ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene
L 410
Ediţia în limba română
Legislaţie
Anul 64
18 noiembrie 2021
|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410 |
|
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 64 |
|
|
|
Rectificări |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
||
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2021/2009 AL COMISIEI
din 12 noiembrie 2021
de stabilire a încetării activităților de pescuit de mihalț-de-mare în apele Regatului Unit și în apele internaționale din zonele 1 și 2 pentru navele care arborează pavilionul Franței
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), în special articolul 36 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2021/92 al Consiliului (2) stabilește cote pentru 2021. |
|
(2) |
Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul de mihalț-de-mare din apele Regatului Unit și apele internaționale din zonele 1 și 2 efectuate de către nave care arborează pavilionul Franței sau care sunt înmatriculate în acest stat membru au epuizat cota alocată pentru 2021. |
|
(3) |
Prin urmare, este necesară interzicerea anumitor activități de pescuit care vizează acest stoc, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Epuizarea cotei
Cota de pescuit alocată Franței pentru stocul de mihalț-de-mare din apele Regatului Unit și apele internaționale din zonele 1 și 2 pentru 2021, menționată în anexă, se consideră epuizată începând cu data stabilită în anexa respectivă.
Articolul 2
Interdicții
(1) Activitățile de pescuit care vizează stocul menționat la articolul 1 efectuate de nave care arborează pavilionul Franței sau care sunt înmatriculate în acest stat membru sunt interzise începând cu data stabilită în anexă. Mai precis, se interzice localizarea peștelui, precum și lansarea, instalarea sau ridicarea unei unelte de pescuit în vederea pescuitului din stocul respectiv.
(2) Transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la bord, transferul, plasarea în cuști, îngrășarea și debarcarea peștelui și a produselor pescărești provenind din stocul susmenționat, capturate de navele respective, rămân autorizate pentru capturile efectuate înainte de această dată.
(3) Capturile neintenționate de specii din stocul susmenționat, efectuate de navele respective, trebuie să fie aduse și păstrate la bordul navelor de pescuit, înregistrate, debarcate și deduse din cotele alocate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3).
Articolul 3
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 noiembrie 2021.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Virginijus SINKEVIČIUS
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) 2021/92 al Consiliului din 28 ianuarie 2021 de stabilire, pentru anul 2021, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia (JO L 31, 29.1.2021, p. 31).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
ANEXĂ
|
Nr. |
19/TQ92 |
|
Stat membru |
Franța |
|
Stoc |
LIN/1/2. |
|
Specie |
Mihalț-de-mare (Molva molva) |
|
Zonă |
Apele Regatului Unit și apele internaționale din zonele 1 și 2 |
|
Data încetării activităților |
22.10.2021 |
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/4 |
REGULAMENTUL (UE) 2021/2010 AL COMISIEI
din 17 noiembrie 2021
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile referitoare la pesticide, în legătură cu lista de substanțe active
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (1), în special articolul 5 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 stabilește un cadru comun pentru producerea de statistici europene comparabile referitoare la comercializarea și utilizarea pesticidelor. |
|
(2) |
Comisia trebuie să adapteze, în mod regulat și cel puțin la fiecare cinci ani, lista substanțelor incluse și clasificarea acestora în categorii de produse și clase chimice, astfel cum este stabilit în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009. Întrucât aceasta din urmă a fost actualizată ultima dată în 2017 prin Regulamentul (UE) 2017/269 al Comisiei (2), este necesar să se actualizeze lista anexată la respectivul regulament pentru a acoperi perioada 2021-2024. |
|
(3) |
Având în vedere numărul de substanțe vizate și complexitatea procesului de identificare și clasificare a compușilor relevanți, este dificil pentru autoritățile naționale de statistică să dobândească gama de instrumente de care au nevoie pentru colectarea de informații privind utilizarea și introducerea pe piață a pesticidelor. Prin urmare, trebuie incluse numai substanțele cărora li s-a alocat un număr de identificare de către una sau amândouă instituțiile majore, recunoscute la nivel internațional, care înregistrează compușii chimici și pesticidele, și anume Chemical Abstracts Service al American Chemical Society (Societatea Americană de Chimie) și Collaborative International Pesticides Analytical Council (Comisia internațională pentru metodele de analiză a pesticidelor). |
|
(4) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European instituit prin articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (3), |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 noiembrie 2021.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 324, 10.12.2009, p. 1.
(2) Regulamentul (UE) 2017/269 al Comisiei din 16 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile referitoare la pesticide, în legătură cu lista de substanțe active (JO L 40, 17.2.2017, p. 4).
(3) Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
ANEXĂ
„ANEXA III
CLASIFICARE ARMONIZATĂ A SUBSTANȚELOR
|
Grupe majore |
Categorii de produse |
Cod |
Clasă chimică |
Denumiri comune ale substanțelor Nomenclatura comună |
CAS (1) |
CIPAC (2) |
||
|
Pesticide introduse pe piață, total |
|
PPM_TOT |
|
|
|
|
||
|
|
Pesticide introduse pe piață pentru utilizatorii profesioniști (3) |
PPM_PU |
|
|
|
|
||
|
|
|
PPM_AGRI |
|
|
|
|
||
|
|
|
PPM_FORE |
|
|
|
|
||
|
|
|
PPM_AMU |
|
|
|
|
||
|
|
|
PPM_STOR |
|
|
|
|
||
|
Pesticide introduse pe piață în conformitate cu articolele 22 și 24 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7) |
|
|
|
|
|
|
||
|
|
Grupa 1 - Substanțe active cu risc redus în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) 1107/2009 (8) |
GRP1 |
|
|
|
|
||
|
|
Grupa 3 - Substanțe susceptibile de înlocuire în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (CE) 1107/2009 (9) |
GRP3 |
|
|
|
|
||
|
Pesticide introduse pe piață, grupe și categorii definite în anexa IV la Directiva 2009/128/CE |
|
|
|
|
|
|
||
|
|
Grupa 2 - Substanțe active aprobate sau considerate a fi aprobate în temeiul Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care nu se încadrează în alte categorii și care sunt enumerate în părțile A și B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (10) |
GRP2 |
|
|
|
|
||
|
|
Grupa 4 - Substanțe active care nu sunt aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și care, prin urmare, nu sunt enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 |
GRP4 |
|
|
|
|
||
|
|
Categoria A și C: Substanțe active nechimice |
CAT_A_C |
|
|
|
|
||
|
|
Categoria B, D, E, F: Substanțe active chimice |
CAT_B_D-F |
|
|
|
|
||
|
Fungicide și bactericide |
|
PES_F |
|
|
|
|
||
|
|
Fungicide anorganice |
F01 |
|
|
|
|
||
|
|
|
F01_01 |
COMPUȘI AI CUPRULUI |
|
|
|
||
|
|
|
F01_01_01 |
|
AMESTEC DE BORDEAUX |
8011-63-0 |
44.604 |
||
|
|
|
F01_01_02 |
|
HIDROXID DE CUPRU |
20427-59-2 |
44.305 |
||
|
|
|
F01_01_03 |
|
OXID DE CUPRU (I) |
1317-39-1 |
44.603 |
||
|
|
|
F01_01_04 |
|
OXICLORURĂ DE CUPRU |
1332-65-6 1332-40-7 |
44.602 |
||
|
|
|
F01_01_05 |
|
SULFAT DE CUPRU TRIBAZIC |
12527-76-3 |
44.306 |
||
|
|
|
F01_01_06 |
|
ALTE SĂRURI DE CUPRU N.C.A. |
|
|
||
|
|
|
F01_02 |
SULF ANORGANIC |
|
|
|
||
|
|
|
F01_02_01 |
|
SULF |
7704-34-9 |
18 |
||
|
|
|
F01_99 |
ALTE FUNGICIDE ANORGANICE |
|
|
|
||
|
|
|
F01_99_01 |
|
POLISULFURĂ DE CALCIU |
1344-81-6 |
17 |
||
|
|
|
F01_99_02 |
|
IODURĂ DE POTASIU |
7681-11-0 |
773 |
||
|
|
|
F01_99_03 |
|
FOSFONAȚI DE POTASIU (CUNOSCUȚI ANTERIOR SUB DENUMIREA DE FOSFIT DE POTASIU) |
13977-65-6 13492-26-7 |
756 |
||
|
|
|
F01_99_04 |
|
TIOCIANAT DE POTASIU |
333-20-0 |
772 |
||
|
|
|
F01_99_06 |
|
FOSFONAT DE DISODIU |
13708-85-5 |
808 |
||
|
|
|
F01_99_07 |
|
BICARBONAT DE POTASIU |
298-14-6 |
853 |
||
|
|
|
F01_99_08 |
|
BICARBONAT DE SODIU |
144-55-8 |
|
||
|
|
|
F01_99_99 |
|
ALTE FUNGICIDE ANORGANICE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Fungicide pe bază de carbamați și ditiocarbamați |
F02 |
|
|
|
|
||
|
|
|
F02_01 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBANILAT |
|
|
|
||
|
|
|
F02_01_01 |
|
DIETOFENCARB |
87130-20-9 |
513 |
||
|
|
|
F02_02 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAT |
|
|
|
||
|
|
|
F02_02_01 |
|
BENTIAVALICARB |
413615-35-7 |
744 |
||
|
|
|
F02_02_02 |
|
IPROVALICARB |
140923-17-7 |
620 |
||
|
|
|
F02_02_03 |
|
PROPAMOCARB |
24579-73-5 |
399 |
||
|
|
|
F02_03 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE DITIOCARBAMAT |
|
|
|
||
|
|
|
F02_03_01 |
|
MANCOZEB |
8018-01-7 |
34 |
||
|
|
|
F02_03_02 |
|
MANEB |
12427-38-2 |
61 |
||
|
|
|
F02_03_03 |
|
METIRAM |
9006-42-2 |
478 |
||
|
|
|
F02_03_04 |
|
PROPINEB |
12071-83-9 |
177 |
||
|
|
|
F02_03_05 |
|
TIRAM |
137-26-8 |
24 |
||
|
|
|
F02_03_06 |
|
ZIRAM |
137-30-4 |
31 |
||
|
|
|
F02_99 |
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAT ȘI DITIOCARBAMAT |
|
|
|
||
|
|
|
F02_99_99 |
|
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAT ȘI DITIOCARBAMAT N.C.A. |
|
|
||
|
|
Fungicide pe bază de benzimidazoli |
F03 |
|
|
|
|
||
|
|
|
F03_01 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE BENZIMIDAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
F03_01_01 |
|
CARBENDAZIM |
10605-21-7 |
263 |
||
|
|
|
F03_01_02 |
|
FUBERIDAZOL |
3878-19-1 |
525 |
||
|
|
|
F03_01_03 |
|
TIABENDAZOL |
148-79-8 |
323 |
||
|
|
|
F03_01_04 |
|
TIOFANAT-METIL |
23564-05-8 |
262 |
||
|
|
|
F03_99 |
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE BENZIMIDAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
F03_99_99 |
|
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE BENZIMIDAZOL N.C.A. |
|
|
||
|
|
Fungicide pe bază de imidazoli și triazoli |
F04 |
|
|
|
|
||
|
|
|
F04_01 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE CONAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
F04_01_01 |
|
BITERTANOL |
55179-31-2 |
386 |
||
|
|
|
F04_01_02 |
|
BROMUCONAZOL |
116255-48-2 |
680 |
||
|
|
|
F04_01_03 |
|
CIPROCONAZOL |
94361-06-5 |
600 |
||
|
|
|
F04_01_04 |
|
DIFENOCONAZOL |
119446-68-3 |
687 |
||
|
|
|
F04_01_05 |
|
EPOXICONAZOL |
106325-08-0 |
609 |
||
|
|
|
F04_01_06 |
|
ETRIDIAZOL |
2593-15-9 |
518 |
||
|
|
|
F04_01_07 |
|
FENBUCONAZOL |
114369-43-6 |
694 |
||
|
|
|
F04_01_08 |
|
FLUQUINCONAZOL |
136426-54-5 |
474 |
||
|
|
|
F04_01_09 |
|
FLUSILAZOL |
85509-19-9 |
435 |
||
|
|
|
F04_01_10 |
|
FLUTRIAFOL |
76674-21-0 |
436 |
||
|
|
|
F04_01_11 |
|
IMAZALIL (ENILCONAZOL) |
35554-44-0 |
335 |
||
|
|
|
F04_01_12 |
|
IPCONAZOL |
125225-28-7 115850-69-6 115937-89-8 |
798 |
||
|
|
|
F04_01_13 |
|
METCONAZOL |
125116-23-6 |
706 |
||
|
|
|
F04_01_14 |
|
MICLOBUTANIL |
88671-89-0 |
442 |
||
|
|
|
F04_01_15 |
|
PENCONAZOL |
66246-88-6 |
446 |
||
|
|
|
F04_01_16 |
|
PROPICONAZOL |
60207-90-1 |
408 |
||
|
|
|
F04_01_17 |
|
PROTIOCONAZOL |
178928-70-6 |
745 |
||
|
|
|
F04_01_18 |
|
TEBUCONAZOL |
107534-96-3 |
494 |
||
|
|
|
F04_01_19 |
|
TETRACONAZOL |
112281-77-3 |
726 |
||
|
|
|
F04_01_20 |
|
TRIADIMENOL |
55219-65-3 |
398 |
||
|
|
|
F04_01_21 |
|
TRIFLUMIZOL |
99387-89-0 |
730 |
||
|
|
|
F04_01_22 |
|
TRITICONAZOL |
131983-72-7 |
652 |
||
|
|
|
F04_01_23 |
|
MEFENTRIFLUCONAZOL |
1417782-03-6 |
1004 |
||
|
|
|
F04_02 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
F04_02_01 |
|
CIAZOFAMID |
120116-88-3 |
653 |
||
|
|
|
F04_02_02 |
|
FENAMIDON |
161326-34-7 |
650 |
||
|
|
|
F04_02_03 |
|
TRIAZOXID |
72459-58-6 |
729 |
||
|
|
|
F04_99 |
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOL ȘI TRIAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
F04_99_01 |
|
AMETOCTRADIN |
865318-97-4 |
818 |
||
|
|
|
F04_99_02 |
|
AMISULBROM |
348635-87-0 |
789 |
||
|
|
|
F04_99_03 |
|
TRICICLAZOL |
41814-78-2 |
547 |
||
|
|
|
F04_99_99 |
|
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOLI ȘI TRIAZOLI N.C.A. |
|
|
||
|
|
Fungicide pe bază de morfoline |
F05 |
|
|
|
|
||
|
|
|
F05_01 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE MORFOLINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F05_01_01 |
|
DIMETOMORF |
110488-70-5 |
483 |
||
|
|
|
F05_01_02 |
|
DODEMORF |
1593-77-7 |
300 |
||
|
|
|
F05_01_03 |
|
FENPROPIMORF |
67564-91-4 |
427 |
||
|
|
|
F05_99 |
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE MORFOLINE |
|
|
|
||
|
|
|
F05_99_99 |
|
ALTE FUNGICIDE PE BAZĂ DE MORFOLINE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Fungicide de origine microbiologică sau botanică |
F06 |
|
|
|
|
||
|
|
|
F06_01 |
FUNGICIDE MICROBIOLOGICE |
|
|
|
||
|
|
|
F06_01_01 |
|
AMPELOMYCES QUISQUALIS TULPINA AQ10 |
|
589 |
||
|
|
|
F06_01_021 |
|
AUREOBASIDIUM PULLULANS TULPINA DSM 14940 |
|
809 |
||
|
|
|
F06_01_022 |
|
AUREOBASIDIUM PULLULANS TULPINA DSM 14941 |
|
810 |
||
|
|
|
F06_01_03 |
|
BACILLUS AMYLOLIQUEFACIENS (FOSTĂ SUBTILIS QST 713) TULPINA AQ 713 |
|
661 |
||
|
|
|
F06_01_04 |
|
CONIOTHYRIUM MINITANS TULPINA CON/M/91-08 |
|
614 |
||
|
|
|
F06_01_05 |
|
CLONOSTACHYS ROSEA (FOSTĂ GLIOCLADIUM CATENULATUM) TULPINA J1446 |
|
624 |
||
|
|
|
F06_01_08 |
|
PSEUDOMONAS CHLORORAPHIS TULPINA MA342 |
|
574 |
||
|
|
|
F06_01_09 |
|
PSEUDOZYMA FLOCCULOSA |
|
669 |
||
|
|
|
F06_01_111 |
|
TRICHODERMA HARZIANUM TULPINA T-22 |
|
1007 |
||
|
|
|
F06_01_112 |
|
TRICHODERMA HARZIANUM TULPINA ITEM 908 |
|
1008 |
||
|
|
|
F06_01_12 |
|
CANDIDA OLEOPHILA TULPINA O |
|
947 |
||
|
|
|
F06_01_141 |
|
PHLEBIOPSIS GIGANTEA TULPINA FOC PG 410.3 |
|
930 |
||
|
|
|
F06_01_142 |
|
PHLEBIOPSIS GIGANTEA TULPINA VRA 1835 |
|
921 |
||
|
|
|
F06_01_143 |
|
PHLEBIOPSIS GIGANTEA TULPINA VRA 1984 |
|
922 |
||
|
|
|
F06_01_15 |
|
PSEUDOMONAS SP. TULPINA DSMZ 13134 |
|
935 |
||
|
|
|
F06_01_16 |
|
PYTHIUM OLIGANDRUM TULPINA M1 |
|
936 |
||
|
|
|
F06_01_17 |
|
STREPTOMYCES (FOSTĂ STREPTOMYCES GRISEOVIRIDIS) TULPINA K61 |
|
937 |
||
|
|
|
F06_01_181 |
|
TRICHODERMA ASPERELLUM (FOSTĂ T. HARZIANUM) TULPINA ICC012 |
|
938 |
||
|
|
|
F06_01_182 |
|
TRICHODERMA ASPERELLUM (FOSTĂ T. VIRIDE) TULPINA T25 |
|
1010 |
||
|
|
|
F06_01_183 |
|
TRICHODERMA ASPERELLUM (FOSTĂ T. VIRIDE) TULPINA TV1 |
|
940 |
||
|
|
|
F06_01_19 |
|
TRICHODERMA ASPERELLUM (TULPINA T34) |
|
941 |
||
|
|
|
F06_01_201 |
|
TRICHODERMA ATROVIRIDE (FOSTĂ T. HARZIANUM) TULPINA IMI 206040 |
|
942 |
||
|
|
|
F06_01_202 |
|
TRICHODERMA ATROVIRIDE (FOSTĂ T. HARZIANUM) TULPINA T11 |
|
943 |
||
|
|
|
F06_01_21 |
|
TRICHODERMA ATROVIRIDE TULPINA I-1237 |
|
944 |
||
|
|
|
F06_01_22 |
|
TRICHODERMA GAMSII (FOSTĂ T. VIRIDE) TULPINA ICC080 |
|
945 |
||
|
|
|
F06_01_23 |
|
TRICHODERMA POLYSPORUM (IMI 206039) |
|
946 |
||
|
|
|
F06_01_24 |
|
VERTICILLIUM ALBO-ATRUM (FOSTĂ VERTICILLIUM DAHLIAE) TULPINA WCS850 |
|
948 |
||
|
|
|
F06_01_25 |
|
BACILLUS AMYLOLIQUEFACIENS TULPINA MBI 600 |
|
1011 |
||
|
|
|
F06_01_26 |
|
BACILLUS AMYLOLIQUEFACIENS TULPINA FZB24 |
|
1012 |
||
|
|
|
F06_01_27 |
|
SACCHAROMYCES CEREVISIAE TULPINA LAS02 |
|
1016 |
||
|
|
|
F06_01_28 |
|
TRICHODERMA ATROVIRIDE TULPINA SC1 |
|
988 |
||
|
|
|
F06_01_29 |
|
BACILLUS AMYLOLIQUEFACIENS SUBSP. PLANTARUM STRAIN D747 |
|
1013 |
||
|
|
|
F06_01_30 |
|
BACILLUS PUMILUS QST TULPINA 2808 |
|
1014 |
||
|
|
|
F06_01_31 |
|
METSCHNIKOWIA FRUCTICOLA TULPINA NRRL Y-27328 |
|
|
||
|
|
|
F06_01_32 |
|
STREPTOMYCES LYDICUS WYEC 108 |
|
|
||
|
|
|
F06_01_33 |
|
ABE-IT 56 |
|
|
||
|
|
|
F06_01_34 |
|
BACILLUS SUBTILIS TULPINA IAB/BS03 |
|
|
||
|
|
|
F06_01_35 |
|
ASPERGILLUS FLAVUS TULPINA MUCL 54911 |
|
|
||
|
|
|
F06_01_36 |
|
VERTICILLIUM NONALFAFAE |
|
|
||
|
|
|
F06_02 |
FUNGICIDE BOTANICE |
|
|
|
||
|
|
|
F06_02_01 |
|
EUGENOL |
97-53-0 |
967 |
||
|
|
|
F06_02_02 |
|
GERANIOL |
106-24-1 |
968 |
||
|
|
|
F06_02_03 |
|
TIMOL |
89-83-8 |
969 |
||
|
|
|
F06_02_04 |
|
EXTRACT DE ARBORE DE CEAI |
68647-73-4 |
914 |
||
|
|
|
F06_02_05 |
|
LAMINARIN |
9008-22-4 |
671 |
||
|
|
|
F06_02_06 |
|
FEN 560 (PULBERE DE SEMINȚE DE SCHINDUF) |
|
858 |
||
|
|
|
F06_02_07 |
|
EXTRACT DE REYNOUTRIA SACCHALINENSIS |
|
|
||
|
|
|
F06_99 |
ALTE FUNGICIDE DE ORIGINE MICROBIOLOGICĂ SAU BOTANICĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F06_99_01 |
|
CEREVISAN |
|
980 |
||
|
|
|
F06_99_99 |
|
ALTE FUNGICIDE DE ORIGINE MICROBIOLOGICĂ SAU BOTANICĂ N.C.A. |
|
|
||
|
|
|
F07 |
BACTERICIDE |
|
|
|
||
|
|
|
F07_01 |
BACTERICIDE ANORGANICE |
|
|
|
||
|
|
|
F07_01_01 |
|
HIPOCLORIT DE SODIU |
7681-52-9 |
848 |
||
|
|
|
F07_01_02 |
|
SULFAT DE ALUMINIU |
10043-01-3 |
849 |
||
|
|
|
F07_99 |
ALTE BACTERICIDE |
|
|
|
||
|
|
|
F07_99_01 |
|
KASUGAMICINĂ |
6980-18-3 19408-46-9 |
703 |
||
|
|
|
F07_99_02 |
|
STREPTOMICINĂ |
57-92-1 |
312 |
||
|
|
|
F07_99_03 |
|
SULFAT DE ALUMINIU ȘI POTASIU DODECAHIDRAT |
7784-24-9 |
|
||
|
|
Alte fungicide și bactericide |
F99 |
|
|
|
|
||
|
|
|
F99_01 |
FUNGICIDE AZOTATE ALIFATICE |
|
|
|
||
|
|
|
F99_01_01 |
|
CIMOXANIL |
57966-95-7 |
419 |
||
|
|
|
F99_01_02 |
|
DODINĂ |
2439-10-3 |
101 |
||
|
|
|
F99_01_03 |
|
GUAZATIN |
108173-90-6 |
361 |
||
|
|
|
F99_02 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE AMIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_02_01 |
|
CIFLUFENAMID |
180409-60-3 |
759 |
||
|
|
|
F99_02_02 |
|
FLUOPICOLID |
239110-15-7 |
787 |
||
|
|
|
F99_02_03 |
|
PROCLORAZ |
67747-09-5 |
407 |
||
|
|
|
F99_02_04 |
|
SILTIOFAM |
175217-20-6 |
635 |
||
|
|
|
F99_02_05 |
|
ZOXAMID |
156052-68-5 |
640 |
||
|
|
|
F99_02_06 |
|
MANDIPROPAMID |
374726-62-2 |
783 |
||
|
|
|
F99_02_07 |
|
PENTIOPIRAD |
183675-82-3 |
824 |
||
|
|
|
F99_02_08 |
|
BENZOVINDIFLUPIR |
1072957-71-1 |
981 |
||
|
|
|
F99_02_09 |
|
IZOFETAMID |
875915-78-9 |
972 |
||
|
|
|
F99_02_10 |
|
MANDESTROBIN |
173662-97-0 |
|
||
|
|
|
F99_02_11 |
|
FLUOPIRAM |
658066-35-4 |
807 |
||
|
|
|
F99_03 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE ANILIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_03_01 |
|
BENALAXIL |
71626-11-4 |
416 |
||
|
|
|
F99_03_02 |
|
BOSCALID |
188425-85-6 |
673 |
||
|
|
|
F99_03_03 |
|
CARBOXIN |
5234-68-4 |
273 |
||
|
|
|
F99_03_04 |
|
FENHEXAMID |
126833-17-8 |
603 |
||
|
|
|
F99_03_05 |
|
FLUTOLANIL |
66332-96-5 |
524 |
||
|
|
|
F99_03_06 |
|
METALAXIL-M |
70630-17-0 |
580 |
||
|
|
|
F99_03_07 |
|
METALAXIL |
57837-19-1 |
365 |
||
|
|
|
F99_03_08 |
|
BENALAXIL-M |
98243-83-5 |
766 |
||
|
|
|
F99_03_09 |
|
BIXAFEN |
581809-46-3 |
819 |
||
|
|
|
F99_03_12 |
|
IZOPIRAZAM |
881685-58-1 683777-13 683777-14-2 |
963 |
||
|
|
|
F99_03_13 |
|
FLUXAPIROXAD |
907204-31-3 |
828 |
||
|
|
|
F99_03_14 |
|
PENFLUFEN |
494793-67-8 |
826 |
||
|
|
|
F99_03_15 |
|
SEDAXAN |
874967-67-6 599197-38-3 599194-51-1 |
833 |
||
|
|
|
F99_05 |
FUNGICIDE AROMATICE |
|
|
|
||
|
|
|
F99_05_01 |
|
CLOROTALONIL |
1897-45-6 |
288 |
||
|
|
|
F99_05_02 |
|
DICLORAN |
99-30-9 |
150 |
||
|
|
|
F99_05_03 |
|
ESTER METILIC AL ACIDULUI 2,5-DICLORBENZOIC |
2905-69-3 |
686 |
||
|
|
|
F99_06 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE DICARBOXIMIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_06_01 |
|
IPRODION |
36734-19-7 |
278 |
||
|
|
|
F99_07 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE DINITROANILINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_07_01 |
|
FLUAZINAM |
79622-59-6 |
521 |
||
|
|
|
F99_08 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE DINITROFENOL |
|
|
|
||
|
|
|
F99_08_01 |
|
DINOCAP |
39300-45-3 |
98 |
||
|
|
|
F99_08_02 |
|
MEPTILDINOCAP |
6119-92-2 |
811 |
||
|
|
|
F99_09 |
FUNGICIDE ORGANOFOSFORICE |
|
|
|
||
|
|
|
F99_09_01 |
|
FOSETIL |
15845-66-6 |
384 |
||
|
|
|
F99_09_02 |
|
TOLCLOFOS-METIL |
57018-04-9 |
479 |
||
|
|
|
F99_10 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE OXAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
F99_10_01 |
|
FAMOXADON |
131807-57-3 |
594 |
||
|
|
|
F99_10_02 |
|
HIMEXAZOL |
10004-44-1 |
528 |
||
|
|
|
F99_10_03 |
|
OXATIAPIPROLIN |
1003318-67-9 |
985 |
||
|
|
|
F99_11 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE FENILPIRROL |
|
|
|
||
|
|
|
F99_11_01 |
|
FLUDIOXONIL |
131341-86-1 |
522 |
||
|
|
|
F99_12 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE FTALAMIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_12_01 |
|
CAPTAN |
133-06-2 |
40 |
||
|
|
|
F99_12_02 |
|
FOLPET |
133-07-3 |
75 |
||
|
|
|
F99_13 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE PIRIMIDINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_13_01 |
|
BUPIRIMAT |
41483-43-6 |
261 |
||
|
|
|
F99_13_02 |
|
CIPRODINIL |
121552-61-2 |
511 |
||
|
|
|
F99_13_03 |
|
MEPANIPIRIM |
110235-47-7 |
611 |
||
|
|
|
F99_13_04 |
|
PIRIMETANIL |
53112-28-0 |
714 |
||
|
|
|
F99_14 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE CHINOLINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_14_01 |
|
8-HIDROXICHINOLINĂ |
148-24-3 |
677 |
||
|
|
|
F99_14_02 |
|
QUINOXIFEN |
124495-18-7 |
566 |
||
|
|
|
F99_15 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE CHINONĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_15_01 |
|
DITIANON |
3347-22-6 |
153 |
||
|
|
|
F99_16 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE STROBILURINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
F99_16_01 |
|
AZOXISTROBIN |
131860-33-8 |
571 |
||
|
|
|
F99_16_02 |
|
DIMOXISTROBIN |
149961-52-4 |
739 |
||
|
|
|
F99_16_03 |
|
FLUOXASTROBINĂ |
361377-29-9 |
746 |
||
|
|
|
F99_16_04 |
|
KRESOXIM-METIL |
143390-89-0 |
568 |
||
|
|
|
F99_16_05 |
|
PICOXISTROBIN |
117428-22-5 |
628 |
||
|
|
|
F99_16_06 |
|
PIRACLOSTROBIN |
175013-18-0 |
657 |
||
|
|
|
F99_16_07 |
|
TRIFLOXISTROBIN |
141517-21-7 |
617 |
||
|
|
|
F99_16_08 |
|
FENPICOXAMID (FOST LISERFENVALPIR) |
517875-34-2 |
991 |
||
|
|
|
F99_17 |
FUNGICIDE PE BAZĂ DE UREE |
|
|
|
||
|
|
|
F99_17_01 |
|
PENCICURON |
66063-05-6 |
402 |
||
|
|
|
F99_17_02 |
|
UREE |
57-13-6 |
913 |
||
|
|
|
F99_99 |
FUNGICIDE NECLASIFICATE |
|
|
|
||
|
|
|
F99_99_01 |
|
2-FENILFENOL (INCLUSIV SĂRURILE PRECUM SAREA DE SODIU) |
90-43-7 |
246 |
||
|
|
|
F99_99_02 |
|
ACIBENZOLAR-S-METIL |
135158-54-2 |
597 |
||
|
|
|
F99_99_04 |
|
ACIDUL L-ASCORBIC |
50-81-7 |
774 |
||
|
|
|
F99_99_05 |
|
ACID BENZOIC |
65-85-0 |
622 |
||
|
|
|
F99_99_06 |
|
FENPROPIDIN |
67306-00-7 |
520 |
||
|
|
|
F99_99_08 |
|
METRAFENONĂ |
220899-03-6 |
752 |
||
|
|
|
F99_99_09 |
|
PIRIOFENONĂ |
688046-61-9 |
827 |
||
|
|
|
F99_99_10 |
|
SPIROXAMINĂ |
118134-30-8 |
572 |
||
|
|
|
F99_99_11 |
|
CLORURĂ DE DIDECILDIMETILAMONIU |
|
859 |
||
|
|
|
F99_99_12 |
|
PROQUINAZID |
189278-12-4 |
764 |
||
|
|
|
F99_99_13 |
|
VALIFENALAT (FOST VALIFENAL) |
283159-90-0 |
857 |
||
|
|
|
F99_99_14 |
|
DISULFURĂ DE DIMETIL |
624-92-0 |
|
||
|
|
|
F99_99_15 |
|
COS-OGA |
|
979 |
||
|
|
|
F99_99_16 |
|
FLUTIANIL |
958647-10-4 |
835 |
||
|
|
|
F99_99_17 |
|
FENPIRAZAMINĂ |
473798-59-3 |
832 |
||
|
|
|
F99_99_99 |
|
ALTE FUNGICIDE ȘI BACTERICIDE N.C.A. |
|
|
||
|
Erbicide, desicanți (haulm destructors) și agenți împotriva stratului de mușchi (moss killers) |
|
PES_H |
|
|
|
|
||
|
|
Erbicide pe bază de fenoxi-fitohormoni |
H01 |
|
|
|
|
||
|
|
|
H01_01 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE RADICALI FENOXI |
|
|
|
||
|
|
|
H01_01_01 |
|
2,4-D |
94-75-7 |
1 |
||
|
|
|
H01_01_02 |
|
2,4-DB |
94-82-6 |
83 |
||
|
|
|
H01_01_03 |
|
DICLORPROP-P |
15165-67-0 |
476 |
||
|
|
|
H01_01_04 |
|
MCPA |
94-74-6 |
2 |
||
|
|
|
H01_01_05 |
|
MCPB |
94-81-5 |
50 |
||
|
|
|
H01_01_06 |
|
MECOPROP |
7085-19-0 |
51 |
||
|
|
|
H01_01_07 |
|
MECOPROP-P |
16484-77-8 |
475 |
||
|
|
|
H01_99 |
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE FENOXI-FITOHORMONI |
|
|
|
||
|
|
|
H01_99_99 |
|
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE FENOXI-FITOHORMONI N.C.A. |
|
|
||
|
|
Erbicide derivate din triazine și triazinone |
H02 |
|
|
|
|
||
|
|
|
H02_02 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H02_02_01 |
|
TERBUTILAZIN |
5915-41-3 |
234 |
||
|
|
|
H02_02_02 |
|
HEXAZINONĂ |
51235-04-2 |
374 |
||
|
|
|
H02_03 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINONĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H02_03_01 |
|
METAMITRON |
41394-05-2 |
381 |
||
|
|
|
H02_03_02 |
|
METRIBUZIN |
21087-64-9 |
283 |
||
|
|
|
H02_99 |
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINE ȘI TRIAZINONE |
|
|
|
||
|
|
|
H02_99_99 |
|
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZINĂ ȘI TRIAZINONE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Erbicide pe bază de amide și anilide |
H03 |
|
|
|
|
||
|
|
|
H03_01 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE AMIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H03_01_01 |
|
BEFLUBUTAMID |
113614-08-7 |
662 |
||
|
|
|
H03_01_02 |
|
DIMETENAMID-P |
163515-14-8 |
638 |
||
|
|
|
H03_01_03 |
|
ISOXABEN |
82558-50-7 |
701 |
||
|
|
|
H03_01_04 |
|
NAPROPAMID |
15299-99-7 |
271 |
||
|
|
|
H03_01_05 |
|
PENOXSULAM |
219714-96-2 |
758 |
||
|
|
|
H03_01_06 |
|
PETOXAMID |
106700-29-2 |
665 |
||
|
|
|
H03_01_07 |
|
PROPIZAMIDĂ |
23950-58-5 |
315 |
||
|
|
|
H03_01_08 |
|
PIROXSULAM |
422556-08-9 |
793 |
||
|
|
|
H03_02 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE ANILIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H03_02_01 |
|
DIFLUFENICAN |
83164-33-4 |
462 |
||
|
|
|
H03_02_02 |
|
FLORASULAM |
145701-23-1 |
616 |
||
|
|
|
H03_02_03 |
|
FLUFENACET |
142459-58-3 |
588 |
||
|
|
|
H03_02_04 |
|
METAZACLOR |
67129-08-2 |
411 |
||
|
|
|
H03_02_05 |
|
METOSULAM |
139528-85-1 |
707 |
||
|
|
|
H03_02_06 |
|
PROPANIL |
709-98-8 |
205 |
||
|
|
|
H03_03 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE CHLOROACETANILIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H03_03_01 |
|
ACETOCLOR |
34256-82-1 |
496 |
||
|
|
|
H03_03_02 |
|
DIMETACLOR |
50563-36-5 |
688 |
||
|
|
|
H03_03_03 |
|
PROPISOCLOR |
86763-47-5 |
836 |
||
|
|
|
H03_03_04 |
|
S-METOLACLOR |
87392-12-9 178961-20-1 |
607 |
||
|
|
|
H03_03_05 |
|
PRETILACLOR |
51218-49-6 |
711 |
||
|
|
|
H03_99 |
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE AMIDE ȘI ANILIDE |
|
|
|
||
|
|
|
H03_99_99 |
|
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE AMIDE ȘI ANILIDE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Erbicide pe bază de carbamați și dicarbamați |
H04 |
|
|
|
|
||
|
|
|
H04_01 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE DICARBAMAȚI |
|
|
|
||
|
|
|
H04_01_01 |
|
CLORPROFAM |
101-21-3 |
43 |
||
|
|
|
H04_01_02 |
|
DESMEDIFAM |
13684-56-5 |
477 |
||
|
|
|
H04_01_03 |
|
FENMEDIFAM |
13684-63-4 |
77 |
||
|
|
|
H04_02 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAT |
|
|
|
||
|
|
|
H04_02_01 |
|
ASULAM |
3337-71-1 |
240 |
||
|
|
|
H04_02_02 |
|
CARBETAMID |
16118-49-3 |
95 |
||
|
|
|
H04_99 |
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI DICARBAMAȚI |
|
|
|
||
|
|
|
H04_99_99 |
|
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI DICARBAMAȚI N.C.A. |
|
|
||
|
|
Erbicide pe bază de derivate de dinitroanilină |
H05 |
|
|
|
|
||
|
|
|
H05_01 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE DINITROANILINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H05_01_01 |
|
BENFLURALIN |
1861-40-1 |
285 |
||
|
|
|
H05_01_02 |
|
PENDIMETALIN |
40487-42-1 |
357 |
||
|
|
|
H05_01_03 |
|
ORIZALIN |
19044-88-3 |
537 |
||
|
|
|
H05_99 |
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE DINITROANILINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H05_99_99 |
|
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE DINITROANILINĂ N.C.A. |
|
|
||
|
|
Erbicide pe bază de derivate de uree, uracil sau sulfoniluree |
H06 |
|
|
|
|
||
|
|
|
H06_01 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE SULFONILUREE |
|
|
|
||
|
|
|
H06_01_01 |
|
AMIDOSULFURON |
120923-37-7 |
515 |
||
|
|
|
H06_01_02 |
|
AZIMSULFURON |
120162-55-2 |
584 |
||
|
|
|
H06_01_03 |
|
BENSULFURON-METIL |
83055-99-6 |
502.201 |
||
|
|
|
H06_01_04 |
|
CLORSULFURON |
64902-72-3 |
391 |
||
|
|
|
H06_01_05 |
|
ETOXISULFURON |
126801-58-9 |
591 |
||
|
|
|
H06_01_06 |
|
FLAZASULFURON |
104040-78-0 |
595 |
||
|
|
|
H06_01_07 |
|
FLUPIRSULFURON-METIL |
150315-10-9 1447440-54-5 |
577 |
||
|
|
|
H06_01_08 |
|
FORAMSULFURON |
173159-57-4 |
659 |
||
|
|
|
H06_01_09 |
|
IMAZOSULFURON |
122548-33-8 |
590 |
||
|
|
|
H06_01_10 |
|
IODOSULFURON (IODOSULFURON-METIL-SODIU) |
185119-76-0 144550-36-7 |
634 634.501 |
||
|
|
|
H06_01_11 |
|
MEZOSULFURON (MEZOSULFURON-METIL) |
400852-66-6 208465-21-8 |
663 663.201 |
||
|
|
|
H06_01_12 |
|
METSULFURON-METIL |
74223-64-6 |
441.201 |
||
|
|
|
H06_01_13 |
|
NICOSULFURON |
111991-09-4 |
709 |
||
|
|
|
H06_01_14 |
|
OXASULFURON |
144651-06-9 |
626 |
||
|
|
|
H06_01_15 |
|
PROSULFURON |
94125-34-5 |
579 |
||
|
|
|
H06_01_16 |
|
RIMSULFURON |
122931-48-0 |
716 |
||
|
|
|
H06_01_17 |
|
SULFOSULFURON |
141776-32-1 |
601 |
||
|
|
|
H06_01_18 |
|
TIFENSULFURON-METIL |
79277-27-3 |
452 |
||
|
|
|
H06_01_19 |
|
TRIASULFURON |
82097-50-5 |
480 |
||
|
|
|
H06_01_20 |
|
TRIBENURON (SUBSTANȚĂ-PĂRINTE) |
106040-48-6 |
546 |
||
|
|
|
H06_01_21 |
|
TRIFLUSULFURON |
126535-15-7 |
731 |
||
|
|
|
H06_01_22 |
|
TRITOSULFURON |
142469-14-5 |
735 |
||
|
|
|
H06_01_23 |
|
ORTOSULFAMURON |
213464-77-8 |
781 |
||
|
|
|
H06_01_24 |
|
ETAMETSULFURON-METIL |
97780-06-8 |
834.201 |
||
|
|
|
H06_01_25 |
|
HALOSULFURON-METIL |
100784-20-1 |
785.201 |
||
|
|
|
H06_01_26 |
|
TRIFLOXISULFURON |
145099-21-4 |
617 |
||
|
|
|
H06_02 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE URACIL |
|
|
|
||
|
|
|
H06_02_01 |
|
LENACIL |
2164-08-1 |
163 |
||
|
|
|
H06_02_02 |
|
TERBACIL |
5902-51-2 |
272 |
||
|
|
|
H06_03 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE UREE |
|
|
|
||
|
|
|
H06_03_01 |
|
CLOROTOLURON |
15545-48-9 |
217 |
||
|
|
|
H06_03_02 |
|
DIURON |
330-54-1 |
100 |
||
|
|
|
H06_03_03 |
|
FLUOMETURON |
2164-17-2 |
159 |
||
|
|
|
H06_03_04 |
|
IZOPROTURON |
34123-59-6 |
336 |
||
|
|
|
H06_03_05 |
|
LINURON |
330-55-2 |
76 |
||
|
|
|
H06_03_06 |
|
METOBROMURON |
3060-89-7 |
168 |
||
|
|
|
H06_99 |
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE UREE, URACIL SAU SULFONILUREE |
|
|
|
||
|
|
|
H06_99_99 |
|
ALTE ERBICIDE PE BAZĂ DE DERIVATE DE UREE, URACIL SAU SULFONILUREE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Alte erbicide |
H99 |
|
|
|
|
||
|
|
|
H99_01 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE ARILOXIFENOXIPROPIONAȚI |
|
|
|
||
|
|
|
H99_01_01 |
|
CLODINAFOP |
114420-56-3 |
683 |
||
|
|
|
H99_01_02 |
|
CIHALOFOP-BUTIL |
122008-85-9 |
596 |
||
|
|
|
H99_01_03 |
|
DICLOFOP (DICLOFOP-METIL) |
40843-25-2 257-141-8 |
358 358.201 |
||
|
|
|
H99_01_04 |
|
FENOXAPROP-P |
113158-40-0 |
484 |
||
|
|
|
H99_01_05 |
|
FLUAZIFOP-P |
83066-88-0 |
467 |
||
|
|
|
H99_01_06 |
|
HALOXIFOP-P (HALOXIFOP-P, ESTER METILIC) |
95977-29-0 72619-32-0 |
526 526.201 |
||
|
|
|
H99_01_07 |
|
PROPAQUIZAFOP |
111479-05-1 |
713 |
||
|
|
|
H99_01_08 |
|
QUIZALOFOP-P |
94051-08-8 |
641 |
||
|
|
|
H99_01_09 |
|
QUIZALOFOP-P-ETIL |
100646-51-3 |
641.202 |
||
|
|
|
H99_01_10 |
|
QUIZALOFOP-P-TEFURIL |
119738-06-6 |
641.226 |
||
|
|
|
H99_02 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE BENZOFURAN |
|
|
|
||
|
|
|
H99_02_01 |
|
ETOFUMESAT |
26225-79-6 |
233 |
||
|
|
|
H99_03 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE ACID BENZOIC |
|
|
|
||
|
|
|
H99_03_01 |
|
DICAMBA |
1918-00-9 |
85 |
||
|
|
|
H99_03_02 |
|
PIRITIOBAC DE SODIU |
123343-16-8 |
|
||
|
|
|
H99_04 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE BIPIRIDILIU |
|
|
|
||
|
|
|
H99_04_01 |
|
DIQUAT |
85-00-7 |
55 |
||
|
|
|
H99_05 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE CICLOHEXANDIONĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_05_01 |
|
CLETODIM |
99129-21-2 |
508 |
||
|
|
|
H99_05_02 |
|
CICLOXIDIM |
101205-02-1 |
510 |
||
|
|
|
H99_05_03 |
|
PROFOXIDIM |
139001-49-3 |
621 |
||
|
|
|
H99_05_04 |
|
TEPRALOXIDIM |
149979-41-9 |
608 |
||
|
|
|
H99_05_05 |
|
TRALKOXIDIM |
87820-88-0 |
544 |
||
|
|
|
H99_06 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE DIAZINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_06_01 |
|
PIRIDAT |
55512-33-9 |
447 |
||
|
|
|
H99_07 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE DICARBOXIMIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_07_01 |
|
CINIDON ETIL |
142891-20-1 |
598 |
||
|
|
|
H99_07_02 |
|
FLUMIOXAZIN |
103361-09-7 |
578 |
||
|
|
|
H99_08 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE DIFENIL ETER |
|
|
|
||
|
|
|
H99_08_01 |
|
ACLONIFEN |
74070-46-5 |
498 |
||
|
|
|
H99_08_02 |
|
BIFENOX |
42576-02-3 |
413 |
||
|
|
|
H99_08_03 |
|
OXIFLUORFEN |
42874-03-3 |
538 |
||
|
|
|
H99_09 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE IMIDAZOLINONĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_09_01 |
|
IMAZAMOX |
114311-32-9 |
619 |
||
|
|
|
H99_10 |
ERBICIDE ANORGANICE |
|
|
|
||
|
|
|
H99_10_01 |
|
SULFAT DE FIER |
7720-78-7 17375-41-6 7782-63-0 |
837 |
||
|
|
|
H99_11 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE IZOXAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
H99_11_01 |
|
IZOXAFLUTOL |
141112-29-0 |
575 |
||
|
|
|
H99_11_02 |
|
TOPRAMEZON |
210631-68-8 |
800 |
||
|
|
|
H99_13 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE NITRIL |
|
|
|
||
|
|
|
H99_13_01 |
|
BROMOXINIL |
1689-84-5 |
87 |
||
|
|
|
H99_13_02 |
|
DICLOBENIL |
1194-65-6 |
73 |
||
|
|
|
H99_13_03 |
|
IOXINIL |
1689-83-4 3861-47-0 |
86 |
||
|
|
|
H99_14 |
ERBICIDE ORGANOFOSFORICE |
|
|
|
||
|
|
|
H99_14_01 |
|
GLUFOSINAT DE AMONIU |
51276-47-2 77182-82-2 |
437 |
||
|
|
|
H99_14_02 |
|
GLIFOSAT |
1071-83-6 |
284 |
||
|
|
|
H99_15 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE FENILPIRAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
H99_15_01 |
|
PINOXADEN |
243973-20-8 |
776 |
||
|
|
|
H99_15_02 |
|
PIRAFLUFEN-ETIL |
129630-19-9 |
605.202 |
||
|
|
|
H99_16 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE PIRIDAZINONĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_16_01 |
|
CLORIDAZON |
1698-60-8 |
111 |
||
|
|
|
H99_16_02 |
|
FLURTAMON |
96525-23-4 |
569 |
||
|
|
|
H99_17 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE PIRIDINCARBOXAMIDĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_17_01 |
|
PICOLINAFEN |
137641-05-5 |
639 |
||
|
|
|
H99_18 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE ACID PIRIDINCARBOXILIC |
|
|
|
||
|
|
|
H99_18_01 |
|
CLOPIRALID |
1702-17-6 |
455 |
||
|
|
|
H99_18_02 |
|
PICLORAM |
1918-02-1 |
174 |
||
|
|
|
H99_18_03 |
|
HALAUXIFEN-METIL |
943831-98-9 |
970.201 |
||
|
|
|
H99_18_04 |
|
AMINOPIRALID |
150114-71-9 |
771 |
||
|
|
|
H99_18_05 |
|
FLORPIRAUXIFEN-BENZIL |
1390661-72-9 |
990.227 |
||
|
|
|
H99_19 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE ACID PIRIDILOXIACETIC |
|
|
|
||
|
|
|
H99_19_02 |
|
FLUROXIPIR |
69377-81-7 |
431 |
||
|
|
|
H99_19_03 |
|
TRICLOPIR |
55335-06-3 |
376 |
||
|
|
|
H99_20 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE CHINOLINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_20_01 |
|
CHINMERAC |
90717-03-6 |
563 |
||
|
|
|
H99_20_02 |
|
QUINCLORAC |
84087-01-4 |
493 |
||
|
|
|
H99_21 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TIADIAZIN |
|
|
|
||
|
|
|
H99_21_01 |
|
BENTAZON |
25057-89-0 |
366 |
||
|
|
|
H99_22 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TIOCARBAMAT |
|
|
|
||
|
|
|
H99_22_01 |
|
MOLINAT |
2212-67-1 |
235 |
||
|
|
|
H99_22_02 |
|
PROSULFOCARB |
52888-80-9 |
539 |
||
|
|
|
H99_22_03 |
|
TRIALAT |
2303-17-5 |
97 |
||
|
|
|
H99_23 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
H99_23_01 |
|
AMITROL |
61-82-5 |
90 |
||
|
|
|
H99_24 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZOLINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_24_01 |
|
CARFENTRAZON-ETIL |
128639-02-1 |
587.202 |
||
|
|
|
H99_25 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TRIAZOLONĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_25_01 |
|
PROPOXICARBAZON (PROPOXICARBAZON-SODIU) |
145026-81-9 181274-15-7 |
655 655.011 |
||
|
|
|
H99_25_02 |
|
TIENCARBAZON |
317815-83-1 |
797 |
||
|
|
|
H99_26 |
ERBICIDE PE BAZĂ DE TRICETONĂ |
|
|
|
||
|
|
|
H99_26_01 |
|
MEZOTRION |
104206-82-8 |
625 |
||
|
|
|
H99_26_02 |
|
SULCOTRION |
99105-77-8 |
723 |
||
|
|
|
H99_26_03 |
|
TEMBOTRION |
335104-84-2 |
790 |
||
|
|
|
H99_99 |
ERBICIDE NECLASIFICATE |
|
|
|
||
|
|
|
H99_99_01 |
|
ACID ACETIC |
64-19-7 |
838 |
||
|
|
|
H99_99_02 |
|
BISPIRIBAC |
125401-75-4 |
748 |
||
|
|
|
H99_99_03 |
|
CLOMAZON |
81777-89-1 |
509 |
||
|
|
|
H99_99_04 |
|
FLUROCLORIDONĂ |
61213-25-0 |
430 |
||
|
|
|
H99_99_05 |
|
OXADIARGIL |
39807-15-3 |
604 |
||
|
|
|
H99_99_06 |
|
OXADIAZON |
19666-30-9 |
213 |
||
|
|
|
H99_99_07 |
|
ACID PELARGONIC |
112-05-0 |
888 |
||
|
|
|
H99_99_08 |
|
CHINOCLAMINĂ |
2797-51-5 |
648 |
||
|
|
|
H99_99_99 |
|
ALTE ERBICIDE NECLASIFICATE, ALȚI DESICANȚI ȘI AGENȚI ÎMPOTRIVA STRATULUI DE MUȘCHI (MOSS KILLER) N.C.A. |
|
|
||
|
Insecticide și acaricide |
|
PES_I |
|
|
|
|
||
|
|
Insecticide pe bază de piretroide |
I01 |
|
|
|
|
||
|
|
|
I01_01 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRETROID |
|
|
|
||
|
|
|
I01_01_01 |
|
ACRINATRIN |
101007-06-1 |
678 |
||
|
|
|
I01_01_02 |
|
ALFA-CIPERMETRIN |
67375-30-8 |
454 |
||
|
|
|
I01_01_03 |
|
BETA-CIFLUTRIN |
68359-37-5 |
482 |
||
|
|
|
I01_01_04 |
|
BIFENTRIN |
82657-04-3 |
415 |
||
|
|
|
I01_01_05 |
|
CIFLUTRIN |
68359-37-5 |
385 |
||
|
|
|
I01_01_06 |
|
CIPERMETRIN |
52315-07-8 |
332 |
||
|
|
|
I01_01_07 |
|
DELTAMETRIN |
52918-63-5 |
333 |
||
|
|
|
I01_01_08 |
|
ESFENVALERAT |
66230-04-4 |
481 |
||
|
|
|
I01_01_09 |
|
ETOFENPROX |
80844-07-1 |
471 |
||
|
|
|
I01_01_10 |
|
GAMA-CIHALOTRIN |
76703-62-3 |
768 |
||
|
|
|
I01_01_11 |
|
LAMBDA-CIHALOTRIN |
91465-08-6 |
463 |
||
|
|
|
I01_01_12 |
|
TAU-FLUVALINAT |
102851-06-9 |
786 |
||
|
|
|
I01_01_13 |
|
TEFLUTRIN |
79538-32-2 |
451 |
||
|
|
|
I01_01_14 |
|
ZETA-CIPERMETRIN |
52315-07-8 |
733 |
||
|
|
|
I01_01_15 |
|
BETA-CIPERMETRIN |
65731-84-2 72204-43-4 65732-07-2 83860-31-5 |
632 |
||
|
|
|
I01_99 |
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRETROIDE |
|
|
|
||
|
|
|
I01_99_99 |
|
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRETROIDE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Insecticide pe bază de hidrocarburi clorurate |
I02 |
|
|
|
|
||
|
|
|
I02_01 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE DIAMIDĂ ANTRANILICĂ |
|
|
|
||
|
|
|
I02_01_01 |
|
CIANTRANILIPROL |
736994-63-1 |
998 |
||
|
|
|
I02_99 |
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE HIDROCARBURI CLORURATE |
|
|
|
||
|
|
|
I02_99_99 |
|
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE HIDROCARBURI CLORURATE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Insecticide pe bază de carbamați și oximă-carbamați |
I03 |
|
|
|
|
||
|
|
|
I03_01 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE OXIMĂ-CARBAMAȚI |
|
|
|
||
|
|
|
I03_01_01 |
|
METOMIL |
16752-77-5 |
264 |
||
|
|
|
I03_01_02 |
|
OXAMIL |
23135-22-0 |
342 |
||
|
|
|
I03_02 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI |
|
|
|
||
|
|
|
I03_02_01 |
|
FENOXICARB |
79127-80-3 |
425 |
||
|
|
|
I03_02_02 |
|
FORMETANAT |
23422-53-9 |
697 |
||
|
|
|
I03_02_03 |
|
METIOCARB |
2032-65-7 |
165 |
||
|
|
|
I03_02_04 |
|
PIRIMICARB |
23103-98-2 |
231 |
||
|
|
|
I03_99 |
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI OXIMĂ- CARBAMAȚI |
|
|
|
||
|
|
|
I03_99_99 |
|
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE CARBAMAȚI ȘI OXIMĂ- CARBAMAȚI N.C.A. |
|
|
||
|
|
Insecticide pe bază de organofosfați |
I04 |
|
|
|
|
||
|
|
|
I04_01 |
INSECTICIDE ORGANOFOSFORICE |
|
|
|
||
|
|
|
I04_01_01 |
|
CLORPIRIFOS |
2921-88-2 |
221 |
||
|
|
|
I04_01_02 |
|
CLORPIRIFOS-METIL |
5589-13-0 |
486 |
||
|
|
|
I04_01_03 |
|
DIMETOAT |
60-51-5 |
59 |
||
|
|
|
I04_01_04 |
|
ETOPROFOS |
13194-48-4 |
218 |
||
|
|
|
I04_01_07 |
|
MALATION |
121-75-5 |
12 |
||
|
|
|
I04_01_08 |
|
FOSMET |
732-11-6 |
318 |
||
|
|
|
I04_01_09 |
|
PIRIMIFOS-METIL |
29232-93-7 |
239 |
||
|
|
|
I04_01_10 |
|
DICLORVOS |
62-73-7 |
11 |
||
|
|
|
I04_99 |
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE ORGANOFOSFAȚI |
|
|
|
||
|
|
|
I04_99_99 |
|
ALTE INSECTICIDE PE BAZĂ DE ORGANOFOSFAȚI N.C.A. |
|
|
||
|
|
Insecticide de origine microbiologică sau biologică |
I05 |
|
|
|
|
||
|
|
|
I05_01 |
INSECTICIDE MICROBIOLOGICE |
|
|
|
||
|
|
|
I05_01_01 |
|
ADOXOPHYES ORANA GRANULOVIRUS TULPINA BV-0001 |
|
782 |
||
|
|
|
I05_01_03 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. ISRAELIENSIS (SEROTIP H-14) TULPINA AM65-52 |
|
770 |
||
|
|
|
I05_01_04 |
|
METARHIZIUM ANISOPLIAE VAR. ANISOPLIAE STRAIN BIPESCO 5/F52 |
|
1020 |
||
|
|
|
I05_01_05 |
|
PAECILOMYCES FUMOSOROSEUS TULPINA FE 9901 |
|
778 |
||
|
|
|
I05_01_081 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. AIZAWAI STRAIN ABTS-1857 |
|
949 |
||
|
|
|
I05_01_082 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. AIZAWAI TULPINA GC-91 |
|
950 |
||
|
|
|
I05_01_091 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. KURSTAKI TULPINA ABTS 351 |
|
951 |
||
|
|
|
I05_01_092 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. KURSTAKI TULPINA PB 54 |
|
952 |
||
|
|
|
I05_01_093 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. KURSTAKI TULPINA SA 11 |
|
953 |
||
|
|
|
I05_01_094 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. KURSTAKI TULPINA SA 12 |
|
954 |
||
|
|
|
I05_01_095 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. KURSTAKI TULPINA EG 2348 |
|
955 |
||
|
|
|
I05_01_10 |
|
BACILLUS THURINGIENSIS SUBSP. TENEBRIONIS TULPINA NB 176 (TM 141) |
|
956 |
||
|
|
|
I05_01_111 |
|
BEAUVERIA BASSIANA TULPINA ATCC 74040 |
|
957 |
||
|
|
|
I05_01_112 |
|
BEAUVERIA BASSIANA TULPINA GHA |
|
958 |
||
|
|
|
I05_01_12 |
|
CYDIA POMONELLA GRANULOVIRUS (CPGV) |
|
959 |
||
|
|
|
I05_01_13 |
|
VIRUSUL POLIEDROZEI NUCLEARE HELICOVERPA ARMIGERA (HEARNPV) |
|
960 |
||
|
|
|
I05_01_14 |
|
LECANICILLIUM MUSCARIUM (FOST VERTICILIUM LECANII) TULPINA VE 6 |
|
961 |
||
|
|
|
I05_01_15 |
|
VIRUSUL POLIEDROZEI NUCLEARE SPODOPTERA LITTORALIS |
|
962 |
||
|
|
|
I05_01_16 |
|
BEAUVERIA BASSIANA TULPINA 147 |
|
1017 |
||
|
|
|
I05_01_17 |
|
BEAUVERIA BASSIANA TULPINA NPP111B005 |
|
1018 |
||
|
|
|
I05_01_18 |
|
ISARIA FUMOSOROSEA TULPINA APOPKA 97 (FOST PAECILOMYCES FUMOSOROSEUS) |
|
573 |
||
|
|
|
I05_01_19 |
|
VIRUSUL POLIEDROZEI NUCLEARE SPODOPTERA EXIGUA |
|
592 |
||
|
|
|
I05_01_20 |
|
BEAUVERIA BASSIANA TULPINA IMI389521 |
|
|
||
|
|
|
I05_01_21 |
|
BEAUVERIA BASSIANA TULPINA PPRI 5339 |
|
|
||
|
|
|
I05_01_22 |
|
BACULOVIRUS GV |
|
|
||
|
|
|
I05_01_23 |
|
BEAUVERIA BASSIANA TULPINA BB1 |
|
|
||
|
|
|
I05_01_24 |
|
BEAUVERIA BRONGNIARTII |
|
|
||
|
|
|
I05_01_25 |
|
PHTHORIMAEA OPERCULELLA GRANULOVIRUS (PHOPGV) |
|
|
||
|
|
|
I05_01_26 |
|
VIRUSUL POLIEDROZEI NUCLEARE SPODOPTERA EXIGUA MULTICAPSID (SEMNPV) |
|
|
||
|
|
|
I05_01_27 |
|
BEAUVERIA BASSIANA 203 |
|
|
||
|
|
|
I05_01_28 |
|
METARHIZIUM BRUNNEUM TULPINA CB15-III |
|
|
||
|
|
|
I05_02 |
INSECTICIDE BOTANICE |
|
|
|
||
|
|
|
I05_02_01 |
|
ULEI DE PORTOCALE |
8028-48-6 5989-27-5 |
902 |
||
|
|
|
I05_02_02 |
|
ULEI DE CRĂIȚĂ |
|
903 |
||
|
|
|
I05_02_03 |
|
AZADIRACTINĂ |
11141-17-6 |
627 |
||
|
|
|
I05_02_04 |
|
PIRETRINE |
8003-34-7 |
32 |
||
|
|
|
I05_99 |
ALTE INSECTICIDE DE ORIGINE MICROBIOLOGICĂ SAU BOTANICĂ |
|
|
|
||
|
|
|
I05_99_99 |
|
ALTE INSECTICIDE DE ORIGINE MICROBIOLOGICĂ SAU BOTANICĂ N.C.A. |
|
|
||
|
|
Acaricide |
I06 |
|
|
|
|
||
|
|
|
I06_01 |
ACARICIDE PE BAZĂ DE PIRAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
I06_01_01 |
|
FENPIROXIMAT |
134098-61-6 |
695 |
||
|
|
|
I06_02 |
ACARICIDE PE BAZĂ DE TETRAZINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
I06_02_01 |
|
CLOFENTEZIN |
74115-24-5 |
418 |
||
|
|
|
I06_02_02 |
|
FLUFENZIN |
162320-67-4 |
734 |
||
|
|
|
I06_99 |
ALTE ACARICIDE |
|
|
|
||
|
|
|
I06_99_01 |
|
ACEQUINOCIL |
57960-19-7 |
760 |
||
|
|
|
I06_99_02 |
|
CIFLUMETOFEN |
400882-07-7 |
821 |
||
|
|
|
I06_99_99 |
|
ALTE ACARICIDE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Alte insecticide |
I99 |
|
|
|
|
||
|
|
|
I99_01 |
INSECTICIDE PRODUSE PRIN FERMENTAȚIE |
|
|
|
||
|
|
|
I99_01_01 |
|
ABAMECTIN, AVERMECTIN B1A, AVERMECTIN B1B (EXPRIMATE CA ABAMECTIN) |
71751-41-2 65195-55-3 65195-56-4 |
495 |
||
|
|
|
I99_01_02 |
|
MILBEMECTIN |
51596-10-2 51596-11-3 |
660 |
||
|
|
|
I99_01_03 |
|
SPINOSAD |
168316-95-8 131929-60-7 131929-63-0 |
636 |
||
|
|
|
I99_01_04 |
|
EMAMECTIN |
119791-41-2 155569-91-8 |
791 |
||
|
|
|
I99_01_05 |
|
SPINETORAM |
935545-74-7 |
802 |
||
|
|
|
I99_03 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE BENZOILUREE |
|
|
|
||
|
|
|
I99_03_01 |
|
DIFLUBENZURON |
35367-38-5 |
339 |
||
|
|
|
I99_03_02 |
|
FLUFENOXURON |
01463-69-8 |
470 |
||
|
|
|
I99_03_03 |
|
LUFENURON |
103055-07-8 |
704 |
||
|
|
|
I99_03_04 |
|
NOVALURON |
116714-46-6 |
672 |
||
|
|
|
I99_03_05 |
|
TEFLUBENZURON |
83121-18-0 |
450 |
||
|
|
|
I99_03_06 |
|
TRIFLUMURON |
64628-44-0 |
548 |
||
|
|
|
I99_04 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE CARBAZAT |
|
|
|
||
|
|
|
I99_04_01 |
|
BIFENAZAT |
149877-41-8 |
736 |
||
|
|
|
I99_05 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE DIAZIL-HIDRAZINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
I99_05_01 |
|
METOXIFENOZID |
161050-58-4 |
656 |
||
|
|
|
I99_05_02 |
|
TEBUFENOZID |
112410-23-8 |
724 |
||
|
|
|
I99_05_03 |
|
CROMAFENOZID |
143807-66-3 |
775 |
||
|
|
|
I99_06 |
REGULATORI DE CREȘTERE A INSECTELOR |
|
|
|
||
|
|
|
I99_06_01 |
|
CIROMAZINĂ |
66215-27-8 |
420 |
||
|
|
|
I99_06_02 |
|
BUPROFEZIN |
953030-84-7 |
681 |
||
|
|
|
I99_06_03 |
|
HEXITIAZOX |
78587-05-0 |
439 |
||
|
|
|
I99_08 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE NITROGUANIDINE |
|
|
|
||
|
|
|
I99_08_01 |
|
CLOTIANIDIN |
210880-92-5 |
738 |
||
|
|
|
I99_08_02 |
|
TIAMETOXAM |
153719-23-4 |
637 |
||
|
|
|
I99_09 |
INSECTICIDE ORGANOSTANICE |
|
|
|
||
|
|
|
I99_09_01 |
|
OXID DE FENBUTATIN |
13356-08-6 |
359 |
||
|
|
|
I99_10 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE OXADIAZINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
I99_10_01 |
|
INDOXACARB |
173584-44-6 |
612 |
||
|
|
|
I99_11 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE FENIL-ETER |
|
|
|
||
|
|
|
I99_11_01 |
|
PIRIPROXIFEN |
95737-68-1 |
715 |
||
|
|
|
I99_12 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE (FENIL-) PIRAZOL |
|
|
|
||
|
|
|
I99_12_02 |
|
FIPRONIL |
120068-37-3 |
581 |
||
|
|
|
I99_12_03 |
|
TEBUFENPIRAD |
119168-77-3 |
725 |
||
|
|
|
I99_12_04 |
|
CLORANTRANILIPROL |
500008-45-7 |
794 |
||
|
|
|
I99_13 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRIDINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
I99_13_01 |
|
PIMETROZIN |
123312-89-0 |
593 |
||
|
|
|
I99_13_02 |
|
FLONICAMID (IKI-220) |
158062-67-0 |
763 |
||
|
|
|
I99_13_03 |
|
SULFOXAFLOR |
946578-00-3 |
820 |
||
|
|
|
I99_14 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE PIRIDIL-METILAMINĂ |
|
|
|
||
|
|
|
I99_14_01 |
|
ACETAMIPRID |
135410-20-7 |
649 |
||
|
|
|
I99_14_02 |
|
IMIDACLOPRID |
138261-41-3 |
582 |
||
|
|
|
I99_14_03 |
|
TIACLOPRID |
111988-49-9 |
631 |
||
|
|
|
I99_14_04 |
|
FLUPIRADIFURON |
951659-40-8 |
987 |
||
|
|
|
I99_15 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE SULFIT ESTER |
|
|
|
||
|
|
|
I99_15_01 |
|
PROPARGIT |
2312-35-8 |
216 |
||
|
|
|
I99_17 |
INSECTICIDE PE BAZĂ DE ACID TETRONIC |
|
|
|
||
|
|
|
I99_17_01 |
|
SPIRODICLOFEN |
148477-71-8 |
737 |
||
|
|
|
I99_17_02 |
|
SPIROMESIFEN |
283594-90-1 |
747 |
||
|
|
|
I99_18 |
ATRACTANȚI DE INSECTE FEROMONI DE LEPIDOPTERE CU CATENĂ LINIARĂ (SCLPS) |
|
|
|
||
|
|
|
I99_18_01 |
|
(E,E)-8,10-DODECADIEN-1-OL |
33956-49-9 |
860 |
||
|
|
|
I99_18_02 |
|
ACETAT DE (Z)-9-DODECEN-1-IL |
16974-11-1 112-66-3 |
422 |
||
|
|
|
I99_18_03 |
|
ACETAT DE (Z)-8-DODECEN-1-IL |
28079-04-1 |
861 |
||
|
|
|
I99_18_04 |
|
ACETAT DE (2E,13Z)-OCTADECADIEN-1-IL |
86252-65-5 |
862 |
||
|
|
|
I99_18_05 |
|
ACETAT DE (7E,9E)-DODECADIEN 1-IL |
54364-63-5 |
863 |
||
|
|
|
I99_18_06 |
|
ACETAT DE (7E,9Z)-DODECADIEN 1-IL |
55774-32-8 |
864 |
||
|
|
|
I99_18_07 |
|
ACETAT DE (7Z,11E)-HEXADECADIEN-1-IL |
51606-94-4 |
865 |
||
|
|
|
I99_18_08 |
|
ACETAT DE (7Z,11Z)-HEXADECADIEN-1-IL |
53042-79-8 52207-99-5 |
866 |
||
|
|
|
I99_18_09 |
|
ACETAT DE (9Z,12E)-TETRADECADIEN-1-IL |
31654-77-0 |
867 |
||
|
|
|
I99_18_10 |
|
ACETAT DE (E)-11-TETRADECEN-1-IL |
33189-72-9 |
868 |
||
|
|
|
I99_18_11 |
|
(E)-5-DECEN-1-OL |
56578-18-8 |
869 |
||
|
|
|
I99_18_12 |
|
ACETAT DE (E)-5-DECEN-1-IL |
38421-90-8 |
870 |
||
|
|
|
I99_18_13 |
|
ACETAT DE (E)-8-DODECEN-1-IL |
38363-29-0 |
871 |
||
|
|
|
I99_18_14 |
|
ACETAT DE (E/Z)-8-DODECEN-1-IL |
38363-29-0 28079-04-1 |
872 |
||
|
|
|
I99_18_15 |
|
(Z)-11-HEXADECEN-1-OL |
56683-54-6 |
873 |
||
|
|
|
I99_18_16 |
|
ACETAT DE (Z)-11-HEXADECEN-1-IL |
34010-21-4 |
874 |
||
|
|
|
I99_18_17 |
|
(Z)-11-HEXADECENAL |
53939-28-9 |
875 |
||
|
|
|
I99_18_18 |
|
ACETAT DE (Z)-11-TETRADECEN-1-IL |
20711-10-8 |
876 |
||
|
|
|
I99_18_19 |
|
(Z)-13-OCTADECENAL |
58594-45-9 |
878 |
||
|
|
|
I99_18_20 |
|
(Z)-7-TETRADECENAL |
65128-96-3 |
879 |
||
|
|
|
I99_18_21 |
|
(Z)-8-DODECEN-1-OL |
40642-40-8 |
880 |
||
|
|
|
I99_18_22 |
|
(Z)-9-HEXADECENAL |
56219-04-6 |
881 |
||
|
|
|
I99_18_23 |
|
ACETAT DE (Z)-9-TETRADECEN-1-IL |
16725-53-4 |
882 |
||
|
|
|
I99_18_24 |
|
ACETAT DE DODECIL |
112-66-3 |
884 |
||
|
|
|
I99_18_25 |
|
TETRADECAN-1-OL |
112-72-1 |
856 |
||
|
|
|
I99_18_26 |
|
DODECAN-1-OL |
112-53-8 |
|
||
|
|
|
I99_18_27 |
|
ACETAT DE (E/Z)-9-DODECEN-1-IL |
16974-34-8 |
|
||
|
|
|
I99_18_28 |
|
