12.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 236/41

A.

întrucât Comisia Europeană a informat în comunicarea sa intitulată „Revizuirea politicii comunitare în materie de inovare într-o lume în schimbare”că va exista o strategie de inovare revizuită sub forma unui plan de acțiune;

B.

întrucât această strategie de inovare viitoare trebuie să fie strâns legată de strategia UE pentru anul 2020;

C.

întrucât în comunicarea sa intitulată „Deplasarea frontierelor TIC – o strategie pentru cercetare în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente în Europa”, Comisia a anunțat o nouă strategie pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente, cu lansarea de inițiative-pilot;

D.

întrucât, în cadrul elaborării unei politici europene în domeniul inovației, trebuie luate în considerare toate cele trei aspecte ale triunghiului cunoașterii: cercetare, inovație și educație;

E.

întrucât capacitatea de inovare a întreprinderilor depinde în mare măsură de accesul la fonduri suficiente, iar impasul în care se află acordarea de credite, determinat de actuala criză economică, amenință să reducă drastic puterea de inovare a acestora, îndeosebi în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri);

F.

întrucât inovarea este esențială pentru a răspunde cu succes principalelor provocări societale și legate de mediu actuale ale UE și pentru a realiza obiectivele sale politice strategice, în domenii precum promovarea spiritului întreprinzător, competitivitatea, schimbările climatice, crearea de locuri de muncă, schimbările demografice și o societate care să nu excludă pe nimeni;

G.

întrucât Uniunea Europeană nu își va îndeplini obiectivele în domeniul energiei și climei pentru 2020, în special obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 %, cel de a crește eficiența energetică cu 20 % și cel de a atinge o cotă de cel puțin 20 % în cazul energiei produse din surse regenerabile, dacă nu va accelera dezvoltarea și aplicarea pe scară largă a tehnologiilor energetice ecologice, sustenabile și eficiente; întrucât viitoarea strategie în domeniul inovării ar trebui să integreze pe deplin această dimensiune;

H.

întrucât cercetarea în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (precum tehnologiile cuantice, tehnologiile TIC inspirate din biologie și nanotehnologiile) reprezintă un imbold pentru inovare datorită impactului său asupra competitivității pe termen lung, creând zone complet noi de activitate economică și încurajând, totodată, noi industrii și IMM-uri din domeniul high-tech;

I.

întrucât promovarea și dezvoltarea tehnologiilor durabile sunt indispensabile nu numai în vederea atingerii obiectivelor UE privind schimbările climatice și energia, ci pot aduce beneficii considerabile acesteia prin crearea de locuri de muncă și prin creștere economică;

J.

întrucât distribuirea inechitabilă a resurselor limitate poate împiedica inovarea; întrucât politica UE privind materiile prime ar trebui să țină seama de principalele provocări referitoare la asigurarea unui acces echitabil;

K.

întrucât, în perioade în care resursele sunt tot mai puține, promovarea tehnologiilor sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic va spori securitatea aprovizionării cu energie a UE;

L.

întrucât schimbările demografice vor constitui una din provocările esențiale ale viitorului, care necesită, printre altele, noi soluții tehnologice;

M.

întrucât, în sectoarele industriale în care deține o bună poziție concurențială și poate asigura condiții concurențiale echitabile la nivel global, UE trebuie să-și unească forțele și să-și potențeze atuurile,

1.

consideră că există oportunități pentru legături mai strânse între cercetare și inovare în Europa; solicită Comisiei și statelor membre să adopte o abordare integrată față de știință și inovare;

2.

precizează Comisiei Europene că viitoarea politică de inovare a UE trebuie să fie una vastă și să cuprindă, în esență, toate tipurile de inovații, nu numai inovațiile tehnologice (inovații de produse și procese), ci și cele administrative, organizatorice sau sociale și din domeniul muncii, inclusiv noi modele de afaceri și servicii inovatoare, ținând cont, totodată, de celelalte două laturi ale triunghiului cunoașterii (cercetarea și educația);

3.

subliniază că inovarea reprezintă în primul rând soluții noi care răspund necesităților consumatorilor și ale pieței; invită Comisia, prin urmare, să asigure o mai bună recunoaștere a caracterului prioritar al solicitărilor consumatorilor ca forță motrice a inovării; subliniază faptul că, în vederea contracarării apariției unor noi forme de inegalități sociale, este necesar ca, în viitor, inovațiile să nu mai fie evaluate doar în raport cu avantajele ecologice și economice pe care le presupun, ci și prin prisma valorii sociale adăugate ale acestora;

