aplicare monitorizări științifice în funcție de mizele regionale. CCR vor trebui însoțite de ajutoare financiare prevăzute în regulamentul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, iar alcătuirea CCR va fi extinsă pentru a cuprinde statele membre și institutele științifice relevante. În cadrul acestui nou sistem, un aviz al CCR „extins” pentru a cuprinde opinia statelor membre și a tuturor părților implicate ar fi adoptat prin consens. Comisia ar prezenta, în cele din urmă, o nouă propunere legiuitorului, luând în considerare avizele exprimate. Dacă este nevoie, CCR vor putea prezenta Comisiei și propuneri de reglementare.

Amendamentul 34

Articolul 54

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

Compoziția, modul de funcționare și finanțarea consiliilor consultative

1.   Consiliile consultative sunt alcătuite din organizații reprezentând operatorii în domeniul pescuitului și din alte grupuri de interese afectate de politica comună în domeniul pescuitului.

2.   Fiecare consiliu consultativ este format dintr-o adunare generală și un comitet executiv și adoptă măsurile necesare pentru organizarea sa și pentru a se asigura transparența și respectarea tuturor opiniilor exprimate.

3.   Consiliile consultative pot solicita asistență financiară din partea Uniunii, în calitate de organisme care urmăresc un obiectiv de interes european general.

4.   Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind alcătuirea și funcționarea consiliilor consultative.

Compoziția, modul de funcționare și finanțarea consiliilor consultative

1.   Consiliile consultative sunt alcătuite din organizații reprezentând operatorii în domeniul pescuitului și din alte grupuri de interese afectate de politica comună în domeniul pescuitului.

2.   Fiecare consiliu consultativ este format dintr-o adunare generală și un comitet executiv și adoptă măsurile necesare pentru organizarea sa și pentru a se asigura transparența și respectarea tuturor opiniilor exprimate.

3.   Consiliile consultative pot solicita asistență financiară din partea Uniunii, în calitate de organisme care urmăresc un obiectiv de interes european general.

4.   Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind alcătuirea și funcționarea consiliilor consultative.

Expunere de motive

Pentru a fi mai eficiente și a avea o mai mare legitimitate, CCR vor trebui extinse astfel încât să cuprindă statele membre și institutele științifice relevante, ceea ce va permite niște dezbateri mai fructuoase și mai utile pentru mizele regionale ale pescăriilor.

COM(2011) 416 final

Amendamentul 35

Articolul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul CoR

(b)

utilizarea optimă a capturilor nedorite de stocuri comerciale, prin:

eliminarea produselor debarcate care nu respectă dimensiunile minime de comercializare menționate la articolul 39 alineatul (2) litera (a) pentru alte utilizări decât consumul uman;

introducerea pe piață a produselor debarcate care respectă dimensiunile minime de comercializate menționate la articolul 39 alineatul (2) litera (a);

distribuirea gratuită a produselor debarcate în scopuri caritabile sau filantropice;

(b)

utilizarea optimă a capturilor nedorite de stocuri comerciale, prin:

eliminarea produselor debarcate care nu respectă dimensiunile minime de comercializare menționate la articolul 39 alineatul (2) litera (a) pentru alte utilizări decât consumul uman;

introducerea pe piață a produselor debarcate care respectă dimensiunile minime de comercializate menționate la articolul 39 alineatul (2) litera (a);

gratuită a produselor debarcate în scopuri caritabile sau filantropice;

Expunere de motive

Există o diferență fundamentală între distribuirea gratuită (caz în care costurile sunt suportate de către organizația de producători) și accesul liber (caz în care costurile pot fi suportate fie de organizația de producători, fie de destinatar).

Bruxelles, 4 mai 2012

Președinta Comitetului Regiunilor

Mercedes BRESSO


(1)  JO L 409, 30.12.2006, p. 11.

(2)  JO L 274, 25.9.1986, p. 1.


Top