ACETAT DE (E,Z,Z)-3,8,11-TETRADECATRIEN-1-IL |
163041-94-9 |
|
||
|
|
|
I99_18_29 |
|
ACETAT DE (E,Z)-3,8-TETRADECADIEN-1-IL |
|
|
||
|
|
|
I99_18_30 |
|
N-TETRADECILACETAT |
638-59-5 |
|
||
|
|
|
I99_18_31 |
|
ACETAT DE (Z,E)-9,11-TETRADECADIEN-1-IL |
50767-79-8 |
|
||
|
|
|
I99_18_32 |
|
ACETAT DE (E,Z)-3,13-OCTADECADIENIL |
53120-26-6 |
|
||
|
|
|
I99_18_33 |
|
ACETAT DE (Z,Z)-3,13-OCTADECADIENIL |
53120-26-7 |
|
||
|
|
|
I99_18_34 |
|
ACETAT DE N-HEXADECANIL |
629-70-9 |
|
||
|
|
|
I99_18_35 |
|
(Z)-8-TETRADECEN-1-OL |
64470-32-2 |
|
||
|
|
|
I99_18_36 |
|
ACETAT DE (Z)-8-TETRADECEN-1-IL |
35835-80-4 |
|
||
|
|
|
I99_18_37 |
|
ACETAT DE (E,E)-8,10-DODECADIEN-1-IL |
53880-51-6 |
|
||
|
|
|
I99_19 |
ALȚI ATRACTANȚI DE INSECTE |
|
|
|
||
|
|
|
I99_19_01 |
|
ACETAT DE AMONIU |
631-61-8 |
|
||
|
|
|
I99_19_02 |
|
PUTRESCEINĂ (1,4-DIAMINOBUTAN) |
110-60-1 |
842 |
||
|
|
|
I99_19_03 |
|
CLORHIDRAT DE TRIMETILAMINĂ |
593-81-7 |
848 |
||
|
|
|
I99_19_04 |
|
ACETAT DE (Z)-13-HEXADECEN-11IN-1-IL |
78617-58-0 |
|
||
|
|
|
I99_19_05 |
|
IZOBUTIRAT DE (Z,Z,Z,Z)-7,13,16,19-DOCOSA-TETRAEN-1-IL |
135459-81-3 |
883 |
||
|
|
|
I99_19_06 |
|
RESCALURE |
67601-06-3 |
|
||
|
|
|
I99_19_07 |
|
PROTEINE HIDROLIZATE |
|
901 |
||
|
|
|
I99_19_08 |
|
SENECIOAT DE LAVANDULIL |
23960-07-8 |
|
||
|
|
|
I99_19_09 |
|
ACETAT DE (Z)-3-METIL-6-IZOPROPENIL-9-DECEN-1-IL |
67601-06-3 |
|
||
|
|
|
I99_19_10 |
|
2,6,6-TRIMETILBICICLO[3.1.1]HEPT-2-ENĂ (ALFA-PINEN) |
7785-70-8 |
|
||
|
|
|
I99_19_11 |
|
2-ETIL-1,6-DIOXASPIRO (4,4) NONAN (CALCOGRAN) |
38401-84-2 |
|
||
|
|
|
I99_19_12 |
|
2-METIL-3-BUTEN-2-OL |
115-18-4 |
|
||
|
|
|
I99_19_13 |
|
2-METIL-6-METILEN-2,7-OCTADIEN-4-OL (IPSDIENOL) |
14434-41-4 |
|
||
|
|
|
I99_19_14 |
|
4,6,6-TRIMETIL-BICICLO[3.1.1]HEPT-3-EN-OL,[(S)-CIS-VERBENOL) |
1845-30-3 |
|
||
|
|
|
I99_19_15 |
|
PROPANOAT DE 8-METIL-2-DECANOL |
81931-28-4 |
|
||
|
|
|
I99_99 |
INSECTICIDE NECLASIFICATE-ACARICIDE |
|
|
|
||
|
|
|
I99_99_03 |
|
ETOXAZOL |
153233-91-1 |
623 |
||
|
|
|
I99_99_04 |
|
ACIZI GRAȘI C7-C18 ȘI C18, SĂRURI DE POTASIU NESATURATE |
67701-09-1 |
889 |
||
|
|
|
I99_99_05 |
|
ACIZI GRAȘI C8-C10, ESTERI METILICI |
85566-26-3 |
890 |
||
|
|
|
I99_99_06 |
|
FENAZAQUIN |
120928-09-8 |
693 |
||
|
|
|
I99_99_07 |
|
KIESELGUR (DIATOMIT) |
61790-53-2 |
647 |
||
|
|
|
I99_99_08 |
|
ACID LAURIC |
143-07-7 |
885 |
||
|
|
|
I99_99_09 |
|
METAFLUMIZONĂ |
139968-49-3 |
779 |
||
|
|
|
I99_99_10 |
|
DECANOAT DE METIL |
110-42-9 |
892 |
||
|
|
|
I99_99_11 |
|
OCTANOAT DE METIL |
111-11-5 |
893 |
||
|
|
|
I99_99_12 |
|
ACID OLEIC |
112-80-1 |
894 |
||
|
|
|
I99_99_13 |
|
ULEI DE PARAFINĂ (CAS 64742-46-7) |
64742-46-7 |
896 |
||
|
|
|
I99_99_14 |
|
ULEI DE PARAFINĂ (CAS 72623-86-0) |
72623-86-0 |
897 |
||
|
|
|
I99_99_15 |
|
ULEI DE PARAFINĂ (CAS 8042-47-5) |
8042-47-5 |
898 |
||
|
|
|
I99_99_16 |
|
ULEI DE PARAFINĂ (CAS 97862-82-3) |
97862-82-3 |
899 |
||
|
|
|
I99_99_17 |
|
FOSFAN |
7803-51-2 |
127 |
||
|
|
|
I99_99_18 |
|
PIRIDABEN |
96489-71-3 |
583 |
||
|
|
|
I99_99_19 |
|
PIRIDALIL |
179101-81-6 |
792 |
||
|
|
|
I99_99_20 |
|
SPIROTETRAMAT |
203313-25-1 |
795 |
||
|
|
|
I99_99_21 |
|
FLUORURĂ DE SULFURIL |
2699-79-8 |
757 |
||
|
|
|
I99_99_27 |
|
FOSFURĂ DE ALUMINIU |
20859-73-8 |
227 |
||
|
|
|
I99_99_28 |
|
FOSFURĂ DE MAGNEZIU |
12057-74-8 |
228 |
||
|
|
|
I99_99_29 |
|
DIOXID DE CARBON |
124-38-9 |
844 |
||
|
|
|
I99_99_30 |
|
MALTODEXTRINĂ |
9050-36-6 |
801 |
||
|
|
|
I99_99_31 |
|
AMESTEC DE TERPENOIDE QRD 460 |
|
982 |
||
|
|
|
I99_99_32 |
|
FLUBENDIAMIDĂ |
272451-65-7 |
788 |
||
|
|
|
I99_99_33 |
|
ETANDINITRIL |
460-19-5 |
|
||
|
|
|
I99_99_99 |
|
ALTE INSECTICIDE-ACARICIDE N.C.A. |
|
|
||
|
Moluscocide |
|
PES_M |
|
|
|
|
||
|
|
Moluscocide |
M01 |
|
|
|
|
||
|
|
|
M01_01 |
MOLUSCOCIDE |
|
|
|
||
|
|
|
M01_01_01 |
|
FOSFAT FERIC |
10045-86-0 |
629 |
||
|
|
|
M01_01_03 |
|
METALDEHIDĂ |
108-62-3 9002-91-9 |
62 |
||
|
|
|
M01_01_04 |
|
PIROFOSFAT FERIC |
10058-44-3 |
|
||
|
|
|
M01_01_99 |
|
ALTE MOLUSCOCIDE N.C.A. |
|
|
||
|
REGULATORI DE CREȘTERE A PLANTELOR |
|
PES_PGR |
|
|
|
|
||
|
|
Regulatori fiziologici de creștere a plantelor |
PGR01 |
|
|
|
|
||
|
|
|
PGR01_01 |
REGULATORI FIZIOLOGICI DE CREȘTERE A PLANTELOR |
|
|
|
||
|
|
|
PGR01_01_01 |
|
1-METILCICLOPROPENĂ |
3100-04-7 |
767 |
||
|
|
|
PGR01_01_02 |
|
CLORMEQUAT ȘI CLORURĂ DE CLORMEQUAT (EXPRIMATE CA CLORMEQUAT) |
7003-89-6 999-81-5 |
143 143.302 |
||
|
|
|
PGR01_01_03 |
|
CICLANILIDĂ |
113136-77-9 |
586 |
||
|
|
|
PGR01_01_04 |
|
DAMINOZID |
1596-84-5 |
330 |
||
|
|
|
PGR01_01_05 |
|
ETEFON |
16672-87-0 |
373 |
||
|
|
|
PGR01_01_06 |
|
ETOXIQUIN |
91-53-2 |
517 |
||
|
|
|
PGR01_01_07 |
|
ETILEN |
74-85-1 |
839 |
||
|
|
|
PGR01_01_08 |
|
FORCLORFENURON |
68157-60-8 |
633 |
||
|
|
|
PGR01_01_09 |
|
ACID GIBERELIC |
77-06-5 |
307 |
||
|
|
|
PGR01_01_10 |
|
GIBERELINE |
468-44-0 510-75-8 8030-53-3 |
904 |
||
|
|
|
PGR01_01_11 |
|
IMAZAQUIN |
81335-37-7 |
699 |
||
|
|
|
PGR01_01_12 |
|
HIDRAZIDĂ MALEICĂ |
123-33-1 |
310 |
||
|
|
|
PGR01_01_13 |
|
MEPIQUAT |
15302-91-7 |
440 |
||
|
|
|
PGR01_01_14 |
|
PACLOBUTRAZOL |
76738-62-0 |
445 |
||
|
|
|
PGR01_01_15 |
|
PROHEXADION-CALCIU |
127277-53-6 |
567 567.020 |
||
|
|
|
PGR01_01_16 |
|
5-NITROGUAIACOLAT DE SODIU |
67233-85-6 |
718 |
||
|
|
|
PGR01_01_17 |
|
O-NITROFENOLAT DE SODIU |
824-39-5 |
720 |
||
|
|
|
PGR01_01_18 |
|
P-NITROFENOLAT DE SODIU |
824-78-2 |
721 |
||
|
|
|
PGR01_01_19 |
|
TRINEXAPAC |
104273-73-6 |
732 |
||
|
|
|
PGR01_01_20 |
|
DIFENILAMINĂ |
122-39-4 |
460 |
||
|
|
|
PGR01_01_21 |
|
FLURPRIMIDOL |
56425-91-3 |
696 |
||
|
|
|
PGR01_01_22 |
|
FLUMETRALIN |
62924-70-3 |
971 |
||
|
|
|
PGR01_01_23 |
|
TIDIAZURON |
51707-55-2 |
727 |
||
|
|
|
PGR01_99 |
ALȚI REGULATORI FIZIOLOGICI DE CREȘTERE A PLANTELOR |
|
|
|
||
|
|
|
PGR01_99_01 |
|
ACID 1-NAFTILACETIC (1-NAA) |
86-87-3 |
313 |
||
|
|
|
PGR01_99_02 |
|
1-DECANOL |
112-30-1 |
831 |
||
|
|
|
PGR01_99_03 |
|
1- NAFTILACETAMIDĂ (1- NAD) |
86-86-2 |
282 |
||
|
|
|
PGR01_99_04 |
|
ACID 2-NAFTILOXIACETIC 2-NOA) |
120-23-0 |
664 |
||
|
|
|
PGR01_99_05 |
|
6-BENZILADENINĂ |
1214-39-7 |
829 |
||
|
|
|
PGR01_99_06 |
|
CIANAMIDĂ |
420-04-2 |
685 |
||
|
|
|
PGR01_99_07 |
|
ACID INDOLILBUTIRIC |
133-32-4 |
830 |
||
|
|
|
PGR01_99_08 |
|
SINTOFEN (SINONIM CINTOFEN) |
130561-48-7 |
717 |
||
|
|
|
PGR01_99_09 |
|
1,4-DIMETILNAFTALINĂ |
571-58-4 |
822 |
||
|
|
|
PGR01_99_10 |
|
TIOSULFAT DE ARGINT ȘI SODIU |
|
762 |
||
|
|
|
PGR01_99_11 |
|
ACID S-ABSCISIC |
21293-29-8 |
|
||
|
|
|
PGR01_99_99 |
|
ALȚI REGULATORI FIZIOLOGICI DE CREȘTERE A PLANTELOR N.C.A. |
|
|
||
|
|
Inhibitori de germinare |
PGR02 |
|
|
|
|
||
|
|
|
PGR02_02 |
INHIBITORI DE GERMINARE |
|
|
|
||
|
|
|
PGR02_02_01 |
|
CARVONĂ |
2244-16-8 |
602 |
||
|
|
|
PGR02_99 |
ALȚI INHIBITORI DE GERMINARE |
|
|
|
||
|
|
|
PGR02_99_99 |
|
ALȚI INHIBITORI DE GERMINARE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Alți regulatori de creștere a plantelor |
PGR03 |
|
|
|
|
||
|
|
|
PGR03_99 |
ALȚI REGULATORI DE CREȘTERE A PLANTELOR |
|
|
|
||
|
|
|
PGR03_99_01 |
|
EXTRACT DE ALGE MARINE (ANTERIOR EXTRACT DE ALGE MARINE ȘI ALGE) |
|
920 |
||
|
|
|
PGR03_99_99 |
|
ALȚI REGULATORI DE CREȘTERE A PLANTELOR N.C.A. |
|
|
||
|
Alte produse de protecție a plantelor |
|
PES_ZR |
|
|
|
|
||
|
|
Uleiuri vegetale |
ZR02 |
|
|
|
|
||
|
|
|
ZR02_01 |
ULEIURI VEGETALE |
|
|
|
||
|
|
|
ZR02_01_01 |
|
ULEIURI VEGETALE/ULEI DE LĂMÂIȚĂ |
8000-29-1 |
905 |
||
|
|
|
ZR02_01_02 |
|
ULEIURI VEGETALE/ULEI DE CUIȘOARE |
84961-50-2 97-53-0 |
906 |
||
|
|
|
ZR02_01_03 |
|
ULEIURI VEGETALE/ULEI DE RAPIȚĂ |
8002-13-9 |
907 |
||
|
|
|
ZR02_01_04 |
|
ULEIURI VEGETALE/ULEI DE MENTĂ |
8008-79-5 |
908 |
||
|
|
|
ZR02_01_99 |
|
ALTE ULEIURI VEGETALE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Produse de sterilizare a solului (inclusiv nematocide) |
ZR03 |
|
|
|
|
||
|
|
|
ZR03_01 |
BROMURĂ DE METIL |
|
|
|
||
|
|
|
ZR03_01_01 |
|
BROMURĂ DE METIL |
74-83-9 |
128 |
||
|
|
|
ZR03_02 |
NEMATOCIDE BIOLOGICE |
|
|
|
||
|
|
|
ZR03_02_01 |
|
PAECILOMYCES LILACINUS TULPINA 251 |
|
753 |
||
|
|
|
ZR03_02_02 |
|
BACILLUS FIRMUS TULPINA I-1582 |
|
1015 |
||
|
|
|
ZR03_02_03 |
|
PASTEURIA NISHIZAWAE PN1 |
|
|
||
|
|
|
ZR03_02_99 |
|
ALTE NEMATOCIDE BIOLOGICE N.C.A. |
|
|
||
|
|
|
ZR03_03 |
NEMATOCIDE ORGANOFOSFORICE |
|
|
|
||
|
|
|
ZR03_03_01 |
|
FENAMIFOS |
22224-92-6 |
692 |
||
|
|
|
ZR03_03_02 |
|
FOSTIAZAT |
98886-44-3 |
585 |
||
|
|
|
ZR03_03_99 |
|
ALTE NEMATOCIDE ORGANOFOSFORICE N.C.A. |
|
|
||
|
|
|
ZR03_99 |
ALTE PRODUSE DE STERILIZARE A SOLULUI |
|
|
|
||
|
|
|
ZR03_99_01 |
|
1,3-DICLOROPROPENĂ |
542-75-6 |
675 |
||
|
|
|
ZR03_99_02 |
|
CLOROPICRIN |
76-06-2 |
298 |
||
|
|
|
ZR03_99_03 |
|
DAZOMET |
533-74-4 |
146 |
||
|
|
|
ZR03_99_04 |
|
METAM |
144-54-7 |
20 |
||
|
|
|
ZR03_99_99 |
|
ALTE PRODUSE DE STERILIZARE A SOLULUI N.C.A. |
|
|
||
|
|
Rodenticide |
ZR04 |
|
|
|
|
||
|
|
|
ZR04_01 |
RODENTICIDE |
|
|
|
||
|
|
|
ZR04_01_01 |
|
FOSFURĂ DE CALCIU |
1305-99-3 |
505 |
||
|
|
|
ZR04_01_02 |
|
DIFENACUM |
56073-07-5 |
514 |
||
|
|
|
ZR04_01_03 |
|
WARFARINĂ |
81-81-2 |
70 |
||
|
|
|
ZR04_01_04 |
|
FOSFURĂ DE ZINC |
1314-84-7 |
69 |
||
|
|
|
ZR04_01_05 |
|
BROMADIOLON |
28772-56-7 |
371 |
||
|
|
|
ZR04_01_06 |
|
CLOROFACINONĂ |
3691-35-8 |
208 |
||
|
|
|
ZR04_01_99 |
|
ALTE RODENTICIDE N.C.A. |
|
|
||
|
|
Toate celelalte produse de protecție a plantelor |
ZR99 |
|
|
|
|
||
|
|
|
ZR99_01 |
DEZINFECTANȚI |
|
|
|
||
|
|
|
ZR99_01_99 |
|
ALȚI DEZINFECTANȚI N.C.A. |
|
|
||
|
|
|
ZR99_02 |
REPELENȚI |
|
|
|
||
|
|
|
ZR99_02_01 |
|
SULFAT DE ALUMINIU ȘI AMONIU |
7784-26-1 7784-25-0 |
840 |
||
|
|
|
ZR99_02_02 |
|
SILICAT DE ALUMINIU (SINONIM CAOLIN) |
1332-58-7 |
841 |
||
|
|
|
ZR99_02_03 |
|
FĂINĂ DE SÂNGE |
90989-74-5 |
909 |
||
|
|
|
ZR99_02_04 |
|
CARBURĂ DE CALCIU |
75-20-7 |
910 |
||
|
|
|
ZR99_02_05 |
|
CARBONAT DE CALCIU |
471-34-1 |
843 |
||
|
|
|
ZR99_02_06 |
|
BENZOAT DE DENATONIU |
3734-33-6 |
845 |
||
|
|
|
ZR99_02_07 |
|
CALCAR |
1317-65-3 |
852 |
||
|
|
|
ZR99_02_08 |
|
METIL-NONIL-CETONĂ |
112-12-9 |
846 |
||
|
|
|
ZR99_02_09 |
|
NISIP DE CUARȚ |
14808-60-7 7637-86-9 |
855 |
||
|
|
|
ZR99_02_10 |
|
REPELENȚI PRIN MIROS/ULEI BRUT DE TAL |
8002-26-4 |
911 |
||
|
|
|
ZR99_02_11 |
|
REPELENȚI PRIN MIROS/SMOALĂ ULEI DE TAL |
8016-81-7 |
912 |
||
|
|
|
ZR99_02_12 |
|
SILICAT DE ALUMINIU ȘI SODIU |
1344-00-9 |
850 |
||
|
|
|
ZR99_02_13 |
|
REZIDUURI DE LA DISTILAREA GRĂSIMILOR |
|
915 |
||
|
|
|
ZR99_02_14 |
|
REPELENȚI PRIN MIROS/ULEI DE PEȘTE |
100085-40-3 |
918 |
||
|
|
|
ZR99_02_15 |
|
REPELENȚI PRIN MIROS/GRĂSIME DE OAIE |
98999-15-6 |
919 |
||
|
|
|
ZR99_02_16 |
|
EXTRACT DE USTUROI |
8008-99-9 |
916 |
||
|
|
|
ZR99_02_17 |
|
PIPER |
|
917 |
||
|
|
|
ZR99_02_99 |
|
ALȚI REPELENȚI N.C.A. |
|
|
||
|
|
|
ZR99_99 |
ALTE PRODUSE DE PROTECȚIE A PLANTELOR |
|
|
|
||
|
|
|
ZR99_99_07 |
|
ACID CAPRIC |
334-48-5 |
886 |
||
|
|
|
ZR99_99_08 |
|
ACID CAPRILIC |
124-07-2 |
887 |
||
|
|
|
ZR99_99_12 |
|
HEPTAMALOXILOGLUCAN |
870721-81-6 |
851 |
||
|
|
|
ZR99_99_24 |
|
VIRUSUL MOZAICULUI GALBEN AL DOVLECELULUI, TULPINĂ CU VIRULENȚĂ MICĂ |
|
618 |
||
|
|
|
ZR99_99_34 |
|
VIRUSUL MOZAIC PEPINO, TULPINA CH2, IZOLAT 1906 |
|
1019 |
||
|
|
|
ZR99_99_35 |
|
VIRUSUL MOZAIC PEPINO, IZOLAT CU VIRULENȚĂ UȘOARĂ VC1 |
|
|
||
|
|
|
ZR99_99_36 |
|
VIRUSUL MOZAIC PEPINO, IZOLAT CU VIRULENȚĂ UȘOARĂ VX1 |
|
|
||
|
|
|
ZR99_99_37 |
|
VIRUSUL MOZAIC PEPINO (PEPMV) TULPINA EUROPEANĂ (EU), IZOLAT CU VIRULENȚĂ UȘOARĂ ABP1 (PEPMVO) |
|
|
||
|
|
|
ZR99_99_38 |
|
VIRUSUL MOZAIC PEPINO (PEPMV) TULPINA CHILEANĂ (CH2), IZOLAT CU VIRULENȚĂ UȘOARĂ ABP2 (PEPMVO) |
|
|
||
|
|
|
ZR99_99_39 |
|
EXTRACT NATURAL DE SEMINȚE DE CAMELLIA SP. |
|
|
||
|
|
|
ZR99_99_40 |
|
QUASSIA |
|
|
||
|
|
|
ZR99_99_99 |
|
ALTE PRODUSE DE PROTECȚIE A PLANTELOR N.C.A. |
|
|
(1) Numărul CAS (Chemical Abstracts Service).
(2) Comisia internațională pentru metodele de analiză a pesticidelor (Collaborative International Pesticides Analytical Council).
(3) Agregat voluntar.
(4) Agregat voluntar. Se menționează faptul că pomii de Crăciun plantați pe SAU sunt incluși (alte culturi permanente): https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Utilised_agricultural_area_(UAA) (disponibilă în limbile engleză, franceză și germană).
(5) Agregat voluntar. Se menționează faptul că silvicultura nu include pomii de Crăciun plantați pe SAU (alte culturi permanente): https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Utilised_agricultural_area_(UAA) (disponibilă în limbile engleză, franceză și germană).
(6) Agregat voluntar.
(7) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului ( JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(8) Corespunde grupei 1 din clasificarea indicatorilor de risc armonizați, definită în Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor ( JO L 309, 24.11.2009, p. 71).
(9) Corespunde grupei 3 din clasificarea indicatorilor de risc armonizați, definită în Directiva 2009/128/CE.
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate ( JO L 153, 11.6.2011, p. 1).
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/51 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2011 AL COMISIEI
din 17 noiembrie 2021
de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”) (1), în special articolul 9 alineatul (4),
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea procedurii
|
(1) |
La 24 septembrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”, „RPC” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse de Europacable (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor din Uniune. Reclamantul reprezenta peste 25 % din producția totală de cabluri din fibre optice a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei. |
|
(3) |
La 21 decembrie 2020, Comisia a deschis o anchetă antisubvenție privind importurile de cabluri de fibră optică originare din Republica Populară Chineză și a demarat o anchetă separată. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). |
1.2. Înregistrarea importurilor
|
(4) |
În urma unei cereri adresate de către reclamant și susținute de elementele de probă necesare, la 17 decembrie 2020, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/548 al Comisiei din 29 martie 2021 (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) (4), în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
1.3. Părțile interesate
|
(5) |
În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, producătorii cunoscuți din Uniune, asociațiile cunoscute din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din China, importatorii cunoscuți, comercianții și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta. |
|
(6) |
Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Au avut loc audieri la care au participat reclamantul și un importator inclus în eșantion [Cable 77 Danmark ApS (denumit în continuare „Cable 77”)]. |
1.4. Observații privind deschiderea anchetei
|
(7) |
Comisia a primit observații cu privire la deschiderea anchetei de la Guvernul Chinei (denumit în continuare „GC”), Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice (denumită în continuare „CCCME”), de la reclamant și de la un importator [Connect Com GmbH (denumit în continuare „Connect Com”)]. |
|
(8) |
Connect Com a afirmat că sunt necesare informații și clarificări suplimentare cu privire la plângere. În special, aceasta a susținut că deteriorarea situației de pe piață a industriei UE nu a fost cauzată de importurile la prețuri favorabile din Republica Populară Chineză, ci de prețurile de transfer intern relativ ridicate pentru tranzacțiile între societăți. De asemenea, Connect Com a susținut că lista producătorilor din UE, astfel cum a fost menționată în plângere, era incompletă. Întrucât aceste observații se referă mai degrabă la fondul cauzei decât la deschiderea anchetei, ele sunt abordate în continuare în considerentul 415 și în considerentele 539-541. |
|
(9) |
Cu privire la cerințele de fond pentru deschiderea anchetei, CCCME a susținut faptul că, în plângerea sa, reclamantul a efectuat o evaluare incompletă a prejudiciului, deoarece nu a oferit cifre cu privire la șase dintre cei cincisprezece indicatori ai prejudiciului enumerați la articolul 3.4 din Acordul OMC privind practicile antidumping (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) (și anume: productivitatea, randamentul investițiilor, fluxul de numerar, salariile, creșterea și capacitatea de a mobiliza capitalurile sau investițiile). De asemenea, CCCME a susținut că reclamantul nu a furnizat date fiabile/comparabile privind prețurile de vânzare. |
|
(10) |
Comisia reamintește, astfel cum a indicat deja reclamantul în răspunsul său la observațiile GC și ale CCCME, că standardul juridic aplicabil pentru deschiderea unei anchete antidumping îl reprezintă articolul 5.2 din Acordul privind PAD, în timp ce articolul 3.4 din Acordul privind PAD constituie standardul pentru reexaminarea de către autoritatea de anchetă, în cazul de față aceasta fiind Comisia. Prin urmare, reclamantul avea obligația de a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 5.2 din Acordul privind PAD, care sunt oglindite în articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cu toate că, astfel cum a observat CCCME, articolul 5.2. din Acordul privind PAD face trimitere la articolul 3.4 din Acordul privind PAD, iar articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază face trimitere la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, respectivele trimiteri sunt doar ilustrative în ambele cazuri („cum ar fi [factorii și indicii] enumerați la articolul 3 alineatele (2) și (4)” și „cum ar fi [factorii și indicii] enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5)”) (5). Articolul 5.2 din Acordul privind PAD și articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază prevăd că o plângere trebuie să conțină elemente de probă privind existența: a) unui dumping; b) a unui prejudiciu și c) a unei legături de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și presupusul prejudiciu. Potrivit clarificărilor aduse de jurisprudența UE, „cantitatea și calitatea informațiilor furnizate de către reclamant nu trebuie să fie la nivelul impus pentru o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate” (6). Prin urmare, „elemente de probă care sunt insuficiente în ceea ce privește cantitatea sau calitatea pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate, pot fi, totuși, suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete” (7). |
|
(11) |
Drept răspuns la afirmația potrivit căreia reclamantul nu a furnizat date fiabile/comparabile privind prețurile de vânzare, Comisia a considerat că versiunea plângerii deschisă consultării de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor cărora li s-a acordat caracterul confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii. |
|
(12) |
Articolul 19 din regulamentul de bază și articolul 6 alineatul (5) din Acordul privind PAD permit protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea unei astfel de informații ar avantaja în mod semnificativ un concurent sau ar avea un efect defavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o. |
|
(13) |
Comisia a evaluat și a acceptat faptul că datele privind prețurile de vânzare intră în aceste categorii. În orice caz, reclamanții au furnizat un rezumat semnificativ al informațiilor incluse în anexele confidențiale ale plângerii, astfel încât să permită părților interesate „înțelegerea de manieră rezonabilă a conținutului informațiilor comunicate cu titlu confidențial”, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reclamanții au rezumat în mod corespunzător informațiile privind prețurile de vânzare, fără a dezvălui date sensibile specifice societății în anexele 44b și 67 la plângere, printre altele. |
|
(14) |
CCCME a susținut, de asemenea, că plângerea nu a arătat existența niciunui prejudiciu, având în vedere că industria Uniunii și-a majorat producția, iar ușoara scădere a capacității de producție care rezultă din incapacitatea industriei Uniunii de a aproviziona toate tipurile de consum nou-apărute din Europa nu reprezintă, în sine, un indicator al unui prejudiciu important. Volumele vânzărilor au crescut, la rândul lor, în timp ce industria Uniunii păstrează o cotă de piață de aproape 80 % și tendința profitabilității este neclară și nu arată niciun fel de prejudiciu. În această privință, reclamantul a replicat că majorarea consumului la nivelul Uniunii a fost în avantajul importurilor din China, iar cota de piață rămasă nu este relevantă pentru evaluarea prejudiciului și efectele licitațiilor câștigate de producători chinezi se vor materializa după trecerea unei anumite perioade de timp. Potrivit răspunsului CCCME, datele privind consumul, producția și capacitatea de producție arată că industria Uniunii a putut aproviziona cea mai mare parte a creșterii consumului la nivelul UE, extinzându-și, în același timp, activitatea. |
|
(15) |
În plus, CCCME a susținut că plângerea nu a inclus elemente de probă privind existența unei legături de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciu. În primul rând, CCCME a argumentat că nu a existat nicio corelație între importurile din China și dezvoltarea industriei Uniunii. Cu titlu de exemplu, CCCME a susținut că, în contextul celei mai mari creșteri a volumului importurilor din China din perioada 2017-2018, profitabilitatea industriei Uniunii a înregistrat cea mai semnificativă creștere. În al doilea rând, importurile din țări terțe au crescut între 2018 și 2019, spre deosebire de importurile din China, și, prin urmare, efectul acestora nu poate fi atribuit Chinei. În cazul în care există un prejudiciu, acesta este un prejudiciu autoprovocat din cauza reacției lente a industriei Uniunii la mișcările de pe piață. Reclamantul a reacționat la această afirmație din partea CCCME, susținând că poate fi stabilită o legătură de cauzalitate deoarece prejudiciul s-a produs la același moment în care au crescut importurile din China, iar importurile din țări terțe nu au fost luate în considerare deoarece fie aveau un caracter de minimis, fie nu prezentau elemente de probă privind existența unui dumping prejudiciabil. CCCME a răspuns reamintind că, în contextul celei mai mari creșteri a volumului importurilor din China din perioada 2017-2018, profitabilitatea industriei Uniunii a înregistrat cea mai semnificativă creștere și nu a existat nicio corelație între creșterea importurilor din China și scăderea volumelor vânzărilor industriei Uniunii. În schimb, în ceea ce privește importurile din țări terțe, CCCME a observat că, în total, importurile din țări terțe au crescut, în timp ce importurile din China au scăzut între 2018 și 2019. În final, CCCME a observat că reclamantul nu a contestat argumentele potrivit cărora aproape toți indicatorii prejudiciului din plângere arătau tendințe pozitive și că presupusul prejudiciu a fost autoprovocat, cel puțin într-o anumită măsură. |
|
(16) |
În plus, CCCME a afirmat că datele privind importurile prezentate de către reclamant sunt supraevaluate deoarece s-au bazat pe o ipoteză greșită în privința volumului, care ar fi condus la o creștere distorsionată a importurilor. În special, importurile din China ar fi scăzut în 2019, în loc să crească. În plus, calculele subcotării incluse în plângere erau eronate deoarece s-au referit la un singur exportator dintr-o anumită licitație. În această privință, reclamantul a replicat că o perioadă mai lungă ar trebui luată în considerare pentru a vedea creșterea volumului importurilor, care nu este negată de către CCCME și este confirmată de către datele terților din analiza de cunoaștere a pieței (CRU), iar calculele nu au fost eronate deoarece reclamantul avea obligația de a furniza numai informații disponibile în mod rezonabil, care au inclus informații de la mai mulți producători din Uniune și din China. CCCME a răspuns că era obligația reclamantului să își susțină afirmațiile și să furnizeze dovezi cu privire la datele privind importurile și că datele privind cunoașterea pieței (CRU) se refereau la fibre optice, iar nu la cabluri din fibre optice. În ceea ce privește calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, CCCME a reiterat faptul că acestea nu respectă standardul pentru a reprezenta elemente de probă suficiente și că, pentru calcule semnificative, reclamantul s-a referit numai la prețurile unui producător chinez (de exemplu, prețul de export pentru liberă circulație utilizat pentru calcularea marjei prejudiciului pentru S1 2019 și prețul de export utilizat pentru costurile de producție pentru marja de subcotare pentru S2 2019). |
|
(17) |
Comisia consideră că niciuna dintre afirmațiile CCCME nu a infirmat concluzia potrivit căreia au existat elemente de probă suficiente pentru deschiderea procedurii antidumping. Într-adevăr, plângerea conținea elemente de probă suficiente care să susțină faptul că importurile care fac obiectul unui dumping au avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra stării industriei Uniunii. Analiza prejudiciului specific din cadrul plângerii relevă creșterea gradului de pătrundere pe piața UE (atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi) a importurilor din China efectuate la prețuri care subcotează în mod semnificativ propriile prețuri ale industriei Uniunii. Acest lucru pare să fi avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra stării industriei Uniunii, astfel cum arată, de exemplu, scăderea vânzărilor și a cotei de piață sau deteriorarea rezultatelor financiare. |
|
(18) |
Comisia nu a fost de acord că respectivele calcule ale subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative din plângere erau incorecte. Metodologia este explicată în plângere la secțiunea 8.1.2 și în anexele citate în aceasta, care conțin calcule separate ale subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative pentru fiecare tip de produs reprezentativ. În etapa deschiderii anchetei, Comisia a fost mulțumită de elementele de probă privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, aduse de reclamanți și a considerat că acestea sunt o dovadă suficientă pentru deschiderea anchetei. |
|
(19) |
În ceea ce privește caracterul suficient al elementelor de probă privind existența unei legături de cauzalitate, ar trebui avute în vedere următoarele aspecte. În primul rând, situația industriei Uniunii s-a deteriorat în momentul creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii. Acest lucru arată în mod clar existența unei legături de cauzalitate. În al doilea rând, în ceea ce privește alți factori, precum importurile din țări terțe, impactul acestora nu este de natură să cauzeze deteriorarea industriei Uniunii, iar analiza plângerii nu a arătat niciun prejudiciu autoprovocat. |
|
(20) |
În cursul unei audieri care a avut loc în urma neinstituirii de măsuri provizorii, CCCME a prezentat o serie de observații privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și analiza interesului Uniunii cuprinse în plângere. Comisia consideră că aceste observații cu privire la plângere nu pot fi primite, întrucât ele au fost prezentate în această etapă foarte târzie a anchetei, dincolo de termenul stabilit la punctul 5.2 din avizul de deschidere. În orice caz, majoritatea acestor observații sunt repetiții ale argumentelor deja invocate și abordate în această secțiune și nu evidențiază nicio lipsă de elemente de probă suficiente la momentul în care Comisia a decis să deschidă această anchetă. În ceea ce privește noile elemente prezentate, pe lângă intervalul de timp prevăzut la punctul 5.2 din avizul de deschidere, Comisia reamintește că această etapă a anchetei are loc cu mult după expirarea termenelor pentru transmiterea de noi informații, astfel cum se prevede la punctul 7 din avizul de deschidere. |
|
(21) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Connect Com a susținut că informațiile incluse în plângere au indicat tendințe care nu justifică instituirea de taxe antidumping. De asemenea, Connect Com a solicitat divulgarea informațiilor confidențiale de la punctele 105 și 109 din plângere cu privire la profitul anumitor producători din Uniune și la licitațiile pierdute în favoarea producătorilor chinezi. |
|
(22) |
În acest sens, Comisia a reamintit că, în conformitate cu punctul 5.2 din avizul de deschidere, părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la plângere și la orice aspect referitor la deschiderea anchetei, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere. Prin urmare, aceste observații nu pot fi luate în considerare după comunicarea constatărilor definitive. În orice caz, informațiile solicitate de Connect Com sunt confidențiale prin natura lor și nu pot fi divulgate altor părți interesate. |
|
(23) |
În temeiul celor de mai sus, Comisia a confirmat faptul că reclamantul a furnizat elemente de probă suficiente ale existenței unui dumping, a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate, îndeplinind, astfel, cerințele prevăzute la articolul 5.2 din Acordul privind PAD și la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respectat toate cerințele statutare pentru deschiderea anchetei. |
|
(24) |
Comisia a luat în considerare toate celelalte observații relevante și le-a abordat în secțiunile de mai jos. |
1.5. Eșantionarea
|
(25) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
1.5.1. Eșantionarea producătorilor din Uniune
|
(26) |
În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 52 % din producția Uniunii din perioada de anchetă și au fost considerați reprezentativi pentru industria Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu au fost primite observații și, drept urmare, eșantionul a fost confirmat. |
1.5.2. Eșantionarea importatorilor
|
(27) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. |
|
(28) |
Cinci importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. După analizarea informațiilor pentru eșantionare furnizate de către importatori, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a solicitat tuturor importatorilor cooperanți să transmită răspunsurile la chestionar. |
1.5.3. Eșantionarea producătorilor-exportatori din China
|
(29) |
Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă. |
|
(30) |
Treizeci de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două grupuri de producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat peste 40 % din exporturile raportate de producătorii-exportatori de cabluri din fibre optice din China către Uniune în cursul perioadei de anchetă. |
|
(31) |
În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori în cauză cunoscuți, precum și autoritățile din țara în cauză. |
|
(32) |
Au fost primite observații privind selectarea eșantionului de la un producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion, Yangtze Optical Fibre and Cable Joint Stock Limited Company (denumit în continuare „YOFC”) și de la Misiunea Republicii Populare Chineze în Uniunea Europeană. |
|
(33) |
YOFC și Misiunea Republicii Populare Chineze în Uniunea Europeană au susținut că, având în vedere numărul mare de producători-exportatori cooperanți, cele două societăți incluse în eșantion reprezintă o proporție mică a volumului exporturilor către Uniune, nefiind reprezentative pentru exportatorii chinezi. În plus, s-a afirmat că un eșantion format din trei societăți ar permite într-o mai mare măsură evitarea situației în care, din cauza schimbărilor societăților incluse în eșantion, acesta s-ar putea reduce la o singură societate. Misiunea Republicii Populare Chineze în Uniunea Europeană a făcut trimitere la ancheta antidumping privind importurile de roți din oțel originare din China (8) în această privință, afirmând că drepturile celorlalți exportatori cooperanți au fost afectate deoarece eșantionul format din doi producători-exportatori s-a redus la unul singur după ce un producător-exportator inclus în eșantion a decis, ulterior, să nu mai coopereze în cadrul anchetei. De asemenea, s-a afirmat că, potrivit practicii Comisiei din anchetele antidumping anterioare, eșantionul includea cel puțin trei societăți. În final, s-a afirmat că un eșantion format din trei societăți ar fi mai adecvat având în vedere că exportatorii pot avea canale de vânzări diferite, tipuri diferite de produse și alți clienți, precum și o situație concurențială diferită. |
|
(34) |
În temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, selectarea unui eșantion ar trebui să se bazeze pe cel mai mare volum reprezentativ al producției, al vânzărilor sau al exporturilor, care poate face, în mod rezonabil, obiectul unei anchete, ținând seama de timpul disponibil. Astfel cum se precizează în considerentul 30, grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat peste 40 % din exporturile raportate din China către Uniune în cursul perioadei de anchetă, acesta fiind un nivel reprezentativ. Comisia a considerat că eșantionul, astfel cum a fost selectat, conținea cea mai mare cantitate a importurilor care ar putea face în mod rezonabil obiectul unei anchete ținând seama de timpul disponibil. În acest context, cele două grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion cuprind un număr mare de entități (cinci entități de producție și șapte entități de vânzări) și cel puțin patru producători-exportatori cu o varietate de canale de vânzări și de clienți, precum și cu un număr mare de produse. În plus, faptul că o societate inclusă în eșantion va coopera efectiv sau nu după ce a fost inclusă în eșantion reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă pentru ca un producător-exportator să fie luat în considerare în selectarea unui eșantion în temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. În ceea ce privește presupusa practică a Comisiei de a selecta un eșantion de cel puțin trei societăți, se observă că, astfel cum s-a explicat mai sus, selectarea eșantionului s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ al producției, al vânzărilor sau al exporturilor, care ar putea face, în mod rezonabil, obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil în cazul de față. Afirmația privind diferențele referitoare la situația concurențială a fost respinsă deoarece părțile nu au explicat cum ar pune aceasta sub semnul întrebării reprezentativitatea eșantionului și, în plus, cum ar putea aborda o a treia societate inclusă în eșantion diferențele în materie de concurență, dacă există. |
|
(35) |
YOFC a afirmat că includerea YOFC în eșantion nu ar reprezenta o dificultate pentru Comisie deoarece, din cauza pandemiei de COVID-19, Comisia nu efectuează vizite de verificare la fața locului. |
|
(36) |
Deși echipa Comisiei nu a desfășurat vizite de verificare la fața locului în acest caz, ea a efectuat, totuși, verificări încrucișate la distanță (denumite în continuare „VID”) ale răspunsurilor la chestionar. Organizarea de VID nu reprezintă, însă, timp economisit de Comisie în cursul anchetei. Din contră, având în vedere că este nevoie de mai mult timp pentru pregătirea verificării informațiilor furnizate de către societăți atunci când aceasta este efectuată la distanță. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(37) |
YOFC a afirmat, de asemenea, că ar trebui să fie inclusă în eșantion deoarece este un producător cu experiență, care exportă cabluri din fibre optice de înaltă calitate către Uniune, iar procesul său de fabricație este diferit de cel al altor producători chinezi (este o societate integrată pe verticală, utilizează tehnologie europeană pentru a produce cabluri din fibre optice, are tehnologii avansate, este singura Unitate națională de demonstrare a producției inteligente din China și a realizat un nivel ridicat de automatizare în producția de fibre optice). De asemenea, a afirmat că volumul exporturilor sale către Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost relativ mare. În plus, YOFC a susținut că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion deține în mod indirect acțiuni ale YOFC și a două dintre societățile afiliate vizate ale YOFC și, prin urmare, includerea YOFC în eșantion ar permite Comisiei să ajungă la o cunoaștere mai cuprinzătoare a structurii industriei. De asemenea, s-a afirmat că unii dintre clienții YOFC din Uniune cooperau și în cadrul anchetei în calitate de importatori neafiliați și, prin urmare, includerea YOFC în eșantion ar putea ajuta Comisia să verifice un lanț de vânzare complet din China până pe piața Uniunii. |
|
(38) |
Astfel cum s-a explicat mai sus, eșantionul de producători-exportatori a fost selectat pe baza celui mai mare procent al volumului de exporturi din țara în cauză care ar putea face, în mod rezonabil, obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. YOFC nu s-a numărat printre cei mai mari doi producători-exportatori care au fost selectați și, prin urmare, nu a fost inclus în eșantion. În orice caz, cele două grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion sunt, la rândul lor, grupuri mari de societăți cu experiență care produc și vând cabluri din fibre optice de înaltă calitate către Uniune, fiind, de asemenea, entități integrate pe verticală. În plus, dosarul nu include niciun fel de informații care să indice faptul că tehnologia utilizată de către producătorii-exportatori incluși în eșantion ar fi mai puțin avansată decât cea a altor producători-exportatori chinezi. YOFC nu a prezentat niciun element de probă care să contrazică acest fapt. În plus, nici faptul că un producător din Uniune inclus în eșantion deține acțiuni la un producător-exportator sau că unii clienți ai producătorilor-exportatori cooperează în cadrul anchetei nu este relevant pentru selectarea eșantionului de producători-exportatori. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse. |
1.6. Examinarea individuală
|
(39) |
Opt dintre producătorii-exportatori chinezi care au returnat formularul de eșantionare au informat Comisia că intenționează să solicite examinarea individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a pus la dispoziție online chestionarul în ziua deschiderii procedurii. În plus, Comisia a informat producătorii-exportatori neincluși în eșantion că, dacă doresc să fie examinați în mod individual, este necesar să furnizeze un răspuns la chestionar. Două societăți au furnizat un răspuns la chestionar. |
|
(40) |
Din cauza complexității anchetei și a structurii complexe a producătorilor-exportatori incluși în eșantion, Comisia a decis să nu acorde o examinare individuală, deoarece aceasta ar fi fost nejustificat de împovărătoare și ar fi putut împiedica Comisia să finalizeze ancheta în termenele legale. |
1.7. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare
|
(41) |
Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Chestionarele pentru producătorii, importatorii, utilizatorii din Uniune și producătorii-exportatori din China au fost publicate online (9) în ziua deschiderii procedurii. |
|
(42) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii existenței dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor luate în consecință pentru a face față pandemiei („Avizul privind COVID-19”) (10), Comisia nu a fost în măsură să efectueze vizite de verificare la sediile societăților incluse în eșantion și ale utilizatorilor cooperanți. În schimb, Comisia a efectuat VID ale informațiilor furnizate de către următoarele societăți, prin videoconferință: Producători din Uniune:
Importatori:
Utilizatori:
Producători-exportatori din China: Grupul FTT:
Grupul ZTT:
Comerciant afiliat din China:
Comerciant afiliat din Hong Kong:
Importatori afiliați din Uniune:
|
1.8. Neinstituirea de măsuri provizorii și procedura ulterioară
|
(43) |
Având în vedere complexitatea tehnică a cazului, Comisia a decis să nu instituie măsuri provizorii și să continue ancheta pentru a colecta informații suplimentare. |
|
(44) |
La 23 aprilie 2021, în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat statele membre și toate părțile interesate că nu vor fi instituite taxe provizorii la importurile de cabluri din fibre optice originare din China și că ancheta va continua. |
|
(45) |
În urma comunicării intenției Comisiei de a nu institui măsuri provizorii, au fost primite observații și solicitări de clarificări din partea Cable 77, Eku Kabel, Infraconcept și Comel. |
|
(46) |
Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate. Comisia a audiat Cable 77, precum și CCCME. |
|
(47) |
Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. În acest sens, Comisia a trimis o cerere suplimentară de informații producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, producătorilor-exportatori incluși în eșantion și producătorilor din Uniune incluși în eșantion, incluzând, dar fără a se limita la acestea, datele privind vânzările pe baza grupelor de numere de control al produsului (denumite în continuare „NCP-uri”), a investițiilor și a licitațiilor. Răspunsurile au fost verificate de Comisie în cadrul unei serii suplimentare de VID. |
|
(48) |
Statisticile oficiale privind importurile sunt raportate în kilograme, iar codul NC 8544 70 00 conține alte produse decât produsul în cauză. Pentru a avea o imagine mai clară a importurilor produsului în cauză, Comisia a examinat informații detaliate din partea autorităților vamale naționale cu privire la întregul set de tranzacții unice de import efectuate între 2017 și perioada de anchetă, astfel cum au fost raportate de importatori în declarațiile lor vamale și prelucrate de autoritățile menționate anterior. Informațiile se refereau la importurile în 9 state membre (Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Portugalia, România, Spania, Țările de Jos și Ungaria) și au fost considerate reprezentative, deoarece acopereau 79 % din importuri în perioada examinată. Analiza detaliată pe această bază a condus la concluziile prezentate mai jos. |
1.9. Informarea părților
|
(49) |
La 30 iunie 2021, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de cabluri din fibre optice din China (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Comisia a primit observații din partea GC, a CCCME, a celor doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion, a tuturor importatorilor neafiliați cooperanți și a reclamantului. Pe baza acestor observații, la 2 septembrie 2021, Comisia a modificat unele dintre considerațiile pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă, informând toate părțile interesate în acest sens (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale suplimentare”). |
|
(50) |
În urma comunicării constatărilor finale și a comunicării constatărilor finale suplimentare, părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctul 5.7 din avizul de deschidere. Au fost audiați ambii producători-exportatori incluși în eșantion, CCCME și un importator (Cable 77). |
1.10. Perioada de anchetă și perioada examinată
|
(51) |
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”). |
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul în cauză
|
(52) |
Produsul în cauză este reprezentat de cablurile din fibre optice monomod, alcătuite din una sau mai multe fibre izolate individual, cu înveliș de protecție, chiar echipate cu conductoare electrice, originare din China, încadrate în prezent la codul NC ex 8544 70 00 (codul TARIC 8544700010) (denumite în continuare „produsul în cauză”). |
|
(53) |
Sunt excluse următoarele produse:
|
|
(54) |
Cablurile din fibre optice (denumite în continuare „CFO”) sunt utilizate ca suport de transmisie optică în rețele de telecomunicații pe distanțe lungi, metropolitane și în rețele de acces. |
2.2. Produsul similar
|
(55) |
Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:
|
|
(56) |
Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
2.3. Afirmații cu privire la definiția produsului
|
(57) |
Grupul ZTT a solicitat excluderea din anchetă a cablurilor de protecție cu fibră optică (optical ground wire – „OPGW”) și a cablurilor cu fibre optice cu conductor de fază (optical phase conductor cable – „OPPC”). Acesta a afirmat că, deși aceste cabluri se încadrau la definiția produsului, ele aveau caracteristici fizice și utilizări diferite (și anume transportul energiei electrice), făceau obiectul unor standarde tehnice diferite, au fost fabricate utilizând materii prime diferite și respectând procese de producție diferite și au fost vândute pe piețe separate. De asemenea, s-a afirmat că cablurile OPGW și OPPC au reprezentat doar o mică parte din vânzările către Uniune. Grupul ZTT a solicitat, de asemenea, ca, în cazul în care Comisia considera că OPGW și OPPC se încadrează în definiția produsului care face obiectul anchetei, să fie luate în considerare în cadrul anchetei caracteristicile specifice, factorii referitori la utilizarea finală sau segmentul de piață al acestor produse. |
|
(58) |
În observațiile formulate în urma comunicării constatărilor finale, grupul ZTT și-a reiterat solicitarea de a elimina cablurile OPGW și OPPC din anchetă, susținând că producătorii din Uniune incluși în eșantion nu au vândut tipurile de produse vândute de grupul ZTT în cursul perioadei de anchetă. |
|
(59) |
Cablurile OPGW și OPPC implică transmiterea de date și au caracteristici de bază comune cu cele ale altor CFO, printre care se numără următoarele: (i) includ fibre optice; (ii) diametrul învelișului fibrei optice se încadrează în același interval; (iii) numărul fibrelor se încadrează, de asemenea, în același interval; (iv) numărul fibrelor din fiecare modul este, de asemenea, identic și (v) construcția miezului cablului este aceeași. Faptul că cablurile OPGW și OPPC transportă energie electrică și au anumite caracteristici (precum caracteristici electrice, nicio cerință privind rezistența la flacără, cerința privind rezistența ridicată la tracțiune etc.) nu afectează acest lucru. |
|
(60) |
În plus, toate tipurile de cabluri se supun, într-o anumită măsură, unor specificații și standarde tehnice diferite. În ceea ce privește materiile prime, nu este relevant faptul că un material utilizat pentru o componentă a CFO poate fi diferit de la un tip de cablu la altul: toate tipurile de CFO sunt produse utilizând fibre optice. În ceea ce privește procesele de fabricație, ancheta a arătat că anumite modele cu protecție specială ale cablurilor din fibre optice standard aveau o armătură din sârmă de oțel în jurul învelișului, iar aceste cabluri erau produse de aceleași mașini care fabricau și cablurile OPGW. În plus, fabricarea armăturii de sârmă a cablurilor OPGW și OPPC a corespuns doar unei etape a realizării acestor cabluri, deci nu justifica excluderea lor din definiția produsului care face obiectul anchetei. De asemenea, faptul că vânzările de cabluri OPGW și OPPC au reprezentat o parte mai mică din vânzările către Uniune în cursul perioadei de anchetă nu este relevant pentru evaluarea afirmației. În cele din urmă, faptul că produsele cu NCP-uri specifice vândute de grupul ZTT în cursul perioadei de anchetă nu au fost vândute de producătorii din Uniune incluși în eșantion nu afectează faptul că industria Uniunii produce cabluri OPGW și OPPC care concurează cu cele ale exportatorilor chinezi. |
|
(61) |
În temeiul celor de mai sus, Comisia a concluzionat că OPGW și OPPC trebuie considerate un tip de cabluri din fibre optice care au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază cu celelalte CFO care se încadrează în definiția produsului în cauză și, astfel, nu a fost necesară o analiză separată a acestor produse. De fapt, cablurile OPGW și OPPC sunt cabluri din fibre optice deoarece includ fibre optice, construcția miezului cablului este aceeași și sunt concepute pentru a fi utilizate pentru transmiterea de date. În plus, numerele de control al produsului utilizate de către Comisie pentru calcularea marjei de dumping și a marjei prejudiciului identifică în mod corespunzător cablurile OPGW și OPPC și permit în mod adecvat Comisiei să realizeze o comparație echitabilă privind prețurile între producătorii din Uniune și cei chinezi. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(62) |
Grupul ZTT a sugerat, de asemenea, patru metode pentru soluționarea și evitarea oricăror eventuale probleme de circumvenție în cazul în care cablurile OPGW și OPPC ar fi excluse din definiția produsului care face obiectul anchetei, precum (i) inspectarea vizuală și verificarea documentelor de către lucrătorii vamali, (ii) un sistem de certificare, (iii) o procedură vamală de control al utilizării finale și (iv) un sistem de monitorizare. Întrucât s-a concluzionat că OPGW și OPPC fac obiectul investigației, nu a fost necesară abordarea metodelor sugerate pentru evitarea circumvenției. |
3. DUMPINGUL
3.1. Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază
|
(63) |
Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(64) |
Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori chinezi să furnizeze informațiile cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea CFO. 25 de producători-exportatori chinezi au transmis informațiile relevante. |
|
(65) |
Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile. GC nu a transmis niciun răspuns la informațiile solicitate. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China. |
|
(66) |
S-a primit în termenul stabilit o observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază din partea GC și a CCCME. |
|
(67) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”. |
|
(68) |
Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. |
|
(69) |
Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, astfel cum se precizează în considerentul 65, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
3.1.1. Existența distorsiunilor semnificative
3.1.1.1.