4.

subliniază că sprijinirea antreprenorilor, în calitate de promotori ai inovării în Europa, este o condiție prealabilă necesară pentru funcționarea eficientă a unei pieței interne competitive, bazate pe eliminarea barierelor comerciale și pe un nivel înalt de protecție a consumatorilor și de coeziune socială;

5.

solicită Comisiei să fixeze repere ambițioase în domeniul inovării, concentrându-se asupra marilor provocări societale și să pună capăt actualei fragmentări, manifestate prin inițiative europene diferite;

6.

susține ferm constatarea Comisiei, conform căreia tehnologiile generice esențiale și cercetarea în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente reprezintă o condiție prealabilă indispensabilă pentru creșterea sustenabilă a competitivității UE la nivel global; se alătură Comisiei, invitând statele membre să ajungă la un acord privind importanța utilizării tehnologiilor generice esențiale în UE; subliniază, în această privință, că (i) tehnologiile generice esențiale, cum ar fi micro- și nanoelectronica, fotonica, bio- și nanotehnologia, (ii) noile materiale utilizate, precum și (iii) tehnologiile noi și cele viitoare dețin, în acest context, un mare potențial pentru inovare și pot contribui la tranziția spre o economie bazată pe cunoaștere și cu emisii reduse de dioxid de carbon;

7.

evidențiază faptul că inovația trebuie să se axeze pe individ și salută eforturile de intensificare a dialogului între universități și mediul de afaceri, care contribuie substanțial la promovarea cercetării și inovării, precum și la utilizarea mai eficace a cunoștințelor diseminate de către sectorul privat în universități și la îmbogățirea materialului curricular academic în concordanță cu cerințele sociale și economice actuale;

8.

subliniază necesitatea identificării tehnologiilor generice esențiale actuale și a tehnologiilor noi și viitoare, în colaborare cu mediul de afaceri, la nivel local, regional și național, inclusiv cu IMM-urile, ținându-se seama, în același timp, de obiectivele regionale de politică economică; solicită UE să se asigure că se ține seama de contribuția Grupului propus de experți la nivel înalt la identificarea, ratificarea și implementarea de măsuri concrete pe termen scurt, mediu și lung de susținere a tehnologiilor respective;

9.

salută aceste măsuri de politică inovatoare, care completează strategiile industriale naționale și comunitare, având o dimensiune transsectorială, și îndeamnă Comisia să continue acest demers;

10.

solicită Comisiei și statelor membre să combine implementarea rețelelor digitale de ultimă generație și a rețelelor inteligente cu activitățile inovatoare, pentru a profita la maximum de pe urma acestora; în acest context, subliniază că trebuie să se prevadă o finanțare suficientă, inclusiv prin fondurile structurale;

11.

evidențiază faptul că investițiile în rețelele online de mare viteză și răspândirea mai vastă a internetului în bandă largă sunt condiții de bază pentru o difuzare mai intensă și mai eficientă a realizărilor inovatoare, contribuind, astfel, la reducerea discrepanțelor între regiunile UE în ceea ce privește inovarea;

12.

solicită Comisiei și statelor membre să consolideze politicile de convergență în domeniul inovării pentru a reduce diferențele între statele membre;

13.

susține inițiativa unui „Act european pentru inovare”, aflat în curs de elaborare de către Comisie, pentru a acționa în direcția unei strategii mai coerente în domeniul inovării;

14.

subliniază importanța inovațiilor ecologice și a inițiativei în domenii nepoluante, care pot juca un rol major în corelarea politicii în domeniul inovării cu sectoare de importanță capitală pentru UE, având ca rezultat avantaje comparative semnificative pentru economia europeană;

15.

subliniază rolul important al eco-inovațiilor, în special în contextul creșterii eficienței resurselor;

16.

subliniază importanța rolului pe care grupurile de inovare îl vor juca pentru viitorul politicii de inovare a UE și subliniază potențialul reprezentat îndeosebi de grupurile de cunoaștere; salută crearea de centre speciale de inovare și inițiativă în jurul universităților, a institutelor de cercetare și a parcurilor științifice și tehnologice; solicită să se ia în considerare posibilitățile de creare a unui cadru uniform simplificat de finanțare și operațional pentru noile centre de inovare;

17.

subliniază că grupurile existente, inclusiv cu rol de lider la nivel mondial în anumite domenii, trebuie să se dezvolte în continuare prin intermediul unor acțiuni concertate ale UE, ale statelor membre și ale regiunilor, astfel încât acestea să-și păstreze și să-și consolideze rolul;

