EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52010IP0233

Sportul, în special agenții de jucători Rezoluția Parlamentului European din 17 iunie 2010 referitoare la agenții de jucători în sport

JO C 236E, 12.8.2011, p. 99–101 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

12.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 236/99


Joi, 17 iunie 2010
Sportul, în special agenții de jucători

P7_TA(2010)0233

Rezoluția Parlamentului European din 17 iunie 2010 referitoare la agenții de jucători în sport

2011/C 236 E/14

Parlamentul European,

având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul fotbalului profesionist în Europa (1),

având în vedere Rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la Cartea albă a Comisiei Europene privind sportul (2),

având în vedere Cartea albă privind sportul (COM(2007)0391),

având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere hotărârea din 26 ianuarie 2005 a Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene (3),

având în vedere întrebarea din 10 martie 2010 adresată Comisiei privind sportul, în special în ceea ce privește agenții de jucători (O-0032/2010 – B7-0308/2010),

având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

1.

reamintește că, în Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul fotbalului profesionist în Europa, Parlamentul a solicitat Comisiei să sprijine eforturile organismelor de conducere din fotbal de a reglementa activitatea agenților de jucători, dacă este necesar prezentând o propune de directivă privind acest tip de agenți;

2.

salută Studiul privind agenții sportivi din Uniunea Europeană comandat de Comisia Europeană, ale cărui rezultate sunt în prezent disponibile;

3.

este deosebit de preocupat de constatările studiului în ceea ce privește activitățile infracționale desfășurate în sectorul sportului, citând cazuri în care sportul este afectat de crima organizată și în care există legături cu activitățile agenților de jucători; consideră că această activitate aduce prejudicii imaginii sportului, integrității sale, precum și, în ultimă instanță, rolului sportului în societate;

4.

ia notă de constatarea studiului conform căreia agenții sportivi joacă un rol central în fluxurile financiare care adesea nu sunt transparente și care îi fac astfel susceptibili de activități ilegale; salută inițiativele unor cluburi și organisme de conducere de a mări transparența tranzacțiilor financiare;

5.

observă că studiul subliniază opacitatea inerentă a sistemului de transferuri, în special în cazul sporturilor de echipă, care stimulează activități ilegale în care sunt implicați agenți, cluburi sportive și jucători;

6.

subliniază vulnerabilitatea deosebită a tinerilor jucători și riscul ca aceștia să devină victime ale traficului de persoane;

7.

subliniază responsabilitatea specifică a agenților de jucători și a cluburilor în special față de tinerii jucători și, prin urmare, solicită ambelor părți să își asume această responsabilitate, mai ales în ceea ce privește educația și formarea profesională a tinerilor jucători;

8.

subliniază faptul că studiul a constatat că reglementarea activității agenților de către federațiile sportive vizează în principal controlul accesului la această profesie și modul de exercitarea a acesteia, dar că aceste organisme au numai competențe limitate de supraveghere și de sancționare, întrucât nu dispun de mijloace de control sau de acțiune directă față de agenții sportivi care nu sunt înregistrați pe lângă ele și nici nu sunt autorizate să impună sancțiuni civile sau penale;

9.

este de acord cu organismele de conducere din sport și cu părțile interesate din acest domeniu că trebuie luate măsuri pentru a soluționa problemele legate de integritatea și credibilitatea sportului și a actorilor din acest sector;

10.

consideră că eliminarea actualului sistem al FIFA de licențiere a agenților de jucători fără a crea un sistem alternativ solid nu este modul potrivit de abordare a problemelor legate de activitatea agenților de jucători în fotbal;

11.

salută eforturile organismelor de conducere din sport de a instaura o mai mare transparență și supraveghere a fluxurilor financiare;

12.

solicită Consiliului să își intensifice eforturile de coordonare în combaterea activităților infracționale legate de activitățile agenților, inclusiv spălarea de bani, aranjarea meciurilor și traficul de persoane;

13.

face trimitere la hotărârea din cauza T-193/02 menționată anterior, în care Tribunalul a statuat că, în principiu, reglementarea activității agenților de jucători care reprezintă un control al unei activități economice și afectează libertățile fundamentale se încadrează în sfera de competențe a autorităților publice;

14.

reamintește că, în aceeași hotărâre, Tribunalul a recunoscut că federații precum FIFA au dreptul de a reglementa profesia de agent în măsura în care obiectivul reglementării este de a îmbunătăți standardele profesionale și etice ale activității agenților în vederea protejării jucătorilor și cu condiția ca reglementarea să nu fie de natură anticoncurențială; reamintește că, din punct de vedere colectiv, agenții nu sunt organizați la nivel profesional și că această profesie face obiectul unei reglementări foarte limitate la nivelul statelor membre;

15.

își exprimă convingerea că, în contextul unor activități transfrontaliere și al unor reglementări naționale diferite aplicabile în sport, eficacitatea controlului și aplicarea sancțiunilor pot fi abordate numai prin eforturi comune ale organismelor de conducere din sport și ale autorităților publice;

16.

constată că, în timp ce activitățile agenților sunt reglementate pe scară largă la nivel internațional și național de către organismele sportive în anumite discipline, foarte puține state membre au adoptat legi specifice referitoare la agenții sportivi;

17.

consideră că, având în vedere diversitatea derutantă a reglementărilor aplicabile activităților agenților sportivi, este necesară o abordare coerentă la nivelul UE pentru a evita lacunele cauzate de reglementări neclare și pentru a asigura o monitorizare și un control adecvat al activităților agenților;

18.

își reiterează solicitarea referitoare la o inițiativă a UE privind activitățile agenților de jucători, care ar trebui să vizeze:

standarde și criterii de examinare stricte, pe care să le respecte oricine dorește să practice meseria de agent de jucători;

transparența tranzacțiilor efectuate de agenți;

interzicerea remunerării agenților de jucători în legătură cu transferurile de minori;

standarde minime armonizate privind contractele agenților;

un sistem disciplinar și de monitorizare eficient;

crearea la nivel european a unui sistem de acordare a licențelor pentru agenți și a unui registru al agenților;

eliminarea „dublei reprezentări”;

o remunerație progresivă, condiționată de îndeplinirea contractului;

19.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene.


(1)  JO C 27 E, 31.1.2008, p. 232.

(2)  JO C 271 E, 12.11.2009, p. 51.

(3)  Cauza T-193/02, Laurent Piau/Comisia, Rec., 2005, p. I-29.


Top