|
(70) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază conține următoare definiție: „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:
|
|
(71) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei evoluții libere a forțelor de pe piață. |
|
(72) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”. |
|
(73) |
În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (11), care colectează informații privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (precum sectorul chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă existente în dosarul anchetei – care include și raportul – la momentul deschiderii acesteia. |
|
(74) |
Plângerea a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul CFO în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Reclamantul a furnizat elemente de probă conform cărora producția și vânzarea produsului în cauză sunt afectate (cel puțin potențial) de distorsiunile menționate în raport, în special de nivelurile ridicate de intervenție a statului în lanțul valoric al CFO, și anume în sectorul CFO și în sectoarele legate de producția de CFO, în special în sectoarele mijloacelor și factorilor de producție. |
|
(75) |
Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească sau nu prețurile și costurile interne din RPC, din pricina existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special privind legislația chineză, documente oficiale de politică chineze publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți renumiți din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în anchetele sale anterioare în această privință. |
3.1.1.2.
|
(76) |
Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (12). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte în paralel cu proprietatea statului (13). |
|
(77) |
În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză, deja existentă, a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” - s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (14). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă. |
|
(78) |
Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (15). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și alte mijloace prin care statul acționează pe piață și afectează piața, cum ar fi prin intermediul investițiilor și al achizițiilor publice. |
|
(79) |
În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, ceea ce a reprezentant, de asemenea, o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și utilizează în consecință competențele care le-au fost conferite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1.1.5 de mai jos) (16). |
|
(80) |
În al doilea rând, în ceea ce privește alocarea resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze mai degrabă la obiectivele de politică industrială ale guvernului, decât la evaluarea avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1.1.8 de mai jos) (17). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (18). |
|
(81) |
În al treilea rând, în ceea ce privește utilizarea diferitelor instrumente guvernamentale și de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub numeroase forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (19). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (20). |
|
(82) |
În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (21). |
3.1.1.3.
|
(83) |
În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei. |
|
(84) |
GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor deținute de stat (denumite în continuare „IDS”). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul IDS. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid din cadrul societăților (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (22). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea lor de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (23). Elementele care indică existența controlului de stat sau a influenței statului asupra întreprinderilor din sectorul CFO sunt detaliate în continuare în secțiunile 3.1.1.4 și 3.1.1.5 de mai jos. |
|
(85) |
În mod specific, în lanțul valoric al CFO, GC deține acțiuni la numeroase societăți, iar pe unele dintre acestea le și controlează. |
|
(86) |
Comisia a identificat cel puțin un producător important de CFO – FiberHome Telecommunication Technologies Co., Ltd (denumit în continuare „FTT”) (24) – care confirmă că este controlat integral de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (denumită în continuare „SASAC”) (25), fiind, prin urmare, controlat de o entitate publică. Deși este controlată de stat, FTT exercită, la rândul său, dreptul de proprietate majoritară asupra altor producători de CFO, precum Changchun Fiberhome Technologies, Chengdu Datang Cable, Fiberhome Marine Network Equipment, Xinjiang Fiberhome Optical Communications. S-a constatat, de asemenea, că un alt producător de CFO – Nanjing Wasin Fujikura Optical Communication - este controlat de FTT, prin urmare acesta este, de asemenea, controlat de stat. |
|
(87) |
În afară de societățile controlate în mod direct, GC influențează, de asemenea, societățile private din RPC. Astfel cum a fost confirmat de către unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion în cursul anchetei, s-a stabilit, de asemenea, că statul, fie în mod direct, fie în mod indirect (de exemplu, prin diferite entități care au legătură cu statul, precum: Banca Chinei, Banca Industrială și Comercială a Chinei, Banca Agricolă a Chinei, Banca de Dezvoltare a Chinei, Changshu City Development Investment Co., sau Fondul de Investiții de Dezvoltare Financiară Shanghai) deține acțiuni în numeroase societăți producătoare de CFO. Trebuie observat că, printre acestea din urmă, Yangtze Optical Fiber and Cable (denumită în continuare „YOFC”) se remarcă, întrucât investitorii controlați de stat dețin 39 % din societate (26). Această societate este un producător intern important și este, de asemenea, un exportator important al produsului în cauză către UE. |
|
(88) |
În ceea ce privește producătorii de CFO aflați în proprietate privată, Comisia a constatat, de asemenea, că, în cazul a cel puțin doi dintre aceștia – Jiangsu Zhongtian Technology (denumit în continuare „ZTT”) (27) și Hengtong Group –, acționarii majoritari (privați) erau afiliați PCC și dețineau funcții în partid (a se vedea considerentul 104). |
|
(89) |
În ceea ce privește furnizorii de factori de producție pentru fabricarea CFO, una dintre materiile prime pentru fabricarea CFO o reprezintă fibrele de aramidă. Cu privire la acestea din urmă, Comisia a constatat, de asemenea, o intervenție semnificativă din partea statului în sectorul aramidei. Societatea Yantai Tayho Advanced Materials (denumită în continuare „YTAM”) este unul dintre producătorii principali de fibre de aramidă din RPC (28). Acționarul majoritar al YTAM este Yantai Guofeng Investment Holdings Group (29), iar acesta din urmă este deținut integral de Yantai SASAC (30), rezultând că YTAM este controlată pe deplin de autoritățile de stat. Alți producători notabili de fibre de aramidă din RPC sunt Sinopec Yizheng Chemical Fibre Company (31) (filială a grupului Sinopec deținut de stat (32)) sau societatea deținută de stat Sinochem (33). |
|
(90) |
Producția de CFO implică, de asemenea, utilizarea de factori de producție din sectorul chimic, precum: polietilenă de densitate joasă, medie sau înaltă sau polibutilentereftalat. Aceste substanțe sunt compuși chimici obținuți în urma unor procese chimice. Diferiți compuși chimici sunt, de asemenea, utilizați pentru producerea semifabricatelor care se află la originea fibrei optice. Prin urmare, producătorii acestor factori de producție pot fi considerați, la rândul lor, participanți în sectorul chimic chinez. În ceea ce privește acest sector, Comisia a constatat că, potrivit statisticilor naționale, în 2015, întreprinderile deținute de stat reprezentau 52 % din totalul activelor societăților producătoare de produse chimice (34). Întreprinderile deținute de stat (IDS), în special cele mari de la nivel central, au avut în mod tradițional un rol dominant în industria chimică din RPC datorită poziției lor de tip oligopol în sectorul din amonte/al materiilor prime, accesului facil la resursele alocate de guvern (fonduri, împrumuturi, terenuri etc.), precum și influenței puternice în procesul decizional al administrației publice. În această privință, Comisia a constatat în mod specific că anumiți producători importanți de polietilenă de înaltă densitate din RPC, precum PetroChina, Sinopec Maoming Petrochemical Corporation, China National Offshore Oil Corporation (35), sunt întreprinderi deținute de stat. |
|
(91) |
În plus, anumite materii prime din oțel sunt utilizate la fabricarea CFO, cum ar fi anumite tipuri de sârmă sau benzi din oțel. În această privință, în sectorul oțelului, persistă un grad substanțial de proprietate a GC. În timp ce raportul nominal dintre numărul de IDS și numărul de societăți private se estimează că este aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 cei mai mari producători de oțel din lume, patru sunt IDS (36). Totodată, în timp ce primii 10 producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a consolida până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de fier și oțel la aproximativ 10 întreprinderi de mari dimensiuni (37). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (38). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (39). Un exemplu de fuziune recentă este cea a producătorilor de oțel Baosteel Group Corp. și Wuhan Iron & Steel Group Corp., care au creat în 2016 al doilea cel mai mare producător de oțel la nivel mondial (40). Principalii producători de oțel inoxidabil sunt deținuți de stat, de exemplu Tisco, Baosteel, Ansteel Lianzhong, Jiujuan Iron and Steel și Tangshan. |
|
(92) |
Având în vedere nivelul semnificativ de intervenție a statului în sectoarele factorilor de producție ai pieței de CFO (de exemplu, în sectorul oțelului, în lanțurile valorice din sectorul chimic sau prin controlul deținut de stat asupra unor întreprinderi mari producătoare de aramidă), împreună cu faptul că – astfel cum a constatat Comisia – anumiți producători de CFO se supun controlului din partea statului sau sunt deținuți direct sau indirect de stat, sau se supun influenței statului (de exemplu, prin prezența PCC la nivelul întreprinderii), se bazează pe sprijinul acestuia și, în anumite cazuri, pun în aplicare ideologia PCC, producătorii deținuți de stat sau cei care se află sub controlul statului, precum și producătorii privați de CFO sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Atât întreprinderile publice, cât și cele private care își desfășoară activitatea în sectorul producției de CFO și al factorilor de producție necesari pentru fabricarea CFO, fac, de asemenea, în mod direct sau indirect, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.1.1.5 de mai jos. |
3.1.1.4.
|
(93) |
Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. Dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (41), însă celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, trebuie să se înființeze câte o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (42)), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. Se pare că, în trecut, această cerință nu a fost urmată sau aplicată cu strictețe în toate cazurile. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (43). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (44). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de CFO și furnizorilor de factori de producție ai acestora. |
|
(94) |
În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” (45), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească sarcinile în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri.” Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (46). |
|
(95) |
Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus a GC în sectorul CFO. |
|
(96) |
După cum s-a indicat deja, unii producători de CFO sunt deținuți de către stat sau se află sub controlul acestuia, ceea ce permite statului să intervină liber asupra prețurilor și a costurilor. Această intervenție este, de asemenea, exacerbată de prezența puternică și de influența PCC în cadrul acestor societăți. |
|
(97) |
Comisia a constatat, de exemplu, că China Information and Communication Technology Group, din care face parte producătorul-exportator FTT – susține pe site-ul său web că: „Respectarea autorității Partidului și consolidarea construcției Partidului reprezintă «rădăcina» și «sufletul» întreprinderilor deținute de stat. De la înființarea China Information and Communication Technology Group Co., Ltd. (denumit în continuare «China Information and Communication Technology Group Co., Ltd.»), comitetul de partid al grupului a pus pe deplin în aplicare spiritul celui de Al 18-lea Congres Național, al celui de Al 19-lea Congres Național, al sesiunilor plenare anterioare ale Partidului, precum și spiritul Conferinței Naționale privind consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor deținute de stat și a garantat faptul că toate aspectele legate de activitatea întreprinderii, precum și consolidarea Partidului, urmează teoria lui Xi Jinping privind noua eră a socialismului cu caracteristici chineze. Instituirea celor «patru conștiințe», consolidarea celor «patru elemente de încredere», realizarea cu hotărâre a celor «două garanții», punerea în aplicare la nivel aprofundat a cerințelor generale privind consolidarea Partidului în noua eră, acordarea unei atenții sporite principalelor responsabilități ale guvernanței Partidului, precum și implicarea deplină a comitetului de partid al grupului în guvernanța corporativă pentru a asigura conducerea și a «furniza direcția, a asigura gestionarea generală și a asigura punerea în aplicare» și promovarea continuă a «integrării duble și a promovării duble» a consolidării Partidului în activitatea de producție și comercială.” (47) |
|
(98) |
Comisia a constatat, de asemenea, că activitățile de consolidare a Partidului se extind la zone industriale întregi, astfel cum arată site-ul web al Zonei de dezvoltare a înaltei tehnologii East Lake din Wuhan: „Transmiterea conferinței privind activitatea de consolidare a Partidului la nivelul întregii întreprinderi din oraș și a (activității) partidului de la nivel districtual, a activității de bază de consolidare a partidului desfășurate de secretarul comitetului și raportarea privind spiritul general al conferinței: La 7 mai 2019, în cadrul Fiberhome Communications Group, a avut loc conferința de promovare locală a activității de consolidare a partidului în întreprinderile deținute de stat din zona de înaltă tehnologie Donghu. Aproape 30 de persoane au participat la reuniune, prin aceștia numărându-se directorul adjunct al Departamentului Organizației Comitetului de Lucru al Partidului din zona de înaltă tehnologie Donghu, Wan Ling și tovarăși ai acestuia, precum și persoane responsabile cu gestionarea și conducerea activității de consolidare a Partidului în IDS conduse la nivel central de către district și aflate în gestiunea directă a districtului” (48). Zona de înaltă tehnologie Donghu (sau Zona de dezvoltare a înaltei tehnologii East Lake din Wuhan) este adesea denumită „Optics Valley” (49) datorită accentului pus pe fabricarea de produse electronice optice, inclusiv CFO. |
|
(99) |
Trebuie observat că activitățile citate în considerentul anterior implică Fiberhome Group, societatea-mamă a FTT. Site-ul web al societății menționează „sprijinul acordat politicilor guvernului” drept unul dintre elementele principale în relația sa cu GC (50). În plus, în legătură cu activitățile de consolidare a partidului de la nivelul societății, Fiberhome este prezentată ca model pentru alte întreprinderi: „La 17 mai, Optics Valley Construction Company a organizat o vizită de studiu pentru cadre și angajați la Fiberhome Technology Group, pentru a vizita expoziția realizărilor tehnologice și științifice, pentru a audia prelegeri ale experților și pentru a urma turul de inspecție al Secretarului General Xi Jinping, pentru a revizui spiritul discursului important al Secretarului General Xi Jinping în cursul inspecției sale din Hubei […] Tovarășul Hua Xiaodong, Directorul Cabinetului Președintelui Fiberhome Communications, s-a concentrat pe consolidarea de bază a partidului la nivelul Fiberhome Technology Group, pe măsuri inovatoare de consolidare a partidului și pe rezultatele activității online de consolidare a partidului, […] Directorul general al societății, tovarășul Zhou Aiqiang, a subliniat faptul că angajații și cadrele societății trebuie să combine studierea și punerea în aplicare a spiritului discursurilor importante ale Secretarului General Xi Jinping cu spiritul zonei de înaltă tehnologie, promovând punerea în aplicare a dezvoltării de înaltă calitate a Optics Valley” (51). Astfel cum a fost subliniat în ultimul extras, activitățile de consolidare a partidului sunt destinate a avea o legătură strânsă cu dezvoltarea comercială a Optics Valley. |
|
(100) |
Astfel cum a fost indicat în considerentul 94, GC extinde, de asemenea, și mai mult rolul PCC în sectorul privat, crescând astfel și mai mult capacitatea acestuia de a controla și de a interveni în deciziile și operațiunile societăților private. Comisia a găsit dovezi cuprinzătoare ale intervenției PCC în cazul producătorilor de CFO aflați în proprietate privată. |
|
(101) |
Societatea ZTT se mândrește cu interesul manifestat de PCC și de autorități în întreprindere: „ZTT a atras atenția Partidului Comunist și a liderilor de stat pentru dezvoltarea sa trans-sectorială. Liderii de la nivel central, provincial și municipal au inspectat, au confirmat și au încurajat ZTT” (52). În plus, site-ul web al societății prezintă activitățile și realizările acesteia în privința consolidării partidului, precum și interacțiunile cu PCC și cu autoritățile în această privință. De exemplu, societatea descrie o inspecție a activității sale de consolidare a partidului, efectuată de lideri ai partidului și lideri guvernamentali de la nivel provincial și municipal: „Xue Jiping [Secretarul Comitetului de Partid și Președinte al ZTT], a afirmat că Zhongtian Technology este o întreprindere de producție importantă în Nantong și că dezvoltarea prezentă este inseparabilă de grija și sprijinul din partea comitetelor de partid și a liderilor guvernamentali de la toate nivelurile, iar comitetul de partid al Zhongtian Technology Group, sub îndrumarea organizației superioare de partid, a creat cu atenție cadrul de încurajare a promovării reciproce, a progresului comun și a avantajelor reciproce ale consolidării partidului împreună cu dezvoltarea întreprinderii. Acesta a subliniat cele două practici specifice pe care Zhongtian Technology le-a rezumat și le-a creat sub conducerea partidului. Prima este sistemul de activitate al inginerilor țării caracterizați de un spirit avansat. […]; A doua este banca de proprietate intelectuală avansată care sporește competitivitatea esențială a întreprinderii prin implicarea structurii inițiativelor membrilor de partid, transformând cu adevărat avantajele consolidării partidului în avantaje de dezvoltare și transformând înțelepciunea partidului și a maselor în eficiență a dezvoltării.” (53) Societatea accentuează, de asemenea, proeminența activităților sale care au legătură cu partidul și importanța integrării lor în operațiunile societății: „Comitetului de partid al Jiangsu Zhongtian Technology Co., Ltd. i-a fost acordat titlul onorific de «Organizație de Partid de Bază Avansată a Provinciei Jiangsu» și aceasta a devenit singura întreprindere din zona Nantong care a primit această onoare. În ultimii ani, sub conducerea lui Xue Jiping, muncitor model la nivel național, secretar de partid și președinte al consiliului de administrație, Comitetul de Partid al Zhongtian Technology a aderat întotdeauna la ideologia călăuzitoare de a «pune accentul pe consolidarea partidului în dezvoltare și pe promovarea dezvoltării prin consolidarea partidului», și a explorat în mod activ, a standardizat și a integrat modele de consolidare a partidului, punând accentul pe integrarea activității de consolidare a partidului în activitatea de producție și comercială a întreprinderii, pe o gestionare detaliată și pe dezvoltarea culturii.” (54) |
|
(102) |
Comisia a făcut, de asemenea, constatări privind influența PCC asupra unui alt producător de CFO cu o producție internă și exporturi substanțiale ale produsului în cauză către UE, și anume Hengtong Group. Cu toate că se află în proprietate privată, societatea a publicat rapoarte privind rolul și influența PCC, a membrilor PCC și a comitetelor de partid din cadrul societății, precum și privind modul în care societatea aderă la strategiile statului în activitățile sale: „Fără reformă și fără politica de deschidere, Hengtong nu ar exista astăzi; în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a Hengtong, stindardul partidului trebuie să se afle la loc de cinste în cadrul întreprinderii. Cui Genliang, Secretarul Comitetului de partid și Președinte al Consiliului de administrație al Hengtong Group, a afirmat că, la nivelul Hengtong Group, Comitetul de partid nu a uitat niciodată intenția sa inițială, și-a amintit întotdeauna misiunea pe care o are și va continua să forjeze «motorul roșu» al consolidării partidului, să lanseze puterea emergentă a unei noi runde de dezvoltare a întreprinderii și să se străduiască să răspundă la chestionarul erei dezvoltării de înaltă calitate. […] Prin sistemul «o persoană cu două funcții», care permite aceleiași persoane să fie și secretar de partid și conducător al societății, cele 32 de posturi actuale de secretari ai filialelor de partid din cadrul Hengtong Group sunt toate deținute de directorii generali ai fiecărei societăți iar eficacitatea activității de consolidare a partidului este inclusă în evaluarea generală a filialelor. […] Comitetul de partid al grupului [Hengtong] organizează un seminar de consolidare a partidului o dată la doi ani pentru a formula planul de lucru privind consolidarea partidului la nivelul grupului drept «acțiunea prescrisă» pentru activitatea anuală a fiecărei sucursale a partidului, în timp ce fiecare sucursală a partidului alege o «acțiune opțională» inovatoare pentru a promova sucursala societății în vederea atingerii obiectivului de tip fortăreață și pentru a crea o «echipă de luptă» pentru consolidarea partidului în cadrul grupului, în vederea asigurării faptului că membrii de partid din cadrul personalului se concentrează pe onorurile de tip stindard, pentru a crea «forțe speciale» de consolidare a partidului în cadrul grupului și pentru a forma o paradigmă de consolidare a partidului în cadrul grupului formată din «comitete de partid strategice, sucursale-fortăreață ale partidului și membri-stindard ai partidului […] Dezvoltarea întreprinderii este inseparabilă de conducerea corectă a partidului. Trebuie să fim întotdeauna recunoscători și să ne asumăm responsabilități, bazându-ne, în același timp, pe societate.» Comitetul de partid al Hengtong Group a stabilit o responsabilitate majoră de a urma îndeaproape strategia de dezvoltare națională și consideră activitatea de consolidare a partidului ca reprezentând o modalitate de a realiza integrarea strânsă a dezvoltării corporative în strategia națională și de a utiliza oportunitățile majore pentru a crește și a deveni mai puternic.” (55) |
|
(103) |
În plus, Comisia a constatat că societatea YOFC, aflată în proprietate privată, se supune, de asemenea, influenței statului, în special prin rolul PCC în operațiunile societății. Site-ul web al societății prezintă aceste interacțiuni atunci când descrie un eveniment destinat a sărbători cea de a 97-a aniversare de la înființarea PCC: „În cadrul reuniunii, tovarășul Ma Jie, Secretar al Partidului Comunist și Președinte al YOFC, a prezentat un raport important. Secretarul Ma Jie a făcut un rezumat cuprinzător al activității de consolidare a partidului în cadrul societății și al condițiilor de funcționare din ultimul an și a prezentat cerințele de activitate pentru viitor. Acesta a subliniat: În anul care a trecut, sub conducerea corectă a organizațiilor de nivel înalt, în conformitate cu desfășurarea generală și cu cerințele Comitetului de Lucru al Partidului din Zona de înaltă tehnologie Donghu, comitetul de partid din cadrul societății a studiat cu atenție și a pus în aplicare spiritul celui de Al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist din China și s-a concentrat pe dezvoltarea generală a YOFC. […] În cadrul raportului, Secretarul Ma Jie a analizat și provocările cu care s-a confruntat YOFC în 2018 și a solicitat tuturor membrilor de partid să pună în mod eficace în aplicare cele cinci măsuri strategice ale societății în vederea accelerării transformării și a dezvoltării societății. […] Acesta a solicitat:«[…] Fiind îndrumați de spiritul raportului celui de Al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist din China și considerând că cea de a 30-a aniversare a YOFC reprezintă o oportunitate, vom face contribuții noi la viitorul nou al societății, vom recrea glorii noi»” (56). Un an mai târziu, cu ocazia celei de a 98-a aniversări a PCC, YOFC a afirmat, de asemenea, că, în 2019 „comitetului de partid din cadrul YOFC i-a fost acordat titlul onorific de «Organizație de partid avansată» a Zonei de înaltă tehnologie Donghu”. În cadrul evenimentului, Președintele și Secretarul Ma Jie „a solicitat tuturor membrilor de partid să țină sus stindardul măreț al socialismului cu caracteristici chineze și să instituie cu fermitate cele «patru conștiințe», să consolideze cele «patru elemente de încredere», să exerseze cele «două întrețineri», să învețe din exemple, să îi ia pe cei avansați drept punct de reper, să își îndeplinească sarcinile cu diligență, să moștenească și să ducă mai departe spiritul pionieresc și inovator al generațiilor mai vechi de revoluționari și figurile model avansate, să implice pe deplin sucursalele de partid de bază drept fortărețe de bătălie, precum și membri de partid pionieri exemplari, să se străduiască să realizeze pe deplin obiectivele comerciale ale YOFC în 2019 și să prezinte rezultatele excepționale drept un dar pentru cea de a 98-a aniversare a înființării Partidului Comunist din China, precum și pentru cea de a 70-a aniversare a înființării Republicii Populare Chineze!” (57) |
|
(104) |
Structurile PCC se suprapun, de asemenea, din punctul de vedere al persoanelor, cu organele de conducere corporativă în cazul mai multor producători importanți de CFO. Comisia a constatat că președintele și acționarul majoritar al ZTT, Xue Jiping, este membru al PCC și Secretar al Partidului Comunist (58). În cazul FTT, un alt producător important de CFO, președintele Consiliului de administrație, Lu Guoqing, este membru al PCC (59), iar alți doi directori de rang înalt dețin, de asemenea, funcții de secretar și secretar-adjunct al Comitetului de partid (60). Astfel cum s-a precizat anterior în considerentul 102, acționarul majoritar al producătorului de CFO aflat în proprietate privată Hengtong Group – Cui Genliang – nu este numai Președinte al Consiliului de administrație, ci și secretar al Comitetului de partid. De asemenea, el a deținut funcția de reprezentant la cel de al 12-lea și cel de al 13-lea Congres Popular Național (61). În plus, astfel cum a fost stabilit în considerentul 103, Președintele Consiliului de administrație al YOFC – Ma Jie – deține funcția de secretar al Comitetului de partid și este membru al PCC (62). |
|
(105) |
Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.1.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (63). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS-uri – din sectorul CFO și din alte sectoare asociate (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile. |
3.1.1.5.
|
(106) |
Direcția urmată de economia chineză este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (64). |
|
(107) |
Echipamentele de CFO sunt considerate un produs esențial de către GC, astfel cum rezultă din documentele și listele de politică publică (65). Această clasificare are o importanță semnificativă deoarece încadrează sectoarele respective într-o varietate de politici specifice și măsuri de sprijin destinate a stimula dezvoltarea în fiecare sector (66). Având în vedere că CFO reprezintă o componentă esențială a infrastructurii rețelelor de internet, acestea joacă un rol extrem de important în implementarea rețelelor de fibră optică și internet în bandă largă. Dezvoltarea acestora în RPC este orientată și gestionată prin numeroase planuri, directive și alte documente, care sunt emise la nivel național, regional și municipal și care sunt interconectate. Printre aceste documente esențiale de politică se numără, la nivel central: cel de al 13-lea Plan cincinal pentru dezvoltare economică și socială a Republicii Populare Chineze (2016-2020) (67), precum și cel de al 13-lea plan cincinal însoțitor pentru industrii strategice emergente (68), planul „Made in China 2025” (69), planul „Internet Plus” (70), strategia „Broadband China” (71), Orientările Biroului General al Consiliului de Stat privind accelerarea construirii unei rețele în bandă largă de mare viteză și accelerarea scăderii tarifelor pentru conexiune mai rapidă la internet (72), sau Planul de acțiune pe trei ani pentru construcția de proiecte majore de infrastructură informațională (73). Aceste prevederi de politică centrală sunt, de asemenea, reflectate și monitorizate la nivel sub-central, cum ar fi, de exemplu, în Planul de acțiune al Provinciei Guangdong privind „Internet Plus” (2015-2020) (74). În legătură cu acest lucru, documentele de planificare care au legătură cu alte sectoare, emise la nivel sub-central, pot face legătura cu dezvoltarea internetului în ceea ce privește orientarea de politică și, în special punerea în aplicare a Planului „Internet Plus” – cum se întâmplă în cazul celui de al 13-lea plan cincinal privind sectorul petrochimic al Provinciei Hebei (75). |
|
(108) |
Politicile de mai sus au stat la baza accentului pus de stat pe dezvoltarea rețelelor și a infrastructurii de fibră optică și, prin acestea, pe dezvoltarea pieței de CFO și a sprijinului aferent din partea statului. În plus, punerea în aplicare a politicilor de mai sus a avut, de asemenea, o legătură strânsă cu punerea în aplicare a politicilor superioare și a fost încurajată de acestea, cum ar fi dezvoltarea industriei informației [documentul relevant: „Orientare pentru dezvoltarea industriei informației” a Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) și a NDRC], a industriei volumelor mari de date [documentul relevant: „Planul de dezvoltare a industriei volumelor mari de date (2016-2020) al MIIT”], a tehnologiei de tip cloud computing [documentul relevant „Plan de acțiune pe trei ani pentru dezvoltarea tehnologiei de tip cloud computing (2017-2019) al MIIT”], sau a „internetului obiectelor” (documentul relevant: „Avizul Biroului General al MIIT privind promovarea cuprinzătoare a construcției și dezvoltării internetului mobil al obiectelor”) (76). Cu alte cuvinte, CFO se remarcă drept produs de importanță majoră pentru GC în construirea rețelelor și a infrastructurii care deservesc o întreagă gamă de domenii principale de politică în sectorul conectivității și în sectorul digital, elaborate și supravegheate de stat. Pe baza documentelor de politică citate în considerentele 107 și 108, GC intervine pentru a pune în aplicare politicile aferente și intervine în jocul liber al forțelor pieței în sectorul CFO, în special prin promovarea și sprijinirea acestui sector în diferite modalități. |
|
(109) |
GC ghidează dezvoltarea sectorului CFO prin intermediul unei game largi de instrumente. Comisia a găsit elemente de probă privind proiecte specifice și instituirea unor fonduri de orientare guvernamentală și a unor zone industriale, care s-au reflectat în formele de sprijin din partea autorităților publice pentru producătorii de CFO și lanțul valoric al acestora. |
|
(110) |
O situație care implică un fond de orientare locală și acțiuni din partea autorităților de sprijinire a sectorului CFO printr-un proiect de consolidare a capacităților în Provincia Shandong a fost descrisă după cum urmează de către o societate participantă: „Etapa I a proiectului are investiții totale de 1,8 miliarde RMB și constă în construirea a 6 turnuri de tragere a fibrelor optice și a 12 linii de producție a fibrelor optice, realizând un progres în industria fibrelor optice în Provincia Shandong. […] Implicarea fondurilor guvernamentale de investiții de capital a permis societăților să reducă cheltuielile financiare, să își sporească robustețea financiară și rata garanțiilor, a orientat transformarea conceptelor comerciale și a asigurat modernizări” (77). O altă sursă confirmă că obiectivul proiectului este de a pune în aplicare politici generale ale statului, cum ar fi cele enumerate în considerentele 106 - 108, care, la rândul lor, se bazează pe fibrele optice: „Dezvoltarea internetului este inseparabilă de instrumentele pentru transferul rapid de date, iar instrumentele pentru transferul rapid de date sunt obținute din fibre optice de bună calitate. Shandong Zhiguang Communication Technology Co., Ltd. este o societate de înaltă tehnologie constituită pentru a pune în aplicare acțiunea strategică «Made in China 2025», strategia națională pentru dezvoltarea economică pe baze informaționale, precum și pentru a răspunde nevoilor proiectelor esențiale naționale, precum «Big Data», «Internet Plus» și «Digital China». Fibra optică, un material care are «gena» naturală a științei și a tehnologiei, a prins rădăcini în prezent și a înflorit în Orașul Zaozhuang.” (78) |
|
(111) |
Comisia a identificat, de asemenea, un caz de înființare a unui fond susținut de municipalitate în Orașul Suzhou, pentru o sumă de până la 1 miliard RMB, care a fost pus la dispoziție pentru a scădea presiunea financiară rezultată în urma dificultăților comerciale ale unuia dintre producătorii de CFO – Tongding Interconnection Information. Destinația fondului este, de asemenea, de a facilita procesul prin care societățile obțin cotarea la bursa de valori (79). |
|
(112) |
În plus, astfel cum se indică în considerentul 98, Comisia a constatat că, dintre zonele de dezvoltare industrială specială sprijinite de GC, o zonă din Wuhan – Zona de dezvoltare a industriei noii tehnologii East Lake - a funcționat ca bază importantă de producție pentru CFO. Fiind una dintre „zonele naționale de dezvoltare industrială de înaltă tehnologie” aprobate de Consiliul de stat și o „zonă națională de demonstrare a inovării interne”, aceasta a devenit prima bază industrială pentru produse electronice optice din RPC (fiind denumită și „China Optics Valley” – a se vedea considerentul 98). Producătorii de CFO activi în zona respectivă au beneficiat de stimulente și sprijin din partea statului, sub diferite forme (80). |
|
(113) |
În plus, printre instrumentele prin care GC ghidează dezvoltarea sectorului CFO se numără și subsidiile directe din partea statului. Raportul anual din 2019 al producătorului-exportator FTT confirmă faptul că societatea a avut venituri înregistrate în avans în valoare de 393,8 milioane RMB sub formă de subsidii guvernamentale și subsidii guvernamentale în valoare de 45,8 milioane RMB reprezentând „alte venituri” la sfârșitul anului 2019 (81). Raportul anual din 2019 al producătorului-exportator ZTT confirmă faptul că societatea a avut venituri înregistrate în avans în valoare de 150,3 milioane RMB sub formă de subsidii guvernamentale și a primit subsidii guvernamentale în legătură cu activitățile curente ale societății în valoare de 361,1 milioane RMB la sfârșitul anului 2019 (82). De asemenea, raportul anual din 2019 al producătorului de CFO Hengtong Group susține faptul că veniturile înregistrate în avans ale societății, constând în subsidii guvernamentale, s-a ridicat la 81,8 milioane RMB iar subsidiile indicate ca având legătură cu activitățile curente ale societății s-au ridicat la 268,3 milioane RMB în 2019 (83). |
|
(114) |
În ceea ce privește factorii de producție utilizați în producția de CFO, Comisia a constatat că aramida, o fibră sintetică obținută în urma unor procese chimice, care este utilizată ca factor de producție pentru fabricarea de CFO, este – asemenea fibrelor optice (a se vedea considerentul 107) – clasificată drept produs esențial de către GC în „Catalogul orientativ al produselor și serviciilor esențiale din industriile strategice emergente” (84). În urma acestei clasificări, această materie primă a intrat în atenția diferitelor politici ale GC. Prin urmare, în RPC, aramida a făcut obiectul mai multor documente de planificare, cum ar fi Planul de implementare pentru transformarea și modernizarea industriei prelucrătoare a fibrelor chimice (2017-2020) (denumit în continuare „planul de implementare”), în care aramida beneficiază de o atenție principală în ceea ce privește accelerarea dezvoltării (85). S-a constatat că aramida a fost, de asemenea, inclusă în cel puțin un document suplimentar de planificare - Planul de promovare a dezvoltării industriale a materiilor noi din Hebei, 2016, care a dat instrucțiuni părților interesate relevante să accelereze în mod specific dezvoltarea fibrelor de aramidă, prin intermediul Programului Faclă națională Handan (86). |
|
(115) |
În sens mai larg, fibrele chimice fac obiectul reglementărilor naționale și al politicilor de gestionare a pieței nu numai la nivel central (de exemplu, prin planul de implementare) ci și în temeiul documentelor de planificare de la nivel sub-central, precum Planul de acțiune al Provinciei Zhejiang pentru transformare amplă și modernizare a industriilor prelucrătoare tradiționale - în care sectorul fibrelor chimice apare drept una dintre cele 10 industrii principale care fac obiectul unei gestionări prin politici specifice (87), sau cel de Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei chimice în Provincia Jiangsu (2016 – 2020). În prevederile celui din urmă document privind noile materiale chimice, accentul este pus în special pe sprijinirea dezvoltării și a industrializării aplicațiilor din aval cu valoare adăugată ridicată, precum „fibrele de înaltă performanță”, care pot include fibre utilizate în producția de CFO. În această privință, acest din urmă plan furnizează, de asemenea, instrucțiuni de reducere a costurilor de producție și de „eliminare a blocajelor în aprovizionarea cu materialele principale de sprijin din amonte” (88). |
|
(116) |
În ceea ce privește un alt factor de producție de bază - polietilena - există dovezi ale gestionării producției de către stat: Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (NDRC) a inclus anumite procese de producție a polietilenei în Catalogul său de orientare a restructurării industriale, în care o subsecțiune a „listei restricționate” se referă la produsele petrochimice și include, în special „polietilena și clorura de polivinil obținute prin procesul de acetilare cu o producție anuală mai mică de 200 000 de tone” (89). |
|
(117) |
În general, industria chimică, din care producătorii de CFO se aprovizionează cu mai mulți factori de producție (a se vedea considerentele 90 și 114), este considerată drept un sector important de către GC. Acest lucru se reflectă în numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la sectorul chimic, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. Aceste documente vizează gestionarea a numeroase aspecte ale funcționării sectorului chimic, în general, afectând, astfel, de exemplu, subsectoarele care produc diferiți compuși chimici în amonte care sunt utilizați pentru fabricarea materiilor prime chimice utilizate în producția de CFO (de exemplu, cele enumerate în considerentele 90 și 114), în special în ceea ce privește dezvoltarea lanțului valoric, modelele de aprovizionare, alegerea tehnologiei, localizarea producției sau sprijinul prin politici (90). |
|
(118) |
În mod specific, și în cazul fibrelor de sticlă, care reprezintă unul dintre factorii de producție, Comisia a confirmat faptul că statul a intervenit în distribuția geografică a producției de fibre de sticlă, prin prevederile celui de Al 13-lea plan cincinal pentru industria materialelor de construcții (2016-2020) (91), mai ales prin instrucțiuni ca producția să fie dezvoltată în mod specific în Provincia Jiangxi, intervenind astfel în procesul decizional liber al operatorilor economici relevanți. |
|
(119) |
Astfel cum s-a menționat, de asemenea, în raport, prețurile energiei electrice, care este unul dintre factorii de producție a CFO, nu sunt bazate pe piață în RPC și sunt, de asemenea, afectate de distorsiuni semnificative (prin stabilirea prețurilor la nivel central, diferențierea prețurilor și practicile de cumpărare directă a energiei electrice) (92). |
|
(120) |
Această implicare a guvernului și a autorităților locale la nivelul întregului lanț valoric al CFO are, cel puțin potențial, un efect de denaturare a prețurilor. Prin mijloacele descrise mai sus, sectorul CFO și sectoarele producătoare de materii prime fac obiectul intervențiilor guvernamentale, GC direcționând și controlând, practic, toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea lanțului valoric al CFO. |
|
(121) |
În concluzie, GC a instituit măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicilor publice, inclusiv producția de CFO și de factori de producție utilizați la fabricarea CFO. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber. |
3.1.1.6.
|
(122) |
În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă care este sistematică. Numărul de falimente rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (93). |
|
(123) |
În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (94). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenurile rurale deținute în mod colectiv și terenurile urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă cu regularitate ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (95). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (96). |
|
(124) |
La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de CFO se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că aceste societăți sunt supuse și distorsiunilor cu efect de sus în jos care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute pe linia de plutire societăți insolvente și în ceea ce privește alocarea drepturilor de folosință asupra terenului în RPC. Aceste considerații, bazate pe elementele de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul CFO și în sectoarele producătoare de materii prime utilizate pentru fabricarea produsului în cauză. |
|
(125) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul CFO și în sectoarele de fabricare a materiilor prime utilizate pentru fabricarea produsului în cauză a fost discriminatorie sau inadecvată. |
3.1.1.7.
|
(126) |
Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (97). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (98). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor populației, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia unui domiciliu înregistrat local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii unui domiciliu înregistrat (99). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC. |
|
(127) |
Nu a existat niciun element de probă care să arate că societățile producătoare de CFO sau de factori de producție asociați nu s-ar supune sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul CFO este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului în cauză), cât și indirect (la accesul producătorilor de CFO la capitalul sau la mijloacele de producție ale societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC). |
3.1.1.8.
|
(128) |
Accesul la capital al întreprinderilor din RPC este afectat de diverse distorsiuni. |
|
(129) |
În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (100), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (101) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (102). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (103). |
|
(130) |
Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții juridice se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice. |
|
(131) |
De exemplu, GC a clarificat foarte recent faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare din cadrul societăților (104). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (105). |
|
(132) |
În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a societății în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (106). |
|
(133) |
Aceste aspecte sunt agravate și de normele suplimentare, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (107). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate societăților deținute de stat, societăților private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și societăților din sectoare industriale-cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață. |
|
(134) |
În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de creșterea nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu urmează răspunsurile comerciale normale. |
|
(135) |
În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (108). Mass-media oficială din RPC a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (109). Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului. |
|
(136) |
Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțe nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia. |
|
(137) |
În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. |
|
(138) |
Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul CFO ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar, astfel cum este descrisă mai sus. Comisia a stabilit, de asemenea, că principalii producători de CFO au beneficiat de subsidii guvernamentale (a se vedea considerentul 113). Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile. |
3.1.1.9.
|
(139) |
Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Elementele de probă disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise în secțiunile 3.1.1.2–3.1.1.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.1.1.6-3.1.1.8 de mai sus și în partea B a raportului. |
|
(140) |
Comisia reamintește că, pentru a produce CFO, este necesară o întreagă gamă de factori de producție. În această privință, conform elementelor de probă din dosar, producătorii-exportatori incluși în eșantion achiziționau din RPC majoritatea factorilor de producție necesari. Atunci când producătorii de CFO cumpără/contractează acești factori de producție în RPC, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă care face obiectul distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele. |
|
(141) |
În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare a CFO pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. În cadrul prezentei anchete nu au fost furnizate elemente de probă sau argumente exacte și adecvate care să susțină contrariul. |
3.1.1.10.
|
(142) |
Analiza prezentată în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul CFO și în lanțul de aprovizionare aferent, a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Având în vedere aceste elemente și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz. |
|
(143) |
Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare. |
3.1.1.11.