18.

subliniază, în acest context, că fundamentul oricărei măsuri privind grupurile de inovare trebuie să țină seama de nevoile întreprinderilor, inclusiv ale IMM-urilor și în special ale IMM-urilor inovatoare, dat fiind că inovațiile joacă un rol cheie în promovarea spiritului întreprinzător;

19.

invită actorii relevanți la nivel național și la nivelul UE să îmbunătățească cadrul de reglementare pentru colaborarea transfrontalieră a grupurilor;

20.

subliniază că IMM-urile au un rol esențial, în calitate atât de parteneri în cadrul lanțurilor de valori, cât și de furnizori independenți de produse inovatoare;

21.

solicită consolidarea atitudinii europene în privința finanțării inovațiilor pentru a preveni actuala fragmentare și abordare pe termen scurt; consideră că un element indispensabil dezvoltării inovațiilor îl constituie alocarea de resurse financiare adecvate și că, prin urmare, bugetul UE pentru inovare ar trebui să fie majorat considerabil; solicită reflectarea acestui aspect în cadrul revizuirii cadrului financiar actual și în contextul planificărilor din cadrul perspectivelor financiare pentru intervalul 2014 – 2020; subliniază, în această privință, faptul că în același timp ar trebui revizuite normele aferente eligibilității pentru finanțarea cercetării și dezvoltării (C&D) în cazul C&D preindustriale și/sau experimentale; invită statele membre să își majoreze finanțarea pentru C&D, cu scopul de a îndeplini obiectivul stabilit la Barcelona în 2002 privind cheltuirea unui procent de 3 % din PIB pe activități de C&D până în 2010; subliniază importanța finanțării cercetării și inovării pe timp de criză economică, întrucât acest lucru va stimula crearea de locuri de muncă pe termen lung; subliniază necesitatea de a aloca o mai mare parte a fondurilor destinate C&D pentru inovare;

22.

consideră că cheltuielile UE pentru cercetare și inovare trebuie să se concentreze asupra obiectivelor precum acordarea de stimulente pentru aplicarea în mediul de afaceri a descoperirilor cercetătorilor, precum și informarea mai cuprinzătoare în legătură cu sursele și posibilitățile de finanțare; subliniază importanța menținerii transparenței și a egalității de șanse în ceea ce privește accesul la fonduri pe baza licitațiilor deschise pentru proiecte de cercetare; solicită Comisiei și statelor membre să utilizeze fondurile structurale pentru a stimula inovațiile pe scară largă; subliniază nevoia de a dezvolta sisteme de finanțare a inovării sociale, punând un mai mare accent pe beneficiile sociale;

23.

subliniază că, pe lângă creșterea finanțării, este decisivă atingerea unei mase critice; recomandă utilizarea procedurii de achiziții publice în acest scop și subliniază, îndeosebi, că finanțarea trebuie să fie direcționată către domeniile în care efectul de levier este cel mai mare, ca, de exemplu, tehnologiile generice și inițiativele pilot pentru tehnologii emergente și viitoare, pentru a crea valoare adăugată pentru Europa; subliniază, în acest context, necesitatea de a valorifica sinergiile dintre programele-cadru pentru cercetare și inovare și fondurile structurale; subliniază, în această privință, faptul că diferitele organisme de administrare a PC7, PCI și a fondurilor structurale trebuie să fie conștiente de posibilitățile oferite de fiecare dintre aceste instrumente; regretă faptul că oportunitățile legate de sinergiile existente în finanțare nu sunt încă bine cunoscute; solicită regiunilor și statelor membre să-și intensifice eforturile de ameliorare a comunicării în acest sens;

24.

salută înființarea Institutul European de Inovare și Tehnologie (IEIT) care a fost creat pentru a stimula și a produce inovații de prim-plan la nivel mondial, reunind reprezentanți din învățământul superior, cercetare și mediul de afaceri în jurul unui scop comun; subliniază contribuția majoră pe care o poate aduce IEIT în oferirea de stimulente pentru programele de inovare și rolul important pe care îl poate juca în acest context; îndeamnă Comisia să întocmească bugetul IEIT astfel încât să se asigure că fondurile alocate, împreună cu fondurile din alte surse, pot să atingă masa critică necesară pentru a aborda și a cerceta provocările esențiale cu care se confruntă societățile UE;

25.

subliniază necesitatea unor orientări pentru a garanta alocarea competitivă și utilizarea promptă a finanțărilor și introducerea unui sistem de recompensare a proiectelor cu impact major imediat asupra economiei;