|
(144) |
În cursul anchetei, au fost primite observații din partea CCCME, GC și a producătorului-exportator ZTT. |
|
(145) |
În primul rând, CCCME a afirmat că articolul 2.2 din Acordul privind practicile antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative și că Acordul privind PAD nu conține niciun articol care să permită utilizarea datelor dintr-o țară terță care nu pot reflecta nivelul prețurilor sau al costurilor din țara exportatoare pentru a determina valoarea normală. Valoarea normală în anchetele antidumping trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor de vânzare sau a costurilor societăților din țara de origine sau, cel puțin să se bazeze pe prețuri sau costuri care pot reflecta nivelul prețurilor sau al costurilor din țara de origine. În această privință, CCCME a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este conform cu Acordul privind PAD și nu ar trebui să fie aplicat în acest caz. Potrivit CCCME, calculul efectuat de UE al valorii normale construite ar trebui, de asemenea, să fie în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu interpretarea acestuia de către organul de apel, furnizată în cauza UE – Biodiesel (Argentina) (DS473) (denumită în continuare „UE – Biodiesel”). Distorsiunile semnificative din țara exportatoare ar trebui să se încadreze la definiția vânzărilor care nu au loc „în cursul operațiunilor comerciale normale”, nici într-o „situație specifică a pieței”. În plus, CCCME a susținut că, potrivit articolului 2.2 din Acordul privind PAD, construirea valorii normale este permisă numai în cazul în care nu există vânzări efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale. Termenul „operațiuni comerciale normale” poate fi interpretat ca reprezentând vânzări și achiziții obișnuite caracterizate de intenția vânzătorului de a obține profit. În plus, articolul 2.2.1 din Acordul privind PAD prevede că vânzările unui produs pot fi considerate ca neavând loc în cadrul operațiunilor comerciale normale și pot fi eliminate din calcul „doar în cazul în care […] aceste vânzări se efectuează pe o perioadă extinsă, în cantități substanțiale și la prețuri care nu pot acoperi toate costurile”. În acest context, CCCME a susținut, de asemenea, că reclamantul nu a dovedit că pretinsele distorsiuni semnificative se încadrează nici în categoria vânzărilor „care nu au loc în cursul operațiunilor comerciale normale”, nici într-o „situație specifică a pieței”. |
|
(146) |
Comisia consideră că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CCCME. De la bun început, Comisia remarcă faptul că Raportul OMC privind cauza UE – Biodiesel nu a vizat în mod specific aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei prevederi specifice a articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În orice caz, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupul special al OMC și de organul de apel în cauza UE – Biodiesel, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. În ceea ce privește afirmația referitoare la reclamant, temeiul juridic și elementele de probă aferente din plângere s-au referit la condițiile aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a indicat la punctul 3 din avizul de deschidere, Comisia a considerat că plângerea furnizează elemente de probă suficiente privind existența distorsiunilor semnificative, astfel cum se prevede în articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază pentru deschiderea anchetei pe această bază. Nu există alte cerințe probatorii de tipul celor invocate de această parte în articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații. |
|
(147) |
CCCME a afirmat, de asemenea, că reclamantul nu a furnizat elemente de probă suficiente pentru a justifica vreo constatare privind existența unor „distorsiuni semnificative” în industria CFO din China. Potrivit CCCME, raportul reprezintă doar o introducere generală cu privire la anumite politici chineze, condiții de piață și presupusa intervenție a guvernului în anumite sectoare din China, iar în plângere nu au fost prezentate elemente de probă concrete care să indice modul în care guvernul intervine, efectiv, în operațiunile comerciale curente ale societăților din sectorul CFO. CCCME a făcut trimitere, în această privință, la hotărârea Organului de apel al OMC în cauza SUA – Măsuri compensatorii (DS437), susținând că afirmația privind existența unor „distorsiuni semnificative” ar trebui să se sprijine pe elemente de probă suficiente, nu doar pe presupusa existență a intervenției guvernamentale și că o astfel de analiză și determinare ar trebui efectuate pentru fiecare caz, în parte. |
|
(148) |
Potrivit CCCME, reclamantul și Comisia aveau responsabilitatea de a furniza elemente de probă suplimentare care să dovedească în mod adecvat existența pretinselor „distorsiuni semnificative” din industria CFO. CCCME a afirmat că Comisia are obligația de a analiza situația fiecărui producător chinez cooperant/inclus în eșantion și de a decide dacă vreunul dintre factorii costurilor de producție și de vânzare este distorsionat pentru fiecare dintre aceștia. De asemenea, a considerat că, chiar dacă Comisia a hotărât în cele din urmă să aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, înlocuirea tuturor datelor și a factorilor de cost utilizați pentru a construi valoarea normală pentru toate societățile cu date dintr-o țară terță nu este rezonabilă și nu este conformă cu dispozițiile regulamentului de bază - potrivit formulării de la articolul 2 alineatul (6a), numai costurile de producție și vânzările care au fost dovedite a fi distorsionate ar urma să fie înlocuite cu prețuri sau valori de referință nedistorsionate. |
|
(149) |
Argumentând în continuare această afirmație, CCCME a susținut că reclamantul și Comisia nu au dovedit faptul că piețele interne pentru furnizarea tuturor materiilor prime pentru CFO au fost distorsionate și, astfel, înlocuirea costurilor pentru toate materiile prime nu poate fi justificată. De asemenea, chiar dacă reclamantul și Comisia ar avea elemente de probă care să dovedească existența unor distorsiuni în sectoarele anumitor materii prime, fără a avea elemente de probă suficiente care să dovedească că există, de asemenea, distorsiuni în sectoarele altor materii prime, sursa de date pentru costurile acestora din urmă ar trebui să fie evidențele producătorilor chinezi cooperanți. |
|
(150) |
CCCME a afirmat, de asemenea, că costurile forței de muncă din evidențele producătorilor chinezi de CFO erau nedistorsionate și, prin urmare, ar trebui să fie considerate drept date nedistorsionate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și ar trebui utilizate pentru construirea valorii normale. În această privință, CCCME a afirmat că reclamantul nu a furnizat elemente de probă suficiente care să dovedească faptul că aceste costuri din sectorul CFO din China erau distorsionate. Potrivit CCCME, a fost nerezonabil și inechitabil să se înlocuiască costurile forței de muncă cu cele dintr-o țară terță, deoarece costurile forței de muncă sunt influențate de o combinație a mai multor factori, iar costurile medii ale forței de muncă sunt diferite chiar și în rândul producătorilor chinezi, și cu atât mai mult în țări diferite. CCCME a adăugat că țara reprezentativă care urmează să fie selectată de către Comisie era una dintre cele 50 de țări cu un nivel similar de dezvoltare economică cu cel al Chinei, iar în aceste țări costurile forței de muncă sunt semnificativ diferite. CCCME a făcut afirmații similare cu privire la prețul energiei. |
|
(151) |
Ca răspuns la afirmația privind elementele de probă suficiente în etapa de deschidere a anchetei, Comisia reamintește că punctul 3 din avizul de deschidere se referea la o serie de elemente prima facie de pe piața chineză a CFO, pentru a demonstra că piața a fost afectată de distorsiuni în cadrul lanțului valoric al CFO în RPC. Comisia a considerat că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Într-adevăr, deși constatarea existenței efective a unor distorsiuni semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) se produc numai la momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) prevede obligația de a colecta datele necesare pentru aplicarea acestei metodologii atunci când ancheta a fost deschisă pe această bază. În acest caz, Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative erau suficiente pentru a deschide ancheta pe această bază. Avizul de deschidere a specificat în mod clar acest lucru la punctul 3, în conformitate cu obligația prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a luat măsurile necesare care să îi permită să aplice metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul în care existența unor distorsiuni semnificative ar fi confirmată în cursul anchetei. Prin urmare, afirmația CCCME a fost respinsă. |
|
(152) |
În ceea ce privește argumentul privind caracterul general al elementelor de probă incluse în raport, Comisia observă că existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența în raport a unui capitol sectorial specific sau a unor informații privind o piață anume care să vizeze produsul în cauză sau anumite societăți. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC, care sunt transversale și aplicabile în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție aferente produsului în cauză. În plus, raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie pentru constatările sale, întrucât există elemente de probă suplimentare utilizate în acest scop. |
|
(153) |
Comisia reamintește în continuare că litigiul SUA – Măsuri compensatorii nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă, și nici măcar domeniul dumpingului. Acest litigiu privea o situație de fapt diferită și viza interpretarea Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, și nu interpretarea Acordului privind PAD. În orice caz, astfel cum se explică mai sus, elementele de probă prezentate în etapa de deschidere a anchetei se refereau în mod clar la piața CFO din China și, prin urmare, la produsul vizat în cazul de față. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(154) |
Cu privire la afirmația CCCME privind înlocuirea costurilor de producție și vânzare pentru producătorii chinezi cu toate datele dintr-o țară terță sau pe bază individuală, Comisia reamintește că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) permite utilizarea costurilor interne numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile privind factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali, nu s-a putut stabili că costurile de producție și de vânzare ale produsului în cauză sunt nedistorsionate. Prin urmare, afirmația CCCME a fost respinsă. |
|
(155) |
În ceea ce privește afirmațiile privind distorsiunile referitoare la piețele de materii prime și de energie, Comisia a abordat deja mai sus problema referitoare la caracterul suficient al elementelor de probă în etapa de deschidere a anchetei, care se referă, de asemenea, la pretinsele distorsiuni care afectează factorii de producție. În cursul anchetei, Comisia a stabilit, de asemenea, în secțiunile 3.1.1.3-3.1.1.8 de mai sus, faptul că piețele factorilor de producție utilizați de către producătorii de CFO din RPC au făcut obiectul unor numeroase distorsiuni semnificative, nu numai specifice, ci și transversale. Aceeași situație s-a aplicat producătorilor de factori de producție mai simpli utilizați pentru fabricarea materiilor prime pentru CFO și așa mai departe. Prin urmare, Comisia a constatat că toate costurile factorilor de producție utilizați în fabricarea CFO, inclusiv energia, erau – cel puțin potențial – distorsionate în RPC. Faptul că, astfel cum afirmă CCCME, există diferențe semnificative între costurile energiei din diferite țări nu modifică evaluarea Comisiei cu privire la faptul că prețurile energiei sunt distorsionate în RPC. În această privință, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază permite utilizarea costurilor interne ale factorilor de producție în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Deși unele părți interesate au furnizat informații privind costurile factorilor de producție, dosarul nu include niciun fel de elemente de probă care ar confirma faptul că prețul sau costul oricărei materii prime anume, inclusiv costul energiei, ar fi nedistorsionat. Prin urmare, nu a putut fi utilizat niciun cost sau preț intern al factorilor de producție în construirea valorii normale, iar afirmația a fost respinsă. |
|
(156) |
În ceea ce privește afirmația privind distorsiunile referitoare la cheltuielile salariale, Comisia își reiterează explicația din considerentele de mai sus cu privire la caracterul suficient al elementelor de probă în etapa de deschidere a anchetei. În plus, deși Comisia confirmă faptul că, în funcție de țară sau chiar de sector, cheltuielile salariale pot fi diferite, ca urmare a anchetei sale, Comisia a constatat, astfel cum se indică în secțiunea 3.1.1.7, că piața forței de muncă a fost afectată în RPC de distorsiuni care s-au manifestat la nivelul întregii țări. Problemele inerente pieței forței de muncă din China, printre care lipsa sindicatelor independente de guvern și restricțiile în materie de mobilitate a forței de muncă datorate sistemului de înregistrare a gospodăriilor au un impact de denaturare în ceea ce privește constituirea salariilor în RPC pentru toți operatorii economici. Faptul că cheltuielile salariale ar putea fi diferite în alte țări sau că ele ar putea varia pe teritoriul RPC nu modifică această constatare. În această privință, deși articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază permite utilizarea costurilor interne, inclusiv cheltuielile salariale, în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate, nu există elemente de probă în dosar care să stabilească faptul că distorsiunile de la nivelul întregii țări nu sunt aplicabile producătorilor de CFO. În consecință, nu au putut fi utilizate cheltuieli salariale interne pentru construirea valorii normale, iar afirmația a fost respinsă. |
|
(157) |
CCCME a afirmat, de asemenea, că este nerezonabilă utilizarea costurilor VAG și a profitului societăților dintr-o țară terță pentru a construi valoarea normală pentru exportatorii chinezi. Având în vedere că articolul 2 alineatul (6a) litera (b) se referă la „acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei”, potrivit CCCME, efectul pretinselor distorsiuni semnificative nu ar trebui să fie extins la costurile VAG și la profit. CCCME a adăugat că nu au fost furnizate elemente de probă care să demonstreze că utilizarea costurilor VAG și a profitului producătorilor chinezi pentru a construi valoarea normală a fost inadecvată. În plus, potrivit afirmației CCCME, există variații semnificative între costurile VAG și profitul diverșilor producători din aceeași industrie (sau chiar din același grup) și, în cazul în care producătorul din țara reprezentativă selectată în final are o pondere relativ mai ridicată a costurilor VAG și a profitului, atunci va fi construită o valoare normală mai ridicată, ceea ce este inechitabil. CCCME a contestat, de asemenea, faptul că, în cazul societății relevante propuse din Turcia – Prysmian Kablo Ve Sistemleri AS – veniturile obținute din vânzările produsului în cauză au reprezentat peste 89 % din venitul său total, în condițiile în care datele disponibile privind costurile VAG și profitul se refereau la întreaga societate, în loc să se refere exclusiv la produsul în cauză. În acest context, potrivit CCCME, datele privind costurile VAG și profitul utilizate de către Comisie pentru a construi valoarea normală nu ar putea fi considerate drept „o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” și, în cele din urmă, nici costurile VAG și nici marjele de profit nu ar trebui să fie înlocuite cu cele ale producătorilor din țări terțe. |
|
(158) |
Drept răspuns, Comisia observă că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, iar valoarea normală se construiește, pentru fiecare producător-exportator, prin referire la prețuri sau la referințe nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia subliniază faptul că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) impune, de asemenea, în mod expres, ca valoarea normală construită să includă o sumă rezonabilă pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale nedistorsionate și pentru profituri. În cazul în care, în cursul anchetei sale, pe baza tuturor elementelor de probă de la dosar, Comisia dovedește existența unor distorsiuni semnificative care afectează produsul în cauză în țara exportatoare, ea nu este nevoită să dovedească faptul că costurile VAG efective ale acestor producători-exportatori nu au fost distorsionate. |
|
(159) |
În ceea ce privește afirmația referitoare la caracterul echitabil al utilizării datelor privind costurile VAG ale unui producător propus dintr-o posibilă țară reprezentativă, Comisia se orientează în alegerea sa în funcție de criteriile referitoare la situațiile financiare recente disponibile în mod public și la profitabilitate. În acest proces, se acordă preferință datelor provenite dintr-o țară posibil reprezentativă. În toate etapele evaluării respective, părțile interesate au posibilitatea de a transmite observații cu privire la datele ulterioare ale societății propuse. În prezenta anchetă, atât criteriile menționate referitoare la alegerea finală a datelor societății, cât și analiza observațiilor privind notele ulterioare referitoare la factorii de producție au fost aplicate și efectuate în mod corespunzător. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(160) |
În ceea ce privește afirmația referitoare la caracterul adecvat al datelor societății Prysmian Kablo Ve Sistemleri AS în contextul cotei vânzărilor sale de produse diverse, Comisia a abordat această problemă referitoare la caracterul adecvat al datelor financiare ale societății în considerentul 227, unde a respins afirmația generală a CCCME. |
|
(161) |
Cu privire la politicile de sprijin și subsidiile financiare pentru producătorii de CFO menționate în plângere, CCCME a indicat faptul că, fiind o industrie de înaltă tehnologie, introducerea unor politici pentru promovarea dezvoltării acestei industrii este normală și nu are loc numai în China, ci și în alte țări în care nu se pretinde existența unor distorsiuni semnificative. În plus, în opinia CCCME, faptul că societățile au primit subsidii nu a avut nicio legătură cu metoda de calcul a marjei de dumping, iar subsidiile nu pot fi considerate echivalente cu distorsiuni ale pieței și nu trebuie să conducă la prețuri neloiale. |
|
(162) |
Comisia reamintește că, în scopul stabilirii existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, impactul potențial al unuia sau al mai multor elemente cu efect de distorsionare menționate în dispoziția respectivă este analizat pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. În acest context, în primul rând, în afara faptului că această afirmație este generală și nefondată, Comisia observă că structura costurilor și mecanismele de formare a prețurilor de pe alte piețe (inclusiv aspectele referitoare la sprijinul financiar) sunt în orice caz irelevante pentru prezenta anchetă care se referă la existența unor distorsiuni semnificative în RPC. În al doilea rând, în analiza efectuată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, este crucial să se evalueze dacă producătorii au, cel puțin la nivel de posibilitate, acces la finanțare acordată de către instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează independent sau dacă primesc alt tip de finanțare din partea statului care interferează cu forțele pieței și, astfel, are un impact asupra prețurilor sau a costurilor raportate de acestea. Având în vedere că producătorii chinezi de CFO și producătorii de factori de producție fac obiectul unor planuri și directive ale guvernului, astfel cum a fost explicat în secțiunea 3.1.1.5, aceștia beneficiază, de asemenea, de acces la finanțare, prin intermediul sistemului financiar chinez, astfel cum s-a constatat în secțiunea 3.1.1.8. Comisia a constatat, de asemenea, că anumiți producători de CFO au raportat subsidii în rapoartele lor anuale, astfel cum se specifică în considerentul 113. Subsidiile reprezintă doar unul dintre elemente, împreună cu toate celelalte elemente relevante în contextul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care pot arăta existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare prin faptul că reprezintă o altă formă de intervenție a statului care afectează forțele pieței libere, având un impact asupra prețurilor sau a costurilor. Prin urmare, Comisia a respins afirmația CCCME. |
|
(163) |
În ceea ce privește trimiterile făcute de reclamant la constatările din cadrul anchetei privind materialele din fibră de sticlă originare din RPC și Egipt (110) (denumite în continuare „MFS”), CCCME a indicat faptul că materialele țesute și/sau cusute din fibră de sticlă și cablurile din fibre optice sunt două produse diferite și aparțin unor grupe de produse diferite. Astfel, constatările din ancheta respectivă nu au nicio legătură cu CFO și ar trebui să nu fie considerate elemente de probă privind pretinsele distorsiuni semnificative în cazul de față. Potrivit CCCME, elementele de probă furnizate de către reclamant nu au o legătură specifică cu industria care face obiectul anchetei și, prin urmare, sunt insuficiente și irelevante. |
|
(164) |
Constatările Comisiei din ancheta privind MFS, care au fost menționate în plângere, sunt relevante pentru toate sectoarele industriale din RPC, cel puțin în ceea ce privește distorsiunile transversale care afectează factorii de producție din toate sectoarele sau distorsiunile privind funcționarea sistemului socioeconomic din RPC. În plus, unele dintre politicile și planurile specifice care se referă la sectorul MFS se pot referi și la sectorul CFO în mod direct sau indirect, în special atunci când fac parte din același program sau din aceeași politică generală privind sectoare similare. Comisia a considerat că elementele de probă incluse în plângere au legătură și sunt aplicabile sectorului CFO și sunt suficiente pentru deschiderea anchetei sale, în temeiul articolului 5 alineatul (9) și al articolului 2 alineatul (6a) litera (e). În orice caz, Comisia a stabilit prin această anchetă și a detaliat în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9 de mai sus că există mai multe politici și distorsiuni semnificative care susțin aplicarea articolului 2 alineatul (6a) în cazul de față. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(165) |
În final, CCCME a contestat că afirmația prezentată de reclamant potrivit căreia rolul SASAC de „controlor efectiv” al unei societăți reprezintă un element de probă suficient cu privire la existența unor distorsiuni semnificative. CCCME a afirmat că, în plus, Comisia ar trebui să aprecieze toți factorii relevanți în întregime pentru a evalua în mod adecvat dacă acționariatul de stat dă naștere unei intervenții din partea statului care influențează în mod semnificativ și substanțial comportamentele comerciale ale societăților în ceea ce privește adoptarea deciziilor, stabilirea prețurilor și organizarea producției. CCCME a adăugat că o astfel de intervenție este interzisă prin „Legea din Republica Populară Chineză privind activele deținute de stat ale întreprinderilor”, articolul 6 din aceasta indicând următoarele: „Consiliul de stat și administrațiile locale populare vor îndeplini, potrivit legii, funcții de contribuitor, pe baza principiului separării organelor guvernamentale și a întreprinderilor, al separării funcțiilor administrative în afaceri publice și a funcțiilor de contribuitor la active deținute de stat, precum și pe baza principiului neintervenției în operațiunile comerciale legitime și independente ale întreprinderilor.” În această privință, CCCME a afirmat că SASAC, în rolul său de acționar indirect al FTT, îndeplinește numai funcția de contribuitor, însă nu intervine în funcționarea curentă a societăților. CCCME a pus, de asemenea, sub semnul îndoielii modul în care relațiile societății cu SASAC ar indica, sub orice formă, distorsiuni semnificative. În cele din urmă, CCCME a susținut că, atunci când a făcut afirmația de mai sus, reclamantul nu a luat în considerare interconexiunile dintre producătorii din Uniune și numeroși exportatori, în sensul că majoritatea producătorilor din Uniune care au depus plângerea și care sprijină plângerea au societăți sau sucursale afiliate în RPC și/sau importă ei înșiși CFO din RPC. |
|
(166) |
Ca răspuns, Comisia observă de la bun început că această afirmație a CCCME combină în mod incorect două elemente diferite în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, și anume cele de la prima și de la cea de a doua liniuță. În plus, afirmația CCCME nu ia în considerare faptul că standardul juridic necesar din această dispoziție este impactul „potențial”, și nu impactul efectiv al acestor elemente. Primul element se referă la întreprinderi „care se află în proprietatea [statului] sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea” și nu este limitat la rolul de „controlor efectiv”, astfel cum pare să sugereze CCCME. Din contră, al doilea element din articolul 2 alineatul (6a) litera (b) se referă la prezența statului care permite „intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor”. Aceste două elemente sunt distincte și trebuie interpretate în coroborare cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6a) litera (b) care se referă la luarea în considerare a impactului lor „potențial”, nu efectiv. Analiza din secțiunea 3.1.1.3 prezintă proprietatea și controlul din partea guvernului RPC în sectorul CFO, inclusiv, în mod specific, cu privire la producătorii-exportatori incluși în eșantion. În mod similar, analiza din secțiunea 3.1.1.4 prezintă modul în care guvernul RPC poate interveni în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor în activitatea sectorului CFO, inclusiv, în mod specific, cu privire la producătorii-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, această afirmație poate fi respinsă deja pe această bază. În esență, capacitatea de control din partea unei entități a statului, precum SASAC, poate exercita o interferență semnificativă pe piață, generând distorsiuni ale pieței, astfel cum se descrie în secțiunile menționate mai sus din prezentul regulament. Clasificarea drept simplu „contribuitor” care nu influențează funcționarea curentă în baza articolului 6 citat mai sus din legea din RPC privind activele deținute de stat ale întreprinderilor nu modifică rolul statului, prin intermediul SASAC, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță și nu exclude această posibilitate potrivit standardului privind „impactul potențial”, chiar și atunci când este interpretat în coroborare cu alte articole ale legii menționate. Aceasta reprezintă o dovadă clară a modului în care statul vizează să influențeze economia prin intermediul întreprinderilor controlate de stat și prin rolul său în aceste întreprinderi (111). În mod specific, în ceea ce privește rolul de „contribuitor”, articolul 12 din legea menționată prevede că „un organ care îndeplinește atribuții de contribuitor în numele guvernului popular corespunzător se va bucura de drepturi privind randamentul activelor, participarea la adoptarea deciziilor importante, selecția directorilor și alte drepturi ale contribuitorului în societăți cu investiții de stat, potrivit legii” (112). Ultimele drepturi ale „contribuitorului” enumerate confirmă posibila influență a acestuia asupra funcționării întreprinderii controlate, cel puțin în ceea ce privește orientările principale ale dezvoltării comerciale a societății și deciziile corporative strategice, în special prin desemnări ale directorilor principali implicați în decizii care în mod necesar afectează operațiunile comerciale curente, inclusiv cu privire la stabilirea prețurilor sau a costurilor. Nu în ultimul rând, în afara aspectului controlului exercitat de SASAC, Comisia a găsit, de asemenea, elemente de probă ample care indică existența unor distorsiuni semnificative în sectorul CFO, în care își desfășoară activitatea societatea, de exemplu, FTT (și ceilalți producători), în secțiunile 3.1.1.5-3.1.1.8. În final, cu privire la relația dintre producătorii din UE și exportatorii chinezi, aceasta nu este relevantă pentru evaluarea rolului de control al SASAC în FTT în RPC, și, în orice caz, această relație a fost analizată pe larg în considerentele 408-415 din prezentul regulament. Afirmațiile CCCME au fost, prin urmare, respinse. |
|
(167) |
GC a afirmat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază al UE nu este conform cu articolele 2.2 și 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, citând faptul că metodologia UE de ajustare a costurilor a fost considerată incompatibilă cu interpretarea Organului de apel al OMC în cauza UE – Biodiesel, precum și cu interpretarea grupului special în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor (DS494). |
|
(168) |
În ceea ce privește argumentul GC privind cauza UE – Biodiesel, opiniile Comisiei sunt exprimate în considerentul 146. În legătură cu litigiul UE – Metodologii de ajustare a costurilor, Comisia reamintește că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special din acest litigiu a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(169) |
În ceea ce privește raportul, GC a afirmat, de asemenea, că Comisia a emis rapoarte de același fel numai cu privire la câteva țări selectate, ceea ce ridică preocupări privind încălcarea clauzei națiunii celei mai favorizate (denumită în continuare „CNF”) și a tratamentului național (denumit în continuare „TN”). GC a afirmat, de asemenea, că, în ceea ce privește anchetele anterioare privind produse originare din RPC, nu a fost efectuată nicio analiză privind existența unor distorsiuni ale pieței în industriile UE și industriile conexe din amonte sau privind faptul că datele părților terțe utilizate în procedură ar fi afectate de distorsiuni ale pieței. Prin urmare, raționamentul de bază al întregului sistem de anchetă bazat pe articolul 2 alineatul (6a) nu poate fi unitar sau echitabil. GC a afirmat, în continuare, că nu există un concept de „distorsiune a pieței” universal acceptat în rândul economiștilor și că standardul „distorsiunii semnificative a pieței” prevăzut la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu a fost demonstrat pe deplin și nu are sprijin teoretic și nici recunoaștere internațională. Potrivit GC, conceptele și standardele de bază privind „piața”, „distorsiunea” și „semnificativ” ar trebui discutate și definite și, în cazul în care nu se ajunge la o concluzie finală sau la un consens, nu există nicio posibilitate de a defini în mod corect „distorsiunea semnificativă a pieței” și, prin urmare, este absurd și nefuncțional să se stabilească orice dispoziții legale sau norme internaționale pe această bază. GC a observat, în final, că este imposibil ca economii diferite care adoptă principii de economie de piață să utilizeze acorduri identice, deoarece fiecare economie poate avea diferențe instituționale și nu este logic să se considere că diferențele dintre sisteme sau acorduri reprezintă elemente de probă privind existența unor distorsiuni semnificative ale pieței. Potrivit GC, această abordare poate fi considerată doar discriminatorie și protecționistă. |
|
(170) |
În ceea ce privește afirmația GC privind încălcarea clauzelor CNF și TN, Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, un raport de țară este elaborat pentru orice țară numai în cazul în care Comisia dispune de indicii întemeiate privind posibila existență a unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. La momentul intrării în vigoare a noilor dispoziții de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în decembrie 2017, Comisia dispunea de astfel de indicii privind existența unor distorsiuni semnificative în cazul Chinei. Comisia a publicat, de asemenea, în octombrie 2020 (113), un raport privind distorsiunile din Rusia și nu exclude posibilitatea să urmeze și alte rapoarte. În plus, după cum s-a menționat anterior, rapoartele nu sunt obligatorii pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) descrie condițiile în care Comisia trebuie să emită rapoarte de țară și, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d), reclamanții nu sunt obligați să utilizeze raportul și, ca urmare a articolului 2 alineatul (6a) litera (e), existența unui raport de țară nu reprezintă o condiție pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a). În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), o bază suficientă pentru deschiderea anchetei este ca reclamanții să aducă suficiente elemente de probă din care să reiasă existența unor distorsiuni semnificative într-o țară și ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, normele privind distorsiunile semnificative specifice fiecărei țări se aplică tuturor țărilor, fără nicio distincție și indiferent de existența unui raport de țară. Prin urmare, prin definiție, normele privind distorsiunile în funcție de țară nu încalcă clauza națiunii celei mai favorizate. În ceea ce privește pretinsele distorsiuni din UE, Comisia observă că, în afara faptului că această afirmație a GC este generică și nu este susținută de dovezi, distorsiunile prezente în UE și care afectează societățile din UE nu fac obiectul analizei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care se referă la țara exportatoare. Prin urmare, acest concept este irelevant din punct de vedere juridic în ceea ce privește industria Uniunii în contextul specific al anchetelor antidumping. În ceea ce privește afirmația referitoare la faptul că țări diferite adoptă regimuri de economie de piață diferite, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se aplică numai în cazul în care există distorsiuni semnificative în țara exportatoare în care există o intervenție substanțială a statului care afectează procesul de stabilire a costurilor și a prețurilor și, astfel, nu afectează diferitele regimuri ale diferitelor economii de piață atât timp cât nu există o intervenție semnificativă a statului care afectează forțele pieței. În lumina celor de mai sus, Comisia a respins aceste afirmații. |
|
(171) |
În ceea ce privește afirmația făcută în etapa de deschidere a anchetei de către GC, potrivit căreia nu s-a analizat dacă datele de la părți terțe utilizate în procedura Comisiei au fost afectate sau nu de distorsiuni ale pieței, Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a), ea construiește valoarea normală pe baza altor date selectate decât prețurile și costurile interne din țara exportatoare numai în cazul în care constată că aceste date sunt cele mai adecvate pentru a reflecta prețuri și costuri nedistorsionate. În acest proces, Comisia are obligația de a utiliza numai date nedistorsionate. În această privință, părțile interesate sunt invitate să transmită observații privind sursele propuse pentru determinarea valorii normale în etapele inițiale ale anchetei. Decizia finală a Comisiei privind datele nedistorsionate care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula valoarea normală ia pe deplin în considerare aceste observații. |
|
(172) |
În ceea ce privește observația GC privind conceptul de „distorsiune semnificativă a pieței”, Comisia observă că această afirmație este generică și teoretică și nu indică motivul și modul în care conceptul utilizat în regulamentul de bază ar putea fi viciat în vreun fel. Comisia reamintește, de asemenea, că, în contextul procedurii care conduce la adoptarea propunerii legislative, Comisia a publicat o evaluare a impactului care conținea, la rândul ei, detalii privind conceptul de distorsiune semnificativă și criteriile utilizate, fiind urmată de o consultare publică și o conferință cu părțile interesate. GC a intervenit, de asemenea, în mod activ în acest proces și a participat la conferința cu părțile interesate. Rezultatul acestui proces consultativ a fost luat în considerare pe deplin în procedura care conduce la adoptarea propunerii legislative și, în continuare, în procesul legislativ care conduce la adoptarea acestei prevederi. Articolul 2 alineatul (6a) definește într-un mod clar conceptul de „distorsiuni semnificative” în scopul aplicării regulamentului de bază al UE. În plus, articolul 2 alineatul (6a) litera (b) specifică elementele care ar fi luate în considerare în evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative, precum și impactul potențial al acestora. Diferențele existente în sistemele economice nu joacă un rol în această evaluare, deoarece aceasta poate fi aplicată exclusiv în privința țării exportatoare a produsului în cauză. În ceea ce privește pretinsa discriminare, Comisia observă că regulamentul de bază, în special articolul 2 alineatul (6a), nu se aplică unei anumite țări și nici nu face discriminări între țări. Acesta se aplică numai în cazul în care, în cursul unei anchete, sunt făcute afirmații privind existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare (orice țară) vizată de procedura respectivă, pe baza elementelor de probă existente la dosar. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații. |
|
(173) |
În plus, GC a afirmat că raportul elaborat de serviciile Comisiei conține erori semnificative de natură faptică și juridică. Potrivit GC, plângerea se bazează pe concluzii eronate derivate din raport, precum și pe anchete anterioare, care au devenit elemente de probă noi utilizate de către reclamant în ancheta de față. GC a afirmat că, prin acest lucru, Comisia s-a abătut de la poziția neutră a autorității de anchetă și încurajează industria din UE să formuleze acuzații privind existența unor distorsiuni semnificative ale pieței în China în plângere, ceea ce încalcă spiritul juridic fundamental al echității și justiției. Elementele de probă prezentate sunt, potrivit GC, insuficiente deoarece nu indică situația de piață a produsului în cauză, iar reclamantul nu a furnizat niciun alt raport sau alte elemente de probă care să dovedească existența distorsiunilor pe piața chineză a produselor în cauză. Nici reclamantul, nici Comisia nu au putut dovedi exact modul în care politicile și măsurile GC au afectat mecanismul de stabilire a prețurilor pe piața unei industrii specifice din China. |
|
(174) |
În ceea ce privește afirmația GC privind deficiențele și concluziile eronate din raport, Comisia precizează că acest raport este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care acesta se bazează. Deși indică deficiențele raportului într-un mod pur generic și abstract, în același timp, GC nu a furnizat niciodată vreo obiecție privind fondul și elementele de probă conținute în raport. Reclamanții pot invoca elemente de probă și constatări din anchete anterioare, în măsura în care acestea sunt relevante și legalitatea lor nu a fost respinsă de o autoritate judiciară. Articolul 2 alineatul (6a) asigură faptul că procedurile sunt neutre și imparțiale și că drepturile la apărare ale tuturor părților sunt respectate în cursul întregii anchete. Comisia observă că posibilitatea oferită reclamanților de a prezenta afirmații și elemente de probă cu privire la posibile distorsiuni ale prețurilor și costurilor în țări în care ar putea exista distorsiuni semnificative determinate de stat nu poate fi interpretată drept o practică incorectă și injustă care încurajează formularea acestor afirmații. În ceea ce privește observația GC privind insuficiența elementelor de probă în etapa de deschidere a anchetei, Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), în cazul în care consideră că elementele de probă prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative sunt suficiente, Comisia poate deschide ancheta pe această bază. Totuși, stabilirea existenței efective și a impactului distorsiunilor semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) au loc în momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive rezultate în urma unei anchete. Existența și impactul distorsiunilor semnificative nu sunt confirmate în etapa de deschidere, astfel cum a susținut GC, ci numai pe parcursul unei anchete aprofundate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(175) |
În ceea ce privește trimiterile din cadrul plângerii la subsidii acordate de către RPC, GC a observat că UE a acordat multe subsidii, care ar putea indica faptul că piața din UE este distorsionată, iar reclamantul nu a dovedit că subsidiile sunt de fapt o intervenție guvernamentală care a avut un impact semnificativ asupra pieței sau a avut un efect de denaturare a prețurilor sau a costurilor produselor în cauză. GC a indicat că, potrivit articolului 32.1 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii al OMC (SMC al OMC), o măsură specifică împotriva unei subvenții a unui alt membru nu poate fi luată decât în conformitate cu prevederile GATT 1994. |
|
(176) |
Astfel cum a explicat Comisia în considerentul 162, afirmația privind acordarea de subsidii de către UE, care este, în orice caz, complet nefondată, nu este relevantă pentru evaluarea distorsiunilor din țara exportatoare în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b). Potrivit aceluiași considerent, subsidiile trebuie considerate drept unul dintre mijloacele de intervenție prin care politici publice specifice cu efect de distorsionare sunt adoptate de către stat și, prin urmare, nu este necesar să fie determinat impactul specific al acestora. În orice caz, astfel cum s-a afirmat în considerentul 174, existența și impactul distorsiunilor semnificative nu sunt confirmate în etapa de deschidere, ci numai după o anchetă aprofundată. În final, în ceea ce privește aplicarea articolului 32.1 din Acordul SMC al OMC, ancheta de față și metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) se referă la calcularea valorii normale în contextul practicilor de dumping în importul de bunuri și nu pot fi considerate drept o măsură specifică împotriva subvențiilor acordate de către RPC. Prin urmare, orice trimitere la articolul citat este irelevantă. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(177) |
Producătorul-exportator ZTT a transmis observații potrivit cărora construirea de către Comisie a valorii normale pe baza costurilor de producție și vânzări sau a nivelurilor de referință dintr-o țară reprezentativă adecvată este contrară angajamentului UE în temeiul acordurilor OMC, în special contrară angajamentului său din secțiunea 15 din Protocolul de aderare al Chinei la OMC. Potrivit ZTT, începând cu 12 decembrie 2016, UE nu ar trebui să se abată de la metodologia standard în stabilirea valorii normale a producătorilor din țara exportatoare, și anume ar trebui să utilizeze numai prețurile și costurile interne din țara exportatoare, cu excepția cazului în care alte dispoziții ale acordurilor OMC, inclusiv ale Acordului privind PAD, permit altfel. ZTT a afirmat, de asemenea, că articolul 2 din Acordul privind PAD nu permite utilizarea altor informații decât cele din țara exportatoare în vederea stabilirii valorii normale. Chiar dacă, în circumstanțe excepționale, valoarea normală trebuie să fie construită, datele referitoare la costul de producție și costurile VAG și profiturile trebuie să fie obținute din surse din țara exportatoare. Potrivit ZTT, Acordul privind PAD nu include nicio dispoziție care ar permite o derogare de la această regulă generală, iar noțiunea de distorsiuni semnificative nu există în Acordul privind PAD. În această privință, ZTT a făcut referire la definiția valorii normale de la articolul 2.1 din Acordul privind PAD și la circumstanțele excepționale descrise la articolul 2.2 din Acordul privind PAD în care valoarea normală ar putea fi stabilită pe baza unui preț comparabil al unui produs similar atunci când este exportat într-o țară terță adecvată, cu condiția ca acest preț să fie reprezentativ, sau pe baza costului de producție din țara de origine plus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profituri. ZTT a adăugat că, potrivit dispozițiilor Acordului privind PAD, costurile trebuie, în mod normal, să fie calculate pe baza evidențelor ținute de către exportatorul sau producătorul în cauză atât timp cât aceste evidențe sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate ale țării exportatoare și reflectă în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzării produsului în cauză și că, în mod similar, sumele pentru costurile VAG și pentru profituri trebuie să se bazeze pe datele efective privind producția și vânzările efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale privind produsul similar de către exportatorul sau producătorul în cauză sau, în cazul în care nu pot fi determinate pe această bază, pe baza altor surse, însă întotdeauna pe piața internă a țării de origine. |
|
(178) |
În plus, ZTT a făcut trimitere la Hotărârea în cauza UE – Biodiesel, potrivit căreia autoritățile de anchetă nu pot evalua costurile raportate în registrele ținute de către exportator/producător în funcție de o valoare de referință care nu are legătură cu costurile de producție în țara de origine. ZTT a afirmat că, având în vedere raportul Organului de apel din această cauză, comparația în baza articolului 2.2.1.1 din Acordul privind PAD urmează să fie efectuată între, pe de o parte, costurile raportate în registrele producătorului/exportatorului și, pe de altă parte, costurile suportate efectiv de către producătorul respectiv. În final, ZTT a indicat faptul că, potrivit raportului Organului de apel în cauza respectivă, distorsiunile din Argentina care cauzau o diferență între prețurile interne și prețurile internaționale ale principalei materii prime a produsului în cauză nu au constituit în sine o bază suficientă în temeiul articolului 2.2.1.1 pentru a concluziona că registrele producătorului nu au reflectat în mod rezonabil costurile materiei prime asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză sau pentru a nu lua în considerare costurile respective în construirea valorii normale a produsului în cauză. Prin urmare, ZTT a concluzionat că articolul 2 alineatul (6a) este incompatibil cu acordurile OMC, inclusiv cu Protocolul de aderare a Chinei la OMC, și cu jurisprudența OSL. |
|
(179) |
În conformitate cu observațiile sale din considerentul 146, Comisia a respins afirmația ZTT privind pretinsa incompatibilitate generală cu toate acordurile OMC a construirii de către Comisie a valorii normale pe baza costurilor de producție și vânzări sau a nivelurilor de referință dintr-o țară reprezentativă adecvată. În același considerent, Comisia a abordat aspectul referitor la relevanța cauzei UE – Biodiesel și a constatărilor Organului de apel în această privință pentru ancheta de față. În ceea ce privește angajamentele în temeiul secțiunii 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC, Comisia reamintește că această dispoziție este în acord cu obligațiile Uniunii Europene în cadrul OMC și reamintește că, în contextul procedurilor antidumping referitoare la produsele originare din China, părțile din secțiunea 15 a Protocolului care nu au expirat continuă să se aplice la stabilirea valorii normale, atât în ceea ce privește standardul economiei de piață, cât și în ceea ce privește utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China. Din toate aceste motive, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(180) |
ZTT a afirmat, de asemenea, că sectorul cablurilor din fibre optice nu este distorsionat și că, cel mult, numai anumiți factori de producție ai pieței respective ar putea fi distorsionați. Pentru a susține această afirmație, ZTT a indicat că: raportul la care face referire reclamantul nu include nicio discuție specifică sau detaliată privind sectorul cablurilor din fibre optice; nu se poate concluziona că toți factorii de producție sunt distorsionați sau că piața cablurilor din fibre optice este distorsionată; reclamantul nu a adus probe în susținerea faptului că a existat o prezență a statului în firmele chineze care influența prețurile sau costurile pe piața cablurilor din fibre optice, iar plângerea a inclus numai o descriere generală a faptului că China este o economie de piață socialistă; societățile prezente pe piața CFO nu sunt controlate de stat, chiar dacă statul ar putea deține acțiuni în aceste societăți (sectorul privat deținând în fiecare caz majoritatea acțiunilor în societate) și nu au fost prezentate elemente de probă pentru a susține că proprietatea de stat este caracteristică majorității pieței CFO din China sau că piața a fost distorsionată în întregime. |
|
(181) |
Comisia a abordat deja afirmația generală privind lipsa unor elemente de probă specifice în plângere în legătură cu sectorul CFO în considerentele 152 și 154. În conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, elementele de probă privind faptul că este cel puțin posibil ca industria CFO să facă obiectul unor distorsiuni semnificative în RPC aduse de către reclamanți, care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b), au fost suficiente pentru deschiderea anchetei în temeiul dispoziției respective. Mai exact, existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența unui capitol sectorial specific sau a unor informații privind o piață specifică care să vizeze produsul în cauză. În această privință, astfel cum este evidențiat în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9, Comisia a stabilit în prezenta anchetă existența distorsiunilor semnificative în industria CFO și în sectoarele factorilor de producție aferenți. Utilizarea costurilor interne pentru construirea valorii normale este permisă de articolul 2 alineatul (6a) litera (a) numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate în cursul anchetei. Totuși, în această privință, nu a existat nicio dovadă pozitivă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați. Prin urmare, afirmația ZTT referitoare la acest aspect a fost respinsă. |
|
(182) |
În ceea ce privește afirmația ZTT referitoare la controlul exercitat de către stat asupra producătorilor de CFO, Comisia a găsit elemente de probă privind acest control, astfel cum se descrie în secțiunea 3.1.1.3. Comisia reamintește faptul că deținerea unui pachet majoritar de acțiuni de către stat nu este o condiție prealabilă pentru controlul efectiv din partea acestuia. La modul mai general, Comisia a stabilit în secțiunile 3.1.1.3-3.1.1.5 faptul că piața CFO (atât în ceea ce privește producătorii de CFO, cât și producătorii de factori de producție utilizați în fabricarea CFO) este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din RPC sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective. Prin urmare, afirmația ZTT în această privință a fost respinsă. |
|
(183) |
De asemenea, ZTT a afirmat că elementele de probă ale reclamantului cu privire la existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni de CFO sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă în sectorul CFO se referă mai degrabă la sectoarele din aval, și nu la piața CFO din amonte. În ceea ce privește trimiterile reclamantului la faptul că factorii de producție sunt distorsionați, societatea a afirmat că dovezile „sunt șubrede” și a indicat lipsa de claritate privind afirmația că „fibrele de înaltă performanță” încurajate de cel de Al 13-lea plan cincinal ar fi fibre optice (sau în ce constă sprijinul acordat prin plan) sau lipsa de informații privind fibrele de aramidă la pagina indicată în raport. În plus, ZTT a transmis comentarii cu privire la trimiterea făcută de reclamant la elementele de probă din raport referitoare la sprijinul acordat fibrelor de sticlă potrivit cărora este vorba despre un sector și o piață complet diferite comparativ cu fibrele optice și cablurile din fibre optice și, prin urmare, afirmația este irelevantă pentru evaluarea produsului în cauză și, în același timp, nu se fundamentează tipul de sprijin care este acordat și modul în care piața este distorsionată. |
|
(184) |
Aspectul referitor la suficiența elementelor de probă ale reclamantului a fost deja abordat mai sus, printre altele, în considerentul 181. În ancheta sa, Comisia a stabilit faptul că, având în vedere că CFO reprezintă o componentă esențială a rețelelor de fibre optice, sectorul CFO are o legătură strânsă cu și este dependent de dezvoltarea acestor rețele și, prin urmare, se supunea în același grad efectelor politicilor statului și ale documentelor de politică aferente, care gestionau dezvoltarea rețelelor de internet și efectelor punerii în aplicare a unor politici generale privind tehnologiile, aplicațiile și serviciile bazate pe internet, astfel cum este descris în mod specific în considerentele 107 și 108. Aceste documente de politică au acordat statului, prin diferite mijloace, capacitatea de a interveni asupra forțelor pieței în multe domenii și pe multe piețe unde erau utilizate rețele de fibre optice și, prin urmare, CFO. Prin urmare, constatările Comisiei au confirmat faptul că RPC avea puse în practică politici sau măsuri publice care influențează forțele de pe piața liberă în sectorul CFO. Fără a aduce atingere acestei constatări, Comisia a stabilit, de asemenea, faptul că sectorul CFO era, de asemenea, afectat de alte tipuri de distorsiuni semnificative, descrise în secțiunile 3.1.1.3, 3.1.1.4 și 3.1.1.6-3.1.1.8. În consecință, afirmația ZTT a fost respinsă. |
|
(185) |
Cu privire la afirmațiile referitoare la lipsa de claritate a elementelor de probă conținute în raport și citate în plângere, Comisia a stabilit, în cursul anchetei, că cel puțin unul dintre factorii de producție ai CFO – aramida – este definit drept „fibră de înaltă performanță” în cel puțin un document de politică. În legătură cu sprijinul prevăzut pentru acest produs în cel de Al 13-lea plan cincinal, Comisia a stabilit în raportul său că măsurile de sprijin sunt un element însoțitor inerent al documentelor de planificare în RPC, în special în cazul celui de Al 13-lea plan cincinal la nivel central (114). Comisia a stabilit, de asemenea, în mod clar faptul că aramida făcea obiectul diferitelor documente de planificare a politicilor, inclusiv pe baza elementelor de probă din raport (a se vedea considerentul 114). În ceea ce privește trimiterea făcută de reclamant la fibrele de sticlă indicate în elementele de probă ale raportului, Comisia observă că aceste fibre pot fi utilizate ca factori de producție în fabricarea CFO și, prin urmare, această trimitere era relevantă pentru deschiderea anchetei. În ceea ce privește distorsiunea aferentă, Comisia și-a descris constatările în considerentul 118. Prin urmare, afirmația de mai sus a fost respinsă. |
|
(186) |
În plus, cu privire la aplicarea sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea pe piețele CFO, ZTT a afirmat că nu au fost prezentate elemente de probă, iar constatările din regulamentul privind TFS în această privință se refereau la o altă piață. ZTT a afirmat, de asemenea, că, în mod similar, au fost prezentate numai elemente de probă generale cu privire la distorsiunile cheltuielilor salariale, care nu au dovedit faptul că piața muncii era distorsionată în cazul CFO. |
|
(187) |
Astfel cum a explicat în considerentul 163, constatările Comisiei în ancheta privind TFS la care face referire ZTT în contextul plângerii, s-au bazat pe elemente de probă conținute în raport, care sunt relevante pentru toate sectoarele industriale din RPC și, prin urmare, trimiterile efectuate de reclamant la acele constatări erau justificate. În orice caz, Comisia a stabilit prin ancheta sa, în secțiunea 3.1.1.6, că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul CFO, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză, a fost, chiar și potențial, discriminatorie sau inadecvată. În mod similar, cu privire la cheltuielile salariale, reclamantul a făcut referire la elemente de probă din raport, care au legătură cu toate țesăturile industriale din RPC și care, astfel, sunt relevante pentru piața CFO. În orice caz, Comisia a stabilit, de asemenea, prin ancheta sa, astfel cum se descrie în mod specific în secțiunea 3.1.1.7, faptul că sectorul CFO este afectat de distorsiuni ale cheltuielilor salariale atât direct, cât și indirect. Prin urmare, afirmația ZTT a fost respinsă. |
|
(188) |
În ceea ce privește trimiterile la subsidii din plângere, ZTT a afirmat că nu este adevărat că scopul acestora era punerea în aplicare a obiectivelor de politică publică sau că erau acordate pentru a asigura faptul că societățile respective nu acționau independent de stat. |
|
(189) |
Comisia este de părere că reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă conform cărora diferitele subsidii păreau a avea legătură cu îndeplinirea obiectivelor de politică (de exemplu, industrializarea, dezvoltarea tehnologiei sau transformarea industrială), iar Comisia a constatat că acestea indică posibila existență a unui anumit tip de distorsiune generată de stat și că sunt suficiente, reprezentând unul dintre elementele care au justificat deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins afirmația. |
|
(190) |
În ceea ce privește distorsiunile referitoare la materiile prime, ZTT a afirmat că este o societate integrată complet pe verticală și, prin urmare, materiile prime sunt aprovizionate de la societăți afiliate și că era puțin probabil ca prețurile să fie distorsionate de piețele din amonte. ZTT a afirmat, de asemenea, că a furnizat informații relevante cu privire la producția de materiale în amonte de către societățile afiliate. Potrivit ZTT, având în vedere că nu au fost aduse elemente de probă că piața CFO era la rândul său distorsionată, nu există dovezi privind distorsiunea costurilor ZTT. ZTT a indicat, de asemenea, că acele costuri în privința cărora nu s-a dovedit că sunt distorsionate ar trebui să fie utilizate în construcția valorii normale. |
|
(191) |
Astfel cum a fost prezentat mai sus, în special în considerentul 181, Comisia a considerat că elementele de probă existente la dosar sunt suficiente pentru deschiderea anchetei. Ca urmare a acestui lucru, Comisia a constatat că nu numai societățile active în sectorul CFO, ci și, astfel cum a indicat în considerentul 155, producătorii de materii prime utilizate de către producătorii de CFO în RPC, precum și producătorii de factori de producție de bază pentru fabricarea acestor materii prime la nivelurile din amonte ale lanțului valoric au fost afectați de distorsiuni transversale semnificative de diferite tipuri, descrise în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9. Chiar dacă ZTT s-ar aproviziona cu factori de producție de la societăți afiliate, producătorii acestor factori de producție fac obiectul distorsiunilor descrise în secțiunile citate, la fel ca ZTT. Informațiile furnizate de către ZTT nu au inclus niciun element de probă precis și adecvat care să confirme că se poate stabili în mod pozitiv că vreunul dintre costurile sale este nedistorsionat pe baza articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din Regulamentul de bază. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(192) |
În final, ZTT a transmis observații potrivit cărora, în cazul în care Comisia constată că statul a intervenit pentru a ajuta la implementarea serviciilor în bandă largă de mare viteză prin sprijinul acordat piețelor de CFO și de factori de producție ai CFO (în special prin subsidii), acesta a corectat o disfuncționalitate a pieței și a contribuit la externalități pozitive și, prin urmare, acest lucru nu trebuie considerat o intervenție substanțială, iar distorsiunile aferente nu pot fi considerate semnificative. |
|
(193) |
În conformitate cu explicația Comisiei de în considerentul 172, faptul că o intervenție a statului corectează o disfuncționalitate a pieței nu este relevant pentru aplicare articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Orice intervenție a statului care ar conduce sau care poate conduce la o distorsiune a pieței care se încadrează la definiția „distorsiunii semnificative” prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) trebuie să fie evaluată în temeiul articolului respectiv. Prin urmare, Comisia a respins afirmația ZTT. |
|
(194) |
În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părți interesate au prezentat observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, reiterându-și în mare măsură observațiile anterioare. |
|
(195) |
GC a susținut, în primul rând, că raportul este viciat și că deciziile bazate pe acesta nu au un temei juridic și de fapt. Mai exact, GC a susținut că raportul nu este ceea ce legislația UE numește „un raport”. Astfel, există îndoieli cu privire la faptul că raportul are capacitatea de a reprezenta poziția oficială a Comisiei. În ceea ce privește faptele, potrivit GC, raportul induce în eroare, este părtinitor și nu reflectă realitatea. În plus, faptul că Comisia a emis rapoarte de țară doar pentru câteva țări selectate ridică semne de întrebare cu privire la tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate. În plus, în opinia GC, faptul că Comisia se bazează pe elementele de probă din raport nu este în conformitate cu spiritul unei legi echitabile și juste, deoarece echivalează efectiv cu judecarea cauzei înainte de proces. |
|
(196) |
În al doilea rând, GC a afirmat că construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu Acordul privind PAD, în special cu articolul 2 alineatul (2) din Acordul privind PAD, care prevede o listă exhaustivă a situațiilor în care valoarea normală poate fi construită, „distorsiunile semnificative” nefiind menționate printre astfel de situații. În plus, potrivit GC, utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată este incompatibilă cu articolul VI.1 litera (b) din GATT și cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, care prevăd utilizarea costului de producție din țara de origine la construirea valorii normale. |
|
(197) |
În al treilea rând, GC a susținut că practicile de investigare ale Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt incompatibile cu normele OMC în măsura în care Comisia, încălcând articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, nu a luat în considerare evidențele producătorului chinez fără a stabili dacă evidențele respective sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate în China. GC nu este de acord în această privință cu răspunsul anterior al Comisiei (a se vedea considerentele 146 și 168). |
|
(198) |
În al patrulea rând, GC susține că Comisia ar trebui să fie consecventă și să efectueze o analiză completă a existenței așa-numitor distorsiuni ale pieței în țara reprezentativă. Acceptarea imediată a datelor țării reprezentative fără o astfel de evaluare reprezintă „standarde duble”. În opinia GC, același lucru este valabil pentru evaluarea prețului și a costurilor industriei Uniunii. În al cincilea rând, GC a remarcat că există distorsiuni pe scară largă ale pieței în UE, printre acestea numărându-se orientările autorităților, considerentele de natură socială care sunt luate în considerare de către băncile comerciale, scutirile fiscale, sprijinul financiar sau măsurile de salvgardare economică. |
|
(199) |
În ceea ce privește primul argument referitor la raport, Comisia a abordat în detaliu aspectul clauzei națiunii celei mai favorizate în considerentul 170 de mai sus. În mod similar, observațiile cu privire la faptul că raportul prezintă grave deficiențe de fapt au fost abordate în considerentul 174. În același considerent a fost abordat și argumentul cu privire la imparțialitatea Comisiei. În ceea ce privește statutul raportului în temeiul legislației UE, Comisia a reamintit faptul că articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază nu prevede un format specific pentru rapoartele privind distorsiunile semnificative și nici nu definește un canal de publicare. Comisia a reamintit că raportul este un document tehnic bazat pe fapte, utilizat doar în contextul anchetelor în materie de apărare comercială. Prin urmare, raportul a fost emis corespunzător sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei, deoarece are un caracter pur descriptiv și nu exprimă puncte de vedere, preferințe sau aprecieri cu caracter politic. Acest lucru nu îi afectează conținutul, și anume sursele obiective de informații referitoare la existența unor distorsiuni semnificative în economia chineză, relevante în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază. În ceea ce privește al doilea și al treilea argument privind presupusa incompatibilitate a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu legislația OMC, Comisia a observat că GC nu a prezentat niciun element de probă nou, cu excepția trimiterii la raportul AB în cauza UE – Biodiesel și la raportul grupului special în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor. Totuși, aceste argumente au fost deja abordate în mod suficient în considerentele 146 și 168. Al patrulea argument privind evaluarea datelor din țări terțe a fost deja abordat în considerentul 171 de mai sus. În ceea ce privește al cincilea argument privind presupusele distorsiuni de pe piața UE, Comisia a observat că a explicat deja în detaliu, în considerentul 170, motivele pentru care astfel de preocupări nu sunt relevante în contextul prezentei anchete. În consecință, Comisia a respins argumentele GC. |
|
(200) |
Grupul ZTT și-a reiterat, în primul rând, opinia potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu acordurile OMC și a susținut că, întrucât răspunsul Comisiei la argumentele sale anterioare este lipsit de o motivare clară, acesta nu indică în special temeiul juridic din acordurile OMC (a se vedea considerentul 146). În consecință, în opinia grupului ZTT, comunicarea nu respectă standardele legale de motivare adecvată care să justifice decizia Comisiei. În al doilea rând, grupul ZTT a susținut că nu s-a dovedit că grupul face obiectul unor distorsiuni semnificative, deoarece, pe de o parte, activitățile politice obișnuite ale partidului în cadrul societății sau apartenența administratorilor societății la PCC nu indică influența directă a PCC asupra grupului și, pe de altă parte, grupul ZTT, ca societate privată și cotată la bursă, face obiectul unor norme privind guvernanța corporativă și cotarea la bursa de valori care țin cont de cerințele pieței. În acest sens, grupul ZTT a remarcat că existența intervenției statului nu rezultă în distorsiuni semnificative, deoarece intervenția guvernamentală ar putea servi, de asemenea, la corectarea disfuncționalității pieței, cum ar fi în sectorul comunicațiilor în bandă largă în cadrul căruia produsul care face obiectul anchetei este utilizat pe scară largă. |
|
(201) |
În considerentele 146, 179 și 168, Comisia a abordat pe larg problema compatibilității cu legislația OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În special, Comisia a explicat că, deși jurisprudența OMC menționată de grupul ZTT nu se referă la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, aceasta permite, în orice caz, utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. În ceea ce privește argumentul grupului ZTT privind absența unor distorsiuni semnificative în sectorul CFO, Comisia a observat că aceste aspecte au fost deja discutate pe larg în considerentele 154 și 181. Deși nu reiese pe deplin din observațiile grupului ZTT dacă acesta sugerează că sectorul comunicațiilor în bandă largă din China este caracterizat de disfuncționalități ale pieței, observațiile sale generale, care nu sunt susținute de elemente de probă, cum ar fi faptul că activitățile PCC în cadrul societății nu indică influența PCC sau că intervențiile statului nu rezultă în denaturări semnificative, nu pot inversa concluziile Comisiei, care sunt bazate pe investigarea unor elemente diverse care indică existența unor denaturări semnificative în sector, astfel cum s-a demonstrat în secțiunile 3.3.1.2-3.3.1.9. Prin urmare, Comisia a respins argumentele prezentate de grupul ZTT. |
|
(202) |
CCCME și-a reiterat opinia potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu Acordul privind PAD. În special, CCCME a remarcat că, potrivit Comisiei, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de organul de apel în cauza UE – Biodiesel, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Cu toate acestea, CCCME a subliniat că metoda stabilită la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată în mod explicit de dispozițiile articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază care au făcut obiectul cauzei DS473. În plus, CCCME a susținut că Comisia nu a explicat modul în care articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază este compatibil cu articolul 2 alineatul (2) din Acordul privind PAD. |
|
(203) |
Comisia este de acord cu opinia CCCME potrivit căreia metoda stabilită la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este, într-adevăr, legată în mod explicit de dispozițiile articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, astfel cum s-a subliniat deja în considerentul 146. În orice caz, Comisia a observat că condițiile de aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și fondul evaluării corespunzătoare sunt diferite de cele prevăzute la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Argumentul privind compatibilitatea acestei din urmă dispoziții cu normele OMC nu este, prin urmare, relevant în cadrul prezentei anchete. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins argumentele CCCME. |
|
(204) |
FTT, referindu-se, de asemenea, în mod explicit la observațiile CCCME, a susținut că afirmațiile privind distorsiunile pieței nu sunt justificate. În opinia FTT, în loc să se bazeze pe elemente de probă concrete, reclamantul nu face decât să repete constatarea anterioară a Comisiei și face trimitere la raport, care, la rândul său, abordează piața și structurile economice ale Chinei în linii mai generale, fără să ofere elemente de probă specifice privind sectorul CFO. Prin urmare, FTT nu înțelege modul în care elemente precum proprietatea statului, structura industriei chimice, obiectivele de politică sau rolul jucat de PCC în cadrul unei societăți au demonstrat că activitățile comerciale din sectorul CFO sunt distorsionate. |
|
(205) |
Argumentele FTT sunt eronate. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 152, departe de a fi general și de a aborda structura economică din China în „linii mai generale”, raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni, cu caracter transversal, prezente în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție ale produsului în cauză. Comisia a observat, de asemenea, că raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative. Elementele de probă suplimentare utilizate de Comisie și concluziile la care a ajuns Comisia pe baza acestor elemente sunt prezentate în secțiunile 3.3.1.2-3.3.1.9. În consecință, deși elementele menționate de FTT, cum ar fi proprietatea statului sau rolul jucat de PCC în cadrul societăților se numără printre factorii relevanți care indică distorsiuni semnificative, concluzia generală a Comisiei cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se bazează pe o serie mult mai largă de elemente de probă. În consecință, Comisia a respins argumentele FTT. |
3.2. Țara reprezentativă
3.2.1. Observații generale
|
(206) |
Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:
|
|
(207) |
Astfel cum se explică în considerentele 209 și 210, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare utilizarea Argentinei drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. |
|
(208) |
La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a identificat Turcia ca potențială țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
|
(209) |
La 19 noiembrie 2020, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de CFO. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat șase posibile țări reprezentative, și anume Columbia, Malaysia, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia, și a considerat că Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată. Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea Connect Com, CCCME și a grupului ZTT. Aceste observații au fost analizate în detaliu în considerentele 226-237. |
|
(210) |
La 12 martie 2021, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Argentina ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea relevantă Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. din țara reprezentativă. A doua notă a abordat, de asemenea, observațiile primite cu privire la prima notă. Au fost primite observații la a doua notă din partea Connect Com, CCCME și a grupului ZTT. Aceste observații au fost analizate în detaliu în considerentele 247-292. |
3.2.2. Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China
|
(211) |
În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Columbia, Malaysia, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului în cauză. La 30 noiembrie 2020, au fost primite observații din partea Connect Com, iar la 3 decembrie 2020 (termen prelungit), din partea CCCME și a grupului ZTT. |
|
(212) |
Connect Com a argumentat că Comisia ar trebui să ia, de asemenea, în considerare Mexic, Rusia și Kazahstan ca fiind țări reprezentative posibile. Cu toate acestea, Comisia nu a găsit niciun producător de CFO în aceste țări cu informații financiare ușor accesibile și, prin urmare, nu a evaluat suplimentar aceste țări. |
|
(213) |
Grupul ZTT a afirmat că economia turcă a suferit distorsiuni semnificative, în special pe piața energiei, precum și pe piața produselor electronice și optice, și a făcut trimitere în această privință la documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Raportul din 2020 privind Turcia” (116). Având în vedere concluzia de mai jos din considerentul 294 de a selecta Argentina drept țară reprezentativă adecvată, această afirmație a rămas fără obiect. |
|
(214) |
Grupul ZTT a afirmat că venitul național brut (denumit în continuare „VNB”) nu este un indicator adecvat pentru a evalua nivelul dezvoltării economice a unei țări, deoarece VNB pe cap de locuitor nu rezumă în mod corespunzător nivelul de dezvoltare al unei țări și nu măsoară bunăstarea și că produsul intern brut (denumit în continuare „PIB”) pe cap de locuitor este un indicator mult mai exact. Grupul ZTT a observat, de asemenea, că Malaysia are un nivel al dezvoltării economice mai apropiat de cel al Chinei decât Turcia când este luat în considerare PIB-ul pe cap de locuitor și, prin urmare, Malaysia se află mai aproape de nivelul de dezvoltare al Chinei decât Turcia. Grupul ZTT a afirmat că productivitatea ar trebui, de asemenea, luată în considerare în această analiză și, deși productivitatea ambelor țări este mai mare decât cea a Chinei, Malaysia este mai apropriată decât Turcia în ceea ce privește similaritatea economiei. Grupul ZTT a observat, de asemenea, că, pe baza indicelui dezvoltării umane al Organizației Națiunilor Unite (care combină într-un singur indice diferite măsuri ale dezvoltării, precum speranța de viață, anii de școlarizare și VNB pe cap de locuitor, iar cu cât acest indice este mai mare, cu atât este mai ridicat nivelul de dezvoltare), Malaysia este mai apropiată de nivelul de dezvoltare al Chinei decât Turcia. În final, grupul ZTT a observat că, pe baza coeficientului Gini (o măsură a inegalității, exprimată în intervalul 0-100, nivelul inegalității crescând proporțional cu valoarea coeficientului), Malaysia este mai apropiată de China decât Turcia în ceea ce privește nivelul inegalității. |
|
(215) |
Connect Com a afirmat că Comisia ar trebui să ia, de asemenea, în considerare condițiile de producție din cadrul industriei, având în vedere că, spre deosebire de Turcia, China dispune de tehnologii foarte avansate, precum și numărul de societăți care operează pe piață. |
|
(216) |
Pentru construirea valorii normale în cazul țărilor cu distorsiuni semnificative, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază stabilește că Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Pentru a stabili, în fiecare caz, care sunt țările cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Comisia utilizează țări clasificate de Banca Mondială în aceeași categorie de venit. Comisia își exercită, în acest sens, puterea de apreciere în interpretarea și aplicarea regulamentului de bază, astfel cum a fost confirmat în repetate rânduri de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în circumstanțe în care Comisiei îi revine acest rol (117). Comisia consideră că această clasificare permite selectarea unui număr suficient de țări posibil adecvate cu un nivel similar de dezvoltare pentru a alege o țară reprezentativă adecvată potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, asigurând, în același timp, o rezervă unitară și obiectivă de țări. |
|
(217) |
Regulamentul de bază nu impune ca țara reprezentativă să fie cea mai apropriată de țara exportatoare în ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, productivitatea, speranța de viață, nivelul de dezvoltare, nivelul inegalității, condițiile de producție sau nivelul concurenței. Prin urmare, niciunul dintre elementele de mai sus nu este relevant în selectarea unei țări reprezentative adecvate. În acest caz, categoria relevantă stabilită de Banca Mondială în care este clasificată China a fost cea a țărilor cu venituri medii-superioare. Prin urmare, toate țările incluse în lista respectivă și analizate în cele două note au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei și s-a considerat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.2.3. Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă
|
(218) |
În prima notă, Comisia a indicat faptul că, pentru Columbia, Malaysia, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia, disponibilitatea datelor publice trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la producătorii produsului în cauză. Comisia a identificat un producător de CFO în Columbia, patru în Malaysia, unul în Serbia, doi în Africa de Sud, trei în Thailanda și patru în Turcia, astfel cum s-a explicat la considerentele 219-224. |
|
(219) |
Cu privire la Columbia, datele financiare ușor accesibile pentru Furukuwa Industrial Colombia S A S datau din 2018 și, prin urmare, nu puteau fi considerate adecvate pentru perioada de anchetă. Date mai recente erau disponibile pentru alți producători din alte țări posibil reprezentative, astfel cum s-a precizat în considerentul 238. |
|
(220) |
Cu privire la Malaysia, Comisia a identificat patru producători, cu date financiare ușor accesibile, și anume Fujikura Federal Cables SDN BHD (denumit în continuare „Fujikura”), Lite Kabel SDN BHD (denumit în continuare „Lite Kabel”), Opcom Cables SDN BHD (denumit în continuare „Opcom”) și Tenaga Cable Industries SDN BHD (denumit în continuare „Tenaga”). Datele financiare ușor accesibile pentru Lite Kabel și Tenaga datau din 2018, iar pentru Opcom din primul trimestru al anului 2019 și, prin urmare, nu puteau fi considerate adecvate pentru perioada de anchetă. Pentru Fujikura, datele financiare erau ușor accesibile pentru 2019, însă societatea înregistra pierderi. |
|
(221) |
Cu privire la Serbia, deși datele financiare ale Novkabel Doo Novi Sad erau ușor accesibile pentru 2019, societatea înregistra pierderi. |
|
(222) |
Cu privire la Africa de Sud, Comisia a identificat doi producători de CFO, și anume CBI-Electric Telecom Cables (PTY) LTD și Malesela Taihan Electric Cable (PTY) LTD. Cu toate acestea, nu existau date financiare ușor accesibile pentru aceste societăți. |
|
(223) |
Cu privire la Thailanda, Comisia a identificat trei producători de CFO, și anume Futong Group Communication Technology (Thailanda) Co Ltd (denumit în continuare „Futong”), Siam Fiber Optics Co Ltd (denumit în continuare „Siam Fiber”) și Thai Fiber Optics Co Ltd (denumit în continuare „Thai Fiber”), având date financiare ușor accesibile pentru anul 2019. Futong a fost profitabil în 2019, în timp ce Siam Fiber și Thai Fiber au înregistrat pierderi. |
|
(224) |
Cu privire la Turcia, Comisia a identificat patru producători de CFO cu date financiare ușor accesibile, și anume Cen Kablo Sanayi Ve Ticaret AS (denumit în continuare „Cen Kablo”), Corning Optik Iletisim Sanayi Limited Sirketi (denumit în continuare „Corning Optik”), ETK Kablo Sanayii Ve Ticaret AS (denumit în continuare „ETK Kablo”) și Turk Prysmian Kablo Ve Sistemleri AS (denumit în continuare „Turk Prysmian”). Datele financiare ușor accesibile pentru Cen Kablo și Corning Optik datau din 2018, iar pentru ETK Kablo din 2017. Pentru Turk Prysmian, datele financiare erau ușor accesibile pentru anul 2019. Cu toate acestea, societatea a înregistrat o marjă de profit scăzută în 2019, considerându-se că aceasta nu a reprezentat „o sumă rezonabilă” în înțelesul ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(225) |
Având în vedere că date mai recente erau disponibile pentru alți producători din alte țări reprezentative posibile, astfel cum s-a precizat în considerentul 238, Columbia, Malaysia și Turcia nu au fost luate în considerare ca fiind țări reprezentative posibile în această etapă. În orice caz, Comisia a răspuns în cele ce urmează afirmațiilor referitoare la aceste țări. |
|
(226) |
CCCME și grupul ZTT au argumentat că producătorii din țările reprezentative posibile pentru care au fost dezvăluite datele financiare în prima notă produceau și vindeau atât produsul în cauză, cât și alte produse. În mod specific, CCCME și grupul ZTT au afirmat că, potrivit raportului anual al Turk Prysmian pentru 2019, 89 % din vânzările acestui producător reprezentau cabluri electrice și numai 11 % reprezentau cabluri de telecomunicații, și, prin urmare, această societate nu ar fi o sursă bună de date financiare în ceea ce privește activitatea de producție de cabluri din fibre optice. În plus, grupul ZTT a afirmat că nici activitatea Corning Optik nu se limita la producția de CFO. |
|
(227) |
În această privință, Comisia a observat că activitatea acestor societăți a rămas producția de cabluri, inclusiv a produsului în cauză, și, prin urmare, datele financiare de la aceste societăți ar reprezenta un substituent reprezentativ pentru performanța financiară a producției de CFO în Turcia pentru anul 2019. În plus, aplicarea metodologiei de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se bazează pe datele ușor accesibile și s-ar putea întâmpla ca datele publice să nu fie ușor accesibile la nivelul cel mai specific al produsului în cauză, ci la un nivel mai agregat. Prin urmare, acest argument nu este acceptabil. |
|
(228) |
Connect Com a afirmat că, din cauza relației dintre producătorul din cadrul Uniunii Prysmian și producătorul turc Turk Prysmian, cheltuielile indirecte, costurile VAG și profiturile societății turce nu ar fi fiabile. Connect Com nu a explicat motivul pentru care această relație ar determina ca profitul și costurile VAG să nu fie fiabile și, prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(229) |
CCCME și grupul ZTT au observat că mai mulți producători turci importanți, precum Turk Prysmian și Corning Optik, importau fibre optice de la societățile lor afiliate și, prin urmare, prețurile de import aferente nu ar putea reflecta prețurile pieței. Pe de altă parte, reclamantul a argumentat că acest lucru nu este aplicabil. Deoarece această afirmația nu a fost fundamentată, prin urmare, nu este acceptabilă. |
|
(230) |
Grupul ZTT a depus rapoarte anuale de la doi producători din Malaysia, Opcom Cables pentru 2019 și 2020 și Lite pentru 2019, care erau disponibile public. Ambele societăți au fost identificate în prima notă drept producători de CFO, astfel cum se prevede în considerentul 220. Grupul ZTT a propus ca aceste date financiare disponibile de la acești doi producători din Malaysia să fie utilizate pentru a determina țara reprezentativă. Grupul ZTT a observat că cele două societăți din Malaysia nu au fost profitabile în 2019 și, respectiv, 2020, însă a sugerat că datele din alți ani ar putea fi utilizate pentru acest indicator, deoarece Lite Kabel a fost profitabilă în 2018. |
|
(231) |
Deoarece ambele societăți din Malaysia au fost neprofitabile în 2019 și, respectiv, 2020, datele lor nu au putut fi utilizate deoarece nu reprezintă „o sumă rezonabilă” în înțelesul ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În ceea ce privește utilizarea datelor pentru 2018, înainte de perioada de anchetă, se acordă întotdeauna preferință datelor aferente perioadei de anchetă. În acest caz specific, există date financiare disponibile pentru perioada de anchetă într-o altă țară reprezentativă posibilă și, astfel, nu există niciun motiv pentru a recurge la date care se referă la o perioadă diferită. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(232) |
CCCME a argumentat, de asemenea, că, în cazul în care nu există niciun producător din Malaysia care să fi înregistrat profit în 2019 și care să fi avut informații financiare ușor accesibile, Comisia ar trebui să utilizeze datele producătorilor din Uniune pentru costurile VAG și profit, astfel cum a procedat în ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping privind electrozii din tungsten din China (118). |
|
(233) |
Comisia observă că regulamentul de bază acordă preferință datelor care provin dintr-o țară reprezentativă cu un nivel similar de dezvoltare ca țara exportatoare și, prin urmare, această afirmație nu poate fi acceptată. |
|
(234) |
Grupul ZTT a afirmat că Comisia nu ar trebui să se bazeze pe Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) (119) pentru a determina valoarea factorilor de producție, ci pe statisticile privind importul ale serviciilor vamale chineze sau ale serviciilor vamale naționale din țara reprezentativă întrucât, conform afirmațiilor grupului ZTT, acestea ar fi mai fiabile decât datele din GTA. |
|
(235) |
Comisia a observat că părțile interesate nu au furnizat elemente de probă care să arate că GTA este mai puțin fiabil decât statisticile vamale oficiale. De fapt, Comisia a observat că statisticile vamale oficiale din țara în cauză au reprezentat sursa datelor GTA potrivit contractelor bilaterale încheiate de GTA cu toate țările vizate. Comisia a observat, de asemenea, că mai multe administrații publice au o practică îndelungată de utilizare a GTA pentru a accesa statisticile vamale și că această bază de date a fost, de asemenea, utilizată pe scară largă de operatorii privați pentru mai multe scopuri diferite și în contexte diferite. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație. |
|
(236) |
CCCME și grupul ZTT au argumentat că o mare parte din importurile de fibre optice încadrate la codul mărfurilor 9001 10 de Turcia nu au fost materiale utilizate pentru fabricarea produsului în cauză, cum ar fi fibrele multimod, și, prin urmare, prețul de import GTA al Turciei nu ar putea reflecta în mod rezonabil prețul nedistorsionat al fibrelor monomod. CCCME a afirmat, de asemenea, că Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia drept țară reprezentativă posibilă deoarece proporția de fibre optice monomod din importurile încadrate la codul mărfurilor 9001 10 al Malaysiei era mult mai ridicată decât cea a Turciei și, prin urmare, datele de import din GTA pentru Malaysia erau mult mai fiabile decât cele pentru Turcia. CCCME a argumentat în continuare că, având în vedere că Turcia importa în principal fibre optice din Statele Unite ale Americii, iar Malaysia în principal din India, datele de import ale Malaysiei ar fi mai puțin influențate de cheltuielile de livrare. |
|
(237) |
Cu privire la argumentele referitoare la Malaysia și, în special, la reprezentativitatea valorii importurilor de fibre optice monomod, având în vedere proporția mai mare a acestui factor de producție în cadrul codului mărfurilor 9001 10 și incidența mai mică a cheltuielilor de livrare (comparativ cu Turcia), Comisia a observat că, pentru compararea importurilor diferiților factori de producție în diferite țări, a verificat să existe importuri reprezentative suficiente în țările posibile. În plus, după ce a fost selectată o țară reprezentativă adecvată, Comisia utilizează coduri mai detaliate pentru bunuri specifice țării respective, aprofundând cât de mult posibil codurile HS formate din 6 cifre, astfel cum se indică în considerentul 318. |
|
(238) |
Deoarece Comisia nu a găsit informații disponibile în perioada de anchetă în ceea ce privește datele financiare pentru producătorii din Columbia și Africa de Sud sau pentru producătorii profitabili din Malaysia și Serbia, aceste jurisdicții nu au fost considerate țări reprezentative corespunzătoare. Comisia a efectuat cercetări suplimentare privind țările reprezentative adecvate posibile și, astfel cum se descrie în a doua notă, a identificat un producător suplimentar de CFO în Argentina (și anume Prysmian Energia Cables y Sistemas De Argentina S.A.), unul în Brazilia (și anume Prysmian Cabos e Sistemas do Brasil S/A) și un producător suplimentar de cabluri electrice în Thailanda (și anume Venine Cable) cu informații financiare ușor accesibile pentru anul 2019. |
|
(239) |
Comisia a analizat, de asemenea, importurile factorilor principali de producție [precum fibră optică, polietilenă de înaltă și joasă densitate, sârmă din oțel placat cu aluminiu, fire din fibră de sticlă, material LSZH (fum scăzut, fără halogen) pentru înveliș, sârmă de oțel pentru fosfatare cu strat de PE și tuburi] în Argentina, Brazilia, Thailanda și Turcia. |
|
(240) |
Pentru toți factorii de producție, datele privind importurile în țara reprezentativă din China au fost excluse în contextul distorsiunilor semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. De asemenea, datele privind importurile în țara reprezentativă din țări nemembre ale OMC și enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 (120) (Azerbaidjan, Belarus, Republica Populară Democrată Coreeană, Turkmenistan, Uzbekistan) au fost, de asemenea, excluse deoarece prețurile lor nu au fost considerate a fi prețuri nedistorsionate. |
|
(241) |
În ceea ce privește Argentina, jumătate dintre fibrele optice, principalul factor de producție, au fost importate din China la nivel de șase cifre. Cu toate acestea, o analiză a nivelului de opt cifre a arătat că numai pentru unul dintre cele trei coduri relevante importurile din China erau în cantități considerabile (52 %). Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate în general adecvate. Ceilalți factori de producție principali au fost importați în volume semnificative din țări cu economie de piață. Prin urmare, reprezentativitatea importurilor nedistorsionate în Argentina a fost considerată ridicată. |
|
(242) |
În ceea ce privește Brazilia, fibrele optice au fost importate în principal din China la nivel de șase cifre. Mai mult, la nivel de opt cifre, fibrele optice au fost importate sub aceste trei coduri, și în cazul a două dintre ele aproape toate importurile au provenit din China. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate nefiabile. Mai mult, Comisia a observat că, la nivel de șase cifre, 72 % din importurile de sârmă din oțel placat cu aluminiu, utilizată de un producător-exportator în volume semnificative pentru producția de cabluri din fibre optice, au provenit din China. La nivel de opt cifre, acest factor de producție a fost importat sub două coduri și, în cazul ambelor coduri, mai mult de 60 % din importuri au provenit din China. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate nefiabile și, întrucât a fost un factor de producție substanțial în procesul de fabricație a cablurilor din fibre optice, acesta afectează o cotă semnificativă a valorii normale. În plus, 80 % din firele din fibră de sticlă au fost importate în principal din China la nivel de șase cifre. La nivel de opt cifre, acest factor de producție a fost importat sub două coduri și, în cazul ambelor coduri, mai mult de 60 % din importuri au provenit din China. Având în vedere cele menționate mai sus, reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Brazilia a fost considerată scăzută. |
|
(243) |
În cazul Thailandei, la fel ca în cel al Braziliei, factorul de producție principal, și anume fibrele optice, a fost importat în principal din China. Doar 15 % din importurile totale de fibre optice au provenit din alte surse care erau nedistorsionate (la nivel de șase cifre). Mai mult, la nivel de opt cifre, fibrele optice au fost importate sub două coduri și, în cazul ambelor coduri, mai mult de 70 % din volumele importate au provenit din China. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate nefiabile. În plus, 96 % din firele din fibră de sticlă au fost importate în principal din China la nivel de șase cifre. Acest cod nu are un cod la nivel de 8 cifre. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate, de asemenea, nefiabile. Având în vedere cele menționate mai sus, reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Thailanda a fost considerată scăzută. |
|
(244) |
În ceea ce privește Turcia, doar doi factori de producție care sunt utilizați în volume mici în cadrul costului de producție a cablurilor din fibre optice au fost importați în volume semnificative din China. Prin urmare, reprezentativitatea importurilor nedistorsionate în Turcia a fost ridicată. |
|
(245) |
În lumina considerațiilor de mai sus (considerentele 224, 241-244), Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Argentina ca țară reprezentativă adecvată și societatea Prysmian Energia Cables Y Sistemas de Argentina S.A., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale. |
|
(246) |
Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Argentinei ca țară reprezentativă și a societății Prysmian Energia Cables Y Sistemas de Argentina S.A. ca producător din țara reprezentativă. Au fost primite observații din partea Connect Com, CCCME și grupul ZTT. |
|
(247) |
Grupul ZTT și-a reiterat afirmația că VNB nu a fost un indicator adecvat pentru a evalua nivelul de dezvoltare economică dintr-o țară deoarece a inclus nu numai venitul produs în țara respectivă, ci și venitul generat în exteriorul acesteia, și a susținut că Comisia a săvârșit o eroare vădită în evaluarea faptelor atunci când a luat în considerare doar categoria de venit stabilită de Banca Mondială, bazată pe venitul național brut pe cap de locuitor, în evaluarea similarității dezvoltării economice cu cea a Chinei. La fel ca în cazul Turciei, astfel cum se explică în considerentul 214, grupul ZTT a susținut că Malaysia are un nivel de dezvoltare economică mai apropiat de cel al Chinei decât Argentina, atunci când este măsurat pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor, a nivelului de productivitate și a indicelui dezvoltării umane al Organizației Națiunilor Unite și, prin urmare, s-a afirmat că Malaysia este o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina. |
|
(248) |
Comisia nu este de acord cu afirmația grupului ZTT privind eroarea vădită pe care a săvârșit-o aceasta atunci când a utilizat VNB pentru a evalua nivelul de dezvoltare economică a țărilor reprezentative posibile. Astfel cum se explică în considerentele 216 și 217, pentru a stabili în fiecare caz care sunt țările care au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Comisia utilizează țări clasificate de Banca Mondială în aceeași categorie de venit. Regulamentul de bază nu conține nicio cerință suplimentară privind alegerea țării având cel mai apropiat PIB pe cap de locuitor, nivel de productivitate sau indice ONU al dezvoltării umane de țara exportatoare. În acest caz, categoria relevantă stabilită de Banca Mondială în care a fost clasificată China a fost cea a țărilor cu venituri medii-superioare. Prin urmare, atât Malaysia, cât și Argentina au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei și s-a considerat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Afirmația că Malaysia era o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina a fost, prin urmare, respinsă. |
|
(249) |
CCCME a afirmat că costul materiilor prime importate de producătorii chinezi de pe piețele internaționale nu ar trebui considerat distorsionat și, prin urmare, nu ar trebui înlocuit. |
|
(250) |
Producătorilor-exportatori din China incluși în eșantion li s-a oferit oportunitatea de a susține că materiile lor prime (importate) nu erau distorsionate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În susținerea afirmațiilor lor, aceștia au trebuit să furnizeze elemente de probă justificative (și anume țara de origine a mărfurilor, contractul de cumpărare, facturi). Grupul ZTT a afirmat că niciuna dintre achizițiile sale de materiale sau de energie nu a fost distorsionată și că, în perioada de anchetă, materiile prime au fost importate la prețuri nedistorsionate. Deși grupul ZTT a identificat achizițiile respective în lista achizițiilor de materiale din cadrul răspunsului la chestionar, acesta nu a furnizat niciun element de probă justificativ. În consecință, Comisia a respins afirmația respectivă. |
|
(251) |
Mai mult, grupul ZTT a transmis anumite elemente de probă justificative pentru cinci materii prime, dar acestea au fost parțiale (acoperind doar câteva tranzacții) și inconsecvente cu alte informații furnizate în lista relevantă. Astfel, Comisia nu a putut să evalueze această afirmație, care, prin urmare, nu a putut fi acceptată în această etapă. |
|
(252) |
De asemenea, CCCME a afirmat că prețurile de import practicate de țările terțe nu au constituit înlocuitori reprezentativi pentru prețurile interne în cadrul calculării valorii normale deoarece prețul de import poate include cheltuieli de livrare mai ridicate decât cele pentru materiile prime achiziționate la nivel intern, ceea ce ar crește în mod artificial costul materiei prime înlocuite, iar aceste diferențe privind efectele asupra costurilor nu au putut fi identificate în mod corespunzător de către Comisie. |
|
(253) |
Astfel cum se explică în considerentul 69, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată. Comisia utilizează ca punct de plecare prețurile de import GTA pentru a calcula un preț nedistorsionat din țara reprezentativă, la care adaugă taxa la import corespunzătoare. Aceasta este considerată o estimare prudentă utilizată pentru a construi o aproximare nedistorsionată adecvată a prețului pieței din țara reprezentativă, având în vedere că, pe lângă această valoare, ar putea fi suportate costuri suplimentare precum impozite și taxe de import altele decât taxele la import (cum ar fi taxa pe valoarea adăugată), în funcție de țara în cauză. Mai mult, dacă nu ar fi luate în considerare toate cheltuielile de livrare aferente importului, prețul rezultat nu ar reflecta prețul nedistorsionat pe piața din Argentina, ci prețul franco fabrică mediu (al produsului vândut la export) din țările care vând în Argentina. Acest lucru ar fi contrar articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(254) |
În lipsa elementelor de probă din care să reiasă că datele și metodologia utilizate nu ar fi reprezentative pentru costurile nedistorsionate ale fiecărui factor de producție, Comisia a respins această afirmație. |
|
(255) |
CCCME a afirmat că au existat diferențe semnificative în ceea ce privește costurile forței de muncă și ale energiei între diferite țări și, prin urmare, costurile forței de muncă și prețurile energiei din țările terțe nu au putut fi utilizate la stabilirea valorii normale. |
|
(256) |
Astfel cum se explică în considerentul 69, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată. Astfel cum se explică în considerentul 245, în această etapă a anchetei Comisia a selectat Argentina ca țară reprezentativă. Prin urmare, astfel cum se explică în considerentele 345 și 348, costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei electrice au fost preluate din Argentina. |
|
(257) |
CCCME a solicitat Comisiei să clarifice standardul utilizat pentru a stabili dacă profitabilitatea unei societăți dintr-o țară reprezentativă este scăzută sau ridicată. |
|
(258) |
Potrivit ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. Acesta este standardul juridic aplicat de Comisie atunci când evaluează dacă nivelul profitului este scăzut sau ridicat. Astfel cum se prevede la articolul respectiv, profitul trebuie să fie rezonabil. Pentru a stabili care este suma rezonabilă în fiecare caz, Comisia va analiza particularitățile fiecărei anchete, cum ar fi produsul în cauză și sectorul. În mod evident, un nivel rezonabil al profitului nu poate fi (virtual) negativ sau aproape de pragul de rentabilitate. |
|
(259) |
De asemenea, CCCME a susținut că Argentina nu este o țară reprezentativă adecvată deoarece singurul producător din Argentina identificat de Comisie (și anume Prysmian Energia) era afiliat unuia dintre reclamanți iar societatea deține o cotă importantă pe piața argentiniană. În această privință, CCCME a făcut trimitere la ancheta antidumping privind importurile de glifosat din China (121), în cadrul căreia Argentina, Australia, India și Malaysia au fost respinse ca țări analoge deoarece piețele lor erau în mare parte dominate de societăți afiliate principalului reclamant din UE. De asemenea, CCCME a afirmat că, întrucât piața de telecomunicații din Argentina a crescut puternic în 2020 și guvernul argentinian a oferit sprijin producătorilor locali, datele privind costurile VAG și profitul ale unei societăți care deține o cotă importantă pe o piață în creștere nu pot să reflecte un nivel rezonabil și orientat către piață și nu ar trebui utilizate pentru construirea valorii normale. De asemenea, Connect Com a afirmat că producătorii argentinieni de CFO nu erau societăți independente, ci afiliate societăților Prysmian și Nexans și, prin urmare, (i) nu exista suficientă concurență pe piața internă din Argentina și a făcut trimitere la hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-16/90 (122); (ii) costul și profitul acestor producători ar depăși nivelul concurențial; (iii) prețurile de transfer la nivel de grup ale producătorilor afiliați au fost excesive. Mai mult, Connect Com a afirmat că profitul societății Prysmian Energia de 20 % a fost excesiv, în timp ce profitul societății Venine Cable din Thailanda de 9,5 % era mai conform cu condițiile de concurență. Mai mult, Connect Com a afirmat că Brazilia ar fi o țară reprezentativă mai adecvată deoarece mai mulți producători sunt activi pe această piață și cel puțin patru dintre aceștia sunt independenți față de reclamanți. |
|
(260) |
Faptul că societatea selectată din țara reprezentativă este afiliată unui producător din Uniune nu influențează alegerea țării reprezentative. CCCME nu a furnizat niciun motiv sau vreun element de probă care ar face acest aspect relevant în cazul de față. Mai mult, faptul că societatea deține o cotă importantă pe piața argentiniană nu înseamnă că nu există concurență în Argentina și nici nu ar face ca datele financiare ale unei astfel de societăți să devină automat necorespunzătoare. De asemenea, această afirmație nu a fost susținută prin elemente de probă conform cărora piața din Argentina este anticoncurențială. În fapt, s-a constatat că marja de profit pentru societatea argentiniană a fost de 10,6 %, astfel cum se menționează în considerentul 362, aspect care este conform cu profitul de 9,5 % susținut de Connect Com ca fiind „conform cu condițiile de concurență”. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse. |
|
(261) |
CCCME și-a reiterat solicitarea potrivit căreia Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă. CCCME a afirmat că, în lipsa unor date profitabile pentru perioada de anchetă, Comisia ar putea utiliza datele financiare ale unei societăți profitabile pentru anul 2018, având în vedere că industria CFO este un sector relativ stabil, în cadrul căruia nivelul de costuri VAG și de profit nu variază considerabil de la un an la altul. De asemenea, CCCME a subliniat că, în cursul anchetei antidumping privind importurile de acid citric din China (123), deși producătorul identificat din Columbia a suferit o pierdere în 2019, Comisia a selectat în continuare Columbia ca țară reprezentativă adecvată și, pentru costurile VAG și profit, Comisia a utilizat datele societăților din Columbia care fabrică produse într-o categorie apropiată de acidul citric. |
|
(262) |
Astfel cum se explică în considerentul 231, s-a acordat preferință datelor disponibile pentru perioada de anchetă și astfel de date există pentru o societate din Argentina. CCCME nu a furnizat niciun motiv pentru îndepărtarea de la aceeași perioadă pentru care a fost construită valoarea normală. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(263) |
Mai mult, grupul ZTT a afirmat că Malaysia este o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina deoarece (i) produsele fabricate de cele trei societăți din Malaysia indicate de grupul ZTT erau mai apropiate de cele fabricate de grupul ZTT, în comparație cu produsele fabricate de Prysmian Energia; (ii) mai mulți producători de CFO au fost identificați în Malaysia decât în Argentina. |
|
(264) |
În afară de faptul că prima afirmație nu era sprijinită de elementele de probă necesare, aceste două aspecte sunt irelevante deoarece societățile respective din Malaysia erau fie în pierdere, fie nu înregistrau profituri rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază în perioada de anchetă. Astfel cum se explică în considerentul 230, Lite și Opcom Cables nu erau profitabile în 2019 și, respectiv, în 2020, în timp ce profitul societății Tenaga Cable în 2019 nu a reprezentat „o sumă rezonabilă” în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se menționează în considerentul 268. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(265) |
Grupul ZTT a afirmat că Comisia ar putea utiliza marja de profitabilitate a societății din Malaysia pentru anul 2018 în același mod în care utilizează estimările de profitabilitate înainte de perioada de anchetă atunci când calculează marja de eliminare a prejudiciului. |
|
(266) |
Articolul 2 alineatul (6a) prevede, ca o primă metodă, utilizarea a costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată în perioada de anchetă. În acest context, profiturile ar proveni în mod normal din aceeași perioadă. Dacă profiturile nu sunt rezonabile, ca în cazul de față, se selectează o altă țară reprezentativă. Prin urmare, afirmația nu poate fi acceptată. |
|
(267) |
De asemenea, grupul ZTT a transmis situația financiară pentru anul 2019 a unei societăți din Malaysia, Tenaga Cable Industries SDN BHB, care era inclusă pe lista din prima notă, astfel cum se menționează în considerentul 220, și a solicitat Comisiei să aleagă Malaysia ca țară reprezentativă și să utilizeze costurile VAG și marja de profit ale acestei societăți pentru a construi valoarea normală. |
|
(268) |
Comisia a remarcat faptul că societatea respectivă a fost într-adevăr profitabilă în 2019. Cu toate acestea, marja de profit nu a reprezentat „o sumă rezonabilă” în înțelesul ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație. |
|
(269) |
Grupul ZTT a afirmat, de asemenea, că Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia în locul Argentinei ca țară reprezentativă deoarece datele privind importurile au fost mai concludente decât cele pentru Argentina. Malaysia avea un cod tarifar la nivel de 8 cifre dedicat fibrelor optice (9001 10 10), care corespundea tipului de materie primă utilizată la fabricația produsului în cauză (utilizat în telecomunicații) și nu se aplicau taxe vamale la import, în timp ce nomenclatura tarifară din Argentina nu prevedea această împărțire specifică a fibrelor optice utilizate în telecomunicații și se aplicau taxe vamale. |
|
(270) |
Această afirmație este incorectă pe plan faptic. Codul la nivel de 8 cifre pentru Malaysia (și anume 9001 10 10) este destinat atât utilizării în telecomunicații, cât și utilizării energiei electrice. În cazul Argentinei, cele două coduri relevante la nivel de 8 cifre pentru fibrele optice (9001 10 19 și 9001 10 11) nu specifică utilizarea, dar identifică în mod clar produsul, și anume fibrele optice. Principala utilizare a fibrelor optice este, în mod evident, în sectorul telecomunicațiilor. În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 231, Comisia nu a putut găsi, în perioada de anchetă, o societate relevantă în Malaysia cu date financiare ușor accesibile care să fi înregistrat sume rezonabile de profit în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(271) |
Grupul ZTT a afirmat, de asemenea, că Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia în locul Argentinei ca țară reprezentativă deoarece piața energiei din Argentina a fost distorsionată. Grupul a făcut trimitere în această privință la un raport din 2019 al Fitch Rating (124), în care se preciza că sectorul energiei electrice din Argentina s-a bazat pe subvenții guvernamentale plătite către Compania Administradora del Mercado Mayorista Eléctrico S.A. (CAMMESA) și transferate societăților producătoare de energie electrică. Mai mult, grupul ZTT a afirmat că, potrivit Băncii Mondiale, pe piața energiei electrice din Argentina operau patru întreprinderi deținute de stat. |
|
(272) |
Comisia a observat că raportul Fitch Rating a fost publicat la 13 iunie 2019 și că subvențiile primite de CAMMESA erau aferente perioadei anterioare anului 2018. Mai mult, în extrasele din raport furnizate de această parte se preciza doar faptul că subvențiile au fost transferate societăților producătoare de energie electrică și nu se concluziona că respectivele societăți au transferat mai departe aceste subvenții către clienții finali. În orice caz, chiar dacă lucrurile ar fi stat astfel, costurile energiei electrice utilizate ca valoare de referință ar fi mai mici și, în consecință, valoarea normală ar fi, de asemenea, mai mică, avantajând astfel producătorii-exportatori. În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 348, pentru calcularea valorii de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat tarifele publicate de distribuitorii de energie electrică Edesur și Edenor în perioada de anchetă. Astfel cum se menționează și în raportul transmis de grupul ZTT, Edenor și Edesur sunt entități private (Edenor este deținut în majoritate de Pampa Energia și Edesur de Enel Americas) și, prin urmare, nu păreau să fi primit subvențiile respective. Mai mult, nu a fost furnizat niciun element de probă privind efectul presupuselor subvenții asupra pieței. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație. |
|
(273) |
De asemenea, grupul ZTT a afirmat că, în cazul în care ar fi utilizată Argentina ca țară reprezentativă în locul Malaysiei, statisticile privind importurile sub codul argentinian 9001 10 19 ar trebui excluse din calcularea prețului nedistorsionat al respectivului factor de producție deoarece cantitatea de importuri este scăzută (688 kg) și deosebit de scumpă, și, prin urmare, se presupune că nu a fost obținută în cadrul operațiunilor comerciale normale. Mai mult, s-a afirmat că ar trebui incluse datele aferente codului argentinian 9001 10 20 (Haces Y Cables De Fibras Ópticas – cabluri și pachete de fibră optică) deoarece acest produs a fost importat în cantități mult mai mari și cu o mai mare regularitate (1 212 473 kg). |
|
(274) |
În ceea ce privește codul argentinian 9001 10 19, grupul ZTT nu a transmis niciun element de probă din care să reiasă că importurile sub acest cod nu au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale. Prețul mai ridicat nu este un indicator în această privință. În plus, ancheta a evidențiat că unii producători-exportatori din China achiziționau fibre optice la prețuri similare. Mai mult, s-a observat faptul că codul argentinian 9001 10 20 este utilizat pentru cabluri din fibre optice și nu pentru fibre optice și, prin urmare, nu poate fi utilizat la calcularea valorii de referință pentru fibrele optice. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(275) |
Grupul ZTT a afirmat, de asemenea, că în baza raportului anual al grupului Prysmian pentru anul 2019, 16 % din venitul total al grupului a provenit din activitățile de proiecte (cabluri personalizate de înaltă tehnologie și de înaltă tensiune destinate utilizării submarine și terestre), 70 % a provenit din activitatea în domeniul energiei electrice (un portofoliu complet de produse de cabluri pentru sectorul energetic), dar numai 14 % a provenit din activitatea sa în domeniul telecomunicațiilor. Prin urmare, s-a afirmat că utilizarea unui membru al grupului Prysmian drept bază pentru cost, costurile VAG și profit pe piața de cabluri din fibre optice ar fi înșelătoare deoarece acest produs reprezintă doar o mică parte din producția grupului. |
|
(276) |
Informațiile financiare referitoare la Prysmian Energia comunicate părților interesate în cea de a doua notă nu sunt la nivelul întregului grup Prysmian, ci la nivelul entității din Argentina. Mai mult, pe baza informațiilor disponibile pe site-ul web al Prysmian Energia (125), activitatea acestei societăți acoperă produsul în cauză și, prin urmare, datele financiare ale acestei societăți sunt o aproximare reprezentativă a performanței financiare a activității în domeniul CFO din Argentina. În plus, astfel cum se explică în considerentul 227, aplicarea metodologiei de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se bazează pe datele ușor accesibile și s-ar putea întâmpla ca datele să nu fie disponibile la nivelul cel mai specific al produsului în cauză, ci la un nivel mai agregat. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(277) |
De asemenea, grupul ZTT a invocat lipsa de fiabilitate a calității datelor din Argentina deoarece Prysmian Energia era afiliată la Prysmian S.p.A, un producător din Uniune, parte la ancheta actuală. În consecință, orice prejudiciu suferit de Prysmian S.p.A ar afecta rezultatele financiare ale întregului grup, inclusiv pe cele ale Prysmian Energia. Mai mult, grupul a afirmat că rezultatul financiar individual al Prysmian Energia este foarte posibil să fi fost afectat de tranzacțiile referitoare la factorii de producție furnizați de părțile afiliate. |
|
(278) |
Astfel cum se explică în considerentul 276, informațiile financiare ale Prysmian Energia comunicate părților interesate în cea de a doua notă nu au fost la nivelul întregului grup Prysmian, ci la nivelul entității din Argentina. Mai mult, grupul ZTT nu a explicat modul în care datele financiare ale unei societăți din Argentina ar putea fi afectate de prejudiciul suferit de o societate afiliată din Italia. Această afirmație este pur speculativă deoarece nu a fost susținută de elemente de probă justificative în acest sens. Afirmația că rezultatul financiar al Prysmian Energia ar fi putut fi afectat de tranzacțiile referitoare la factorii de producție furnizați de părțile afiliate este, de asemenea, speculativă deoarece, din nou, nu a fost furnizat niciun element de probă în susținerea ei. Prin urmare, aceste afirmații au fost pur și simplu respinse. |
|
(279) |
Grupul ZTT a solicitat Comisiei să furnizeze o defalcare mai detaliată a conținuturilor cheltuielilor de funcționare ale Prysmian Energia puse la dispoziția Comisiei, sau, în cazul în care acestea nu au fost disponibile, să le obțină și să le comunice. |
|
(280) |
Comisia confirmă faptul că, în cea de a doua notă, a comunicat părților interesate informațiile financiare relevante și ușor accesibile privind Prysmian Energia obținute de la Dun & Bradstreet. |
|
(281) |
Connect Com a afirmat că, la fel ca în cazul Turciei, nu se poate presupune, în cazul Argentinei, că se produc în această țară cantități de cabluri din fibre optice suficient de reprezentative pentru a atinge valoarea de referință de 5 % din producția Chinei, astfel cum se prevede în orientările Comisiei privind plângerile (126). Potrivit afirmațiilor acestei părți, volumul total al producției înregistrat de producătorii de CFO din Argentina s-ar situa cu mult sub producția totală a producătorilor chinezi. |
|
(282) |
De asemenea, Connect Com a argumentat că producătorii din Argentina nu au avut acces la materiile prime esențiale precum fibrele de sticlă, aramidă sau polietilenă și, spre deosebire de producătorii chinezi, aceste materii prime trebuie importate într-un mod relativ complex și costisitor. În această privință, Connect Com s-a bazat pe hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-16/90 din 22 octombrie 1991 (127), care statuează că atunci când se alege țara de referință trebuie să se ia în considerare accesul la materiile prime. |
|
(283) |
Ca observație preliminară, trebuie remarcat faptul că argumentele oferite de Connect Com și trimiterea la hotărârea pronunțată în cauza C-16/90 sunt eronate. În această cauză s-a discutat alegerea țării analoge în temeiul fostului articol 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, care prevedea că valoarea normală pentru țările care nu au economie de piață se poate baza pe prețurile interne reale percepute sau pe costurile reale suportate de producătorii interni într-o țară terță cu economie de piață. În temeiul acestei dispoziții, factori precum accesul la materii prime și volumul de producție al producătorilor din țara analogă ar putea avea o influență asupra alegerii țării analoge, deoarece aceștia ar putea influența prețurile și costurile interne ale producătorilor din țara analogă pentru producția și vânzarea produsului similar. Ca atare, a fost rezonabil să se aleagă o țară analogă în cazul în care acești factori erau comparabili cu cei observați într-o economie planificată care face obiectul anchetei. Aceste considerații nu mai sunt relevante pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Acest lucru se datorează faptului că, în temeiul articolului 2 alineatul (6a), valoarea normală se bazează pe factorii de producție ai producătorilor-exportatori care fac obiectul anchetei. Țara de referință reprezentativă este utilizată exclusiv pentru a obține date nedistorsionate pentru a evalua factorii de producție, în acest caz, ai producătorilor-exportatori chinezi care fac obiectul anchetei. |
|
(284) |
Fără a aduce atingere celor de mai sus, Comisia a observat următoarele elemente. |
|
(285) |
În ceea ce privește afirmația referitoare la Ghidul pentru reclamanți, întregul text la care face trimitere Connect Com este un ghid explicativ pentru reclamanți, care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic și este menit să ofere exclusiv îndrumare generală (128). Mai mult, ghidul are drept scop numai să ofere îndrumare reclamanților în etapa de depunere a plângerii și nu acoperă etapa de anchetă, care constituie contextul afirmației acestei părți. În orice caz, Comisia observă că textul citat reprezenta o omisiune dintr-o versiune anterioară care viza alegerea țării analoge în temeiul fostului articol 2 alineatul (7) și că, între timp, ghidul a fost revizuit (129). Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
|
(286) |
În ceea ce privește afirmația referitoare la accesul la materii prime, aceasta este atât greșită, cât și pur speculativă. Pe baza datelor raportate de GTA, societățile din Argentina importă fibre de sticlă, aramidă sau polietilenă în volume semnificative. Mai mult, Connect Com nu a transmis nicio dovadă din care să reiasă modul presupus complex și costisitor în care societățile argentiniene importă aceste materii prime. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(287) |
Mai mult, Connect Com a afirmat fără temei că Comisia a exclus Columbia, Malaysia, Serbia și Africa de Sud ca posibile țări reprezentative în baza unei analize a datelor privind importurile la nivel de șase cifre care a fost efectuată în cadrul primei note, în timp ce, pentru Argentina, a efectuat o analiză la nivel de opt cifre. |
|
(288) |
Astfel cum se explică în considerentul 238, Comisia nu a considerat Columbia, Malaysia, Serbia și Africa de Sud drept țări reprezentative adecvate deoarece nu a găsit informații disponibile în perioada de anchetă în ceea ce privește datele financiare pentru producătorii din aceste țări. În consecință, nu s-a efectuat nicio analiză a datelor privind importurile. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(289) |
De asemenea, Connect Com a afirmat că Comisia nu a putut exclude Brazilia pe baza faptului că o mare parte din sârma din oțel placat cu aluminiu a fost importată din China deoarece sârma din oțel placat cu aluminiu nu a reprezentat o materie primă necesară pentru fabricarea de CFO și că, dacă această decizie s-a bazat pe volumul importurilor din China al unor factori de producție nesemnificativi, atunci Argentina ar trebui respinsă ca țară reprezentativă deoarece aceasta importă volume semnificative din China în cazul altor factori de producție nesemnificativi, cum ar fi sârma din aliaj de aluminiu și tije din aluminiu. |
|
(290) |
Connect Com a înțeles greșit motivele pentru care Comisia nu a considerat Brazilia drept țară reprezentativă adecvată. Astfel cum se explică în considerentul 242, Comisia a concluzionat că reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Brazilia a fost scăzută deoarece mai multe materii prime, care erau utilizate în volume semnificative în costul producției de CFO, au fost importate în principal din China. Mai precis, Comisia a subliniat faptul că reprezentativitatea fibrelor optice și valoarea de bază a acestora au fost semnificativ subminate deoarece majoritatea importurilor de fibre optice au provenit din China, fie că erau evaluate la nivel de 6 cifre, fie la nivel de 8 cifre. Mai mult, astfel cum se explică în considerentul 242, sârma din oțel placat cu aluminiu este utilizată de un producător-exportator în volume semnificative în producția de CFO. Acest producător fabrică CFO care, pe lângă transmisia de date, sunt utilizate și pentru transmisia de energie electrică și, astfel cum se explică în considerentul 59, aceste produse fac, de asemenea, obiectul actualei anchete. Mai mult, și fibrele de sticlă au fost importate în principal din China. În consecință, afirmația este respinsă. |
|
(291) |
Connect Com și-a reiterat solicitarea potrivit căreia Comisia ar trebui să examineze dacă Mexic, Kazahstan și Federația Rusă ar putea fi considerate drept țări reprezentative adecvate, având în vedere că CFO sunt produse în cantități mai mari în aceste țări decât în Argentina. Aceasta a afirmat în continuare că, în baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (130), Comisia nu poate invoca faptul că nu a identificat un producător cu cifre ușor accesibile, ci aceasta trebuie să depună toate eforturile pentru a găsi un producător în țara terță în cauză care să dorească să coopereze în cadrul anchetei. |
|
(292) |
Astfel cum se explică în considerentul 212, Comisia nu a evaluat în continuare Mexic, Kazahstan și Federația Rusă deoarece nu a putut să găsească niciun producător de CFO în țările respective cu informații financiare ușor accesibile. Se observă în continuare că nici Connect Com nu a transmis aceste informații. În plus, informațiile financiare referitoare la societatea relevantă din țara reprezentativă se bazează pe informații ușor accesibile, iar Comisia nu trebuie să obțină cooperarea acestor societăți din țara reprezentativă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
3.2.4. Nivelul de protecție socială și a mediului
|
(293) |
După ce a stabilit că Argentina este singura țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. |
3.2.5. Concluzie
|
(294) |
Având în vedere analiza de mai sus, Argentina a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată. |
3.2.6. Observații privind comunicarea constatărilor finale
|
(295) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT și-a reiterat argumentele privind alegerea țării reprezentative, susținând că Malaysia este o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina. În această privință, și-a reiterat argumentele menționate în considerentele 265, 267 și 269, fără a furniza elemente noi. În plus, acesta a susținut, fără niciun element de probă, că nu există o producție de fibre optice în Argentina și că importurile de fibre optice sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile normale ale activității. |
|
(296) |
Din motivele menționate în considerentele 266, 268 și 270 și în lipsa unor elemente de probă justificative, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(297) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, în ceea ce privește selectarea țării reprezentative dintr-o listă de țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Connect Com a argumentat că, deși Comisia a utilizat țări clasificate în aceeași categorie de venituri de către Banca Mondială prin exercitarea puterii sale de apreciere în interpretarea și aplicarea regulamentului de bază, Connect Com nu consideră corectă selectarea unei țări cu un nivel similar de dezvoltare economică exclusiv pe baza clasificării generale a Băncii Mondiale. În plus, această societate a argumentat că instanțele europene nu au confirmat această practică. Prin urmare, Connect Com a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să respingă ca fiind irelevantă afirmația Connect Com potrivit căreia Comisia ar trebui să ia în considerare, de asemenea, condițiile de producție din industrie și nivelul de dezvoltare tehnologică din țările reprezentative, în comparație cu China. |
|
(298) |
Din motivele explicate în considerentele 216 și 217, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(299) |
Connect Com a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să specifice în mod clar cele trei coduri ale mărfurilor din Argentina la care sunt încadrate fibrele optice pentru care volumul importurilor din China a reprezentat 52 %, precum și care este volumul importurilor pentru celelalte produse. |
|
(300) |
Se remarcă faptul că, la 12 martie 2021, Comisia a adăugat la dosarul neconfidențial al anchetei extrasul complet al importurilor factorilor de producție din Argentina, Brazilia, Thailanda și Turcia. În fișa „QTY share” (Ponderea cantității), volumul importurilor din China din volumul total al importurilor încadrate la codul mărfurilor 9001 10 20 din Argentina a fost de 51,55 % (rotunjit la 52 %), la codul mărfurilor 9001 10 19 acesta a fost de 21,83 %, iar la codul mărfurilor 9001 10 11 acesta a fost de 1,55 %. |
|
(301) |
Connect Com a susținut, de asemenea, că Comisia a exclus Columbia, Malaysia, Serbia și Africa de Sud din grupul țărilor reprezentative adecvate în baza unei analize a importurilor la nivel de 6 cifre, în timp ce, pentru Argentina, a efectuat o analiză la nivel de 8 cifre. |
|
(302) |
Comisia nu este de acord cu această afirmație. Astfel cum se menționează în considerentul 238, Columbia și Africa de Sud nu au fost considerate țări reprezentative adecvate, deoarece Comisia nu a găsit informații ușor accesibile în perioada de anchetă în ceea ce privește datele financiare pentru producătorii din aceste țări. Nici Malaysia și nici Serbia nu au fost considerate țări reprezentative adecvate, deoarece Comisia nu a identificat în aceste țări producători care au înregistrat profit. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(303) |
Connect Com a susținut, de asemenea, că Brazilia nu ar fi trebuit să fie exclusă din grupul țărilor reprezentative adecvate, deoarece în Brazilia a fost importat un volum mare de sârmă din oțel placat cu aluminiu provenind din China. Connect Com a afirmat, de asemenea, că sârma din oțel placat cu aluminiu nu reprezintă o materie primă relevantă pentru producția de CFO. De asemenea, Connect Com a solicitat Comisiei să dezvăluie identitatea producătorului-exportator chinez care se presupune că a utilizat sârma din oțel placat cu aluminiu în producția de CFO. |
|
(304) |
Astfel cum se explică în considerentul 242, reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Brazilia a fost considerată scăzută și nu doar pentru sârma din oțel placat cu aluminiu. Sârma din oțel placat cu aluminiu este utilizată în producția de OPGW și de OPPC, care fac, de asemenea, obiectul anchetei și sunt exportate în Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. |
|
(305) |
Connect Com a reiterat, de asemenea, afirmațiile formulate de CCCME, precum și afirmațiile sale din considerentul 259, fără a furniza alte elemente noi. |
|
(306) |
Din motivele explicate în considerentul 260, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(307) |
Connect Com și-a reiterat, de asemenea, afirmațiile din considerentul 281, fără a prezenta alte elemente noi. |
|
(308) |
Din motivele explicate în considerentele 283-285, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(309) |
În plus, Connect Com a afirmat că, întrucât OPGW și OPPC sunt, de asemenea, vizate de anchetă, producătorul argentinian selectat ar trebui să producă și acest tip de CFO, iar Comisia ar trebui să specifice în mod clar acest lucru, dacă este cazul. |
|
(310) |
Comisia observă că nu există o astfel de cerință ca producătorul selectat dintr-o țară reprezentativă să fabrice întregul tip de produs exportat de producătorii chinezi. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă ca fiind irelevantă. |
|
(311) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME și-a reiterat afirmațiile din considerentul 259, potrivit cărora Argentina nu era o țară reprezentativă adecvată, întrucât singurul producător din Argentina identificat de Comisie (și anume Prysmian Energia) era afiliat unuia dintre reclamanți, iar societatea deținea o cotă mare pe piața argentiniană. CCCME a făcut din nou trimitere la ancheta antidumping privind importurile de glifosat din China (131), în cadrul căreia Argentina, Australia, India și Malaysia au fost respinse ca țări analoge deoarece piețele lor erau în mare parte dominate de societăți afiliate principalului reclamant din UE. Aceasta a susținut, de asemenea, că Comisia nu a abordat afirmația referitoare la ancheta privind glifosatul și, de asemenea, nu a demonstrat că datele privind VAG și profitul producătorului argentinian ar putea fi utilizate la construirea valorii normale. |
|
(312) |
Astfel cum se menționează în considerentul 260, faptul că societatea selectată din țara reprezentativă este afiliată unui producător din Uniune nu este un element decisiv pentru alegerea țării reprezentative. CCCME se referă la o cauză care vizează aplicarea fostului articol 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, care a fost abrogat în decembrie 2017 (132). Articolul 2 alineatul (7) litera (a) impunea alegerea unei țări terțe cu economie de piață adecvată, cunoscută și sub denumirea de „țară analogă” și alegerea unui producător stabilit în țara respectivă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a), în loc să solicite și să verifice datele unui producător din țara analogă, Comisia se bazează pe informații ușor accesibile referitoare la PA. Ca atare, procedura în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) este fundamental diferită iar Comisia nu consideră că relația presupusă în cazul de față poate avea un impact asupra caracterului adecvat al deciziei de a se baza pe informațiile ușor accesibile referitoare la producătorul argentinian. Mai mult, faptul că societatea deține o cotă importantă pe piața argentiniană nu înseamnă că nu există concurență în Argentina. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(313) |
CCCME a susținut, de asemenea, că Comisia nu a specificat standardul la care s-a raportat atunci când a stabilit dacă marja de profit a unui producător dintr-o țară reprezentativă este sau nu rezonabilă. Aceasta a susținut, de asemenea, că Comisia nu a explicat motivul pentru care marja de profit reală a unui producător de pe piață care nu a fost considerată distorsionată nu poate fi utilizată la construirea valorii normale. |
|
(314) |
Comisia nu este de acord cu această afirmație. Aceste explicații au fost prezentate în considerentele 258 și 294, unde Comisia a concluzionat că Argentina îndeplinea criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată și, prin urmare, Comisia a trebuit să utilizeze profitul pentru un producător din Argentina. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
3.3. Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate
|
(315) |
În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului în cauză și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor accesibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă. |
|
(316) |
Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza statisticile OIM și tarifele energiei electrice publicate de doi distribuitori de energie electrică, și anume Edenor și Edesur, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă și, respectiv, ale energiei electrice, astfel cum se explică în considerentul 348. |
|
(317) |
În cea de a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, datorită numărului extrem de mare al factorilor de producție utilizați de producătorii-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, aceasta ar putea să îi grupeze pe cei care reprezintă o pondere neglijabilă în costul producției în categoria „consumabilelor”. În ceea ce privește tratarea acestora la calcularea valorii normale, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor în costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată. Comisia a urmat această abordare astfel cum se explică mai jos în considerentul 320. |
3.4. Costuri și valori de referință nedistorsionate
3.4.1. Factori de producție
|
(318) |
Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază: Tabelul 1 Factori de producție a CFO
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Materii prime
|
(319) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Un preț de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului. Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 69 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor din China și din țări cu economie planificată în Argentina, Comisia a constatat că importurile principalelor materii prime din alte țări terțe au rămas reprezentative (peste 70 % din volumele totale importate în Argentina). |
|
(320) |
Având în vedere numărul excepțional de mare al factorilor de producție utilizați de producătorii-exportatori, în cazul unora dintre aceștia, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în perioada de anchetă. Comisia a decis să includă respectivele costuri la consumabile, deoarece s-a considerat că impactul asupra calculării valorii normale era foarte limitat. Materiile prime efective incluse la consumabile au fost enumerate în comunicările specifice societăților. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite. |
|
(321) |
Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative. |
|
(322) |
Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. |
|
(323) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul FTT a susținut că, la codul mărfurilor 9001 10 19 din Argentina corespunzător fibrelor optice, nu erau încadrate fibrele monomod, ci fibrele multimod și fibrele speciale care nu au fost utilizate pentru fabricarea produsului în cauză. Această încadrare a fost determinată de faptul că fibrele care se încadrează la codul respectiv aveau un diametru mai mare de 11 microni, specific fibrelor multimod. |
|
(324) |
Această afirmație s-a dovedit a fi justificată și, prin urmare, Comisia a fost de acord să revizuiască în consecință valoarea de referință pentru fibrele optice. |
|
(325) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a susținut că Comisia nu a inclus, în mod eronat, importurile încadrate la codul mărfurilor 9001 10 20 din Argentina în calculul valorii de referință pentru fibrele optice pe motiv că a inclus cablurile optice în respectivul calcul, astfel cum se menționează în considerentul 274, având în vedere că importurile de cabluri din fibre optice efectuate au fost încadrate la codul mărfurilor 8544 70 00 din Argentina. Cu toate acestea, grupul FTT a afirmat că nu are nicio obiecție față de decizia Comisiei de a nu lua în considerare respectivul cod al mărfurilor din Argentina. |
|
(326) |
Comisia observă că, la codul SA 8544 70, sunt încadrate cablurile din fibre optice monomod, alcătuite din una sau mai multe fibre izolate individual, cu înveliș de protecție, chiar echipate cu conductoare electrice; excluzând cablurile în care toate fibrele optice sunt prevăzute individual cu conectori operaționali la una sau la ambele extremități și cablurile destinate utilizării submarine care conțin un conductor din cupru sau din aluminiu, în care fibrele sunt incluse în unul sau mai multe module din metal. Pe de altă parte, poziția 9001 este destinată fibrelor optice și fasciculelor de fibre optice, precum și cablurilor din fibre optice, altele decât cele de la poziția 8544. Descrierea codului mărfurilor 9001 10 20 din Argentina conține mențiunea „fascicule de fibre și cabluri din fibre optice”. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(327) |
Grupul FTT a susținut, de asemenea, că datele utilizate de Comisie pentru calcularea valorii de referință pentru fibrele optice includ atât fibrele colorate, cât și cele necolorate și a solicitat Comisiei să deducă din valoarea de referință costul aferent procesului de colorare a fibrelor suportat de grup. |
|
(328) |
Comisia a observat că elementele de probă prezentate de FTT numai în versiunea confidențială a observațiilor sale nu pot fi evaluate în mod corespunzător, deoarece acestea reprezintă doar un extras dintr-un anumit set de date. Cu toate acestea, Comisia a reamintit că pentru calculul valorilor de referință se utilizează date ușor accesibile și că este evident faptul că extrasul din informațiile furnizate de FTT în această privință nu este ușor accesibil. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(329) |
Grupul ZTT a susținut că, pentru construirea valorii de referință pentru materia primă „material de umplutură pentru cabluri”, din cele patru coduri ale mărfurilor utilizate de Comisie, și anume 4002 99 10, 4002 99 20, 4002 99 30 și 4002 99 90, ar trebui utilizat doar codul 4002 99 90. Grupul ZTT a prezentat elemente de probă în sprijinul afirmației că produsele încadrate la celelalte trei coduri ale mărfurilor nu au fost utilizate pentru fabricarea produsului în cauză. |
|
(330) |
Această afirmație a fost, de asemenea, considerată justificată și, prin urmare, Comisia a revizuit în consecință valoarea de referință pentru materialul de umplutură pentru cabluri. |
|
(331) |
Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că materia primă „tije de aluminiu” a fost încadrată la un cod greșit, întrucât, conform nomenclaturii din Argentina, la respectivul cod sunt încadrate mai degrabă profilele tubulare și alte tipuri de profile din aluminiu decât barele și tijele, care nu sunt utilizate pentru fabricarea produsului în cauză și, prin urmare, Comisia ar trebui să identifice un alt cod. Grupul ZTT nu a sugerat un cod alternativ al mărfurilor. |
|
(332) |
Comisia a confirmat că la respectivul cod din Argentina erau încadrate profilele tubulare și alte tipuri de profile din aluminiu, și nu barele și tijele. În urma unei analize suplimentare, Comisia a decis să revizuiască codul și să utilizeze, în schimb, codul SA 7605 21 la care sunt încadrate tijele din aliaj de aluminiu utilizate pentru fabricarea sârmelor din oțel placat cu aluminiu pentru cablurile de protecție cu fibră optică (OPGW) (133). |
|
(333) |
Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că nu a utilizat fire din fibră de sticlă pentru a fabrica CFO, ci semitorturi din fibră de sticlă și, prin urmare, codul SA corect ar fi 7019 12. Grupul ZTT a afirmat că factorul decisiv care diferențiază firele de semitorturi constă în filamentele care pot fi răsucite sau nerăsucite. Grupul ZTT a susținut că filamentele utilizate nu au fost răsucite și, prin urmare, codul SA corect este cel pentru semitorturi, și anume 7019 12. |
|
(334) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. La codul SA 7019 12 sunt încadrate semitorturile din fibră de sticlă, care reprezintă materiile prime pentru fabricarea firelor din fibră de sticlă. În plus, producătorii din Uniune au confirmat că semitorturile din fibră de sticlă reprezintă materiile prime utilizate de furnizorii de fire fibră de sticlă și de tije ranforsate cu sticlă din industria CFO. Prin urmare, codul SA corect este 7019 19. |
|
(335) |
Grupul FTT a afirmat că factorul de producție „apă” a fost inclus în mod eronat de Comisie la „consumabile”, acesta reprezentând un cost direct și nu un cost direct al materiilor prime. |
|
(336) |
Comisia a inclus factorul de producție „apă” la „consumabile” deoarece acesta reprezenta mai puțin de 0,05 % din costul direct total și, prin urmare, impactul său asupra marjei de dumping a fost neglijabil. |
|
(337) |
Grupul FTT a susținut că Comisia avea obligația de a construi o valoare de referință pentru fiecare factor de producție, de vreme ce aceasta a concluzionat că toți factorii de producție au fost distorsionați. Prin urmare, grupul FTT a susținut că Comisia nu avea dreptul să grupeze mai mulți factori de producție la „consumabile” și să aplice metodologia de calcul explicată în considerentul 320, deoarece, astfel, datele ar fi distorsionate. Grupul FTT a solicitat Comisiei să utilizeze datele raportate de acesta pentru respectivii factori de producție. Totodată, grupul ZTT nu a fost de acord cu metodologia utilizată de Comisie în ceea ce privește consumabilele și a susținut că aceasta ar trebui să calculeze o valoare de referință pentru consumabile separat de alte resurse. |
|
(338) |
Astfel cum se explică în considerentul 320, din cauza numărului mare de factori de producție (de exemplu, peste 60 de factori de producție pentru FTT), Comisia a inclus la „consumabile” mai mulți factori de producție (aproximativ 30 de factori de producție pentru FTT) care reprezentau o pondere neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime în cursul perioadei de anchetă (aproximativ 4 % pentru FTT). Comisia a considerat că stabilirea surselor pentru toți acești factori de producție ar fi implicat o sarcină administrativă semnificativă, având în vedere, de asemenea, că, pentru unii dintre acești factori, valorile importurilor în țara reprezentativă nu erau reprezentative, în timp ce impactul asupra calculării valorii normale, din care acești factori de producție reprezintă doar o parte, a fost considerat foarte limitat. Prin urmare, Comisia a aplicat metodologia sa standard pentru calcularea valorii nedistorsionate a consumabilelor, și anume prin calcularea procentului de consumabile din costul total al materiilor prime, și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite. Se consideră că această metodologie, din punctul de vedere al ponderii atât de reduse din costul de producție și al ponderii și mai reduse din calculul valorii normale, conduce la rezultate foarte similare cu metodologia bazată pe stabilirea surselor pentru fiecare factor de producție. În orice caz, această metodologie ar putea conduce foarte bine la un rezultat favorabil pentru producătorii-exportatori, în cazul în care valoarea reală subiacentă a factorilor de producție ar fi mai mare decât cea calculată ca procent din costul total al materiilor prime. Nicio parte interesată nu a prezentat elemente de probă care să ateste faptul că abordarea Comisiei ar duce la un rezultat mai puțin favorabil. În plus, Comisia a observat distorsiuni semnificative în secțiunea 3.1.1 de mai sus. În acest caz, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Nici producătorii-exportatori nu au prezentat vreun astfel de element de probă referitor la factorii de producție care au fost grupați la „consumabile” și nici Comisia nu a identificat vreun astfel de element de probă. Prin urmare, Comisia nu poate utiliza datele raportate de grupul FTT. Comisia consideră că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a consumabilelor este cea adecvată, având în vedere că nu sunt disponibile alte informații mai adecvate. De asemenea, grupul ZTT nu a încercat să prezinte valoarea de referință astfel cum a fost calculată utilizând valorile de import GTA în țara reprezentativă și nici nu a sugerat o altă valoare de referință nedistorsionată pentru consumabile. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(339) |
Grupul ZTT a susținut că cele șase subproduse/deșeuri raportate ca factori de producție nu ar trebui să fie incluse la consumabile, iar Comisia ar trebui să stabilească o valoare de referință pentru fiecare dintre acestea. |
|
(340) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 320, având în vedere numărul excepțional de mare de factori de producție utilizați de producătorii-exportatori, Comisia a inclus mai mulți factori de producție ale căror costuri efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime pentru consumabile. În funcție de tip, cele șase subproduse/deșeuri raportate de grupul ZTT au reprezentat între mai puțin de 0,005 % și mai puțin de 0,050 % din costurile directe totale și, în total, mai puțin de 0,10 % din costurile directe totale. Prin urmare, impactul lor potențial asupra valorii normale a fost nesemnificativ și aceleași considerații rezumate în considerentul 338 sunt relevante și în acest caz. În consecință, afirmația a fost respinsă. |
|
(341) |
Grupul FTT a afirmat că, prin utilizarea valorilor CIF pentru a construi valori de referință care includ costurile de transport în afara Argentinei, taxele de navlu și asigurările, Comisia respinge orice avantaj comparativ pe care producătorii l-ar putea avea ca urmare a disponibilității anumitor materii prime pe piața lor internă. |
|
(342) |
Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, „cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile”. Comisia nu a avut la dispoziție date la dosar privind prețurile interne din posibilele țări reprezentative. În schimb, datele privind prețurile de import sunt ușor accesibile, iar Comisia utilizează GTA ca sursă a acestor date. De asemenea, această parte nu a prezentat posibile date relevante din țara reprezentativă care ar putea fi utilizate în cadrul anchetei. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(343) |
Grupul ZTT nu a fost de acord nici cu metodologia Comisiei pentru calcularea unui cost nedistorsionat al transportului de materii prime, explicată în considerentul 322. Grupul ZTT a argumentat că Comisia ar trebui să calculeze individual costul de transport pentru fiecare materie primă în parte. De asemenea, acesta a adăugat că costurile de transport ar putea varia semnificativ de la un factor de producție la altul. |
|
(344) |
Comisia observă că grupul ZTT nu a sugerat modul în care Comisia ar trebui să calculeze individual costul de transport pentru fiecare materie primă în parte. Astfel cum s-a explicat în considerentul 322, Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
3.4.1.1.
|
(345) |
Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a stabili salariile din Argentina. Statisticile OIM furnizează informații privind costul mediu al forței de muncă pentru 2018 pentru mai multe ocupații. Cu toate acestea, costul mediu al forței de muncă pentru industria prelucrătoare nu a fost disponibil. Prin urmare, pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile forței de muncă, Comisia a utilizat costul mediu total al forței de muncă furnizat de statisticile OIM împreună cu informațiile ușor accesibile referitoare la costurile suplimentare ale forței de muncă (precum impozitele) suportate de un angajator în Argentina (134). De asemenea, Comisia a utilizat și indicele (135) pentru a ajusta datele din 2018 în funcție de inflație. |
|
(346) |
În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze costul forței de muncă pentru categoria „operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente”, deoarece lucrătorii încadrați în această categorie sunt, în cea mai mare parte, similari cu tipul de forță de muncă din industria CFO. |
|
(347) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Grupul ZTT nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că majoritatea angajaților grupului ZTT erau operatori la instalații și mașini și asamblori de mașini și echipamente. Întrucât industria CFO este o industrie de înaltă tehnologie, producătorii de CFO angajează numeroși ingineri și tehnicieni care sunt clasificați de OIM în categoria „specialiști în diverse domenii de activitate”, precum și tehnicieni în informatică și comunicații care sunt clasificați de OIM în categoria „tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic”. Costul mediu al forței de muncă în cazul acestor trei profesii este cu peste 20 % mai ridicat decât valoarea costului total al forței de muncă utilizat de Comisie pentru calcularea valorii de referință pentru forța de muncă. Întrucât Comisia nu dispune de o defalcare a proporției numărului de angajați din numărul total de angajați pentru aceste categorii principale, Comisia a considerat oportun să utilizeze costul mediu al forței de muncă furnizat de OIM. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
3.4.1.2.