26.

subliniază că Europa ar trebui să se afle în avangarda dezvoltării tehnologiilor internet și a aplicațiilor TIC cu emisii reduse de dioxid de carbon; propune dublarea bugetului UE afectat cercetării în domeniul TIC în următoarea perspectivă financiară;

27.

subliniază că politica de inovare ar trebui să fie coordonată cu alte politici naționale și ale UE (inclusiv cu politica industrială, de mediu și privind drepturile consumatorilor), ținând seama de faptul că abordările identificate ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a fi adaptate la diferite circumstanțe naționale și regionale;

28.

își exprimă regretul cu privire la faptul că eforturile de simplificare a instrumentelor UE în materie de inovare și cercetare nu s-au soldat cu succes și că procedurile respective rămân în continuare mult prea complexe și necesită mult timp, fapt care împiedică, în special, participarea IMM-urilor la aceste programe;

29.

consideră că, în sensul accesibilității și transparenței, trebuie evitate suprapunerile și repetările programelor de finanțare, cauzate de coordonarea deficitară a diferitelor niveluri de acțiune; solicită Comisiei să cerceteze dacă instrumentele UE de ajutor pentru IMM-uri ar putea fi pe viitor combinate sub tutela unei direcții generale, precum DG Întreprinderi; consideră că acest lucru ar înlesni conceperea lor și ar oferi potențialilor beneficiari posibilitatea de a se adresa unui singur interlocutor;

30.

invită, de asemenea, Comisia să asigure că cadrul de reglementare al UE sprijină inovarea și nu constituie o barieră în calea schimbării, precum și că există o colaborare efectivă între serviciile interne și direcțiile generale ale Comisiei Europene implicate, cu ajutorul unei structuri precum cea a grupului de lucru avut în vedere, pentru a acorda atenție sporită în mod constant chestiunilor legate de inovare; insistă asupra faptului că acest lucru ar trebui să ducă la instrumente UE mai puțin fragmentate în domeniul politicii în materie de inovare;

31.

în mod similar, solicită statelor membre să coordoneze în mod eficient inițiativele organismelor naționale competente;

32.

constată că eforturile comune ale actorilor UE ar trebui să aibă ca obiectiv crearea unei punți între cercetare și inovare, precum și între o piață matură și comercializarea de produse; subliniază că pentru programele cadru sunt necesare interfețe unul către celălalt sau posibilitatea conectării interprograme între măsurile în materie de cercetare și inovare;

33.

solicită Comisiei să elaboreze noi indicatori de inovare care să fie mai adecvați economiilor serviciilor bazate din ce în ce mai mult pe cunoaștere și să să-i adapteze pe cei existenți, astfel încât grila europeană în domeniul inovării să nu ofere doar o analiză comparativă a capacității de inovare a statelor membre, ci să și poată identifica atât punctele forte și realizările, cât și punctele slabe ale măsurilor UE în materie de inovare;

34.

subliniază importanța unei informări mai cuprinzătoare în legătură cu canalele și sursele adecvate de finanțare, precum și importanța unor date fiabile în legătură cu formele alternative de finanțare, precum contractele de licență, pentru a stimula dorința întreprinderilor de a investi;

35.

subliniază faptul că, în afară de finanțarea publică, trebuie încurajată și mai mult finanțarea privată;

36.

subliniază importanța unei mai buna armonizări a accesului la fonduri UE pentru toți participanții pentru a ameliora participarea IMM-urilor în cadrul structurilor de guvernanță și la activitățile din cadrul inițiativelor tehnologice comune;

37.

invită Comisia Europeană să prezinte, pe baza planului de acțiune pentru inovare, instrumente concrete în vederea îmbunătățirii accesului la finanțare pentru întreprinderile inovatoare; subliniază necesitatea luării în considerare a diferențelor existente în privința necesității de finanțare și a intensității inovării în cadrul diferitelor etape de existență a unei companii (înființare și creștere);

38.

subliniază necesitatea îndeplinirii condițiilor pentru o mai bună disponibilitate a capitalului de risc, luând în considerare necesitățile IMM-urilor, precum și cea a extinderii mecanismelor de finanțare prin partajarea riscurilor (Risk Sharing Finance Facility - RSFF) ale BEI; solicită Comisiei să cerceteze măsurile ce pot fi luate pentru a realiza un mecanism de partajare a riscului acceptabil pentru toți actorii implicați și să stimuleze astfel investițiile private în domeniul inovării;