|
(348) |
În perioada de anchetă, prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Argentina este publicat de distribuitorii de energie electrică Edenor și Edesur (136). Informațiile permit identificarea prețului energiei electrice plătit de utilizatorii industriali (Tarifa T3). De asemenea, acestea oferă detalii privind prețurile plătite de utilizatorii industriali care au optat pentru tarife diferențiate în funcție de oră în cazul consumului de energie electrică și al utilizării de tensiune. Comisia a utilizat aceste tarife pentru calcul. |
|
(349) |
În urma comunicării constatărilor finale, grupul ZTT a susținut că există o eroare în formula de calcul al valorii de referință pentru energia electrică. |
|
(350) |
Comisia a corectat această eroare, al cărei impact a fost minor. |
3.4.2. Cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG și profiturile
|
(351) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior. |
|
(352) |
Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate. |
|
(353) |
Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, Comisia s-a bazat pe datele financiare din 2019 ale Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A., astfel cum au fost obținute de la Dun and Bradstreet (D&B) (137). Comisia a pus aceste date la dispoziția părților interesate în cea de a doua notă. |
|
(354) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul FTT nu a fost de acord cu metodologia de calcul aplicată cheltuielilor indirecte, explicată în considerentul 352, susținând că Comisia s-a bazat pe „date distorsionate” pentru a recalcula „distorsionarea” evaluată, ceea ce contravine principiilor juridice și practicii Comisiei, și a solicitat Comisiei să utilizeze datele inițiale raportate de grupul FTT. De asemenea, grupul ZTT nu a fost de acord cu metodologia Comisiei privind cheltuielile indirecte și a solicitat Comisiei să elaboreze un criteriu de referință separat de alți factori. |
|
(355) |
Comisia a observat că datele privind cheltuielile indirecte nu au fost ușor accesibile separat în situațiile financiare ale producătorului din țara reprezentativă. În plus, odată stabilite distorsiunile semnificative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Niciun astfel de element de probă în ceea ce privește cheltuielile indirecte nu a fost prezentat de către producătorii-exportatori și nici nu a fost identificat de către Comisie. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. Comisia a considerat că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a cheltuielilor indirecte este cea adecvată, având în vedere că nu sunt disponibile alte informații mai adecvate. De asemenea, grupul ZTT nu a sugerat o valoare de referință alternativă nedistorsionată pentru cheltuielile indirecte. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(356) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a afirmat că nu ar trebui excluse din examinare costurile VAG și profiturile sale, întrucât Comisia nu a dovedit că acestea ar fi distorsionate. |
|
(357) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 142, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, în acest caz, astfel cum se menționează în considerentul 158, Comisia nu trebuie să demonstreze că costurile VAG efective ale producătorilor-exportatori au fost nedistorsionate. |
3.4.3. Calcul
|
(358) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
|
(359) |
În primul rând, Comisia a stabilit costurile nedistorsionate de producție (care acoperă consumul de materii prime, forța de muncă și energia). Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică în considerentul 318. |
|
(360) |
În al doilea rând, pentru a se ajunge la costurile nedistorsionate de producție, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție. Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale consumabilelor menționate în considerentul 317 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate. |
|
(361) |
După ce a stabilit costul nedistorsionat de fabricație, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 351-353. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A., astfel cum se explică în considerentul 353. |
|
(362) |
La costurile de producție stabilite astfel cum sunt descrise în considerentul de mai sus, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 15 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 10,6 %. |
|
(363) |
Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pe o bază franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. |
3.5. Prețul de export
|
(364) |
Grupul de producători-exportatori inclus în eșantion a exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate care au acționat fie în calitate de agenți, de comercianți sau de importatori. |
|
(365) |
Prețul de export pentru vânzările efectuate direct către clienți independenți din Uniune și prin intermediul societăților comerciale afiliate a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. |
|
(366) |
Prețul de export pentru vânzările realizate prin intermediul importatorilor afiliați a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a se ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile VAG, precum și pentru o marjă de profit rezonabilă. |
|
(367) |
Media ponderată a profiturilor importatorilor cooperanți (a se vedea considerentul 28) a fost utilizată drept marjă de profit rezonabilă. Această marjă de profit variază între 15 % și 25 %. |
|
(368) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupurile ZTT și FTT au susținut că există o dublă contabilizare a anumitor ajustări care au fost deduse atât din lista vânzărilor, cât și din costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale. |
|
(369) |
Aceste afirmații au fost considerate justificate, iar Comisia a revizuit prețul de export în consecință. Evaluarea detaliată a acestei afirmații a fost furnizată ambelor grupuri în cadrul comunicării specifice, deoarece conține informații confidențiale. |
|
(370) |
Grupul FTT a afirmat că Comisia nu ar trebui să deducă din prețul de export comisionul total pentru agenți, care include patru tipuri diferite de comisioane, ci să deducă doar comisionul pentru comisionarul la export. |
|
(371) |
Comisia a solicitat grupului FTT să prezinte informații suplimentare privind plata comisionului de agent către agentul său afiliat. Din informațiile prezentate de grupul FTT a reieșit că, de fapt, acesta a plătit agentului său afiliat valoarea totală a comisionului pentru agenți și nu doar comisionul pentru comisionarul la export. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(372) |
Grupul FTT a susținut că Comisia a utilizat un comision de agent eronat pentru produsul în cauză pentru anul 2020 și a dedus de două ori taxele de navlu și de manipulare; o dată ca o ajustare în lista de vânzări și o dată ca parte a comisionului pentru agenți. |
|
(373) |
Aceste afirmații au fost considerate justificate și, prin urmare, au fost acceptate. Calculul prețului de export a fost revizuit în consecință. |
|
(374) |
Grupul FTT a afirmat, de asemenea, că, atunci când calculează prețul de export pentru vânzările entității sale afiliate NW, Comisia nu ar trebui să deducă comisionul pentru agenți aplicat vânzărilor grupului FTT, deoarece (1) nu există niciun acord între NW și FTT sau cu comisionarul la export al FTT, (2) aceste comisioane au fost reflectate în tranzacțiile dintre FTT și agentul său și (3) tranzacțiile dintre NW și FTT au fost tranzacții interne exprimate prin valoarea TVA de pe factură. |
|
(375) |
În contractul încheiat între FTT și agentul său afiliat nu se specifică dacă comisionul pentru agenți se aplică exclusiv vânzărilor de CFO fabricate de FTT. Întrucât FTT exportă și CFO fabricate de NW, comisionul pentru agenți ar trebui dedus pentru toate exporturile efectuate de FTT, indiferent de producător. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(376) |
Grupul FTT a susținut, de asemenea, că marja de profit a importatorului neafiliat menționată în considerentul 367 este nereprezentativă și, în mod normal, nu este realizată de importatori. Grupul FTT a afirmat, de asemenea, că importatorii selectați de Comisie au un domeniu de activitate diferit în comparație cu importatorii afiliați care fac parte din grupul FTT. |
|
(377) |
S-a observat, de la bun început, faptul că Comisia nu a selectat importatorii. Cooperarea importatorilor în cadrul anchetei antidumping este voluntară. Astfel cum se explică în considerentul 28, cinci importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Comisia a solicitat tuturor importatorilor cooperanți să transmită răspunsurile la chestionar. Astfel cum se menționează în considerentul 42, Comisia a efectuat o verificare încrucișată a informațiilor prezentate de importatori. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 367, marja de profit utilizată este media ponderată a profiturilor importatorilor cooperanți menționați în considerentul 28 care au fost în măsură să prezinte date pentru perioada de anchetă. Prin urmare, Comisia a considerat că această marjă de profit este reprezentativă și exactă. |
3.5.1. Comparație
|
(378) |
Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică. |
|
(379) |
În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările au fost efectuate pentru transport, asigurare, manipulare și încărcare, costuri de credit, comisioane bancare, alte impuneri la import, cheltuieli de ambalare, onorariile agenților, comisioane și reduceri la sfârșitul anului. |
|
(380) |
O ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) a fost efectuată și pentru vânzările prin intermediul societăților comerciale afiliate. S-a constatat că atribuțiile comercianților din China sau Hong Kong erau similare cu cele ale unui agent. Comercianții respectivi căutau clienți și au stabilit un contact cu aceștia. Comercianții au fost responsabili pentru procesul de vânzare și au primit o marjă de profit pentru serviciile lor. Ajustarea a constat în costurile VAG ale societăților comerciale și un profit de 10 %. Această marjă de profit a fost considerată o estimare prudentă a nivelului adecvat de profitabilitate, având în vedere marjele ridicate (în general în jurul a 20 %) obținute în acest sector de importatorii neafiliați. |
|
(381) |
Grupul ZTT a afirmat că societățile sale de producție și de vânzare formează o singură entitate economică în ceea ce privește vânzările la export de CFO. |
|
(382) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Se observă că această afirmație a fost făcută strict pentru produsul în cauză și nu pentru toate produsele vândute de grupul ZTT. Astfel cum a confirmat Tribunalul Uniunii Europene (138), examinarea faptului că o societate afiliată formează sau nu o entitate economică unică cu entitățile de producție trebuie să meargă dincolo de vânzările produsului în cauză în Uniune. Este necesară o examinare a rolului entității de producție și al entității de vânzare pentru toate produsele fabricate sau vândute de grup. Examinarea Comisiei a arătat, printre altele, că au existat vânzări directe semnificative și o lipsă de control economic. Prin urmare, s-a constatat că societățile de vânzări ale grupului ZTT nu puteau fi considerate ca fiind doar departamente interne de vânzări. Detaliile suplimentare ale evaluării Comisiei au fost comunicate grupului ZTT în comunicarea sa specifică, deoarece includ informații comerciale confidențiale. Pe baza acestei evaluări, această afirmație a fost respinsă. |
|
(383) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT și-a exprimat dezacordul cu privire la concluzia Comisiei potrivit căreia societățile de vânzări ale grupului ZTT nu puteau fi considerate ca fiind doar departamente interne de vânzări. Acesta a susținut că, chiar dacă una dintre entitățile producătoare nu deținea participații sau control economic asupra comerciantului chinez, a existat un control comun pentru ambele societăți. |
|
(384) |
Comisia a observat că, chiar și în acest caz, această condiție este doar una prealabilă și nu este decisivă. |
|
(385) |
În plus, grupul ZTT a susținut că Comisia nu a prezentat elemente de probă potrivit cărora societatea comercială a vândut produse provenite de la societăți neafiliate și că a existat un contract scris care să indice tranzacțiile realizate în condiții de concurență deplină între producători și comerciant pentru vânzările la export. Acesta a argumentat, de asemenea, că pentru prezenta evaluare doar vânzările la export sunt relevante, vânzările de pe piața internă fiind irelevante, și că ar trebui evaluate doar vânzările produsului în cauză. În această privință, grupul a afirmat că este irelevant dacă entitățile producătoare vindeau alte produse în mod direct, deoarece societatea comercială nu a funcționat ca departament intern de vânzări pentru produsele respective. S-a afirmat că ar putea exista mai multe departamente de vânzări în cadrul unei societăți, fiecare dintre acestea fiind specializat într-un anumit produs. S-a afirmat, de asemenea, că niciunul dintre producători nu dispunea de departamente de vânzări la export sau de personal de vânzări care să gestioneze funcțiile de export. Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că nu este relevant ce se menționează în licența comercială a comerciantului, întrucât aceasta vizează „forma” și nu realitatea economică. |
|
(386) |
Comisia își menține concluziile potrivit cărora comerciantul chinez nu putea fi considerat ca fiind doar un departament intern de vânzări. Examinarea faptului că o societate afiliată formează sau nu o entitate economică unică cu entitățile de producție nu trebuie să se limiteze la vânzările produsului în cauză în Uniune (139). Una dintre entitățile producătoare efectua vânzări directe semnificative la export de alte produse, care variau între 17 % și 22 % din totalul vânzărilor și, prin urmare, avea nevoie de un departament de vânzări la export și de personal de vânzări, în pofida celor pretinse de ZTT. În ceea ce privește licența comercială a comerciantului, se observă faptul că documentele justificative privind natura funcțiilor sunt într-adevăr relevante pentru evaluarea rolului comerciantului. |
|
(387) |
Grupul ZTT și-a reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia importatorul afiliat din Uniune a format o singură entitate economică. |
|
(388) |
Comisia și-a menținut concluzia potrivit căreia, în ceea ce privește exporturile prin intermediul importatorului afiliat din Uniune, existența sau absența unei entități economice unice nu este relevantă pentru aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Această dispoziție se aplică pentru a ajusta prețul de export în cazurile în care acesta din urmă nu este fiabil din cauza existenței unei asocieri sau a unui acord de compensare între exportator și importator sau un terț. În acest caz, nu s-a ridicat nicio obiecție cu privire la faptul că grupul ZTT vinde în UE printr-un importator afiliat și, astfel, această dispoziție este pe deplin aplicabilă. |
|
(389) |
În observațiile lor privind comunicarea constatărilor finale, grupul FTT și CCCME au afirmat că Comisia nu a explicat sursa marjei de profit de 10 % și nici dacă această sumă era rezonabilă și predominantă pe piață. |
|
(390) |
Comisia nu este de acord cu această afirmație. Aceste informații au fost furnizate în considerentul 380. |
|
(391) |
Grupul FTT și CCCME au susținut, de asemenea, că, la stabilirea prețului de export pentru NW, nu au putut fi efectuate ajustări pentru costurile VAG (altele decât cheltuielile direct legate de vânzare) și profitul comercianților săi afiliați din China și Hong Kong, deoarece Comisia nu a demonstrat că funcțiile respectivilor comercianți erau similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. |
|
(392) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Comisia își reiterează evaluarea detaliată în considerentul 380. În plus, Comisia a observat că, atunci când se compară diferitele secțiuni ale fluxului de vânzări către Uniune, există o variație semnificativă a prețurilor, cuprinsă între 18 % și 30 %, în funcție de secțiune. Prin urmare, era clar că fiecare comerciant a primit o marjă de profit care era, de fapt, mai mare decât profitul societății comerciale neafiliate dedus de Comisie, astfel cum se menționează în considerentul 380. |
|
(393) |
Grupul FTT a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, valoarea costului VAG al Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. include toate cheltuielile suportate în cursul perioadei contabile. Grupul FTT a solicitat Comisiei să deducă cheltuielile direct legate de vânzare (cum ar fi cheltuielile de transport și de manipulare) din valoarea totală a costurilor VAG, întrucât compararea unui preț de export fără costurile de vânzare și cele financiare cu o valoare normală fără o astfel de deducere nu este obiectivă și echitabilă. CCCME a făcut o afirmație similară susținând că Comisia pare să fi ajustat numai prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) și nu și valoarea normală. Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că datele financiare ale Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. nu erau suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere deplină a elementelor VAG și a cuantumurilor corespunzătoare acestora. Acesta a argumentat că detaliile suplimentare au fost esențiale pentru a se asigura o comparație echitabilă între prețul de export al grupului ZTT și valoarea normală construită, precum și pentru a se constata că profitul era obținut din activitatea principală (cum ar fi vânzarea de cabluri) și nu din alte activități comerciale sau din veniturile extraordinare. Acest venit nu va fi inclus în profitul utilizat pentru construirea valorii normale. În plus, grupul ZTT a afirmat că, în cazul în care Comisia nu este în măsură să furnizeze o comunicare mai pertinentă a datelor financiare referitoare la Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A., atunci aceasta ar trebui să utilizeze datele producătorilor malaysieni ale căror situații financiare auditate sunt disponibile. |
|
(394) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Costul VAG a fost calculat ca diferența dintre costul bunurilor vândute și celelalte cheltuieli de exploatare pe baza informațiilor ușor accesibile. Comisia a observat că afirmația potrivit căreia astfel de cheltuieli au fost incluse în costurile VAG raportate de producătorul din țara reprezentativă nu a fost justificată. Totodată, producătorii exportatori incluși în eșantion nu au prezentat nicio cuantificare pentru această ajustare. Astfel cum se explică în considerentul 280, în cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate informațiile financiare relevante și ușor accesibile ale Prysmian Energia obținute de la Dun & Bradstreet. Nicio parte interesată nu a prezentat alte date mai adecvate privind VAG pentru un producător din Argentina. În plus, întrucât Comisia a concluzionat că Argentina a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată, astfel cum se menționează în considerentul 294, Comisia trebuie să utilizeze costurile VAG pentru un producător din Argentina și nu din Malaysia. Întrucât producătorul din Malaysia nu a înregistrat profituri rezonabile, Comisia nu a fost în măsură să utilizeze datele financiare ale acestuia. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
3.5.2. Marje de dumping
|
(395) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
|
(396) |
Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:
|
|
(397) |
Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion. |
|
(398) |
Pe această bază, marja de dumping definitivă a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este de 31,2 %. |
|
(399) |
Pentru marja tuturor celorlalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare a fost stabilit luând în considerare volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți și volumul total al exporturilor bazat pe importuri din China, astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile. |
|
(400) |
Nivelul de cooperare în acest caz a fost ridicat. Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul societății incluse în eșantion cu marja de dumping cea mai ridicată. |
|
(401) |
Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:
|
4. PREJUDICIU
4.1. Unitate de măsură
|
(402) |
Cu toate că statisticile oficiale privind importurile sunt raportate în kilograme, Comisia a considerat, în conformitate cu observațiile producătorilor-exportatori și ale industriei Uniunii, că această unitate de măsură nu este adecvată pentru o măsurare corespunzătoare a volumelor în cauză. Ancheta arată că, în general, industria nu utilizează greutatea, ci lungimea ca principal indicator de volum. Aceasta ar putea măsura fie lungimea cablului (km cablu), fie lungimea totală a fibrelor conținute de acesta (km fibră). Având în vedere că ancheta actuală vizează cabluri, unitatea „km cablu” este considerată cea mai adecvată unitate de măsură, care va fi utilizată pentru determinarea prejudiciului de mai jos. |
|
(403) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a susținut că volumele importurilor ar trebui să fie calculate pe baza numărului de km de fibră optică și nu a numărului de km de cablu, întrucât unitatea „km fibră” a reprezentat standardul acceptat de industrie și singura unitate de măsură care a reflectat diferențele imense în ceea ce privește numărul de fibre per cablu. |
|
(404) |
Comisia a susținut că unitatea „km cablu” este unitatea de măsură adecvată, întrucât produsele care fac obiectul anchetei sunt cabluri, iar numărul de fibre dintr-un cablu este o caracteristică specifică a cablului care se reflectă în NCP. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
4.2. Definirea industriei din Uniune și a producției din Uniune
|
(405) |
Produsul similar a fost fabricat de 29 de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Cu excepția celor două societăți menționate în secțiunea următoare, aceștia constituie „industria Uniunii” în înțelesul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. În urma retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, determinarea prejudiciului se bazează pe datele din 27 de state membre (UE-27) pentru întreaga perioadă examinată. |
|
(406) |
Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la 1,2 milioane de kilometri de cablu. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi informații directe provenite de la cele nouă părți – șase reclamanți, trei societăți care susțin plângerea – și informații privind piața, în privința celorlalți producători. Așa cum se precizează în considerentul 26, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 52 % din producția totală a produsului similar din Uniune. |
4.2.1. Excluderea a doi producători din industria Uniunii
|
(407) |
În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, producătorii care sunt afiliați la exportatorii sau cu importatorii chinezi sau sunt ei înșiși importatori ai produsului care se presupune că face obiectul unui dumping pot fi excluși din industria Uniunii. Articolul 4 alineatul (2) definește cazul în care se consideră că producătorii sunt afiliați cu exportatorii sau cu importatorii. |
|
(408) |
Comisia a anchetat relațiile existente ale industriei Uniunii cu exportatorii sau importatorii produsului în cauză. Ancheta a arătat că un producător din Uniune inclus în eșantion a importat un volum marginal de cabluri din fibre optice din China iar un altul deține o participație minoritară la capitalul unui producător-exportator neinclus în eșantion. Având în vedere volumele neglijabile importate de primul producător și faptul că al doilea a arătat că nu deține controlul asupra respectivului producător-exportator și nici nu este controlat de acesta și că efectul acestei relații nu l-a determinat să se comporte diferit față de producătorii neafiliați, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv să excludă vreuna dintre aceste societăți din industria Uniunii. |
|
(409) |
În ceea ce privește un al treilea producător neinclus în eșantion, Comisia a considerat, având în vedere relația acestuia cu un producător-exportator chinez (care este controlat de aceeași entitate) și cantitățile semnificative de importuri din China, că este oportun să se excludă un astfel de producător din definiția industriei Uniunii, în pofida producției semnificative a acestei societăți în cadrul Uniunii. |
|
(410) |
În mod similar, în ceea ce privește un producător necooperant din Uniune, care a declarat o cantitate semnificativă de importuri din China, Comisia a decis că, luând în considerare relația cu un producător-exportator chinez și cantitățile semnificative de importuri, ar trebui exclus, de asemenea, din industria Uniunii. |
|
(411) |
Întrucât ancheta nu a arătat că un alt producător ar fi fost afiliat cu exportatori chinezi sau că ar fi importat din China, nu au mai fost necesare alte excluderi din definiția industriei Uniunii. |
|
(412) |
CCCME a susținut că o serie de producători din Uniune au legături cu producători chinezi de CFO și a solicitat Comisiei să efectueze o analiză segmentată a prejudiciului prin analizarea separată a acestui flux de importuri. |
|
(413) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a reiterat această afirmație privind segregarea și evaluarea separată a importurilor. CCCME a considerat, de asemenea, că Comisia ar trebui să comunice volumul și procentajul importurilor producătorilor din Uniune de la producătorii chinezi afiliați și neafiliați în cursul PA. |
|
(414) |
Astfel cum s-a arătat mai sus, Comisia a luat în considerare în mod corespunzător legăturile producătorilor din Uniune cu societățile chineze prin excluderea producătorilor cu importuri semnificative din China și a ținut seama, de asemenea, de relația lor cu exportatorii chinezi. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au importat cantități marginale (mai puțin de 1 % din propria producție) de produs în cauză de la societăți afiliate din China. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(415) |
Connect Com a transmis o listă a altor producători de cabluri din fibre optice din Uniune care nu au fost luați în considerare în cadrul plângerii. Comisia a observat că aceste societăți nu au cooperat în cadrul anchetei și că au fost furnizate estimări privind producătorii necooperanți din Uniune pe baza informațiilor de piață fiabile (140). |
4.3. Stabilirea pieței relevante a Uniunii
|
(416) |
Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei. |
4.4. Utilizare captivă
|
(417) |
Comisia a constatat că între 5,8 % și 4,4 % din producția producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive în cursul perioadei examinate. În situația respectivă, cablurile au fost livrate în cadrul aceleiași societăți sau acelorași grupuri de societăți în vederea unei prelucrări suplimentare în aval, în special pentru producția de cabluri prevăzute cu conectori. |
|
(418) |
Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză. |
|
(419) |
Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de fibre optice și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. |
|
(420) |
Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor; și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii. |
|
(421) |
Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii (141). Acestea sunt: producția; capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție; investițiile; stocurile; ocuparea forței de muncă; productivitatea; salariile; și capacitatea de mobilizare a capitalului. |
|
(422) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a susținut că piața captivă nu ar trebui să fie ignorată atunci când se analizează poziția globală pe piață a industriei Uniunii. |
|
(423) |
În această privință, astfel cum se descrie mai jos, Comisia nu a ignorat piața captivă, ci mai degrabă a identificat-o și a evaluat evoluția acesteia în timp. Aceasta a oferit o imagine completă a situației industriei Uniunii. Dimensiunea mică și în scădere a acestei piețe subliniază faptul că aceasta nu are niciun impact semnificativ asupra situației industriei Uniunii. Comisia reamintește, de asemenea, că cablurile cu conectori nu reprezintă produsul în cauză. |
4.5. Consumul din Uniune
|
(424) |
Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza datelor privind vânzările astfel cum sunt stabilite de reclamant, la care se adaugă datele privind importurile, stabilite în conformitate cu metodologia descrisă în considerentele 427-432. |
|
(425) |
Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează: Tabelul 2 Consumul la nivelul Uniunii (km cablu)
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(426) |
Consumul pe piața liberă în Uniune a crescut cu 38 % în cursul perioadei examinate. Într-adevăr, având în vedere larga expansiune digitală din UE, aceasta este o piață a cărei creștere este solidă și care va continua într-un ritm alert (142). Consumul a continuat să crească până la perioada de anchetă, în pofida faptului că cea de a doua parte a perioadei (și anume prima jumătate a anului 2020) a coincis cu primele luni de întreruperi cauzate de pandemia de COVID-19. Constatările anchetei arată că pandemia care a izbucnit în ultimele luni ale perioadei de anchetă și măsurile de prevenire aferente au încetinit creșterea, însă nu au împiedicat creșterea consumului produsului care face obiectul anchetei în Uniune pe parcursul perioadei de anchetă în ansamblu. Piața captivă este constituită din utilizarea cablurilor din fibre optice pentru soluțiile de conectivitate oferite de societăți, inclusiv cabluri prevăzute cu conectori; volumele sale, foarte limitate în raport cu piața globală, au înregistrat o scădere de 12 % pe parcursul perioadei examinate. |
4.6. Importurile provenite din țara în cauză
4.6.1. Volumul și cota de piață a importurilor originare din țara în cauză
|
(427) |
Volumul importurilor din China a fost stabilit pe baza informațiilor furnizate direct de către producătorii-exportatori chinezi conform considerentului 47. Acest lucru a fost foarte reprezentativ, deoarece volumul importurilor în perioada de anchetă a reprezentat 89 % din totalul importurilor declarate de producătorii-exportatori chinezi în cadrul exercițiului de eșantionare de la începutul anchetei. Prin urmare, importurile totale au fost stabilite la un nivel cu 11 % mai mare decât cantitățile declarate conform considerentului 47. |
|
(428) |
Importurile din alte țări terțe au fost stabilite pe baza exercițiului detaliat menționat în considerentul 48, care a măsurat importurile de produs în cauză în kg, și au fost transformate în km cablu utilizând factorii de conversie exacți declarați de producătorii-exportatori chinezi în răspunsurile lor la cererea suplimentară de informații menționată în considerentul 47. |
|
(429) |
Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza volumului importurilor în raport cu volumul consumului pe piața liberă indicat în tabelul 2. |
|
(430) |
Importurile din țara în cauză au evoluat după cum urmează: Tabelul 3 Volumul importurilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(431) |
În contextul unei supracapacități semnificative a Chinei (estimată a se ridica la mai mult de dublul întregii piețe din Uniune, pe baza analizei de piață furnizate de reclamanți (143)), importurile din țara în cauză au crescut de la aproximativ 190 000 km cablu la aproximativ 500 000 km cablu în cursul perioadei examinate, ceea ce înseamnă o creștere foarte rapidă, de peste două ori și jumătate. Această creștere de 163 % este de peste patru ori mai mare decât creșterea consumului, subliniind profunzimea și forța de pătrundere a Chinei pe această piață. |
|
(432) |
Prin urmare, cota de piață a acestor importuri a crescut de la 14,8 % la 28,3 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de 91 %. Ar trebui remarcat faptul că volumul importurilor din China a înregistrat o creștere în fiecare an din perioada examinată, element care evidențiază rapiditatea și amploarea pătrunderii pe piață. |
|
(433) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a susținut că cota de piață a industriei Uniunii a fost subestimată, iar cota de piață a importurilor din China a fost exagerată. În această privință, CCCME a susținut, de asemenea, că datele de piață ar trebui să se bazeze pe kilometri de fibră optică în loc de kilometri de cablu, ceea ce ar avea ca rezultat o cotă de piață mai mică a importurilor din China. |
|
(434) |
În acest sens, Comisia a reamintit că ancheta a demonstrat că unitatea „km cablu” a fost cea mai adecvată unitate de măsură pentru produsul în cauză, astfel cum se explică în considerentele 402-404. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
4.6.2. Prețurile importurilor din țara în cauză, subcotarea prețurilor și scăderea prețurilor
|
(435) |
Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza răspunsurilor la cererea de informații suplimentare din partea exportatorilor cooperanți menționați în considerentul 47. |
|
(436) |
Prețul mediu al importurilor din țara în cauză a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Prețurile de import (EUR/km cablu)
|
||||||||||||||||||||
|
(437) |
Prețurile importurilor din China au scăzut de la 452 la 349 EUR/km cablu în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o scădere de 23 %. Această evoluție ar trebui să fie privită din perspectiva agresivității crescute a producătorilor-exportatori chinezi, care este legată de supracapacitatea din țara respectivă (a se vedea considerentul 431). Acest indicator ar trebui privit în continuare în contextul unor variații semnificative ale prețurilor pentru o anumită lungime între diferite tipuri de produse, precum și al unor diferențe mari în gama de produse de la an la an. Variația produsului a rezultat atât din variabilitatea și, prin urmare, din prețul tipurilor de cabluri vândute, cât și din faptul că nu toate tipurile de produse au fost scoase la licitație sau vândute în fiecare an. |
|
(438) |
Pentru a evita variațiile în gama de produse inerente seriei de prețuri în cursul perioadei în cauză și pentru a obține date mai exacte și mai reprezentative, Comisia a analizat, de asemenea, informațiile cuprinzătoare de la exportatorii chinezi și producătorii din Uniune incluși în eșantion, pe baza unor grupe mai agregate de produse direct comparabile. Aceasta a dus la identificarea a 35 de grupe identice (corespunzătoare) care sunt vândute atât de exportatorii chinezi, cât și de industria Uniunii și pentru care au existat vânzări în fiecare dintre anii examinați. Cu alte cuvinte, Comisia a obținut o serie cronologică completă cu prețul pe tip de produs pentru fiecare an din perioada examinată. Aceste prețuri pot fi considerate reprezentative pentru exporturile totale din China în cursul perioadei, acoperind 62 % din exporturile societăților incluse în eșantion în cursul perioadei de anchetă. Seriile de timp reprezentative rezultate au evoluat după cum urmează, pe bază agregată ponderată: Tabelul 4a Importurile din China (EUR/km cablu)
|
|
(439) |
Aceasta indică o scădere semnificativă și continuă a prețurilor exporturilor chineze. Cu alte cuvinte, atunci când vânzările acelorași tipuri de produse sunt comparate de la an la an, există o scădere clară și perceptibilă a prețurilor importurilor din China în fiecare an, care au fost cu mult sub prețurile producătorilor din Uniune între 2018 și perioada de anchetă (tabelul 8a). |
|
(440) |
În acest context, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:
|
|
(441) |
Atunci când prețul de export este ajustat în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru calcularea dumpingului, pentru calcularea marjei de subcotare și a marjei de prejudiciu specificate în considerentul 444, prețul de export („CIF construit”) a fost calculat pe baza valorii facturii pentru primul client independent, din care au fost deduse ajustările legate de import până la punctul CIF, precum și costurile VAG și profitul importatorului afiliat, aplicându-se, prin analogie, articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. |
|
(442) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a afirmat că costurile ulterioare importului au fost calculate ca procent din valoarea CIF și a sugerat Comisiei să le calculeze în mod proporțional per volum de exporturi pentru a fi în concordanță cu aceleași ajustări ale prețului de export din calculul dumpingului. Acesta a afirmat că respectivele costuri sunt mai relevante pentru volum decât pentru valoarea tranzacțiilor de export. |
|
(443) |
Această afirmație a fost considerată justificată și, prin urmare, a fost acceptată. |
|
(444) |
Comparația prețurilor a fost realizată în funcție de tipul de produs pentru tranzacții efectuate la același nivel comercial, operându-se ajustări corespunzătoare, după caz. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a arătat o marjă de subcotare medie ponderată pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion de 30,0 % și, respectiv, 33,2 %, obținându-se o marjă generală de subcotare de 31,5 %. Astfel cum se descrie în considerentul 502, analiza ofertelor confirmă existența unei subcotări a prețurilor la nivelul licitațiilor. |
|
(445) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a susținut, de asemenea, că Comisia nu a oferit nicio explicație pentru grupele de NCP-uri agregate care, prin urmare, sunt arbitrare. CCCME susține că utilizarea acestor grupe implică o problemă de corelare și comparabilitate între prețurile industriei Uniunii și cele din China. |
|
(446) |
Comisia nu a fost de acord cu această afirmație din două motive. În primul rând, aceste grupe nu au fost utilizate pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. În al doilea rând, acestea au fost utilizate tocmai pentru a se asigura că tendințele prețurilor de-a lungul timpului nu au fost afectate de modificări semnificative ale gamei de produse de-a lungul perioadei, sporind astfel precizia comparabilității în timp, pe baza unor grupe care, astfel cum s-a explicat mai sus, sunt reprezentative pentru produsul în cauză. În lipsa oricăror elemente de probă care să arată că gruparea a fost vădit inadecvată, Comisia a respins această afirmație. |
|
(447) |
Grupul FTT a susținut, de asemenea, că Comisia nu a stabilit subcotarea prețurilor pentru aproximativ 30 % din exporturile sale către Uniune, deoarece nu a existat nicio corespondență cu NCP-urile produselor vândute de industria Uniunii. Grupul FTT a considerat că nu i s-a permis Comisiei să își limiteze analiza doar la acele tipuri de produse sau segmente de piață pentru care au existat vânzări efective de către industria Uniunii. Grupul FTT a făcut referire, în acest sens, la cauza Changshu City Standard Parts Factory și Ningbo Jinding Fastener Co. Ltd./Consiliul Uniunii Europene (144) conform căreia marja de dumping ar trebui calculată pentru toate exporturile către Uniune, grupul FTT statuând de asemenea ca această cerință să se aplice, prin analogie, și subcotării. |
|
(448) |
Comisia nu a fost de acord cu interpretarea dată de grupul FTT hotărârii Curții de Justiție în cauza Changshu City. Cerința de a lua în considerare toate exporturile se aplică numai la calcularea marjei de dumping. În plus, Comisia a observat că, la evaluarea marjelor de subcotare ale prețurilor de vânzare și ale prețurilor indicative, modelele exportate către Uniune din țările în cauză constituie referința pentru comparație. Însuși faptul de a face o comparație între vânzările la export ale producătorilor-exportatori și vânzările industriei Uniunii arată că nu toate modelele exportate au fost neapărat exportate de industria Uniunii. În cazul de față, rata de concordanță a fost de aproximativ 70 % pentru producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion, ceea ce Comisia a considerat suficient pentru a asigura o comparație amplă și echitabilă a modelelor exportate cu cele vândute de industria Uniunii. În al treilea rând, regulamentul de bază nu impune Comisiei să efectueze separat analiza prețurilor pentru fiecare tip de produs. Mai degrabă, cerința legală este o determinare la nivelul produsului similar. În cele din urmă, Comisia a concluzionat că toate NCP-urile făceau parte din produsul în cauză și concurau între ele, cel puțin într-o anumită măsură. Prin urmare, procentul exporturilor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, care nu au fost vândute de industria Uniunii, nu constituie o categorie separată a produsului în cauză, ci concurează pe deplin cu categoriile rămase pentru care s-a constatat o concordanță. |
|
(449) |
Aceasta este în conformitate cu prețurile identificate în considerentele 438 și 439 de mai sus. |
4.7. Situația economică a industriei Uniunii
4.7.1. Observații generale
|
(450) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. |
|
(451) |
Comisia a primit mai multe observații de la părți referitoare la prejudiciu. GC a afirmat că importurile din China nu au cauzat un prejudiciu sau o amenințare cu un prejudiciu deoarece indicatorii au arătat că situația industriei Uniunii era bună și că industria Uniunii ocupa încă o poziție dominantă în virtutea cotei sale de piață. Connect Com a observat că scăderea cotei de piață a industriei Uniunii a fost foarte limitată și s-a produs în contextul unei posibile piețe de oligopol. |
|
(452) |
Connect Com a susținut că prejudiciul, chiar dacă a existat, a fost nesemnificativ dacă profiturile au fost realizate până la o marjă de profit minimă de 5 % și a amintit în această privință Decizia Comisiei din 23 decembrie 1988 de închidere a procedurii antidumping privind importurile de anumite radiotelefoane mobile celulare originare din Canada, Hong Kong și Japonia (145) și hotărârea din 17 decembrie 1997 în cauza EFMA/Consiliul (146). Cu toate acestea, ar trebui amintit faptul că Decizia privind radiotelefoanele a luat în considerare marja de profit din perspectiva altor indicatori de îmbunătățire și că respectiva cauză a Curții vizează o afirmație pe care Tribunalul a respins-o, potrivit căreia profitul indicativ stabilit de Comisie în cursul anchetei ar fi trebuit să fie mai mare. Prin urmare, aceste precedente nu vin în sprijinul opiniei conform căreia prejudiciul ar fi nesemnificativ atunci când marjele de profit depășesc 5 %. Prejudiciul este stabilit pe baza unei evaluări globale a tuturor factorilor menționați la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, analizați în contextul pieței specifice și al industriei în cauză. În plus, profitul realizat de industrie s-a situat sub profitul indicativ stabilit luând în considerare toate elementele legate de industria în cauză, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază. |
|
(453) |
În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul transmis de reclamant, care includea date referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. |
|
(454) |
Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. |
|
(455) |
Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri. |
4.8. Indicatori macroeconomici
4.8.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității
|
(456) |
Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității de producție au evoluat în perioada luată în considerare după cum urmează: Tabelul 5 Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție
|
|
(457) |
Pe parcursul perioadei examinate, volumul producției industriei Uniunii a crescut cu 16 %. O analiză detaliată arată că, în perioada 2017-2019, producția Uniunii a crescut cu 18 %, în timp ce în perioada de anchetă producția din Uniune a scăzut ușor, cu 2 puncte procentuale. |
|
(458) |
Creșterea globală în cursul perioadei examinate s-a datorat creșterii cererii descrise în tabelul 2. Cu toate acestea, industria Uniunii a reușit să își crească producția doar cu 16 % în cursul perioadei examinate, pe o piață care a crescut cu 38 %. Prin urmare, industria Uniunii nu a fost în măsură să beneficieze pe deplin de creșterea pieței. |
|
(459) |
În cursul perioadei examinate, capacitatea de producție a Uniunii a crescut cu 31 %. Acest lucru reflectă investițiile realizate de unii producători din Uniune pentru a ține pasul cu creșterea de pe piață. Această încercare a fost împiedicată de creșterea gradului de pătrundere pe piață a produselor din China, care, pe baza unor strategii neloiale de stabilire a prețurilor, au absorbit din în ce în mai mult cotele de piață ale industriei Uniunii. |
|
(460) |
Prin urmare, gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 12 %, ajungând la un nivel sub 60 % în PA: producătorii din Uniune au fost împiedicați să crească producția în conformitate cu creșterea pieței. |
4.8.2. Volumul vânzărilor și cota de piață
|
(461) |
Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel: Tabelul 6 Volumul vânzărilor și cota de piață
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(462) |
Pe parcursul perioadei examinate, volumul total al vânzărilor realizate de industria Uniunii în Uniune a crescut cu 13 %. Cu toate acestea, din cauza creșterii consumului, cota de piață pe piața liberă a scăzut în perioada în cauză de la 64,3 % la 53,5 %, ceea ce reprezintă o scădere de peste 10 puncte procentuale (-17 %). |
|
(463) |
Volumul vânzărilor Uniunii pe piața liberă a crescut, de asemenea, cu 15 % pe parcursul perioadei examinate. Vânzările Uniunii au urmat foarte îndeaproape tendința producției din Uniune întrucât industria utilizează în mare măsură un sistem de producție la comandă. |
|
(464) |
Piața captivă a industriei Uniunii (exprimată ca procent din totalul vânzărilor în Uniune) s-a situat la niveluri foarte scăzute pe parcursul perioadei examinate, cu o tendință descrescătoare care a înregistrat o scădere procentuală de la 7 % în 2017 la 5,4 % în perioada de anchetă. Acest lucru a avut un impact marginal din cauza dimensiunii limitate a acestei piețe. |
4.8.3. Creștere
|
(465) |
Din scăderea cotei de piață a volumelor de vânzări din Uniune reiese că industria Uniunii nu a fost în măsură să beneficieze de creșterea de pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. |
4.8.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
(466) |
Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 7 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(467) |
Rata de ocupare a forței de muncă în industria Uniunii a crescut cu 18 % din 2017 până în 2019, în echivalent normă întreagă. Această creștere a fost urmată de o scădere cu 4 puncte procentuale în perioada de anchetă. Această evoluție urmează în mare măsură tendința observată în ceea ce privește volumul producției, conform tabelului 4. |
|
(468) |
Întrucât cifrele pentru producție și ocuparea forței de muncă s-au reflectat reciproc îndeaproape, productivitatea în funcție de numărul de kilometri de cablu per angajat a rămas, în mare măsură, stabilă. |
4.8.5. Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping
|
(469) |
Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul importanței marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză. |
|
(470) |
Aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare. |
4.9. Indicatori microeconomici
4.9.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile
|
(471) |
În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 8 Prețurile de vânzare din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(472) |
Prețurile de vânzare de pe piața Uniunii către părți neafiliate (piața liberă) au crescut cu 16 % în perioada 2017-2019 și, ulterior, în PA, au scăzut, ajungând la un nivel similar celui înregistrat în 2017 (+1 %). Cu toate acestea, nivelul prețurilor depinde în mare măsură de complexitatea produselor vândute, având în vedere că prețul poate varia semnificativ în funcție de caracteristicile cablului (inclusiv numărul de fibre, numărul și tipul învelișului etc.). |
|
(473) |
Acest lucru este evident atunci când se compară evoluția prețurilor cu evoluția costului de producție, având în vedere că, în cazul unor cabluri mai complexe, care pot fi vândute la prețuri mai ridicate, costul de producție este, de asemenea, mai ridicat. |
|
(474) |
Costul de producție unitar a crescut cu 14 % în perioada 2017-2019, aproape în conformitate cu prețul mediu de pe piața liberă a Uniunii (16 %). Ulterior, acesta a scăzut, de asemenea, cu 14 %, în conformitate cu scăderea prețurilor din aceeași perioadă 2019-PA (15 %). Astfel cum se stabilește în considerentul 540, ancheta a confirmat că costul principalei materii prime (fibre optice), atunci când este cumpărată de la societățile afiliate, reflectă prețul pieței pentru acest factor de producție. |
|
(475) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 438 de mai sus, pentru a evita variațiile în gama de produse inerente seriei de prețuri în cursul perioadei în cauză, Comisia a analizat informațiile cuprinzătoare furnizate de exportatorii chinezi și de producătorii din Uniune incluși în eșantion, pe baza unor grupe mai agregate de produse direct comparabile. Aceasta a dus la identificarea a 35 de grupe identice (corespunzătoare) care sunt vândute atât de exportatorii chinezi, cât și de industria Uniunii și pentru care există o serie cronologică completă pentru fiecare an din perioada examinată. |
|
(476) |
Acestea sunt reprezentative pentru vânzările industriei din UE în cursul perioadei, peste 34 % din vânzările respectivelor produse corespondente fiind realizate în cursul perioadei de anchetă. Seriile cronologice reprezentative rezultate sunt următoarele: Tabelul 8a Industria Uniunii (EUR/km cablu)
|
|
(477) |
Aceasta indică o scădere semnificativă a prețurilor industriei Uniunii, similară cu scăderea prețurilor observată pentru exporturile chineze menționată în considerentul 438. |
|
(478) |
În plus, având în vedere că clienții solicită adesea tipuri de CFO personalizate, adaptate la nevoile lor specifice, și că anumite state membre definesc, de asemenea, cerințe tehnice specifice, compararea prețurilor în timp pentru același client și pentru același stat membru generează o imagine și mai clară a evoluției prețurilor. Industria Uniunii a furnizat informații suplimentare detaliate în această privință. Tendințele prețurilor pentru cele mai importante douăzeci de astfel de combinații de grup de produse-client-stat membru au evoluat după cum urmează (147): Tabelul 8b Industria Uniunii (EUR/km cablu, indice)
|
|
(479) |
Aceasta indică din nou o scădere clară a prețurilor industriei Uniunii în cursul perioadei, ca urmare a scăderii prețurilor exporturilor chineze menționate în considerentele 435-438. |
4.9.2. Costurile forței de muncă
|
(480) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 9 Costurile medii cu forța de muncă per angajat
|
||||||||||||||||||||
|
(481) |
Costul mediu cu forța de muncă per angajat a rămas relativ stabil în perioada 2017-PA. Ușoara scădere înregistrată în anul 2018 corespunde cu creșterea de 13 % a numărului de echivalente normă întreagă și reflectă costul acestei forțe de muncă suplimentare. |
4.9.3. Stocuri
|
(482) |
Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează: Tabelul 10 Stocurile
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(483) |
Stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 27 % în cursul perioadei examinate. În timp ce creșterea stocurilor înseamnă o evoluție mai lentă a cifrei de afaceri aferentă vânzării anumitor articole recurente și ar putea fi legată de dificultatea sporită a industriei Uniunii de a-și vinde produsele din cauza unei concurențe foarte agresive cu privire la prețuri din partea producătorilor-exportatori chinezi, creșterea între 2019 și perioada de anchetă poate fi, de asemenea, legată de un efect sezonier. În orice caz, având în vedere că cea mai mare parte a producției se desfășoară pe baza comenzilor și a specificațiilor clienților, stocurile nu constituie un indicator principal al prejudiciului. |
4.9.4. Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri
|
(484) |
Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 11 Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(485) |
Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri corespunzătoare vânzărilor respective. |
|
(486) |
Profitabilitatea producătorilor incluși în eșantion a fost pozitivă, dar anormal de scăzută pe tot parcursul perioadei analizate și a scăzut de la 8,1 % în 2017 la 7,9 % în perioada de anchetă. |
|
(487) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a susținut că, printr-o analiză de inginerie inversă, industria Uniunii a realizat profituri foarte mari prin practicarea unor prețuri excesive pe piața Uniunii, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la statutul prejudiciabil al industriei Uniunii, și a afirmat că subcotarea prețurilor a fost determinată de prețurile nerezonabile ale industriei Uniunii, și nu de importurile la prețuri scăzute din China. |
|
(488) |
Comisia nu este de acord cu această afirmație. Analiza de inginerie inversă a fost parțială și nu s-a bazat pe o evaluare completă a costurilor și a prețurilor. Comisia a verificat marjele de profit pe baza unei astfel de analize cuprinzătoare și a constatat că acestea sunt astfel cum au fost descrise. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(489) |
Reclamanții au afirmat că nevoia de investiții și de cercetare în sector ar necesita o marjă de profit de 15 %. Ancheta a arătat că nivelul investițiilor deja planificate care ar fi avut loc în condiții normale pentru a ține pasul cu evoluțiile pieței ar trebui să fie susținut de profituri medii de 13,4 %, pe baza perioadei examinate. Aceste investiții au acoperit următoarele aspecte: costurile de retehnologizare și de întreținere în vederea asigurării eficienței capacității existente, a capacității de adaptare la schimbarea gamei de produse; extinderea capacității; cheltuieli de cercetare și dezvoltare (inovare în materie de produse și de procese). |
|
(490) |
Comisia a constatat că ordinul de mărime menționat anterior este în concordanță cu profiturile istorice în absența importurilor din China care fac obiectul unui dumping, situându-se în jurul a 12 %, astfel cum se subliniază în analiza din tabelul 11a. |
|
(491) |
Aceasta evidențiază faptul că nivelul profitului care se situează în jurul a 8 % pe parcursul perioadei examinate este insuficient pentru a susține activitatea pe o piață de înaltă tehnologie aflată în expansiune și, prin urmare, reprezintă o expresie a prejudiciului adus industriei Uniunii. Tabelul 11a Profitabilitatea industriei Uniunii înainte de 2017
|
|
(492) |
Totuși, acest lucru nu a fost observat în cazul de față. Într-adevăr, profitabilitatea a scăzut în comparație cu perioada 2014-2016. Nivelul de profit mai scăzut pe parcursul perioadei examinate reflectă un prejudiciu semnificativ legat de prețuri în cursul perioadei examinate. Ca urmare a presiunii în sensul scăderii cauzate de importurile din China (atât în ceea ce privește volumele, cât și prețurile scăzute), industria Uniunii nu a reușit să crească prețurile, să reducă la minimum costurile și, prin urmare, să atingă nivelurile normale de profit obținute înainte de expansiune, cu atât mai puțin să înregistreze o creștere. |
|
(493) |
După o creștere în 2018, fluxul de lichidități a scăzut către a doua jumătate a perioadei examinate. |
|
(494) |
Ca rezultat direct al presiunii exercitate de mărfurile importate, industria Uniunii a trebuit să amâne investițiile, inclusiv unele investiții care erau deja planificate și aprobate. Aceste investiții, care vizau extinderea capacității de producție existente a Uniunii, au fost oprite (chiar și atunci când execuția începuse deja) în cursul perioadei examinate, ca efect direct al modificării circumstanțelor pieței cauzate de prețurile agresive ale importurilor din China. Acest lucru a condus la o scădere bruscă a investițiilor către sfârșitul perioadei examinate, spre deosebire de tendința din anii precedenți și de creșterea globală a pieței. |
|
(495) |
Randamentul investițiilor realizate a înregistrat o evoluție negativă în cursul perioadei examinate și, de fapt, a scăzut cu 42 %. Această evoluție negativă arată că, deși investițiile au continuat să fie făcute, pentru a menține și a îmbunătăți eficiența și competitivitatea, randamentul investițiilor respective a scăzut semnificativ în perioada examinată din cauza imposibilității industriei Uniunii de a îmbunătăți rata de profitabilitate. |
|
(496) |
Având în vedere scăderea atât de rapidă a randamentului investițiilor, capacitatea entităților de producție incluse în eșantion de a mobiliza capitaluri în viitor este în mod clar pusă în pericol în cazul în care situația nu se îmbunătățește. |
4.10. Analiza vânzărilor pe baza licitațiilor
|
(497) |
Marea majoritate de CFO este vândută prin proceduri de licitații. Pentru a obține elementele necesare privind acest aspect important al pieței și pentru a completa restul analizei prejudiciului, Comisia a solicitat producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion și producătorilor, importatorilor și utilizatorilor din Uniune incluși în eșantion să furnizeze informații detaliate privind licitațiile. Au fost adresate întrebări privind natura, procesul, calendarul și alte caracteristici relevante, vizând atât licitațiile încheiate, cât și pe cele în curs. Cooperarea entităților contractante cu Comisia a fost foarte limitată. Nicio entitate de licitație publică nu a participat la anchetă, iar dintre marii operatori de telecomunicații doar Deutsche Telekom a furnizat informații detaliate cu privire la licitații. |
|
(498) |
Ulterior deciziei de neinstituire a măsurilor provizorii, Comisia a solicitat producătorilor din Uniune incluși în eșantion informații suplimentare detaliate cu privire la toate licitațiile la care aceștia au participat în cursul perioadei examinate, inclusiv informații privind ofertele, prețurile și concurenții, dacă acestea sunt disponibile. |
|
(499) |
Informațiile prezentate au arătat o imagine foarte eterogenă și fragmentată, cu un număr foarte mare de licitații organizate în fiecare an în diferite state membre, o gamă foarte variată de entități contractante și de ofertanți și durate și condiții diferite. În ceea ce privește entitatea contractantă, licitațiile pot să fie publice, organizate de municipalități sau de alte entități publice, sau private, organizate de mari operatori de telecomunicații sau de rețele. Există, de asemenea, multe alte tipuri mai mici de oferte, cotații, licitații electronice și sume mai mici care pot fi obținute și prin contact direct cu clienții. Fiecare proces de licitație este deosebit de specific entității contractante, care poate utiliza o varietate de procese în funcție de procedura de licitație specifică în cauză și de evoluțiile pieței. Există, de asemenea, o varietate de actori care depun oferte în cadrul licitațiilor. Producătorii-exportatori chinezi participă direct (și prin intermediul filialelor acestora) și indirect, prin intermediul parteneriatelor cu societăți locale din diferite state membre. Importatorii, comercianții și distribuitorii concurează, de asemenea, cu producătorii din Uniune. Uneori, sunt implicați și instalatori, prin intermediul cărora se efectuează vânzările de către furnizorii cărora le-a fost atribuit contractul către operatorii de telecomunicații. |
|
(500) |
De asemenea, ancheta a arătat că numărul licitațiilor organizate în Uniune este foarte ridicat. Cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au raportat peste 500 de licitații în total la care au participat direct în cursul perioadei de anchetă. Analizând doar piața germană, unul dintre importatorii neafiliați cooperanți participă la 150-200 de licitații pe an. |
|
(501) |
Durata licitațiilor variază foarte mult – de la livrare imediată la o perioadă de trei ani. În cazul licitațiilor cu durate mai lungi, deși prețurile sunt convenite, volumele nu sunt fixe și, prin urmare, entitățile contractante pot lansa alte licitații care să le înlocuiască pe cele existente atunci când prețurile scad. Astfel, deși ofertele conțin un fel de „plafon” general pentru condițiile de preț, prețurile pot să se schimbe și se schimbă în mod dinamic pe întreaga durată de valabilitate a ofertei. Prin urmare, acestea tind să se modifice și să reflecte în mare măsură condițiile actuale ale pieței. |
|
(502) |
Comisia a analizat informațiile detaliate privind licitațiile, transmise de producătorii din Uniune incluși în eșantion ca răspuns la cererea sa. Dintre licitațiile raportate în cadrul cărora producătorii din Uniune au prezentat o ofertă în cursul perioadei examinate, Comisia le-a analizat pe cele pentru care existau dovezi concrete privind participarea Chinei. În cursul perioadei examinate, au existat 55 de astfel de licitații. Licitațiile analizate reprezintă 45 % din vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion și 14 % din consumul total al UE în cursul perioadei de anchetă. Pentru aceste licitații, s-a efectuat o analiză detaliată a prejudiciului la nivel de preț și de volum pe licitație, observându-se pierderi semnificative de vânzări (între 25 % și 100 %) și/sau scăderea prețurilor (între 5 % și 55 %) și/sau subcotarea prețurilor (între 8 % și 39 %). Această analiză specifică ofertelor a confirmat și mai mult deprecierea prețurilor și subcotarea deja stabilită mai sus pe parcursul întregii perioade. |
|
(503) |
Connect Com a transmis observații în legătură cu procedurile de licitații și a arătat că producătorii din Uniune reprezentați de reclamant nu au pierdut un număr mare de licitații în general, ci doar una sau câteva licitații private mari. Aceasta a subliniat că reclamantul s-a referit la o singură invitație de participare la o licitație privată și la comportamentul în materie de prețuri al unui singur producător chinez ca dovezi ale subcotării prețurilor. Connect Com a transmis o notificare a contractelor atribuite într-un district german, în care prețurile ofertantului câștigător au fost menționate în mod explicit. Aceasta a afirmat că reclamantul a omis din prezentarea sa întregul segment de piață al licitațiilor publice. Potrivit Connect Com, producătorii din Uniune reprezentați de reclamant nu au fost declarați câștigători în aceste licitații deoarece nu au întrunit criteriile necesare (de exemplu, antrepozite, stocuri, o varietate largă de produse, concept privind logistica). În special, Connect Com a subliniat capacitatea de stocare scăzută a societăților Prysmian și Corning. Connect Com a afirmat că ar fi greșit să se respingă existența unui segment de piață al licitațiilor publice deoarece prețurile de pe piețele licitațiilor publice și private corespund într-o mare măsură sau sunt reciproc interdependente. Potrivit Connect Com, nu ar fi corect să se impună taxe antidumping pe o piață întreagă, care este fragmentată în licitații publice și private. S-a făcut trimitere la considerentul 42 din Decizia Comisiei din 20 martie 1998 de închidere a procedurii antidumping privind importurile de trioxid de wolfram și acid wolframic originare din Republica Populară Chineză (98/230/CE) (148). Pe baza acestei decizii, Connect Com a susținut că, în cazul unor piețe segmentate, nu există un prejudiciu general pentru industria Uniunii dacă, deși există un anumit declin al vânzărilor pe un segment al pieței (aici segmentul licitațiilor private), industria Uniunii are oportunități de vânzare pe un alt segment de piață (aici segmentul licitațiilor publice) care compensează scăderea volumului vânzărilor. |
|
(504) |
Argumentele și analiza din considerentul 502 contrazic aceste afirmații. În pofida eforturilor importante depuse de industria Uniunii de a menține competitivitatea prețurilor, exportatorii chinezi au preluat cote mari de piață, ofertele acestora neputând fi egalate de industria Uniunii din punctul de vedere al prețurilor. În ceea ce privește Decizia Comisiei din 1998 privind importurile de oxid de tungsten și de acid tungstic, Comisia a constatat, în acest caz, că scăderea cotei de piață a industriei Uniunii pe piața deschisă ar trebui privită din perspectiva tendinței industriei Uniunii de a utiliza o proporție din ce în ce mai mare din producția proprie a produsului în cauză pentru a fabrica produse în aval. Situația de fapt care stă la baza acestor două segmente de piață diferite ale industriei Uniunii (piața deschisă și utilizarea captivă) este diferită de situația concurențială în acest caz, unde dimensiunea pieței captive este ușor în scădere pe parcursul perioadei examinate și reprezintă o parte foarte mică din producția produsului în cauză. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. |
|
(505) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Connect Com a susținut că Comisia nu a furnizat informații cu privire la numărul de licitații câștigate de un producător chinez și motivul în acest sens și și-a reiterat argumentul potrivit căruia prețul nu a reprezentat niciodată singurul criteriu decisiv, fiind luate în considerare și calitatea și logistica. De asemenea, Connect Com a solicitat comunicarea rezultatelor analizei menționate în considerentul 502. |
|
(506) |
În acest sens, Comisia a colectat informații detaliate privind licitațiile desfășurate în cursul perioadei examinate. Comisia a verificat și a analizat aceste informații care sunt confidențiale și, prin urmare, nu pot fi divulgate părților interesate în plus față de rezumatul prevăzut în considerentele de mai sus. |
|
(507) |
Analiza privind licitațiile indică un proces de înlocuire accelerată a produselor industriei Uniunii cu produse chinezești, proces confirmat de licitațiile desfășurate la finalul perioadei de anchetă. Analiza a evidențiat scăderea prețurilor și alte pierderi semnificative de volume pentru industria Uniunii, care sunt în concordanță cu situația generală a prejudiciului și o confirmă. |
4.11. Concluzie privind prejudiciul
|
(508) |
Mai mulți indicatori au arătat o tendință pozitivă, cum ar fi producția, capacitatea, volumul vânzărilor pe piața Uniunii și ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, evoluția acestor indicatori nu a fost pe măsura creșterii consumului și, de fapt, astfel de indicatori ar fi trebuit să crească în continuare, în cazul în care industria Uniunii ar fi fost în măsură să beneficieze pe deplin de piața în creștere. Într-adevăr, în pofida creșterii volumului vânzărilor, industria Uniunii a pierdut 10,8 puncte procentuale din cota de piață (de la 64,3 % la 53,5 %) pe o piață în creștere. Această scădere este legată de presiunea asupra prețurilor exercitată de exporturile din China, cu o subcotare semnificativă și, în orice caz, cu o scădere a prețurilor în cursul întregii perioade examinate. |
|
(509) |
Cele menționate mai sus au dus la un prejudiciu financiar sub forma unor profituri scăzute și la o scădere a investițiilor și a randamentului acestora. |
|
(510) |
În plus, astfel cum se explică în considerentul 502 de mai sus, analiza vânzărilor prin intermediul licitațiilor indică faptul că cota de piață și scăderea prețurilor se accelerează și vor continua să se accelereze ca urmare a comportamentului extrem de agresiv al producătorilor-exportatori din China. |
|
(511) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a susținut că o serie de indicatori-cheie nu indică un prejudiciu suferit de industria Uniunii, întrucât volumul de producție și gradul de ocupare a forței de muncă s-au menținut la un nivel stabil, capacitatea industriei Uniunii a crescut, prețurile sale de vânzare s-au menținut la un nivel stabil, cu o ușoară scădere, iar profitabilitatea și investițiile sale s-au menținut la niveluri ridicate. |
|
(512) |
Astfel cum se menționează în considerentul 508, acești indicatori trebuie să fie evaluați în raport cu creșterea consumului pe o piață în creștere, iar această analiză a arătat că industria Uniunii nu a putut beneficia în mod adecvat de o piață în expansiune, subliniind efectele negative reale asupra creșterii industriei Uniunii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(513) |
CCCME a susținut, de asemenea, că numai criteriile privind cota de piață nu puteau constitui, în mod individual, baza constatărilor privind prejudiciul important și că, pe măsură ce cererea a crescut, toți participanții de pe piață au beneficiat de vânzări, fapt care indică existența unei piețe deschise și competitive. În plus, CCCME a susținut că deteriorarea viitoare a situației industriei Uniunii nu ar putea constitui baza prejudiciului important, deoarece prezenta anchetă nu a evaluat amenințarea de prejudiciu și nu a respectat standardul probatoriu necesar pentru un astfel de caz. |
|
(514) |
În acest sens, Comisia reamintește că constatarea prejudiciului important nu se bazează doar pe cotele de piață, ci pe însumarea mai multor indicatori economici evaluați în considerentele 426, 431, 436, 444 și 490, care au inclus, printre altele, impacturile negative reale asupra creșterii, scăderea prețurilor, subcotarea prețurilor, subcotarea prețurilor indicative și profiturile reduse, indicând astfel un prejudiciu important. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(515) |
În acest stadiu, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
|
(516) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți au adus în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că acestor importuri nu li s-a atribuit niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză. Factorii respectivi sunt: importurile din țări terțe, rezultatele la export ale industriei Uniunii, vânzările captive și prețurile materiilor prime. |
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(517) |
Deteriorarea cotei de piață a industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate a fost simultană și direct legată de pătrunderea semnificativă pe piața Uniunii a unor volume substanțiale de importuri din China, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii și, în orice caz, au exercitat o scădere semnificativă a prețurilor vânzărilor în Uniune. |
|
(518) |
Volumul importurilor din China a crescut (astfel cum se arată în tabelul 3) de la aproximativ 189 000 km cablu în 2017 la aproximativ 498 000 km cablu în perioada de anchetă, ceea ce reprezintă o creștere de două ori și jumătate (+163 %). În ceea ce privește cota de piață, creșterea înregistrată în aceeași perioadă a fost de la 14,8 % la 28,3 %, ceea ce reprezintă o creștere aproape dublă (+91 %). În aceeași perioadă (astfel cum se arată în tabelul 6), vânzările industriei Uniunii pe piața liberă au crescut cu numai 14 %, iar cota sa de piață a scăzut de la 64,3 % la 53,5 %, o scădere de 10,8 puncte procentuale (sau -17 %). Vânzările pe piața captivă de dimensiuni reduse au înregistrat o scădere moderată (-12 %). Importurile care fac obiectul unui dumping au crescut atât în termeni absoluți, cât și relativi. Astfel cum se arată în tabelul 1, consumul de pe piața Uniunii a crescut cu 38 % în perioada examinată și este clar că, în principal, importurile din China au profitat de această creștere. |
|
(519) |
Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au scăzut semnificativ în cursul perioadei examinate, de exemplu, cu 62 %, conform analizei din tabelul 4a. Prețurile de vânzare comparabile ale industriei Uniunii pe piața Uniunii către părți neafiliate (piața liberă) au scăzut în ansamblu cu 12 % în cursul perioadei conform analizei din tabelul 8a și cu 41 % conform analizei mai detaliate din tabelul 8b. Nivelul prețurilor depinde în mare măsură de complexitatea tipurilor de produse vândute, iar compararea în funcție de tipurile de produse fabricate pe plan intern și cele importate din țara în cauză (pe baza societăților incluse în eșantion) este cel mai exact instrument de analiză a tendințelor prețurilor. În cursul perioadei de anchetă, aceasta indică marje de subcotare medii ponderate pentru cei doi producători-exportatori incluși în eșantion cuprinse între 30,0 % și 33,2 %. |
|
(520) |
Acest comportament agresiv a început să erodeze cota de piață a industriei Uniunii încă de la începutul perioadei examinate, iar în cursul perioadei de anchetă, disponibilitatea pe piață a produselor din China la prețuri extrem de scăzute (mult sub costul de producție al industriei Uniunii) a continuat. Acest lucru s-a produs, printre altele, prin intermediul mecanismelor descrise mai sus în secțiunea privind licitațiile din considerentele 499-502 și a generat scăderea prețurilor, pierderi de vânzări, scăderea cotei de piață și un prejudiciu financiar atât în ceea ce privește profitabilitatea scăzută, cât și scăderea investiților, punând în pericol existența industriei Uniunii. |
|
(521) |
Astfel cum s-a descris în considerentul 494 de mai sus, au existat, de asemenea, elemente de probă conform cărora anumite investiții planificate și proiecte de extindere ale industriei Uniunii au fost anulate sau suspendate din cauza creșterii importurilor din China la prețuri agresive și a pierderii ulterioare a cotei de piață a industriei Uniunii. |
5.2. Efectele altor factori
5.2.1. Importurile din țări terțe
|
(522) |
Importurile din alte țări terțe au evoluat de-a lungul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 12 Importurile din țări terțe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(523) |
Importurile din Coreea au crescut în cursul perioadei examinate de la aproximativ 20 000 km de cabluri în 2017 la aproximativ 45 000 km de cabluri în perioada de anchetă. Cota de piață a acestor importuri a crescut de la 1,6 % în 2017 la 2,6 % în cursul perioadei de anchetă. Prețurile medii din Coreea par să fie semnificativ mai mari decât cele practicate atât de industria Uniunii, cât și de producătorii-exportatori. Prin urmare, având în vedere prețurile ridicate și volumele limitate, importurile din Coreea nu par să joace un rol în prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
|
(524) |
Importurile din Turcia par să fi fost realizate la un preț scăzut, deși mai mare decât cel al importurilor din China între 2018 și perioada de anchetă și în creștere treptată. Cota de piață a exportatorilor turci a fost în principiu stabilă în perioada examinată, situându-se cu puțin peste 2 %. Aceste tendințe se bazează pe statistici care includ multe tipuri de produse și, prin urmare, având în vedere volumele globale limitate, Comisia nu poate estima cu precizie impactul acestor importuri asupra situației industriei Uniunii. Deși nu se poate exclude faptul că importurile din Turcia ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii, având în vedere volumul lor relativ în raport cu importurile produsului în cauză și cota de piață stabilă pe parcursul întregii perioade, Comisia a concluzionat că, chiar dacă aceste importuri au avut un impact limitat asupra situației industriei, acestea nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
|
(525) |
În cele din urmă, și importurile din Norvegia au crescut în perioada examinată. Prețurile din Norvegia, care erau deja scăzute în 2017, au continuat să scadă în perioada examinată (-21 % între 2017 și perioada de anchetă), la un nivel de preț cu mult sub cel al industriei Uniunii și cel al unuia dintre exportatorii chinezi. În cursul aceleiași perioade, cota de piață a exportatorilor din Norvegia a crescut de la 1 % la 1,5 %. Aceste tendințe se bazează pe statistici care includ multe tipuri de produse și, prin urmare, având în vedere volumele globale limitate, Comisia nu poate estima cu precizie impactul acestor importuri asupra situației industriei Uniunii. Deși nu se poate exclude faptul că importurile din Norvegia ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria Uniunii, având în vedere volumul lor relativ în raport cu importurile produsului în cauză, Comisia a concluzionat că, chiar dacă aceste importuri au avut un impact limitat asupra situației din industrie, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. |
|
(526) |
Importurile din alte țări terțe au scăzut ușor în perioada examinată, în termeni absoluți, și au pierdut o cotă de piață semnificativă pe parcurs. Prețurile medii au fost ridicate și, prin urmare, nu există niciun indiciu că acestea au cauzat prejudiciul important suferit de industria Uniunii. |
|
(527) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, GC a afirmat că Comisia nu a stabilit că importurile produsului în cauză din China au avut un impact asupra industriei Uniunii și a susținut, în special, că creșterea nivelurilor stocurilor și scăderea ratelor de utilizare a capacității au reprezentat rezultatul unei creșteri nerezonabile a capacității industriei Uniunii, care a dus la supracapacitate. În plus, CCCME a afirmat că a existat o lipsă totală de corelare între importurile din China și dezvoltarea industriei Uniunii. În special, CCCME a argumentat că, în contextul celei mai mari creșteri a volumului importurilor din China în perioada 2017-2018, industria Uniunii a înregistrat o creștere a profitabilității. CCCME și GC au afirmat, de asemenea, că, în perioada 2018-2019, când importurile din China au crescut și prețurile au scăzut, producătorii din Uniune și-au majorat prețurile de vânzare fără a pierde cota de piață. |
|
(528) |
În acest sens, Comisia a reamintit că marea majoritate a pieței se bazează pe contracte de aprovizionare pe termen lung, astfel cum se explică în considerentele 497-507. În plus, profitabilitatea industriei Uniunii s-a situat sub profitul indicativ obținut pe parcursul perioadei examinate, ceea ce arată că a existat un prejudiciu în cursul acestei perioade. Prin urmare, Comisia a considerat că argumentele de mai sus formulate de CCCME și GC nu indică absența unei legături de cauzalitate între dumping și prejudiciu. Într-adevăr, aceasta nu face decât să confirme că a existat un anumit decalaj între creșterea importurilor produsului în cauză din China și momentul în care prejudiciul s-a materializat și a putut fi identificat pe baza tendințelor relevante. |
|
(529) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Eku Kabel a susținut că volumul importurilor de CFO a scăzut în perioada 2018-2019 și că o nouă scădere ar putea fi înregistrată în 2020 și că nu ar trebui instituite taxe având în vedere aceste scăderi ale importurilor. |
|
(530) |
Ancheta a evidențiat o creștere constantă a volumului importurilor de CFO din RPC pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în cazul unei schimbări a circumstanțelor, măsurile ar putea fi reexaminate în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. |
|
(531) |
Având în vedere cele de mai sus, importurile din alte țări decât China nu ar fi putut cauza deteriorarea observată a performanțelor industriei Uniunii și, în orice caz, nu atenuează legătura de cauzalitate dintre aceasta din urmă și gradul de pătrundere al importurilor din China. |
5.2.2. Performanța la export a industriei Uniunii
|
(532) |
Volumul exporturilor industriei Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează: Tabelul 13 Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
(533) |
Exporturile industriei Uniunii au crescut cu 27 % în perioada examinată, de la aproximativ 85 000 km cablu în 2017 la aproximativ 108 000 km cablu în perioada de anchetă. |
|
(534) |
Prețul mediu al exporturilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut cu 29 % în perioada examinată, de la 1 329 EUR/km cablu în 2017 la 949 EUR/km cablu în perioada de anchetă. Nivelurile prețurilor au fost peste cele din Uniune. |
|
(535) |
În contextul creșterii exporturilor și al unor niveluri ale prețurilor relativ ridicate, este clar că aceste exporturi nu ar fi cauzat un prejudiciu industriei Uniunii. |
5.2.3. Volumele captive
|
(536) |
Astfel cum se arată în tabelul 5, în cursul perioadei examinate, utilizarea captivă a industriei Uniunii a scăzut cu 12 %. |
|
(537) |
Având în vedere dimensiunea limitată a pieței (estimată la mai puțin de 5 % din producția Uniunii în perioada de anchetă), Comisia a constatat că ușoara scădere a utilizării captive nu a cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. |
5.2.4. Prețul materiilor prime
|
(538) |
Principala materie primă utilizată de industria Uniunii constă în fibrele optice, produse în Uniune sau importate. Mai mulți importatori au afirmat că producătorii din Uniune incluși în eșantion cumpără fibre optice de la societățile lor afiliate din afara Uniunii la prețuri de transfer care nu corespund prețului pieței pentru această materie primă. În fapt, importatorii au suspectat că acest preț de transfer a fost prea ridicat, generând, prin urmare, o rată de profit mai mică pentru producătorii din UE incluși în eșantion. |
|
(539) |
În special, Connect Com și Cable 77 și-au exprimat îngrijorarea cu privire la prețurile de transfer intern în cazul tranzacțiilor între societăți care au avut loc în cadrul grupurilor Prysmian și Corning. |
|
(540) |
Pentru a ancheta această afirmație, Comisia a solicitat informații suplimentare din partea producătorilor din UE incluși în eșantion cu privire la achizițiile lor de fibre optice utilizate pentru fabricarea de cabluri din fibre optice în PA. De asemenea, Comisia a solicitat informații cu privire la fibrele optice produse de societățile afiliate cu producătorii din UE incluși în eșantion și cu privire la vânzările acestor fibre (volum și cantitate) către clienți afiliați sau neafiliați, în interiorul sau în exteriorul UE. Prin compararea vânzărilor acelorași tipuri de produse de fibre către părți afiliate sau neafiliate, Comisia a putut să stabilească faptul că prețurile au fost de același ordin ca mărime și că, prin urmare, vânzările de fibre către societățile afiliate au fost realizate în condiții de concurență deplină. Datele privind această activitate sunt specifice fiecărei societăți și confidențiale; prin urmare, nu pot fi divulgate. |
|
(541) |
Astfel, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria Uniunii nu a fost cauzat de impactul prețurilor de transfer asupra profitabilității producătorilor din Uniune incluși în eșantion. |
5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(542) |
Comisia a făcut distincția și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Niciunul dintre ceilalți factori nu a explicat evoluția negativă a industriei Uniunii în ceea ce privește pierderea cotei de piață, scăderea prețurilor și a profitabilității, scăderea investițiilor și a randamentului acestora. |
|
(543) |
Impactul negativ asupra profitabilității cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping și presiunea continuă asupra prețurilor nu au permis industriei Uniunii să realizeze investițiile necesare pentru supraviețuirea pe termen lung a industriei. Acest aspect este susținut de tendința descrescătoare menționată în considerentul 486 și de anularea investițiilor planificate, menționată în considerentul 494. |
|
(544) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în această etapă că importurile care fac obiectul unu dumping provenite din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. Ceilalți factori cunoscuți, în mod individual sau colectiv, nu au reușit să atenueze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important. |
6. NIVELUL MĂSURILOR
|
(545) |
Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă inferioară marjei de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(546) |
Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii în absența distorsiunilor în temeiul articolului 7 alineatul (2a) din regulamentul de bază. În acest caz, prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar fi în măsură să își acopere costurile de producție, inclusiv costurile care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele acestora la care Uniunea este parte și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia la regulamentul de bază și să obțină un profit rezonabil („profit indicativ”). |
|
(547) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori:
Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %. |
|
(548) |
Reclamanții au afirmat că, în această industrie, este necesar un profit indicativ de cel puțin 15 %, deoarece industria utilizează intensiv capitalul și necesită niveluri foarte ridicate de investiții, în special din perspectiva viitoarei revoluții 5G. |
|
(549) |
Comisia a examinat această afirmație împreună cu observațiile transmise și datele disponibile la dosarul cazului relevante pentru cerințele de la articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază în vederea stabilirii profitului indicativ. |
|
(550) |
CCCME a transmis că profitul indicativ de 15 % identificat în plângere era majorat considerabil. Reclamantul a afirmat în replică faptul că acest profit indicativ abia dacă este suficient să acopere costurile dezvoltării și implementării agendei de digitalizare a Uniunii și ale tranziției la 5G. CCCME a răspuns că oportunitățile viitoare de investiții nu pot justifica recurgerea la o marjă de profit nerealist de ridicată și că, din 2016, industria Uniunii a reușit să dezvolte tehnologia 4G cu marje de profit mai mici. |
|
(551) |
Ancheta arată că prețurile practicate de industria Uniunii au fost diminuate în cursul perioadei examinate, ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, profiturile realizate în această perioadă nu au fost considerate o bază adecvată pentru stabilirea profitului indicativ. Prin urmare, Comisia a examinat profitabilitatea industriei Uniunii pe baza profiturilor realizate înainte de perioada examinată. |
|
(552) |
Între 2015 și 2016, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reușit să mențină profituri consistente de 12,6 % și, respectiv, 12,4 %. Acești ani reprezintă perioada imediat anterioară perioadei care face obiectul anchetei și creșterii puternice a volumelor semnificative de importuri prejudiciabile din China în 2017. Prin urmare, anul 2016 a fost considerat a fi anul cel mai reprezentativ pentru profitabilitatea în condiții normale de concurență în această industrie. Pe această bază, Comisia a considerat că un profit indicativ de 12,4 % ar reflecta nivelul profitabilității înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. |
|
(553) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, GC a afirmat că Comisia a utilizat o rată indicativă de profit excesiv de ridicată. În plus, CCCME a contestat, de asemenea, utilizarea marjei de profit de 12,4 %, susținând că importurile din China erau similare în 2016 și în 2017 și că profiturile declarate în plângere pentru 2016 s-au situat între 5 și 10 %. Prin urmare, CCCME a considerat că ar fi mai adecvată utilizarea anului 2017 ca an de referință pentru profitul indicativ. |
|
(554) |
Cifrele furnizate de CCCME arată o creștere de peste 40 % în perioada 2016-2017, indicând faptul că, în mod clar, nivelurile importurilor din acești doi ani nu sunt similare. Având în vedere această creștere semnificativă a exporturilor din China și volumul lor la fel de semnificativ în 2017, condițiile de concurență au fost afectate de importurile care fac obiectul unui dumping (fără ca anul respectiv să fie utilizat ca perioadă de referință pentru profitabilitate). Ancheta a confirmat pentru 2016 o marjă de profit de 12,4 % a industriei Uniunii incluse în eșantion, pe baza răspunsurilor la chestionar ale respectivelor părți, verificate de Comisie. Prin urmare, afirmațiile CCCME și GC în această privință au fost respinse. |
|
(555) |
GC a susținut, de asemenea, că nivelul de eliminare a prejudiciului nu era în concordanță cu situația industriei. |
|
(556) |
Această afirmație nu a fost fundamentată și, prin urmare, nu poate fi acceptată din motive formale. În orice caz, în esență, nivelul respectiv rezultă direct din analiza informațiilor furnizate de părți, astfel cum s-a explicat mai sus, și, prin urmare, este în deplină concordanță. |
|
(557) |
Acest nivel al profitului indicativ pare, de asemenea, adecvat atunci când este comparat cu profitul necesar industriei pentru a menține nivelul investițiilor necesare pentru a asigura viabilitatea pe termen lung, astfel cum se menționează în considerentul 489. |
|
(558) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2d) din regulamentul de bază, Comisia a evaluat viitoarele costuri care decurg din acordurile multilaterale de mediu și din protocoalele la acestea la care Uniunea este parte, precum și din convențiile OIM enumerate în anexa Ia, pe care industria Uniunii le va suporta pe parcursul perioadei de aplicare a măsurii în temeiul articolului 11 alineatul (2). Industria Uniunii nu a raportat astfel de costuri viitoare. |
|
(559) |
Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii. |
|
(560) |
În continuare, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată. |
|
(561) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul FTT a susținut că, pentru stabilirea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, costurile VAG și profitul importatorilor săi afiliați din Uniune nu ar trebui deduse. În acest sens, grupul a făcut trimitere la Hotărârile Curții în cauzele Jindal și Hansol (cauza T-301/16, Jindal Saw Ltd și Jindal Saw Italia SpA/Comisia Europeană și cauza T-383/17, Hansol Paper Co. Ltd/Comisia Europeană). Acest lucru ar trebui să fie valabil în special în cazul în care prețurile de vânzare practicate de industria Uniunii nu includ numai vânzările directe efectuate de entitățile de producție, ci și vânzările efectuate prin intermediul entităților de vânzare afiliate. În plus, făcând trimitere la cauza Jindal, grupul ZTT a susținut că, pentru stabilirea subcotării, Comisia trebuie să se asigure că comparația dintre prețurile de export și prețurile de vânzare ale industriei Uniunii se efectuează la același nivel comercial. În plus, grupul a afirmat că, chiar dacă prețul indicativ pentru calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului a fost calculat pe baza însumării costului de producție și a profitului indicativ, nu este clar dacă respectivul cost a inclus, de asemenea, costurile VAG sau profitul entităților comerciale afiliate industriei Uniunii. Grupul ZTT a susținut că, din moment ce costurile VAG și profitul au fost deduse din prețul său de export, în mod similar, acestea ar trebui deduse și în cazul entităților comerciale ale producătorilor de CFO din Uniune. |
|
(562) |
În ceea ce privește elementele luate în considerare pentru calcularea subcotării (în special prețul de export), Comisia trebuie să identifice primul punct în care are loc (sau poate avea loc) concurența cu producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Acest punct reprezintă, de fapt, prețul de cumpărare al primului importator neafiliat, deoarece societatea în cauză are, în principiu, opțiunea de a se aproviziona fie de la industria Uniunii, fie de la furnizori din străinătate. În acest caz, prețul de import pentru unele dintre vânzările la export nu poate fi avut în vedere la valoarea nominală, deoarece producătorul-exportator și importatorul sunt afiliați. Prin urmare, pentru a stabili un preț de import fiabil în condiții de concurență deplină, acest preț trebuie să fie construit prin utilizarea ca punct de plecare a prețului de revânzare practicat de importatorul afiliat către primul client independent. Pentru a realiza această reconstrucție, regulile privind construirea prețului de export, prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, sunt pertinente și se aplică prin analogie, la fel cum sunt pertinente și pentru determinarea prețului de export în scopul stabilirii dumpingului. Aplicarea prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază permite stabilirea unui preț care este pe deplin comparabil cu prețul utilizat la examinarea vânzărilor efectuate către clienți independenți și, de asemenea, comparabil cu prețul de vânzare al industriei Uniunii. Prin urmare, pentru a permite o comparație echitabilă, se justifică o deducere a costurilor VAG și a profitului din prețul de revânzare către clienți neafiliați, efectuată de importatorul afiliat, pentru a se ajunge la un preț fiabil. |
|
(563) |
O astfel de deducere trebuie aplicată, de asemenea, pentru calcularea subcotării (149). Prețul indicativ al industriei Uniunii se bazează pe costul său de producție plus profitul indicativ, fără a se lua în considerare dacă produsul este ulterior vândut în Uniune unor clienți afiliați sau neafiliați, ceea ce nu include, prin definiție, costurile VAG și profitul importatorilor afiliați din Uniune și, prin urmare, trebuie comparat cu prețul CIF (franco vămuit) al exporturilor. |
|
(564) |
Deprecierea prețurilor pe piața Uniunii a fost stabilită în mod clar, astfel cum se menționează în considerentul 508. În plus, doar aproximativ 30 % din totalul vânzărilor la export ale exportatorilor chinezi incluși în eșantion au fost realizate prin intermediul importatorilor afiliați din Uniune, fiind astfel adecvată o comparație pe baza prețului franco vămuit la frontiera UE pentru toate importurile. În final, ar trebui remarcat faptul că, chiar și în cazul ajustării calculelor pentru costurile VAG și profitul comercianților din Uniune, constatarea privind subcotarea nu ar fi subminată. |
|
(565) |
Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți. Au fost constatate următoarele marje de prejudiciu, care arată că acestea au fost mai mari decât marjele de dumping și, prin urmare, nivelul măsurilor ar trebui să corespundă marjelor de dumping:
|
7. INTERESUL UNIUNII
|
(566) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării unui dumping prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale altor operatori economici relevanți. |
|
(567) |
Au fost transmise mai multe observații privind interesul Uniunii. În special, GC a afirmat că importurile din China promovează în mod eficace dezvoltarea tehnologiei în industrie și încurajează concurența pe piața Uniunii. Potrivit GC, dacă este supraprotejată, industria de cabluri din fibre optice din Uniune nu va face decât să piardă teren în fața țărilor terțe, astfel că nu este în interesul Uniunii să se continue ancheta antidumping în acest sector deoarece ar putea afecta cooperarea bilaterală dintre China și Uniune în domeniul digital. |
|
(568) |
De asemenea, Connect Com a afirmat că măsurile antidumping ar fi în defavoarea industriei deoarece importatorii din China nu ar mai putea depune oferte atractive în cadrul licitațiilor. În consecință, nivelul prețurilor în cadrul licitațiilor ar crește, având un impact negativ asupra bugetelor publice. |
|
(569) |
CCCME a observat că agenda de digitalizare a UE și tranziția la 5G ar avea cel mai mult de câștigat dacă aprovizionarea cu cabluri din fibre optice de înaltă calitate din China nu ar fi restricționată în continuare. |
|
(570) |
În schimb, Cable 77 a subliniat că instituirea unor taxe antidumping pentru cablurile din fibre optice ar influența și alte industrii și că, dacă taxele ar fi instituite pentru cabluri, atunci acestea ar trebui instituite și pentru fibre, deoarece producătorii din Uniune utilizează și fibre produse în afara Uniunii. |
|
(571) |
Cu toate acestea, astfel cum se detaliază în considerentele următoare, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase în baza cărora instituirea măsurilor asupra importurilor de cabluri din fibre optice originare din China să nu fie în interesul Uniunii. |
7.1. Interesul industriei Uniunii
|
(572) |
Există 29 de societăți care produc CFO în Uniune, având aproximativ 4700 de angajați. Producătorii sunt răspândiți pe scară largă în întreaga Uniune. |
|
(573) |
Instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să mențină o poziție competitivă pe piață și să recupereze cota de piață pierdută, îmbunătățind, în același timp, profitabilitatea acesteia către niveluri considerate sustenabile. |
|
(574) |
Absența măsurilor ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii în ceea ce privește scăderea în continuare a prețurilor și scăderea vânzărilor și a producției, determinând o deteriorare financiară suplimentară în ceea ce privește profitabilitatea și investițiile, punând astfel în pericol viitorul acesteia. |
7.2. Interesul importatorilor neafiliați
|
(575) |
Sectorul importator a cooperat într-un mod relativ limitat. Cinci importatori neafiliați au prezentat un formular de eșantionare în termenul-limită. Din acești cinci importatori, patru au transmis un răspuns la chestionar. Un nou importator s-a manifestat după deschiderea anchetei antisubvenție având ca obiect cablurile din fibre optice din China și a solicitat să coopereze și în cadrul prezentei anchete. Comisia a acordat statutul de parte interesată acestui importator pentru prezenta anchetă din ziua în care s-a manifestat și au fost luate în considerare informațiile transmise pentru prezenta anchetă fără a aduce atingere etapelor procedurale deja încheiate. |
|
(576) |
Cei cinci importatori cooperanți reprezintă aproximativ 12 % din importurile din China. Doi importatori au furnizat informații complete în cadrul răspunsurilor la chestionar, în timp ce ceilalți trei nu au fost în măsură să furnizeze date exacte privind profiturile pentru produsul care face obiectul anchetei pentru PA. Toți importatorii cooperanți s-au opus măsurilor. |
|
(577) |
Importatorii cooperanți se află în patru state membre diferite și activitatea acestora este concentrată în principal în statele respective. Aceștia importă aproximativ 70-90 % din achizițiile lor de CFO din China și se aprovizionează pentru restul cantității de la producătorii din Uniune și de la producătorii din alte țări terțe. Aceștia au subliniat importanța unor surse diferite de aprovizionare. Importurile de CFO din țări terțe nu sunt supuse taxelor vamale în Uniune. |
|
(578) |
O parte importantă a activității importatorilor cooperanți este aceea de a depune oferte pentru proiecte mai mici. Pe lângă aceste oferte, ei oferă, de asemenea, produse suplimentare (de exemplu, conducte, conectori și cabinete) și servicii complexe pentru clienți (de exemplu, conceperea și instalarea de rețele). În medie, produsul în cauză reprezintă o treime din cifra lor de afaceri totală. |
|
(579) |
Niciunul dintre importatori nu a afirmat că pandemia de COVID-19 ar fi avut un impact major asupra activității lor comerciale. Un importator a declarat că a existat o anumită încetinire în martie 2020 din cauza restricțiilor de deplasare a persoanelor, însă a subliniat că importanța proiectelor „fibră până acasă” (FTTH) a fost amplificată de această criză. |
|
(580) |
Importatorii consideră că avantajul lor competitiv în fața producătorilor din Uniune constă în structura și logistica lor eficace destinate vânzărilor. Aceștia își reduc termenele de livrare prin păstrarea unei cantități importante de stocuri în antrepozite și își propun să răspundă într-un mod rapid și flexibil nevoilor clienților lor. |
|
(581) |
Importatorii au afirmat că nu își pot procura toate CFO de la industria Uniunii, deoarece industria nu poate furniza cantitățile necesare în termenele-limită solicitate. Aceștia au afirmat că, în perioada 2017-2018, a existat pe piață un deficit de CFO și de materie primă aferentă (fibra optică). La momentul respectiv, industria Uniunii nu a putut să acopere cererea lor și, prin urmare, au fost nevoiți să găsească alți furnizori. Unii importatori au subliniat că, odată cu implementarea rețelelor de fibre optice și a celor 5G, cererea de CFO a crescut și se preconizează că va crește în continuare. Ei au afirmat că această creștere a cererii, în combinație cu măsurile potențiale de apărare comercială, ar putea duce la un nou deficit pe piață și la întârzieri în extinderea rețelelor de fibră optică și a celor 5G. |
|
(582) |
Industria Uniunii a respins această afirmație privind problemele de aprovizionare, susținând că industria dispune de o capacitate neutilizată importantă. Într-adevăr, potrivit anchetei, gradul de utilizare a capacității de producție al industriei Uniunii a fost de 59 % în PA, iar capacitatea de producție de cabluri din fibre optice este de peste 2 milioane de km de cabluri, cu mult peste consumul la nivelul Uniunii estimat pentru CFO pentru anii următori. Industria Uniunii a furnizat dovezi că producătorii din Uniune au capacitatea de a produce mai multe CFO, dacă este necesar. În plus, există surse alternative de aprovizionare în țări terțe. |
|
(583) |
De asemenea, importatorii au afirmat că au contracte de aprovizionare pe termen lung cu clienții lor, în care prețurile fixe sunt convenite pentru o perioadă totală de 2-4 ani și nu există nicio clauză de modificare a prețului ca urmare a creșterilor neprevăzute ale prețurilor de cumpărare. Prin urmare, ar fi imposibil un transfer al costurilor majorate asupra clienților lor. Mai mult, importatorii au afirmat că nu pot depune oferte în cadrul licitațiilor care sunt inițiate în cursul prezentei anchete deoarece nu știu ce preț vor plăti pentru CFO în cazul în care se instituie măsuri. |
|
(584) |
De asemenea, importatorii au afirmat că, în cazul contractelor actuale, nu ar fi posibilă o schimbare a sursei de aprovizionare cu alte țări terțe deoarece cablurile au fost supuse unor procese de aprobare complexe și, prin urmare, ar exista riscul unor întârzieri importante și al unor dificultăți considerabile în procesul de suflare a aerului, care trebuie adaptat la rigiditatea cablului, care variază de la furnizor la furnizor, chiar pentru produse cu aceleași specificații tehnice. |
|
(585) |
În plus, unii importatori au afirmat și faptul că, în comparație cu cablurile produse de industria Uniunii, cablurile din China sunt de o calitate superioară. Deși specificațiile tehnice sunt identice, aceștia afirmă că CFO din China sunt produse în linii de fabricație mai noi, iar finisajele, rularea și caracteristicile tehnice sunt la standarde mai înalte. În plus, acești importatori afirmă că diferența de calitate nu se reflectă doar în produs, ci și în disponibilitatea producătorilor chinezi de a servi nevoile individuale ale clienților lor într-un mod mai flexibil și rapid, precum și în asigurarea unor servicii postvânzare mai bune. De asemenea, un importator afirmă că diferența de preț la cablurile din fibre optice produse în Uniune și cele produse în China este mai mică decât cea menționată în plângere. Mai mult, importatorul afirmă și faptul că producătorii din Uniune furnizează alte produse (conducte, cămine de inspecție, cabluri de închidere) și consideră că măsurile ar permite producătorilor din Uniune să coreleze aceste produse suplimentare cu CFO și să le vândă ca parte a unui proiect. De asemenea, acesta consideră că măsurile ar reprezenta un factor de descurajare pentru producătorii din Uniune în ceea ce privește inovarea deoarece acestea i-ar proteja de concurență. În opinia sa, acest lucru ar duce la o încetinire a implementării de rețele. |
|
(586) |
În observațiile lor privind comunicarea constatărilor finale, importatorii cooperanți au susținut că nivelul propus al taxelor a depășit în mod semnificativ marjele calculate, cauzându-le pierderi substanțiale, deoarece nu sunt în măsură să transfere taxele clienților cu care au încheiat contracte pe termen lung cu prețuri fixe. Prin urmare, taxele ar putea duce, în cele din urmă, la falimentul importatorilor și al distribuitorilor. De asemenea, aceștia au susținut că producătorii din Uniune nu sunt în măsură sau nu sunt dispuși să furnizeze la timp CFO în conformitate cu cerințele lor și că, în cazul în care s-ar introduce măsuri, ar exista un deficit de CFO și o întârziere considerabilă în ceea ce privește termenele de execuție și instalarea rețelelor. Un importator a afirmat, de asemenea, că producătorii din Uniune nu și-au putut mări capacitatea de producție pentru a compensa pierderea produselor de calitate provenite din RPC. Importatorul cooperant și-a exprimat, de asemenea, dezacordul față de constatarea potrivit căreia o marjă de 10 % ar fi suficientă pentru un distribuitor și a afirmat că, în ceea ce privește costurile de depozitare și prefinanțare, este necesară o marjă mult mai mare, cuprinsă între 20 și 25 %. Unii dintre importatorii cooperanți au afirmat, de asemenea, că, în cazul instituirii taxelor, vor fi obligați să importe din alte țări terțe, deși acest lucru ar implica dificultăți serioase, întârzieri și costuri suplimentare, iar calitatea produsului ar fi mai scăzută. Mai mulți importatori cooperanți au considerat că nivelurile diferite ale taxei propuse pentru producătorii chinezi cooperanți sunt de neînțeles pentru ei și le consideră drept o inegalitate de tratament. S-a afirmat, de asemenea, că măsurile vor conduce la un monopol sau oligopol pe piață. |
|
(587) |
Comisia a constatat că, deși importatorii cooperanți au legături economice stabile cu furnizorii lor de CFO din China, aceștia nu au contracte pe termen lung cu furnizorii respectivi care să stabilească volume sau prețuri de cumpărare. În fapt, importatorii plasează comenzi periodice pentru volume mai mari de CFO și primesc o ofertă de preț pentru fiecare comandă din partea producătorilor chinezi. Deși importatorii afirmă că schimbarea furnizorilor ar fi costisitoare și ar necesita mult timp, aceștia cumpără și din alte surse (de exemplu, din Uniune, Statele Unite ale Americii, India, Kazahstan, Belarus, Ucraina) și au reușit să găsească noi furnizori în timpul presupusului deficit din 2017-2018. Acest lucru indică faptul că, deși importatorii ar fi nevoiți într-adevăr să plătească un preț mai mare pentru comenzile deja plasate, dar care nu au fost încă primite înainte de instituirea măsurilor, nu le-ar fi excesiv de dificil să treacă la furnizori noi într-un interval de timp relativ scurt. |
|
(588) |
Deși măsurile antidumping ar putea avea un anumit impact negativ asupra importatorilor și le-ar putea reduce profitabilitatea, importatorii vor fi în măsură să absoarbă și/sau să transfere o parte din costurile majorate ca urmare a instituirii taxei către clienții lor, având în vedere marjele lor de profit semnificative de peste 20 %, lucru confirmat de observațiile menționate în considerentul 586. Aceștia au, de asemenea, posibilitatea de a găsi surse alternative de aprovizionare, inclusiv din alte țări terțe și din industria Uniunii. Prin urmare, combinația dintre alte surse de aprovizionare pentru produsul care face obiectul anchetei și capacitatea de a absorbi și/sau de a transfera parțial efectul taxelor asupra clienților lor ar însemna că importatorii neafiliați nu sunt afectați într-un mod disproporționat de instituirea măsurilor. Nivelurile diferite ale taxelor reflectă diferențele în ceea ce privește comportamentul exportatorilor și impactul exporturilor chineze asupra industriei Uniunii și nu discriminarea. |
|
(589) |
Se observă în continuare că afirmațiile privind diferențele de calitate, deficitul de aprovizionare, incapacitatea sau lipsa de voință a industriei Uniunii de a aproviziona piața, diferențele de preț, profitabilitatea importatorilor, riscurile de monopol sau oligopol, stimulentele pentru inovare și termenele de implementare a rețelelor de telecomunicații au fost nefondate și, prin urmare, nu pot fi acceptate. |
|
(590) |
Se observă, de asemenea, că ancheta a arătat că unul dintre aspectele importante ale prejudiciului în acest caz este tocmai faptul că industria Uniunii nu poate atinge nivelul de profit care i-ar permite să continue să investească, printre altele, în capacități suplimentare pentru a satisface cererea tot mai mare de pe piața în expansiune a Uniunii. Impactul preconizat al măsurilor este tocmai acela de a restabili condițiile de concurență echitabile și de a permite realizarea unor astfel de profituri, investiții și extinderea capacității. |
|
(591) |
Cable 77 consideră, de asemenea, că, în cazul în care va exista o taxă pentru cabluri, va exista o taxă și pentru fibre, la un nivel mult mai mare decât pentru cabluri. În acest sens, Comisia reamintește că prezenta anchetă vizează CFO și, prin urmare, pot fi instituite măsuri numai pentru produsul în cauză. De fapt, fibrele reprezintă un factor de producție pentru CFO, dar nu constituie produsul în cauză. |
|
(592) |
În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Connect Com a susținut că costurile materiilor prime au crescut semnificativ în toate sectoarele și că producția de cabluri în bandă largă a fost, de asemenea, afectată. În acest sens, Connect Com a oferit exemple de creșteri ale prețurilor unui furnizor chinez a cărui denumire nu a fost divulgată din al doilea trimestru al anului 2020 până în al doilea trimestru al anului 2021. În acest sens, Connect Com a susținut că există o nevoie urgentă de extindere a rețelelor de cablu în bandă largă în Europa, însă cererea nu ar putea fi satisfăcută de producătorii din Uniune pe termen scurt la prețuri competitive și acceptabile și, prin urmare, nu ar trebui instituite taxe sau acestea ar trebui cel puțin suspendate. |
|
(593) |
Nici reprezentativitatea, nici efectul acestei creșteri a prețurilor asupra utilizatorilor și importatorilor nu au fost fundamentate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
7.3. Interesul utilizatorilor și al distribuitorilor
|
(594) |
Produsul care face obiectul anchetei este procurat de mai multe industrii, în special de operatorii de telecomunicații de mari dimensiuni, de organismele publice (precum municipalitățile) responsabile cu extinderea rețelei în bandă largă, de instalatori și operatori și de distribuitori. |
|
(595) |
Un număr mic de utilizatori a cooperat în cadrul anchetei: doi operatori de telecomunicații de mari dimensiuni (Deutsche Telekom din Germania și Proximus din Belgia), cinci instalatori și operatori de rețele și un distribuitor și un utilizator de mici dimensiuni. Împreună, utilizatorii cooperanți reprezintă sub 12 % din volumul total de importuri de CFO din China și sub 9 % din volumul total de consum de CFO din UE în PA. |
|
(596) |
Multe dintre răspunsurile utilizatorilor la chestionar au fost foarte deficitare și nu au conținut niciun argument sau nicio informație în interesul Uniunii. Niciunul dintre organismele publice care achiziționează CFO nu a cooperat la anchetă. |
|
(597) |
BYCN Axione și un alt utilizator care cumpără CFO în special de la producătorii din Uniune nu și-au exprimat opoziția față de măsuri. Deutsche Telekom și distribuitorul spaniol Comercial Electro Industrial S.A. (denumit în continuare „Comel”) s-ar opune instituirii de măsuri. |
|
(598) |
Deutsche Telekom preconizează o creștere a cererii de CFO ca urmare a implementării masive a rețelei 5G și susține că CFO este o piață globală cu o tehnologie standardizată, cu implementare și furnizori la nivel mondial. Deutsche Telekom afirmă că taxele antidumping pentru CFO importate din China pot duce la o serie de probleme semnificative de a securiza cererile de cabluri din Uniune și riscă să împiedice sau să întârzie implementarea de rețele, putând genera o creștere semnificativă a costurilor pentru clienții din UE. De asemenea, aceasta afirmă că prețurile au scăzut datorită supracapacităților existente și că toți actorii au investit în creșterea capacităților ca urmare a presupusului deficit de aprovizionare de acum câțiva ani. |
|
(599) |
Comisia a concluzionat că este inevitabil ca taxele antidumping să aibă implicații în materie de costuri pentru utilizatorii care cumpără CFO din China, dar că acest lucru s-ar datora comportamentului neloial la export din partea exportatorilor chinezi. Mai mult, ancheta a stabilit că CFO reprezintă doar o pondere minoră din costul total de implementare a proiectelor de rețele digitale, în cazul rețelelor 5G fiind mai puțin de 5 %. Achiziționările produsului care face obiectul anchetei de către operatorii de telecomunicații cooperanți reprezintă un procent marginal din cifra de afaceri a societății, iar aceasta cumpără o parte semnificativă din necesarul său de CFO din alte surse. În ceea ce privește afirmația celuilalt utilizator potrivit căreia este dificilă schimbarea de furnizori, astfel cum se explică în considerentul 587, alți importatori au găsit alte surse de aprovizionare situate în țări terțe. În mod similar, utilizatorii au, de asemenea, posibilitatea de a găsi surse alternative de aprovizionare, inclusiv furnizori din alte țări terțe. Întrucât se preconizează că cererea de CFO va crește în următorii ani, utilizatorii și distribuitorii vor concura pe o piață mai mare decât cea de până acum. Aceștia vor avea, astfel, șansa de a-și păstra și de a-și dezvolta afacerea, chiar dacă prețurile lor cresc ca urmare a instituirii taxelor antidumping. |
|
(600) |
Se subliniază în continuare că existența supracapacității generate de China nu justifică practicile comerciale neloiale al căror prejudiciu pentru industria Uniunii pune în pericol viitorul acesteia, precum și diversitatea aprovizionării și, în consecință, concurența de pe piața Uniunii. |
|
(601) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că utilizatorii și distribuitorii nu sunt afectați în mod disproporționat de instituirea măsurilor. |
7.4. Alți factori
|
(602) |
Cablurile din fibre optice sunt necesare pentru a construi rețele în bandă largă rapide și sunt, prin urmare, de o importanță deosebită pentru cetățenii, întreprinderile și entitățile publice din întreaga UE care depind de aceste rețele pentru a lucra și a învăța de acasă, pentru a gestiona o afacere sau pentru a furniza servicii. Investiția realizată prin intermediul programului NextGenerationEU (150) este una dintre principalele priorități ale Uniunii Europene, care urmărește, de asemenea, să implementeze infrastructura de bandă largă de înaltă tehnologie care să ajungă în fiecare colț al UE. Prin urmare, cablurile din fibre optice sunt esențiale pentru deceniul digital al UE (151) și, de asemenea, pentru suveranitatea sa digitală. |
|
(603) |
Având în vedere importanța produsului care face obiectul anchetei din perspectiva obiectivelor publice menționate mai sus, Comisia a analizat cu atenție impactul măsurilor potențiale asupra implementării proiectelor de rețele în bandă largă. |
|
(604) |
Mai multe părți au afirmat că consumatorii și bugetele publice din Uniune ar fi prejudiciate în cazul instituirii măsurilor antidumping deoarece prețul CFO, și prin urmare, prețul total al proiectelor de rețele, ar crește. |
|
(605) |
Prin urmare, Comisia a analizat ponderea costului CFO în costul total al proiectelor de rețele. Ancheta a stabilit că CFO reprezintă doar o pondere minoră din costul total de implementare a rețelelor digitale. În fapt, lucrările de construcție (și anume excavările pentru a introduce cablurile) reprezintă elementul de cost cel mai important în aceste proiecte, reprezentând aproximativ 80 % din costuri. Restul de 20 % este constituit din costurile materialelor incluzând, de asemenea, și alte produse precum conducte, cabinete și conectori. Comisia a constatat că CFO reprezintă o proporție minoră din costurile totale aferente proiectelor de rețele, în cazul rețelei 5G fiind mai puțin de 5 %, conform unuia dintre utilizatorii de mari dimensiuni. Producătorii și importatorii cooperanți din UE au afirmat, de asemenea, că CFO reprezintă aproximativ 5-10 % din costurile totale ale proiectelor de rețele. |
|
(606) |
Nivelul modest de cooperare al operatorilor de rețele de mari dimensiuni din UE și al organismelor publice responsabile cu implementarea proiectelor de rețele de amploare sugerează, de asemenea, că măsurile posibile privind CFO nu ar avea un impact substanțial asupra costurilor și a calendarelor acestor proiecte. |
7.5. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(607) |
Potrivit anchetei, există suficientă capacitate în Uniune și în alte țări terțe pentru a înlocui importurile originare din China. Mai mult, instituirea de măsuri antidumping ar permite industriei Uniunii să investească în locurile de producție din Uniune și în tehnologii noi în beneficiul industriei utilizatorilor. În același timp, măsurile nu ar împiedica importurile din țări terțe (inclusiv China) să concureze în mod echitabil pe piața din Uniune. Chiar dacă cererea de CFO crește în anii următori, astfel cum preconizează actorii de pe piață, importatorii și utilizatorii produsului în cauză nu ar fi expuși la riscuri notabile de deficit de aprovizionare, iar implementarea rețelei în bandă largă din fibre optice în case și în întreprinderi nu ar fi, prin urmare, întârziată. |
|
(608) |
În ansamblu, deși, în lipsa măsurilor, utilizatorii, importatorii, clienții finali și bugetele publice ar putea beneficia de produse mai ieftine pe termen scurt, importurile din China care fac obiectul unui dumping ar scoate în mod inevitabil producătorii din Uniune de pe piața Uniunii, având ca rezultat pierderea de către industria utilizatorilor a unor surse valoroase de aprovizionare și, posibil, creșterea prețurilor de import în lipsa concurenței din partea producătorilor din Uniune. În final, supraviețuirea producătorilor din Uniune este esențială pentru suveranitatea digitală a UE. |
|
(609) |
Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al anchetei, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de CFO originare din Republica Populară Chineză. |
8. MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE
|
(610) |
Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri definitive pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping. |
|
(611) |
Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, trebuie stabilite după cum urmează:
|
|
(612) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectau situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(613) |
O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (152). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabil acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii. |
|
(614) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping. |
|
(615) |
Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă. |
|
(616) |
În documentul său prezentat după neinstituirea măsurilor, CCCME a susținut că, în acest caz, există o corelație clară între scăderea vânzărilor pentru industria CFO din UE (și de la nivel mondial) și începutul pandemiei și că această situație ar trebui să fie abordată fie prin suspendarea aplicării măsurilor antidumping pentru o perioadă de nouă luni, fie prin limitarea duratei măsurilor la doi ani. În plus, în observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor definitive, CCCME a susținut că Comisia nu a luat în considerare efectele pandemiei de COVID-19 și că efectele încetinirii creșterii economice generate de pandemie au fost atribuite în mod fals importurilor din China. Mai mult, doi importatori au susținut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare în mod corespunzător efectele pandemiei. În plus, CCCME a susținut, de asemenea, că, în faza de redresare în urma pandemiei de COVID-19, produse precum CFO ar fi esențiale pentru industriile din Uniune, în special pentru punerea în aplicare a programului privind rețele 5G. În acest sens, CCCME a susținut că instituirea de măsuri antidumping ar conduce la deficite grave ale produsului în cauză în Uniune și că prețul acestuia ar crește în mod semnificativ. Potrivit CCCME, aceste ultime circumstanțe justifică, de asemenea, suspendarea aplicării taxelor pentru o perioadă de nouă luni sau, alternativ, limitarea duratei măsurilor la doi ani. Connect Com a susținut, de asemenea, că creșterea costurilor materiilor prime și efectele pandemiei de COVID-19 nu au fost luate în considerare în mod corespunzător și a solicitat suspendarea măsurilor. |
|
(617) |
În ceea ce privește aceste afirmații, potrivit anchetei, pandemia de COVID-19 a avut doar un impact foarte limitat și temporar asupra industriei (astfel cum se menționează în considerentele 426 și 579) și nu a împiedicat creșterea semnificativă a consumului în Uniune pe parcursul perioadei examinate. În orice caz, în ceea ce privește suspendarea în temeiul articolului 14 alineatul (4), solicitarea părților a fost generică și nefondată. Dacă se dovedește că condițiile de piață s-au schimbat temporar într-un mod în care ar fi improbabil să se reia prejudiciul - și numai dacă suspendarea ar fi în interesul Uniunii -, Comisia poate examina în timp util dacă s-ar justifica suspendarea. În ceea ce privește durata mai scurtă a măsurilor, constatările privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii au confirmat faptul că industria Uniunii a fost prejudiciată de importurile care fac obiectul unui dumping efectuate de producătorii-exportatori chinezi și, de asemenea, că nu există considerente imperioase privind interesul Uniunii de a lua în considerare o durată mai scurtă a măsurilor. Din aceste motive, cererile respective au fost respinse. |
9. INSTITUIREA RETROACTIVĂ A TAXELOR ANTIDUMPING
|
(618) |
Astfel cum s-a menționat în considerentul 4, Comisia a impus obligativitatea înregistrării importurilor de produs în cauză originar din China prin regulamentul de înregistrare, având în vedere eventuala aplicare retroactivă a oricăror măsuri antidumping în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
|
(619) |
În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază, taxele pot fi percepute retroactiv „pentru produsele care au fost introduse pentru consum cu cel mult 90 de zile înainte de data aplicării măsurilor provizorii”. |
|
(620) |
Întrucât nu au fost percepute taxe provizorii, nu ar putea fi efectuată nicio aplicare retroactivă. Prin urmare, înregistrarea importurilor ar trebui să înceteze. |
10. DISPOZIȚII FINALE
|
(621) |
Având în vedere articolul 109 din Regulamentul 2018/1046 (153), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. |
|
(622) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de cabluri din fibre optice monomod, alcătuite din una sau mai multe fibre izolate individual, cu înveliș de protecție, chiar echipate cu conductoare electrice, încadrate în prezent la codul NC ex 8544 70 00 (codul TARIC 8544700010) originare din Republica Populară Chineză.
Sunt excluse următoarele produse:
|
(i) |
cablurile în care toate fibrele optice sunt prevăzute individual cu conectori operaționali la una sau la ambele extremități și |
|
(ii) |
cablurile destinate utilizării submarine. Cablurile destinate utilizării submarine sunt cabluri din fibre optice izolate cu plastic, care conțin un conductor din cupru sau din aluminiu, în care fibrele sunt incluse în unul sau mai multe module din metal. |
(2) Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate mai jos, se stabilesc după cum urmează:
|
Societate |
Taxă antidumping definitivă |
Cod adițional TARIC |
||||||
|
Grupul FTT:
|
44,0 % |
C696 |
||||||
|
Grupul ZTT:
|
19,7 % |
C697 |
||||||
|
Alte societăți cooperante enumerate în anexa I |
31,2 % |
|
||||||
|
Toate celelalte societăți |
44,0 % |
C999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata), certific faptul că (volumul) de (produs în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, care face obiectul prezentei facturi, a fost fabricat de (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa aplicabilă tuturor celorlalte societăți.
(4) În cazul în care nu se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.
(5) Declarația vamală indică lungimea în kilometri a produsului descris la articolul 1 alineatul (1), cu condiția ca această mențiune să fie compatibilă cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (154).
Articolul 2
În cazul în care un producător-exportator nou din Republica Populară Chineză furnizează Comisiei dovezi suficiente, anexa poate fi modificată prin adăugarea producătorului-exportator respectiv pe lista societăților cooperante care nu sunt incluse în eșantion și, prin urmare, fac obiectul aplicării nivelului mediu ponderat adecvat de 31,2 % al taxei antidumping. Un producător-exportator nou furnizează dovezi că:
|
(a) |
nu a exportat mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1), originare din Republica Populară Chineză, în cursul perioadei de anchetă (1 iulie 2019-30 iunie 2020); |
|
(b) |
nu este afiliat unui exportator sau producător care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament și |
|
(c) |
fie a exportat efectiv mărfurile descrise la articolul 1 alineatul (1) originare din Republica Populară Chineză, fie și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate semnificativă în Uniune după încheierea perioadei de anchetă. |
Articolul 3
Autoritățile vamale sunt invitate să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/548 al Comisiei din 29 martie 2021, care prevede obligativitatea înregistrării importurilor de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 noiembrie 2021.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză (JO C 316, 24.9.2020, p. 10).
(3) Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de cabluri de fibră optică originare din Republica Populară Chineză (JO C 442, 21.12.2020, p. 18).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/548 al Comisiei din 29 martie 2021 de supunere la înregistrare a importurilor de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză (JO L 109, 30.3.2021, p. 71).
(5) A se vedea în acest sens Raportul grupului special al OMC, Mexico – Anti-Dumping Investigation of High Fructose Corn Syrup (HFCS) from the United States [„Mexic – anchetă antidumping privind siropul de porumb cu concentrație ridicată de fructoză (HFCS) provenit din Statele Unite”] (WT/DS132/R), 28 ianuarie 2000, punctul 7.73.
(6) Hotărârea din 15 decembrie 2016, Gul Ahmed Textile Mills/Consiliul, T-199/04 RENV, EU:T:2016:740, punctele 92 și 93.
(7) Hotărârea din 11 iulie 2017, Viraj Profiles/Consiliul, T-67/14, EU:T:2017:481, punctul 98.
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1693 al Comisiei din 9 octombrie 2019 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de roți din oțel originare din Republica Populară Chineză (JO L 259, 10.10.2019, p. 15).
(9) https://trade.ec.europa.eu/tdi/case_details.cfm?id=2479
(10) Aviz privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (2020/C 86/06) (JO C 86, 16.3.2020, p. 6).
(11) Document de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială, 20 decembrie 2017, SWD(2017) 483 final/2.
(12) Raportul – capitolul 2, p. 6 și 7.
(13) Raportul – capitolul 2, p. 10.
(14) http://www.gov.cn/guoqing/2018-03/22/content_5276318.htm (link consultat ultima dată la 17 iunie 2021).
(15) Raportul – capitolul 2, p. 20 și 21.
(16) Raportul – capitolul 3, p. 41, 73 și 74.
(17) Raportul – capitolul 6, p. 120 și 121.
(18) Raportul – capitolul 6. p. 122-135.
(19) Raportul – capitolul 7, p. 167 și 168.
(20) Raportul – capitolul 8, p. 169-170, 200-201.
(21) Raportul – capitolul 2, p. 15-16, Raportul – capitolul 4, p. 50, p. 84, Raportul – capitolul 5, p. 108 și 109.
(22) Raportul – capitolul 3, p. 22-24 și capitolul 5, p. 97-108.
(23) Raportul – capitolul 5, p. 104-109.
(24) În cele ce urmează, „FTT” se referă la FiberHome Telecommunication Technologies Co.. „Grupul FTT” este definit în considerentul 42.
(25) A se vedea Raportul anual al societății pentru anul 2019, p. 42. https://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN202004291379049397_1.pdf (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(26) O pondere de 23,73 % este deținută de China Huaxin Post and Telecommunications, iar 15,82 % de Yangtze Communication Industry Group (denumit în continuare „YCIG”) – ambele societăți fiind controlate de SASAC [(a se vedea Raportul anual al YCIG pe anul 2019, p. 64. http://www.sse.com.cn/disclosure/listedinfo/announcement/c/2020-04-30/600345_20200430_2.pdf (ultima consultare la 7 aprilie 2021)].
(27) „ZTT” se referă în cele ce urmează la Jiangsu Zhongtian Technology Co. „Grupul ZTT” este definit în considerentul 42.
(28) A se vedea http://en.tayho.com.cn/about/companyprofile.htm (accesat la 26 martie 2021) și https://www.businesswire.com/news/home/20170925005664/en/Global-and-China-Aramid-Fiber-Industry-Report-2017-2021---Research-and-Markets
(29) A se vedea: https://video.ceultimate.com/100009_2012105017/Wanhua_Annual_Report_of_2018.pdf, pagina 190 și nota 1 de la pagina 191 (ultima consultare la 26 martie 2021).
(30) A se vedea: https://www.fitchratings.com/research/international-public-finance/yantai-guofeng-investment-holdings-group-co-ltd-23-12-2020
(31) A se vedea: https://www.prnewswire.com/news-releases/global-and-china-aramid-fiber-markets-2021-300532604.html
(32) A se vedea: http://www.sinopec.com/listco/en/about_sinopec/our_company/company.shtml (ultima consultare la 26 martie 2021).
(33) A se vedea: http://www.sinochemintl.com/13873.html și http://www.sinochem.com/en/1250.html (ultima consultare la 26 martie 2021).
(34) Date valabile pentru anul 2015, pe baza Anuarului statistic al Chinei din 2016, Biroul Național de Statistică din China.
(35) A se vedea: https://www.radiantinsights.com/research/high-density-polyethylene-hdpe-market-in-china
(36) Raportul – capitolul 14, p. 358: 51 % societăți private și 49 % IDS în ceea ce privește producția și, respectiv, 44 % IDS și 56 % societăți private în ceea ce privește capacitatea.
(37) Sursa: www.gov.cn/zhengce/content/2016-02/04/content_5039353.htm (ultima consultare la 12 aprilie 2021), https://policycn.com/policy_ticker/higher-expectations-for-large-scale-steelenterprise/?iframe=1&secret=c8uthafuthefra4e (ultima consultare la 2 martie 2020) și www.xinhuanet.com/english/2019-04/23/c_138001574.htm (ultima consultare la 12 aprilie 2021).
(38) Disponibil la adresele http://www.xinhuanet.com/english/2019-04/23/c_138001574.htm (ultima consultare la 12 aprilie 2021) și http://www.jjckb.cn/2019-04/23/c_137999653.htm (ultima consultare la 12 aprilie 2021).
(39) Astfel cum s-a întâmplat cu fuziunea dintre societatea privată Rizhao și IDS Shandong Iron and Steel din 2009 (a se vedea: https://www.steelonthenet.com/kb/history-rizhao.html (ultima consultare la 12 aprilie 2021) și cu preluarea pachetului majoritar de acțiuni ale Magang Steel de către China Baowu Steel Group în iunie 2019, a se vedea https://www.ft.com/content/a7c93fae-85bc-11e9-a028-86cea8523dc2 (ultima consultare la 2 martie 2020).
(40) A se vedea China’s Baosteel’s takeover of Wuhan to create world’s No 2 steelmaker (Preluarea Wuhan de către Baosteel China pentru a crea cel de-al doilea producător de oțel la nivel mondial), Reuters. https://www.reuters.com/article/us-chinabaosteel-mergers-idUSKCN11Q0U3 (ultima consultare la 12 aprilie 2021).
(41) Raportul – capitolul 5, p. 100 și 101.
(42) Raportul – capitolul 2, p. 26.
(43) Raportul – capitolul 2, p. 31 și 32.
(44) Disponibil la adresa https://www.reuters.com/article/us-china-congress-companies-idUSKCN1B40JU (ultima consultare la 27 octombrie 2020).
(45) Disponibil la adresa www.gov.cn/zhengce/2020-09/15/content_5543685.htm (ultima consultare la 10 martie 2021).
(46) Financial Times (2020) „Chinese Communist Party asserts greater control over private enterprise” (Partidul Comunist Chinez impune creșterea controlului asupra întreprinderilor private), disponibil la adresa: https://on.ft.com/3mYxP4j
(47) A se vedea site-ul web al societății: https://www.cict.com/portal/list/index/cid/8.html#about_1 (ultima consultare la 31 martie 2021).
(48) A se vedea http://www.wehdz.gov.cn/ggdj/djdt/202001/t20200116_875063.shtml (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(49) https://asiatimes.com/tag/donghu-high-tech-zone/
(50) http://www.fiberhome.com/en/about/61.aspx
(51) A se vedea articolul Revisiting the spirit of General Secretary Xi Jinping’s important speech during his visit to Hubei – Employees of the Optics Valley Construction visited Fiberhome Technology Group (Revizuirea spiritului discursului important al Secretarului General Xi Jinping în cursul vizitei sale în Hubei – Angajații Optics Valley Construction au vizitat Fiberhome Technology Group). Site-ul web al societății Wuhan Optics Valley Construction. 17 mai 2018. http://ggjstz.cn/lzjs/6372.jhtml (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(52) https://www.zttcable.com/leadership.html
(53) A se vedea articolul pe site-ul web al ZTT din 31 octombrie 2018: https://www.chinaztt.cn/news/show-48021.html (ultima consultare la 31 martie 2021).
(54) A se vedea articolul pe site-ul web al ZTT din 2 iulie 2019: https://www.chinaztt.cn/news/show-48431.html
(55) A se vedea articolul Advanced Grassroot Party organization in Jiangsu Province: Party Committee of Hengtong Group Co., Ltd. (Organizația de bază și avansată de partid în Provincia Jiangsu. Comitetul de Partid al Hengtong Group Co., Ltd) site-ul web al PCC din Provincia Jiangsu. 3 iulie 2019. http://www.jszzb.gov.cn/zzjs/info_15.aspx?itemid=27375 (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(56) A se vedea articolul de pe site-ul web al societății, publicat la 28 iunie 2018: https://www.yofc.com/view/580.html (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(57) A se vedea articolul de pe site-ul web al societății, publicat la 29 iunie 2019 https://www.yofc.com/view/2480.html
(58) https://baike.baidu.com/item/%E8%96%9B%E6%B5%8E%E8%90%8D (ultima consultare la 22 ianuarie 2021).