39.

invită actorii relevanți la nivel național și comunitar să dezvolte instrumentele adecvate de finanțare a IMM-urilor, precum micro-creditele, capitalul mixt pentru tinerii dornici să investească în întreprinderi inovatoare, investitori binevoitori dornici să sponsorizeze proiectele de afaceri ale tinerilor cercetători, împrumuturile și garanțiile, și să acorde stimulente fiscale, financiare, economice și administrative pentru investiții, întrucât acest lucru ar reduce riscul relocării societăților din cauza unui cadru de reglementare nefavorabil în ceea ce privește ajutorul de stat și ar motiva societățile să angajeze resurse umane pentru activități de cercetare și inovare, asigurând astfel dezvoltarea de noi produse și servicii;

40.

subliniază importanța alocării unui minim de fonduri pentru IMM-uri prin licitațiile deschise publicate în cadrul inițiativelor de cercetare și inovare, pe baza aceluiași angajament adoptat pentru PC7 (15 % dintre resursele programului de cooperare);

41.

invită Comisia Europeană să adapteze normele comunitare existente referitoare la ajutoarele de stat la principiile pieței unice, astfel încât să poată fi sprijinite investițiile în noi tehnologii absolut necesare, pentru a garanta astfel competitivitatea pe termen lung a UE și un mediu concurențial echitabil; îndeamnă, în special Consiliul și Comisia să țină seama de tehnologiile generice esențiale atunci când revizuiesc normele UE privind de ajutorul de stat, dând astfel statelor membre posibilitatea de a crea sisteme naționale de stimulare care să promoveze tehnologiile generice esențiale;

42.

subliniază importanța inițiativelor tehnologice comune (ITC) care îndeplinesc anumite criterii legate de mărime și structurile de conducere și importanța efectuării unui studiu periodic de impact pentru ITC aprobate în ceea ce privește contribuția acestora la competitivitatea industriei europene;

43.

salută, în acest context, decizia conform căreia cadrul comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare va fi revizuit în 2010;

44.

consideră că o promovare mai bună a inovării trebuie să fie însoțită permanent de o simplificare a birocrației în favoarea solicitanților; invită Comisia să elimine birocrația prin regândirea proceselor programului - cadru și prin crearea unui comitet al utilizatorilor;

45.

invită organismele UE relevante să îmbunătățească, mai ales în ceea ce privește IMM-urile, condițiile-cadru în ceea ce privește protecția proprietății intelectuale, în special brevetele, costul, precum și calitatea acestora, fiind un factor cheie în inovare;

46.

își exprimă regretul, în acest context, cu privire la lipsa în UE a unei adevărate piețe interne a inovațiilor și invită Comisia și statele membre să își coordoneze eforturile în acest domeniu, în special în ceea ce privește un acord prompt referitor la brevetul comunitar și un sistem jurisdicțional unic în materie de brevete și subliniază importanța standardizării în dezvoltarea unor produse inovatoare;

47.

recomandă promovarea politicilor moderne în domeniul inovării precum punerea în comun a brevetelor, platforme comune de brevete și licențele cu drepturi depline;

48.

subliniază, în acest context, importanța conceperii unui brevet comunitar favorabil IMM-urilor, în acord cu politicile Uniunii privind inovarea, pentru economia europeană;

49.

constată utilizarea tot mai accentuată a brevetelor ca garanție pentru împrumuturi, în condițiile în care băncile de multe ori nu dispun de cunoștințele tehnice necesare pentru a evalua corect valoarea brevetelor; solicită deci Comisiei să cerceteze dacă UE ar trebui să ofere sprijin pentru elaborarea de standarde de evaluare;

50.

subliniază importanța programelor de încurajare a IMM-urilor în direcția utilizării progreselor tehnologice și a echipelor de cercetători;

51.

subliniază faptul că cele trei laturi ale triunghiului cunoașterii – educație, cercetare și inovare – nu ar trebui separate; în acest scop, solicită să nu se reducă investițiile în formare și formare continuă pentru personalul calificat, întrucât aceste investiție sunt extrem de importante, dat fiind impactul capacității de inovare asupra competitivității UE; subliniază necesitatea de a crea un mediu cât mai atractiv pentru cercetătorii și pentru personalul lor specializat în ceea ce privește mobilitatea acestora, astfel încât UE să își poate păstra cercetătorii în condițiile concurenței mondiale; subliniază faptul că aceste măsuri trebuie însoțite de îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru femeile cercetător;

52.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.