(59) https://stock.qianzhan.com/item/geren-43059620fb44.html (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(60) http://www.fiberhome.com/invest/default.aspx#glc (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(61) http://zmfdz.news.cn/345/index.html (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(62) https://baike.baidu.com/item/%E9%A9%AC%E6%9D%B0/53398702 (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(63) Raportul – Capitolele 14.1-14.3.
(64) Raportul – capitolul 4, p. 41-42 și 83.
(65) A se vedea Catalogul orientativ al produselor și serviciilor cheie din industrii strategice emergente. http://www.gov.cn/xinwen/2018-09/22/5324533/files/dcf470fe4eac413cabb686a51d080eec.pdf și catalogul „Made in China 2025” privind cele „patru elemente esențiale”. http://www.cm2025.org/show-14-126-1.html și http://www.cm2025.org/uploadfile/2016/1122/20161122053929266.pdf
(66) Raportul – capitolul 2, p. 17.
(67) A se vedea, în special, capitolul 25 – secțiunile 1 și 4; capitolul 26; și obiectivele privind pătrunderea internetului din capitolul 3 – caseta 2 din planul cincinal. https://en.ndrc.gov.cn/newsrelease_8232/201612/P020191101481868235378.pdf
(68) În secțiunea 2.1 a acestuia, cel de al 13-lea plan cincinal pentru industriile strategice emergente prevede în special: „1) Construirea infrastructurii unei țări cu o rețea puternică. Promovarea aprofundată a strategiei «Broadband China». […] Promovarea viguroasă a construcției rețelelor de fibră optică de mare viteză. Dezvoltarea de proiecte-pilot pentru aplicarea pe scară largă a noilor tehnologii de rețea inteligentă și promovarea modernizării rețelelor magistrale naționale pentru a realiza o transmisie la viteză înaltă, o ajustare flexibilă și o adaptare inteligentă. Realizarea pe deplin a saltului către rețele în întregime optice, accelerarea promovării acoperirii cu rețele optice în zonele urbane, furnizarea de servicii de acces de peste 1 000 megabiți pe secundă (1 000 Mbps) și realizarea unor opțiuni flexibile de lărgimi de bandă de peste 100 Mbps pentru utilizatorii casnici în orașele mari și mijlocii; colaborarea multipartită va încuraja îmbunătățirea acoperirii cu fibră optică în bandă largă a zonelor rurale. Peste 98 % dintre satele administrative vor avea acces la fibră optică, zonele eligibile vor furniza accesul la servicii de peste 100 Mbps și mai mult de jumătate dintre utilizatorii casnici din zona rurală vor avea o opțiune flexibilă privind lărgimile de bandă de peste 50 Mbps. Promovarea dezvoltării infrastructurii pe trei niveluri.” http://www.gov.cn/zhengce/content/2016-12/19/content_5150090.htm (ultima consultare la 6 aprilie 2021).
(69) A se vedea, în special, secțiunea 3.2: „Consolidarea construcției infrastructurii de internet. Consolidarea planificării și a configurației construcției infrastructurii de internet industrial și construirea unui internet industrial cu latență scăzută, cu înaltă fiabilitate și acoperire largă. Accelerarea implementării și a construcției de rețele de fibră optică, rețele de comunicații mobile și rețele locale cu acces pe suport radio în clusterele de producție, implementarea modernizărilor în bandă largă ale rețelelor informaționale, precum și îmbunătățirea capacităților de acces în bandă largă ale întreprinderilor.” http://www.gov.cn/zhengce/content/2015-05/19/content_9784.htm
(70) Raportul – capitolul 4, p. 56 și următoarele informări oficiale din 4 iulie 2015: http://english.gov.cn/policies/latest_releases/2015/07/04/content_281475140165588.htm
(71) A se vedea: http://www.gov.cn/zwgk/2013-08/17/content_2468348.htm (ultima consultare la 30 martie 2021).
(72) http://www.gov.cn/zhengce/content/2015-05/20/content_9789.htm (ultima consultare la 29 martie 2021).
(73) A se vedea: http://www.gov.cn/xinwen/2017-01/12/content_5159124.htm și http://www.gov.cn/xinwen/2017-01/12/5159124/files/05242d361d164de587440d7e849f992e.pdf (ultima consultare la 30 martie 2021). În special, planul de acțiune solicită în secțiunea 2: „1) Accelerarea îmbunătățirii unei noi generații de rețea de fibră optică de mare viteză. […] Sprijinirea cu prioritate a expansiunii acoperirii efective a rețelelor de fibră optică în bandă largă în zonele rurale. Obiectiv: Până în 2018, vor fi adăugați 90 000 de kilometri de cabluri din fibre optice principale, vor fi adăugate 200 de milioane de porturi de tip fibră până acasă, iar acoperirea cu rețea optică va fi realizată în zonele urbane, oferind capacități de servicii de acces de peste 1 000 de megabiți pe secundă, precum și o opțiune flexibilă de peste 100 de megabiți pe secundă pentru utilizatorii casnici care utilizează servicii în bandă largă în orașele mari și mijlocii; proporția de fibră optică în satele administrative va crește de la 75 % la 90 %.”; în secțiunea 4: „Consolidarea sprijinului financiar. […] Utilizarea investițiilor din bugetul central pentru a sprijini în continuare construcția infrastructurii informaționale în zonele rurale, pentru a accelera punerea în aplicare a unui program-pilot pentru mecanismele de compensare a serviciului universal de telecomunicații care se concentrează pe rețelele în bandă largă, precum și pentru a promova atingerea obiectivelor aferente rețelei rurale prevăzute în cel de «Al 13-lea plan cincinal» cât de rapid posibil. Consolidarea sprijinului financiar pentru proiecte esențiale. […]”.
(74) Raportul – capitolul 4, p. 47.
(75) Raportul – capitolul 4, p. 67.
(76) A se vedea „Raportul aprofundat privind industria fibrelor optice și a cablurilor. Analiza cererii de fibre optice și de cabluri în 2019”. Site-ul web Communication World. 9 aprilie 2018. http://www.cww.net.cn/article?id=429906 (ultima consultare la 30 martie 2021). A se vedea, în special, extrasele: „În mod tradițional, toate tipurile de politici favorabile, precum strategia «Broadband China» au fost forța motrice directă a dezvoltării comunicațiilor optice în China. Fiind determinată de strategiile «Broadband China» și «Internet+», precum și de politicile privind «creșterea vitezei și reducerea tarifelor» și de alte politici, construcția rețelei de fibră optică a Chinei a înregistrat progrese considerabile și rata de pătrundere a FTTH a crescut, depășind 80 %. Privind spre viitor, se preconizează că acest tip de promovare prin politici va continua pe termen lung. […] În 2017, statul a emis în mod succesiv patru noi politici pentru a promova dezvoltarea industriei informației, a industriei volumelor mari de date, a tehnologiei de tip cloud computing și a internetului obiectelor, care vor afecta, în cele din urmă, industria comunicațiilor optice de bază. […] Industriile vizate de cele patru politici de mai sus stau la baza dezvoltării rețelelor de comunicații prin fibră optică: promovarea dezvoltării acestor industrii oferă, în mod efectiv, un mediu favorabil de politică și dezvoltare pentru industria comunicațiilor prin fibră optică a Chinei. Din perspectiva ofertei, se preconizează că va continua politica de protejare a industriei comunicațiilor prin fibră optică. Din 2015, politica antidumping privind comunicațiile prin fibră optică a protejat efectiv dezvoltarea industriei interne a cablurilor din fibre optice. În ceea ce privește poziția importantă a industriei comunicațiilor prin fibră optică, în contextul intensificării conflictelor comerciale globale, se preconizează că politicile de protecție relevante vor continua. Ministerul Comerțului a aplicat trei măsuri antidumping împotriva cablurilor din fibre optice importate în 2017 și va continua să mențină un model bun al ofertei pe piața cablurilor din fibre optice. […] Datorită sprijinului prin politici în sectorul industrial din aval, pe de o parte, și a măsurilor antidumping la nivelul ofertei, pe de altă parte, avantajele pentru industria de fibră optică și de cabluri din fibre optice a Chinei vor continua și chiar se vor consolida.”
(77) A se vedea articolul China’s government guidance funds explore the way to support SME’s transformation and upgrade (Fondurile de orientare guvernamentală din China explorează modalități de a sprijini transformarea și modernizarea IMM-urilor). Site-ul web al Xinye Capital. 14 iunie 2019. http://www.sinye.club/a/changjingsheying/2019/0614/247.html (ultima consultare la 6 aprilie 2021).
(78) A se vedea articolul privind societatea Zhiguang Communication pe site-ul web oficial al Shandong Dazhong din 7 august 2019: https://sd.dzwww.com/sdnews/201908/t20190807_19032401.htm (ultima consultare la 7 aprilie 2021).
(79) A se vedea articolele menționate în continuare: Tongding Internet subsidiary introduced a RMB 500 million external investment to strengthen the competitiveness of light rods („Filiala Tongding Internet a introdus o investiție externă de 500 de milioane RMB pentru a consolida competitivitatea tuburilor luminescente”). Site-ul web SINA. 29 aprilie 2020. https://tech.sina.com.cn/roll/2020-04-29/doc-iircuyvi0538406.shtml (ultima consultare la 6 aprilie 2021) și Listing and Development Guiding Fund set up by Suzhou Municipality (limited partnership) and related capital participate in the establishment of a specific fund not exceeding RMB 1 billion [„Listing and Development Guiding Fund înființată de Municipalitatea Suzhou (societate în comandită simplă) și capitalul aferent participă la înființarea unui fond specific care nu depășește 1 miliard RMB”]. Chipingnews. luni, 3 februarie 2020. http://www.chipingnews.com.cn/system/2020/0203/content_945.html (ultima consultare la 9 aprilie 2021). A se vedea extrasul din acesta din urmă: „[fondul] va reduce presiunea asupra funcționării și activității acționarului majoritar Tongding Group și va sprijini dezvoltarea durabilă a Tongding Interconnection Information; […] Obiectivul Districtului Suzhou Wujiang în sprijinirea fondului specific pentru dezvoltarea întreprinderilor private este de a reduce rata garanțiilor acționarilor esențiali care dețin întreprinderi cotate situate în districtul Suzhou Wujiang și de a oferi beneficii pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor.”
(80) A se vedea articolul Wuhan East Lake: a National High Tech Zone mixing investment and tax benefit policies („Wuhan East Lake: o zonă de înaltă tehnologie la nivel național care combină politicile de investiții și de beneficii fiscale”). Site-ul web Pedata. 27 februarie 2013. https://free.pedata.cn/755314.html (ultima consultare la 6 aprilie 2021). A se vedea extrasul: „Zece societăți au fost incluse pe lista «New Third Board» și au primit subsidiile guvernamentale corespunzătoare; […] În ceea ce privește atragerea instituțiilor de investiții de capital pentru a-și deschide un sediu în parc sau pentru a investi în întreprinderi cu sediul în parc, departamentele relevante ale Provinciei Hubei, ale Municipalității Wuhan și ale Zonei de înaltă tehnologie East Lake au instituit fonduri de orientare a capitalului de risc. Comparativ cu zonele de înaltă tehnologie din regiunile costiere, deși industria investiților de capital în Zona de înaltă tehnologie East Lake aflată pe continent au început mai târziu, atractivitatea acesteia pentru instituțiile VC/PE este relativ semnificativă datorită barierei scăzute în privința înregistrării activității, a sprijinului puternic prin politicile de stimulente și a numărului mare de fonduri de orientare guvernamentală.”
(81) https://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN202004291379049397_1.pdf (ultima consultare la 7 aprilie 2021), p. 133, 138 și 139.
(82) https://pdf.dfcfw.com/pdf/H2_AN202004291379029468_1.pdf (ultima consultare la 7 aprilie 2021), p. 205, 215.
(83) http://download.hexun.com/ftp/all_stockdata_2009/all/120/769/1207690337.pdf (ultima consultare la 7 aprilie 2021), p. 238, 249.
(84) A se vedea secțiunea 3.3.1. din catalog.
http://www.gov.cn/xinwen/2018-09/22/5324533/files/dcf470fe4eac413cabb686a51d080eec.pdf.
(85) A se vedea secțiunea 2.3 din plan: „Fibre de înaltă performanță: Accelerarea dezvoltării fibrelor de înaltă performanță, cu folie ultra-rezistentă, rezistente la acid, la substanțe alcaline și la coroziune, punerea accentului pe promovarea producției în serie a gamei de produse din fibre de înaltă performanță, cum ar fi fibre de carbon, fibre continue de bazalt și aramidă, și dezvoltarea viguroasă a fibrelor din sulfură de polifenilen, a fibrelor din poliamidă și a fibrelor PTFE, precum și a altor produse pentru îmbunătățirea în continuare a indicelui de performanță a fibrelor”. https://weixin.87188718.com/FourFlat/PeiXun.aspx?id=194161 (ultima consultare la 6 aprilie 2021).
(86) Raportul – capitolul 12, p. 294.
(87) A se vedea Comunicarea Guvernului Popular al Provinciei Zhejiang privind emiterea The Zhejiang Province’s Action Plan for Comprehensive Transformation and Upgrade of Traditional Manufacturing Industries (2017-2020) [„Planul de acțiune al Provinciei Zhejiang pentru transformare amplă și modernizare a industriilor prelucrătoare tradiționale (2017-2020)”]. http://jxt.zj.gov.cn/art/2017/6/4/art_1657971_35695741.html (ultima consultare la 6 aprilie 2021).
(88) Raportul – capitolul 16, p. 419 și 420.
(89) Raportul – capitolul 8, p. 177.
(90) Raportul – capitolul 16, p. 406-424.
(91) Raportul – capitolul 12, p. 283, 285.
(92) Raportul – capitolul 10, p. 221-230.
(93) Raportul – capitolul 6, p. 138-149.
(94) Raportul – capitolul 9, p. 216.
(95) Raportul – capitolul 9, p. 213-215.
(96) Raportul – capitolul 9, p. 209-211.
(97) Raportul – capitolul 13, p. 332-337.
(98) Raportul – capitolul 13, p. 336.
(99) Raportul – capitolul 13, p. 337-341.
(100) Raportul – Capitolul 6, p. 114-117.
(101) Raportul – capitolul 6, p. 119.
(102) Raportul – capitolul 6, p. 120.
(103) Raportul – Capitolul 6, p. 121 și 122, 126-128, 133-135.
(104) A se vedea documentul oficial de politică al Comisiei de reglementare a sectorului bancar și de asigurări din China (CBIRC) din 28 august 2020: Plan de acțiune pe trei ani pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a sectorului bancar și a sectorului asigurărilor (2020-2022). http://www.cbirc.gov.cn/cn/view/pages/ItemDetail.html?docId=925393&itemId=928 (ultima consultare la 3 aprilie 2021). Planul furnizează instrucțiuni de „a pune în aplicare în continuare spiritul întrupat în discursul programatic al Secretarului General Xi Jinping privind avansarea reformei guvernanței corporative a sectorului financiar”. În plus, secțiunea II din plan își propune promovarea integrării organice a autorității partidului în guvernanța corporativă: „vom face ca integrarea autorității Partidului în guvernanța corporativă să fie mai sistematică, standardizată și bazată pe proceduri […] Aspectele principale de ordin operațional și de gestionare trebuie să fie discutate de comitetul de partid înainte de adoptarea unei decizii de către Consiliul de administrație sau personalul de conducere de nivel superior.”
(105) A se vedea Comunicarea CBIRC privind metoda de evaluare a performanței băncilor comerciale, emisă la 15 decembrie 2020. http://jrs.mof.gov.cn/gongzuotongzhi/202101/t20210104_3638904.htm (ultima consultare la 12 aprilie 2021).
(106) A se vedea Documentul de lucru al FMI „Resolving China’s Corporate Debt Problem” (Soluționarea problemei datoriilor întreprinderilor din China), de Wojciech Maliszewski, Serkan Arslanalp, John Caparusso, José Garrido, Si Guo, Joong Shik Kang, W. Raphael Lam, T. Daniel Law, Wei Liao, Nadia Rendak, Philippe Wingender, Jiangyan Yu și Longmei Zhang, octombrie 2016, WP/16/203.
(107) Raportul – Capitolul 6, p. 121 și 122, 126-128, 133-135.
(108) A se vedea OCDE (2019), Sondajele economice ale OCDE: China 2019, OECD Publishing, Paris, p. 29.
https://doi.org/10.1787/eco_surveys-chn-2019-en
(109) A se vedea: http://www.xinhuanet.com/fortune/2020-04/20/c_1125877816.htm (ultima consultare la 12 aprilie 2021).
(110) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/492 al Comisiei din 1 aprilie 2020 de instituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de anumite materiale țesute și/sau cusute din fibre de sticlă originare din Republica Populară Chineză și din Egipt (JO L 108, 6.4.2020, p. 1).
(111) Raportul – capitolul 5, p. 90-92.
(112) A se vedea, de asemenea, Raportul – capitolul 5, p. 100-103.
(113) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 242 final, 22.10.2020, disponibil la adresa https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2020/october/tradoc_158997.pdf
(114) A se vedea Raportul – capitolul 4.
(115) World Bank Open Data – Venituri medii-superioare, https://data.worldbank.org/income-level/upper-middle-income
(116) https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/turkey_report_2020.pdf
(117) A se vedea, de exemplu, Hotărârea din 17 decembrie 2008, HEG și Graphite India/Consiliul, T-462/04, EU:T:2008:586, punctul 68 și jurisprudența citată.
(118) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei din 26 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (JO L 200, 29.7.2019, p. 4).
(119) https://www.gtis.com/gta/
(120) Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 123, 19.5.2015, p. 33).
(121) Regulamentul (CE) nr. 368/98 al Consiliului din 16 februarie 1998 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de glifosat originar din Republica Populară Chineză și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse (JO L 47, 18.2.1998, p. 1), considerentul 15.
(122) Hotărârea din 22 octombrie 1991, Nölle/Hauptzollamt Bremen-Freihafen, C-16/90, EU:C:1991:402, punctul 27.
(123) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/607 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid citric originar din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de acid citric expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca fiind originar din Malaysia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 129, 15.4.2021, p. 73).
(124) https://your.fitch.group/rs/732-CKH-767/images/Fitch_10069753.pdf?mkt_tok=eyJpIjoiWmpSa1pXWTROREJpWkRVMCIsInQiOiJ1NnhzNGptTmpwaUQrcUNiM2ZERDAycU1UV3dwcEQzaG5ORGNIUVFHTlBLZTduYXhPS1BhaHNaQVdQUzVUTmFkRzRBQk9PQ2pkSFR3V1c0Y24wMEZPdz09In0%3D
(125) https://ar.prysmiangroup.com/en
(126) Ghidul „Modul de formulare a unei plângeri antidumping”, p. 17.
(127) Cauza C-16/90, Nölle/Hauptzollamt Bremen-Freihafen, punctul 20.
(128) Clauza de declinare a responsabilității din ghid are următorul conținut: „Prezentul ghid nu este un document obligatoriu din punct de vedere juridic. Conținutul acestuia nu este obligatoriu. Informațiile furnizate de reclamanți pot varia în funcție de împrejurările specifice ale cazului. Prezentul ghid urmărește numai să furnizeze îndrumare generală. Pot exista împrejurări în care o altă abordare poate fi necesară datorită naturii specifice a cazului. Rezultă, de asemenea, că nu se pot formula concluzii din prezentul ghid cu privire la ceea ce constituie standardele de acceptabilitate în cazul plângerilor antidumping. În mod similar, utilizarea acestui ghid nu implică acceptarea automată a plângerii: fiecare caz este analizat în funcție de propriile sale caracteristici.”
(129) https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/december/tradoc_112295.pdf
(130) Hotărârea din 22 martie 2012, GLS, C-338/10, EU:C:2012:158, punctul 34.
(131) Regulamentul (CE) nr. 368/98 al Consiliului din 16 februarie 1998 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de glifosat originar din Republica Populară Chineză și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse (JO L 47, 18.2.98, p. 1), considerentul 15.
(132) Articolul 2 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.06.2016, p. 21) a fost înlocuit cu textul actual al articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2321 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene.
(133) https://www.prysmiangroup.com/sites/default/files/business_markets/markets/downloads/datasheets/OPGW-TUBAL_1.pdf
(134) https://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/a/argentina/ARG.pdf (pagina 44); https://www.argentina.gob.ar/trabajo/casasparticulares/empleador/remuneracionesyrecibos/aguinaldo; https://www.mondaq.com/argentina/employee-rights-labour-relations/536000/labor-costs-in-argentina
(135) https://www.indec.gob.ar/indec/web/Nivel4-Tema-4-31-61
(136) https://www.argentina.gob.ar/enre/cuadros_tarifarios
(137) https://globalfinancials.com/index-admin.html
(138) Hotărârea din 25 iunie 2015, PT Musim Mas/Consiliul, T-26/12, EU:T:2015:437, punctul 53.
(139) Hotărârea din 26 octombrie 2016, PT Musim Mas/Consiliul, C-468/15, EU: C:2016:803, punctul 46.
(140) Perspectivele pieței cablurilor, CRU (august 2020), completate de informațiile privind piața transmise de reclamanți.
(141) Acești indicatori s-au bazat pe date directe colectate de reclamant cu privire la cei opt producători reclamanți sau care susțin reclamanții din Uniune (cu excepția unei societăți, din motivele explicate în considerentul 409), reprezentând aproape 80 % din producția Uniunii în perioada de anchetă, plus o estimare pentru restul producătorilor din Uniune bazată pe cercetare și informații privind piața.
(142) Raportul privind perspectivele pieței cablurilor, realizat de CRU, august 2020, pagina 29 și sinteza privind piața cablurilor la nivel mondial, în funcție de utilizare și de regiune, CRU, februarie 2021.
(143) Estimări bazate pe sursele publice [articolul „Further instability on the horizon as tumultuous year ends” (Mai multă instabilitate la orizont la sfârșitul unui an tumultuos) publicat de CRU la 10 ianuarie 2020 și diaporame de la conferința privind sârmele și cablurile organizată de CRU în iunie 2019] detaliate de reclamanți (plângere, nota de subsol 36).
(144) Hotărârea din 5 aprilie 2017, Changshu City Standard Parts Factory și Ningbo Jinding Fastener/Consiliul Uniunii Europene, C-376/15 P și C-377/15 P, EU:C:2017:269, punctele 58-60.
(145) JO 1988, L 362/59, considerentul 7.
(146) Hotărârea din 17 decembrie 1997, EFMA/Consiliul, T-121/95, EU:T:1997:198, punctul 105 și următoarele.
(147) Acestea sunt reprezentative, acoperind 36 % din vânzările industriei Uniunii în cursul perioadei de anchetă.
(148) JO L 87, 21.3.1998, p. 24.
(149) A se vedea, de asemenea, hotărârea din 22 septembrie 2021, T-753/16, PAO Severstal, EU:T:2021:612, punctele 260-273.
(150) În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta Comisiei Ursula von der Leyen a declarat: „Stimularea investițiilor prin intermediul instrumentului NextGenerationEU este o șansă unică de a duce această dezvoltare până în ultimul sătuc. De aceea dorim să ne concentrăm investițiile pe conectivitatea sigură, pe extinderea rețelelor 5G și 6G și a rețelelor de fibră optică. NextGenerationEU este și o oportunitate unică de a dezvolta o abordare europeană mai coerentă în ceea ce privește conectivitatea și implementarea infrastructurii digitale.” https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/SPEECH_20_1655
(151) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, Bruxelles, 9.3.2021, COM(2021) 118 final.
(152) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția G, Rue de la Loi 170, 1049 Bruxelles, Belgia.
(153) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(154) Anexa I „Nomenclatura combinată” la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).
ANEXĂ
Producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion
|
Nume |
Cod adițional TARIC |
||||||||||
|
Anhui Tianji Information Technology Co., Ltd |
C698 |
||||||||||
|
Dongjie Optical Technology (Suzhou) Co., Ltd |
C700 |
||||||||||
|
Grupul Fasten:
|
C701 |
||||||||||
|
Hangzhou Futong Communication Technology Co., Ltd |
C702 |
||||||||||
|
Hangzhou Tuolima Network Technologies Co., Ltd |
C703 |
||||||||||
|
Jiangsu Etern Company Limited |
C704 |
||||||||||
|
Grupul Jiangsu Hengtong:
|
C705 |
||||||||||
|
Jiangsu Tongguang Optical Fiber Cable Co., Ltd |
C706 |
||||||||||
|
LEONI Cable (China) Co., Ltd |
C707 |
||||||||||
|
Liangang Optoelectronic Technology Co., Ltd |
C724 |
||||||||||
|
Nanjing Huamai Technology Co., Ltd |
C708 |
||||||||||
|
Ningbo Geyida Cable Technology Co., Ltd |
C709 |
||||||||||
|
Prysmian Wuxi Cable Co., Ltd |
C710 |
||||||||||
|
Grupul SDG:
|
C711 |
||||||||||
|
Shanghai Qishen International Trade Co., Ltd |
C712 |
||||||||||
|
Shenzhen WanBao Optical Fiber Communication Co., Ltd |
C713 |
||||||||||
|
Sichuan Huiyuan Optical Communications Co., Ltd |
C714 |
||||||||||
|
Suzhou Furukawa Power Optic Cable Co., Ltd |
C715 |
||||||||||
|
Suzhou Torres Optic-electric Technology Co., Ltd |
C716 |
||||||||||
|
Twentsche (Nanjing) Fibre Optics Ltd |
C717 |
||||||||||
|
XDK Communication Equipment (Huizhou) Ltd |
C718 |
||||||||||
|
Grupul YOFC:
|
C719 |
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/153 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2012 AL COMISIEI
din 17 noiembrie 2021
de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4),
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Deschiderea anchetei
|
(1) |
La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece [denumite în continuare „SSCR” (stainless steel cold-rolled) sau „produsul care face obiectul anchetei”] originare din India și Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un aviz de deschidere (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). |
|
(2) |
Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 17 august 2020 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece din Uniune. |
|
(3) |
La 17 februarie 2021, Comisia a deschis o anchetă antisubvenție privind importurile de același produs originar din India și Indonezia (denumită în continuare „ancheta antisubvenție”) (3). |
1.2. Înregistrarea
|
(4) |
În urma unei cereri din partea reclamantului, susținută de elementele de probă necesare, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”), în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
1.3. Măsuri provizorii
|
(5) |
În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la data de 30 aprilie 2021, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor provizorii propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Astfel cum se explică în considerentul 210 din regulamentul provizoriu, Comisia a luat în considerare observațiile care au fost considerate de natură administrativă și, când a fost necesar, a corectat marjele în consecință. |
|
(6) |
La 28 mai 2021, Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei (5) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”). |
1.4. Procedura ulterioară
|
(7) |
În urma comunicării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost instituită taxa antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, un consorțiu de importatori și distribuitori [denumit în continuare „Euranimi” (6)], un importator neafiliat, un utilizator, producătorii-exportatori incluși în eșantion, Guvernul Indiei și Guvernul Indoneziei au transmis informații în scris prin care și-au exprimat punctele de vedere asupra constatărilor provizorii. |
|
(8) |
Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamantul, consorțiul de importatori și distribuitori, un importator neafiliat, un utilizator și doi producători-exportatori incluși în eșantion. |
|
(9) |
Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile provizorii, când a fost cazul. |
|
(10) |
Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (acțiune denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă de timp pentru a formula observații în urma comunicării constatărilor finale. Au fost primite observații cu privire la comunicarea constatărilor finale de la Eurofer, producătorul și utilizatorul din Uniune Arinox, consorțiul de importatori și distribuitori Euranimi, importatorul neafiliat LSI și de la producătorii-exportatori cooperanți. În plus, IRNC (un producător-exportator cooperant) a prezentat observații la observațiile formulate de Eurofer cu privire la abordarea Comisiei în ceea ce privește achizițiile sale (a se vedea considerentele 71-74). |
|
(11) |
Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit, de asemenea, posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamantul, Euranimi, un importator neafiliat, un utilizator care s-a dovedit, de asemenea, a fi producător din Uniune și unul dintre producătorii-exportatori. Având în vedere observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, producătorul-exportator IRNC a primit o comunicare finală suplimentară limitată la ajustările aduse unora dintre prețurile sale de vânzare la export. Comisia a oferit IRNC posibilitatea de a prezenta observații cu privire la această comunicare finală suplimentară, însă IRNC nu a răspuns. |
|
(12) |
Observațiile transmise de părțile interesate au fost analizate și, după caz, luate în considerare în prezentul regulament. |
1.5. Eșantionarea
|
(13) |
În lipsa unor observații cu privire la eșantionare, considerentele 6-14 din regulamentul provizoriu au fost confirmate. |
1.6. Perioada de anchetă și perioada examinată
|
(14) |
În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că efectele pandemiei de COVID-19 trebuie să fie investigate în detaliu, deoarece perioada de anchetă (denumită în continuare „PA”) a inclus o perioadă de pandemie, cu un caracter extraordinar. |
|
(15) |
Comisia a luat în considerare faptul că PA a inclus câteva luni din perioada de pandemie de COVID-19. Comisia a identificat și a analizat în detaliu efectele pandemiei de COVID-19 și a concluzionat că există dumping prejudiciabil pe piața Uniunii care nu se datorează efectelor pandemiei. |
|
(16) |
În lipsa altor observații referitoare la PA și la perioada examinată, a fost confirmat considerentul 21 din regulamentul provizoriu. |
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Afirmații cu privire la definiția produsului
|
(17) |
În etapa provizorie, un utilizator din Uniune, Arinox, a solicitat excluderea produselor din oțeluri inoxidabile laminate la rece din oțeluri de clasele 200 și 201 din definiția produsului. Comisia a respins provizoriu cererea, astfel cum se explică în considerentele 25-27 din regulamentul provizoriu. |
|
(18) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, partea și-a restrâns cererea de excludere la produsele cu oțel din clasa 200 echivalent cu Jindal J4 sau JSLU DD (clasa 1 % nichel) cu o grosime de 0,90 +0/-0,060 mm, utilizate în producția de benzi de precizie din oțel inoxidabil. Partea a afirmat că produsul este ușor de identificat, astfel încât nu există niciun risc de circumvenție, nu există interschimbabilitate cu alte tipuri de produse, iar produsul nu este fabricat de industria Uniunii. În plus, potrivit societății, utilizarea finală este ușor de verificat. |
|
(19) |
Cererea actualizată de excludere din definiția produsului a fost contestată de reclamant. Eurofer a susținut că clasele indicate de utilizatorul din Uniune au rol de denumire comercială și nu sunt definite de niciun standard internațional. Prin urmare, nu există nicio posibilitate ca autoritățile vamale să stabilească vreo referință și să aplice vreun control asupra compoziției chimice a produsului exclus. În plus, controlul utilizării finale ar impune o sarcină nerezonabilă asupra autorităților vamale. De asemenea, scutirea acestor produse care sunt fabricate numai de Jindal ar crea un risc de compensare încrucișată care ar afecta efectul corectiv al măsurilor. |
|
(20) |
În urma anchetei s-a stabilit că astfel de produse sunt interschimbabile în ceea ce privește caracteristicile. De asemenea, Comisia a ajuns la concluzia că aprobarea acestei cereri de excludere ar reprezenta într-adevăr o sarcină nerezonabilă pentru autoritățile vamale, care ar trebui să efectueze un test de laborator și să verifice destinația finală a fiecărui transport. Mai mult, întrucât produsul este legat de un producător-exportator specific, riscul de compensare încrucișată nu poate fi exclus. |
|
(21) |
În urma comunicării constatărilor finale, Arinox și-a reiterat cererea inițială de excludere a produsului, și anume excluderea produselor cu un grad scăzut de oțel nichel de clasă 200 și a produselor cu oțel din clasa 201 din definiția produsului. Arinox a susținut că produsele din oțel cu conținut scăzut de nichel de clasa 200 și produsele din oțel de clasa 201 sunt în mod substanțial indisponibile pe piața Uniunii și nu există niciun interes din partea producătorilor din Uniune de a fabrica aceste produse. Societatea a explicat că, în urma comunicării constatărilor provizorii, achiziționarea de produse din oțel de clasa 201 de la industria din Uniune a devenit neviabilă din punct de vedere economic și că un singur producător din Uniune putea produce benzi de precizie de calitate inferioară din oțel inoxidabil cu nichel de clasa 200. Aceasta a susținut, de asemenea, că a suferit deja un prejudiciu economic ca urmare a includerii acestor produse în ancheta actuală, deoarece, din cauza sensibilității la preț a produsului, nu a putut repercuta taxa antidumping asupra clienților săi și că, într-un caz recent, Comisia a acordat o excludere a produsului într-o situație similară. |
|
(22) |
În plus, societatea a reiterat faptul că există diferențe semnificative în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice și tehnice între produsele din oțel de clasele 200 și 201 și alte tipuri de oțel care se încadrează în produsul care face obiectul anchetei, în special produsele din oțel de clasa 300, și că compoziția chimică a produselor din oțel de clasele 200 și 201 poate fi verificată pur și simplu de către autoritățile vamale prin utilizarea unor instrumente ușor accesibile și a certificatelor de încercare industrială. Societatea a susținut, de asemenea, că cererea de excludere este legată de o singură utilizare finală și că ea ar fi probabil singurul utilizator al cererii de excludere. |
|
(23) |
Societatea a susținut că riscul de compensare încrucișată este limitat, deoarece cumpără în principal oțel de clasele 200 și 201 din țările în cauză și își procură necesarul de la diferiți producători din aceste țări. |
|
(24) |
Arinox nu a furnizat dovezi suplimentare cu privire la imposibilitatea de a interfera produse cu oțelul de clasele 200 și 201 cu alte tipuri de oțel, cu excepția afirmării caracterului irațional din punct de vedere economic al acestui lucru. Astfel cum s-a stabilit deja în considerentul 20 de mai sus, verificarea compoziției chimice de către autoritățile vamale necesită un test de laborator, ceea ce ar reprezenta o povară grea pentru autoritățile vamale, în special deoarece acest lucru ar fi necesar pentru fiecare transport al produsului exclus solicitat. Riscul de compensare încrucișată este o evaluare obiectivă, iar datele pe care societatea le-a furnizat cu privire la achizițiile sale de produse din oțel de clasele 200 și 201 și de alte produse din țările în cauză au arătat că societatea a cumpărat alte produse care se încadrează în definiția produsului care face obiectul anchetei actuale din țările respective, care suportă în mod inerent riscul de compensare încrucișată. În plus, deși societatea susține că aceste clase de oțel au o singură utilizare finală, nu se poate exclude posibilitatea ca aceste clase de oțel să aibă alte utilizări. |
|
(25) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că aprobarea acestei cereri de excludere a produsului nu ar fi adecvată și, prin urmare, cererea fost respinsă. |
2.2. Concluzie
|
(26) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la definiția produsului, Comisia a confirmat concluziile enunțate în considerentele 22-27 din regulamentul provizoriu. |
3. DUMPINGUL
3.1. India
3.1.1. Cooperarea și aplicarea parțială a articolului 18 din regulamentul de bază
|
(27) |
În considerentele 29-57 din regulamentul provizoriu, entitățile indiene din cadrul Jindal implicate în producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei sunt denumite „grupul Jindal”. În prezentul regulament, aceste entități sunt denumite „Jindal India”, în timp ce „grupul Jindal” se referă la Jindal India, Jindal Indonezia și entitățile Jindal relevante din țări terțe. |
|
(28) |
Astfel cum se explică în considerentele 32-35 din regulamentul provizoriu, Comisia a decis să aplice articolul 18 din regulamentul de bază în etapa provizorie și să utilizeze datele disponibile în ceea ce privește informațiile care nu au fost comunicate cu privire la rolul unei societăți afiliate a grupului Jindal. |
|
(29) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, grupul Jindal a contestat aplicarea articolului 18. Grupul a considerat că nu a refuzat sau omis să ofere accesul la informațiile relevante și că a acționat cât mai bine posibil. Prin urmare, Comisia ar trebui să utilizeze informațiile furnizate de societate. Comisia a analizat în mod corespunzător aceste observații. Astfel cum s-a menționat în considerentul 33 din regulamentul provizoriu, grupului Jindal i s-a acordat deja o audiere cu consilierul-auditor pe această temă la 16 aprilie 2021. În conformitate cu recomandările formulate de consilierul-auditor în urma audierii respective, Comisia a analizat integral și informațiile primite din partea grupului Jindal la 29 martie 2021, ca răspuns la scrisoarea referitoare la articolul 18. |
|
(30) |
Drept urmare, Comisia a utilizat informațiile furnizate de acest producător-exportator și a acceptat parțial afirmația acestuia. În plus, având în vedere analiza suplimentară a informațiilor furnizate la 29 martie 2021, s-a considerat că este adecvată o ajustare suplimentară. Întrucât observațiile grupului Jindal au fost marcate drept sensibile, analiza detaliată a afirmației a fost comunicată doar părții în cauză. |
3.1.2. Valoarea normală
|
(31) |
Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 36-47 din regulamentul provizoriu. |
|
(32) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal India și Jindal Indonezia și-au reiterat afirmațiile cu referire la articolul 2 alineatul (5) paragrafele al treilea și al patrulea și la articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, potrivit cărora Comisia ar trebui să ajusteze valoarea normală pentru costurile legate de măsurile de limitare a mișcării persoanelor, aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 în India și Indonezia în cursul unei părți a perioadei de anchetă. |
|
(33) |
Aceste afirmații au trebuit să fie respinse. |
|
(34) |
În ceea ce privește afirmațiile formulate în temeiul articolului 2 alineatul (5) al treilea paragraf, Comisia constată, în primul rând, că al treilea paragraf se referă la repartizarea corectă a costurilor și la utilizarea în trecut a unei astfel de repartizări, conținând o preferință pentru repartizarea costurilor pe baza cifrei de afaceri. Se prevede, de asemenea: „În cazul în care nu s-a ținut deja seama de acest lucru la repartizarea cheltuielilor menționată în prezentul paragraf, cheltuielile se ajustează corespunzător în funcție de elementele care nu sunt recurente de care beneficiază producția viitoare și/sau curentă.” În cazul de față însă, „cheltuielile legate de COVID-19” care sunt invocate nu constituie un element de cheltuieli separat care poate fi ajustat pentru perioadă de anchetă. Costurile invocate sunt costurile fixe obișnuite suportate și recurente pentru Jindal în mod regulat, doar că ele se aplică unei cantități mai mici de producție din cauza pandemiei de COVID-19. Acest scenariu nu este însă acoperit de ultima teză citată din al treilea paragraf. Nu se poate accepta, așadar, nicio cerere de ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (5) al treilea paragraf. |
|
(35) |
În al doilea rând, în ceea ce privește afirmațiile formulate în temeiul articolului 2 alineatul (5) al patrulea paragraf, Comisia constată că, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) al patrulea paragraf, o derogare de la costurile unitare suportate în mod normal de o societate poate fi acordată numai în cazul în care utilizarea de noi instalații de producție presupune investiții suplimentare substanțiale și în care ratele scăzute de utilizare a capacității sunt rezultatul operațiunilor de demarare care au loc în cursul perioadei de anchetă sau a unei părți din aceasta. În cazul de față, ratele scăzute de utilizare a capacității, dacă există, sunt rezultatul unei opriri temporare a producției din cauza pandemiei de COVID-19. Prin urmare, articolul 2 alineatul (5) al patrulea paragraf nu se aplică. |
|
(36) |
În al treilea rând, referitor la afirmațiile formulate în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k), Comisia constată că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10), se poate opera o ajustare „pe baza diferențelor aferente altor factori […], în cazul în care se demonstrează că aceste diferențe afectează comparabilitatea prețurilor, astfel cum se cere în prezentul alineat, și în special dacă în mod sistematic cumpărătorii plătesc prețuri diferite pe piața internă din cauza lor”. Jindal India și Jindal Indonezia au susținut că ar fi trebuit să se opereze o ajustare ca urmare a impactului pe care măsurile de limitare a mișcării persoanelor, aplicate în contextul pandemiei de COVID-19, l-au avut asupra costului de producție, dar nu au reușit să demonstreze niciun impact asupra comparabilității prețurilor. Prin urmare, afirmația privind articolul 2 alineatul (10) litera (k) nu poate fi acceptată. |
|
(37) |
În urma comunicării constatărilor finale, grupul Jindal a reiterat afirmațiile privind o ajustare pentru costurile legate de COVID-19. În ceea ce privește o posibilă ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (5) paragrafele 3 și 4, grupul Jindal a subliniat costuri „neobișnuit de mari” (7) care nu ar trebui să fie atribuite în întregime producției și vânzării produsului care face obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă, în schimb, Comisia trebuind să calculeze un cost de producție reprezentativ în cursul perioadei de anchetă. |
|
(38) |
Afirmația a trebuit să fie respinsă. Costurile în cauză sunt suportate în cursul perioadei de anchetă și se referă la producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei. Având în vedere raportul grupului special în cazul Salmon menționat de grupul Jindal și în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) paragraful 3 a treia teză din regulamentul de bază, costurile sunt ajustate în mod corespunzător pentru elementele de cost nerecurente care aduc beneficii producției viitoare și/sau actuale. Comisia a recunoscut că pretinsele costuri legate de limitarea mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19 sunt de natură nerecurentă. Cu toate acestea, costurile specifice suportate în timpul izolării în contextul pandemiei de COVID-19 sunt doar costuri fixe și rezultă pur și simplu din utilizarea insuficientă a capacității disponibile și utilizate în alt mod. Prin definiție, acestea nu pot aduce beneficii producției viitoare, cum ar fi, de exemplu, costurile de investiții. De asemenea, ele nu pot beneficia de producția actuală, deoarece sunt mai degrabă consecința directă a unui eveniment unic de forță majoră, și anume izolarea în contextul pandemiei de COVID-19. |
|
(39) |
În ceea ce privește afirmația formulată în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, grupul Jindal a făcut trimitere la declarația Comisiei de la considerentul 36 și a adăugat că reiese în mod clar din partea introductivă a articolul 2 alineatul (10) că trimiterea la comparabilitatea prețurilor acoperă comparabilitatea dintre valoarea normală (indiferent de modul în care aceasta este stabilită) și prețul de export. |
|
(40) |
Comisia a recunoscut că partea introductivă a articolul 2 alineatul (10) se referă la comparabilitatea prețurilor. De asemenea, este adevărat că unele dintre ajustările enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) pot fi aplicate, de asemenea, unei valori normale bazate pe prețurile de pe piața internă și unei valori normale construite. Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (10) litera (k) conține o condiție explicită referitoare la diferențele de prețuri plătite pe piața internă, care trebuie îndeplinită înainte de efectuarea unei ajustări. Grupul Jindal nu a fost în măsură să justifice astfel de diferențe, ci a putut doar să demonstreze efectul asupra costurilor. Orice creștere a costurilor ar afecta în egală măsură prețurile interne și prețurile de export. Prin urmare, afirmația în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) trebuie respinsă. |
|
(41) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Chromeni a contestat ajustările costului materiilor prime, efectuate de Comisie. În cadrul constatărilor provizorii, Comisia a stabilit, în tabelul, defalcat pe tranzacții, al achizițiilor de rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald [denumite în continuare „rulouri SSHR” (stainless steel hot rolled coils)], că prețurile de achiziție ale rulourilor SSHR practicate de părți afiliate se situau cu mult sub prețurile practicate pentru același material de către părți neafiliate. Prin urmare, prețurile respective nu au putut fi considerate prețuri stabilite în condiții de concurență deplină și au fost ajustate de către Comisie. În observațiile sale la comunicarea constatărilor provizorii, Chromeni a afirmat că rulourile folosite pentru comparație nu sunt întotdeauna de aceeași calitate și că acest lucru ar trebui luat în considerare la compararea prețurilor. Această afirmație a fost susținută prin prezentarea unor contracte de achiziție, a unui contract de reducere a prețurilor în funcție de calitate, a unor note de credit, a unui raport de inspecție a calității, precum și a unor înregistrări contabile pentru afirmația referitoare la calitate. Comisia a evaluat afirmația și a considerat-o justificată. În consecință, Comisia a înlocuit prețul mediu de achiziție a rulourilor SSHR de la părți afiliate din registrele contabile ale societății cu prețul mediu ponderat de achiziție de la furnizori neafiliați, înmulțit cu cantitățile utilizate. |
|
(42) |
În etapa provizorie, Comisia recalculase cheltuielile de amortizare în valoarea normală a Chromeni, în urma stabilirii faptului că, în cazul anumitor echipamente de producție, nu se raportase amortizarea când echipamentele respective erau deja utilizate pentru producția comercială. În urma comunicării constatărilor provizorii, Chromeni a contestat respectiva ajustare a cheltuielilor de amortizare raportate, susținând că aceste cheltuieli fuseseră înregistrate în contabilitate în deplină conformitate cu principiile contabile general acceptate din India și că, prin urmare, ar trebui să fie acceptate. Comisia și-a reiterat opinia potrivit căreia este indicat și rezonabil ca începutul perioadei de amortizare a utilajelor să fie deplasat înapoi în timp, pentru a coincide cu începutul producției și cu vânzările efective ale produsului care face obiectul anchetei. În această privință, registrele contabile ale Chromeni nu au reflectat în mod rezonabil cheltuielile legate de producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei și, prin urmare, costurile respective au trebuit să fie ajustate. |
|
(43) |
În sfârșit, în urma comunicării constatărilor provizorii, Chromeni a contestat modul în care Comisia a tratat cererea de ajustare a cheltuielilor de demarare, care priveau cheltuielile de amortizare și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale. Comisia limitase la trei luni perioada în care putea fi efectuată o ajustare pe baza cheltuielilor de amortizare și a respins cererea de ajustare, pe motivul demarării, a costurilor VAG. Chromeni a susținut că etapa de demarare a unei linii de producție a oțelului depășește cu mult trei luni, atrăgând în acest sens atenția asupra datei de emitere a certificatului de recepție finală. Comisia stabilise însă că producția comercială începuse deja cu mult înainte de respectiva dată. În plus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, unde se prevede, printre altele, că durata unei etape de demarare nu poate depăși un interval de timp inițial adecvat din perioada necesară pentru acoperirea cheltuielilor, practica decizională consecventă a Comisiei este să limiteze la trei luni durata unei etape de demarare. Având în vedere circumstanțele cazului de față, Comisia a stabilit, prin urmare, că trei luni reprezintă o perioadă adecvată. În ceea ce privește costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, Chromeni nu a furnizat nicio dovadă că aceste costuri sunt legate de producție, ele nefiind deci afectate de utilizarea de noi instalații de producție care necesită investiții suplimentare substanțiale și nici de rate scăzute de utilizare a capacității, care sunt rezultatul operațiunilor de demarare, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) al patrulea paragraf din regulamentul de bază. |
|
(44) |
După comunicarea constatărilor finale, Chromeni doar a reiterat aceleași afirmații și argumente, fără a furniza dovezi sau argumente noi. Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile formulate de Chromeni cu privire la depreciere și la ajustarea cheltuielilor de demarare au fost respinse. |
|
(45) |
În considerentul 175 din regulamentul provizoriu, Comisia a confirmat distorsiunile legate de materiile prime din India și Indonezia, care au fost invocate în plângere. În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a susținut că, dată fiind existența unor distorsiuni induse de autoritățile publice pe piețele materiilor prime din India și Indonezia, costurile societăților ar trebui ajustate în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Eurofer a afirmat că, având în vedere distorsiunile, costurile din registrele contabile ale producătorilor-exportatori nu reflectă în mod rezonabil cheltuielile legate de producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei și, în plus, că distorsiunile legate de materiile prime au condus la o situație anormală. |
|
(46) |
Comisia a respins această afirmație, deoarece a descoperit că Eurofer nu a furnizat suficiente elemente de probă pentru aplicarea deplină a ajustării în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază în acest caz. După comunicarea constatărilor finale, Eurofer nu a fost de acord, insistând asupra faptului că, în plângere și în mai multe observații prezentate înainte și după comunicarea constatărilor provizorii, a furnizat suficiente elemente de probă în sprijinul afirmației din plângere. Comisia nu a considerat oportun să examineze în continuare eventuala ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Indiferent dacă elementele de probă prezentate în cursul prezentei proceduri au constituit elemente de probă suficiente pentru a analiza pe fond afirmația, Comisia a observat că o afirmație similară cu privire la impactul denaturărilor privind materiile prime în furnizarea de bunuri era în curs de examinare în contextul anchetei antisubvenție. |
3.1.3. Prețul de export
|
(47) |
Detaliile pentru calcularea prețului de export au fost stabilite în considerentele 48-50 din regulamentul provizoriu. |
|
(48) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, precum și în urma comunicării constatărilor finale, Jindal India și Jindal Indonezia au contestat abordarea pe care Comisia a aplicat-o pentru stabilirea prețului de export al unora dintre vânzările lor prin intermediul societății Iberjindal S.L. (denumite în continuare „IBJ”), un comerciant afiliat cu sediul în Spania. Afirmația a fost în cea mai mare parte respinsă. Întrucât aceste observații au fost marcate drept sensibile, motivele care au stat la baza constatărilor Comisiei cu privire la afirmație au fost comunicate doar părții în cauză. |
|
(49) |
După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a susținut că, la calcularea prețului de export, a existat o eroare de formulă în ceea ce privește costurile de transport care au afectat prețurile anumitor vânzări în Uniune. Comisia a verificat problema și a constatat, într-adevăr, că a existat o eroare materială într-o formulă, pe care a corectat-o. |
|
(50) |
Nu s-au primit alte afirmații cu privire la calcularea prețului de export. Prin urmare, considerentele 48-50 din regulamentul provizoriu se confirmă. |
3.1.4. Comparație
|
(51) |
Detaliile privind comparația dintre valoarea normală și prețul de export au fost stabilite în considerentele 51-54 din regulamentul provizoriu. |
|
(52) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal India și Jindal Indonezia au afirmat că Comisia nu ar fi trebuit să deducă costurile VAG și profitul („comisionul ipotetic”) din prețul de export al vânzărilor în UE practicate prin intermediul comerciantului afiliat dintr-o țară terță, astfel cum se explică în considerentele 52 și 81 din regulamentul provizoriu. Afirmația a fost respinsă. Întrucât aceste observații au fost marcate drept sensibile, motivele pentru respingerea afirmației au fost comunicate doar părții în cauză. |
|
(53) |
După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a prezentat argumente suplimentare cu privire la evaluarea prețului de export în ceea ce privește respectivul comerciant afiliat. Aceste observații au fost etichetate din nou ca fiind sensibile și, prin urmare, Jindal a fost informată în mod individual cu privire la poziția Comisiei cu privire la aceste afirmații. |
|
(54) |
După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a afirmat că ajustarea prețului de export pentru vânzările din UE direcționată prin JSL Global Commodities Pte. Ltd. („JGC”) nu ar trebui să depășească costurile VAG, deoarece, în conformitate cu practica anterioară a instituțiilor și astfel cum a fost sancționată de Tribunalul de Primă Instanță, ar fi rezonabil să se deducă numai costurile VAG (8). În cazul în care Comisia insistă asupra includerii unui profit (lucru pe care nu ar trebui să îl facă), profitul respectiv ar trebui să se bazeze pe datele JGC. Potrivit grupului Jindal, acest lucru ar fi în conformitate cu practica recentă a Comisiei și cu opinia Tribunalului de Primă Instanță potrivit căreia este „rezonabil” să se utilizeze „date reale” (9). |
|
(55) |
Afirmațiile au trebuit să fie respinse. În primul rând, deducerea doar a costurilor VAG nu ar lua în considerare valoarea totală a unei marje care constă, de regulă, în costurile VAG plus profitul. În ceea ce privește evaluarea acestui profit, Comisia insistă asupra faptului că acest profit trebuie realizat în condiții de concurență deplină și, prin urmare, nu se poate baza pe un profit care rezultă dintr-o remunerație convenită de părțile afiliate. În ceea ce privește hotărârea Tribunalului de Primă Instanță, această hotărâre a aprobat deducerea costurilor VAG, dar în mod clar nu a respins deducerea simultană a profitului, care nu era în discuție în cauza respectivă. În plus, în conformitate cu acest caz, în prezenta anchetă, costurile VAG au fost deduse pe baza datelor reale ale comerciantului afiliat, întrucât costurile VAG raportate nu au fost afectate de relația dintre cele două entități. În ceea ce privește practica Comisiei, atunci când marja de profit pare să fie afectată de relația dintre comerciant și producătorul-exportator, practica este de a deduce o marjă de profit nominală, pe baza datelor furnizate de importatorii neafiliați care au cooperat la aceeași anchetă, ca substitut rezonabil. În cazul recent menționat de grupul Jindal, marja de profit efectivă a fost totuși considerată rezonabilă având în vedere faptele din cazul respectiv și funcțiile îndeplinite de comerciantul afiliat. Prin urmare, marja de profit efectivă a fost dedusă. |
|
(56) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal India și-a reiterat afirmația că valoarea normală ar trebui ajustată pentru a se ține seama de rambursarea taxelor vamale. Mai precis, partea a susținut că la articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază se prevede că ar trebui luate în considerare toate diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor și că, prin urmare, cererea ar trebui să fie acceptată. |
|
(57) |
Această afirmație a fost respinsă. Jindal India nu a reușit să demonstreze că pretinsa rambursare a taxelor vamale a afectat comparabilitatea prețurilor. Mai precis, Jindal India nu a putut demonstra că rambursarea taxelor vamale a avut ca rezultat o creștere constantă a prețurilor interne. |
|
(58) |
După comunicarea constatărilor finale, Jindal India a susținut că Comisia ar trebui să se asigure că rambursarea taxelor vamale nu este contabilizată de două ori și că compensarea aceleiași subvenții de două ori prin impunerea concomitentă a unor taxe antidumping și antisubvenție (în special în cazul subvențiilor la export) încalcă legislația Organizației Mondiale a Comerțului (10). Având în vedere că, în cadrul anchetei antisubvenție, se investighează rambursarea taxelor vamale primite de unele entități din grupul Jindal ca potențiale subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, Comisia ar trebui să se asigure că aceste rambursări ale taxelor vamale sunt ajustate în cazul de față sau că nu fac obiectul unor măsuri compensatorii în cazul antisubvenții. |
|
(59) |
În ceea ce privește această afirmație, Comisia a clarificat faptul că, din motivele menționate în considerentul 53 din regulamentul provizoriu și în considerentul 57 din prezentul regulament, sistemul utilizat de Jindal India în ceea ce privește vânzările sale la export către Uniune nu îndeplinește condițiile niciunei ajustări în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) sau (k) din regulamentul de bază. În special, Jindal India nu a reușit să demonstreze că clienții de pe piața internă au plătit în mod constant prețuri diferite având în vedere schema subiacentă. Prin urmare, Comisia a considerat afirmațiile de ajustare ca fiind nefondate și, ulterior, le-a respins. |
|
(60) |
Nu s-au primit alte afirmații cu privire la compararea valorii normale cu prețul de export. Prin urmare, considerentele 51-54 din regulamentul provizoriu se confirmă. |
3.1.5. Marjele de dumping
|
(61) |
După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a susținut că, la calcularea dumpingului, Comisia a utilizat valori CIF incorecte pentru anumite vânzări ale sale în Uniune. Cu toate acestea, Comisia a constatat că presupusa eroare materială fusese comisă chiar de grupul Jindal în răspunsul său la chestionar, iar Comisia nu a fost informată cu privire la aceasta înainte sau în timpul VLD. De asemenea, în observațiile la comunicarea prealabilă și în observațiile la comunicarea constatărilor provizorii, chestiunea nu a fost ridicată de grupul Jindal. Prin urmare, Comisia a considerat că, la momentul introducerii cererii, aceasta nu mai putea fi verificată încrucișat de la distanță și, prin urmare, afirmația privind presupusa eroare a fost respinsă. |
|
(62) |
Astfel cum este detaliat în considerentele 27-60 de mai sus, Comisia a luat în considerare observațiile părților interesate transmise după comunicarea constatărilor provizorii și finale. Calculul Jindal India a fost, de asemenea, actualizat pentru a corecta o eroare materială legată de prețul de export (a se vedea considerentul 49). |
|
(63) |
Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:
|
3.2. Indonezia
3.2.1. Observație preliminară
|
(64) |
În considerentele 58-86 din regulamentul provizoriu, entitățile indoneziene din cadrul Jindal implicate în producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei sunt denumite „grupul Jindal Indonezia” sau „grupul Jindal”. În prezentul regulament, aceste entități sunt denumite „Jindal Indonezia”, în timp ce „grupul Jindal” se referă la Jindal India, Jindal Indonezia și entitățile Jindal relevante din țări terțe. |
3.2.2. Valoarea normală
|
(65) |
Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 65-76 din regulamentul provizoriu. |
|
(66) |
În observațiile sale din 11 iunie 2021, Guvernul Indoneziei a reamintit că producătorii-exportatori indonezieni incluși în eșantion cooperaseră pe deplin și că, pentru calcularea valorii normale, Comisia trebuie să utilizeze datele lor reale. |
|
(67) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal Indonezia și-a reiterat afirmația, împreună cu Jindal India, că valoarea normală ar trebui ajustată de Comisie pe baza costurilor legate de măsurile de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19. Această afirmație a fost respinsă. Afirmația este abordată în considerentele 32-36 de mai sus. |
|
(68) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, IRNC a contestat abordarea Comisiei de a înlocui prețul de achiziție al rulourilor SSHR cu finisaj alb cu un preț de piață construit în cazul în care acest produs intermediar important a fost achiziționat de la furnizori afiliați. În răspunsul societății la chestionar și în cursul VLD, Comisia constatase că aceste produse au fost obținute de la furnizori afiliați la un preț de transfer inferior costului său de producție. Prin urmare, în calculul provizoriu, Comisia a înlocuit aceste prețuri cu un preț de piață construit, format din costul de fabricare al produselor, din costurile VAG și din profit. Societatea a afirmat că prețurile de transfer erau prețuri stabilite în condiții de concurență deplină și a criticat lipsa de analiză în această privință. |
|
(69) |
Comisia a analizat explicațiile și documentele justificative furnizate și a concluzionat că abordarea inițială în ceea ce privește achizițiile de rulouri SSHR cu finisaj alb de la furnizori afiliați trebuie ajustată. Într-adevăr, prețurile de vânzare ale furnizorilor afiliați de rulouri SSHR cu finisaj alb către IRNC au fost comparabile cu prețurile de vânzare ale SSHR către clienți neafiliați. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să accepte prețul de achiziție al IRNC pentru aceste produse atunci când prețul respectiv era mai mare sau egal cu costul de producție al respectivilor furnizori și să îl înlocuiască cu costul de producție atunci când se constata că prețul de achiziție de transfer este mai mic. |
|
(70) |
În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Eurofer a contestat abordarea revizuită a Comisiei în ceea ce privește costurile rulourilor SSHR cu finisaj alb ale IRNC, astfel cum se explică în considerentul 69. Eurofer, în primul rând, a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze prețurile de achiziție ale IRNC pentru SSHR de la părți afiliate, deoarece aceste prețuri nu ar fi fost prețuri stabilite în condiții de concurență deplină. În al doilea rând, Eurofer a constatat că abordarea Comisiei a fost în contradicție cu constatările unei anchete încheiate recent care a implicat același grup de societăți (11). În cadrul anchetei respective, costul de producție al unei componente-cheie pentru fabricarea produsului în cauză a fost respins de Comisie. În al treilea rând, societatea a susținut că, în cazul în care Comisia ar persista în abordarea sa, ea ar trebui, fie să adauge un profit rezonabil la prețul de achiziție al SSHR atunci când ajustează valoarea tranzacției între părți afiliate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, fie să crească profitul IRNC din SSCR utilizat la calcularea valorii normale pentru a compensa tranzacțiile la cost sau la profit anormal de scăzut, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
|
(71) |
Comisia a examinat aceste afirmații. În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a constatat că informațiile furnizate de furnizorii afiliați ai IRNC de SSHR erau complete și suficiente pentru a evalua dacă prețurile de achiziție ale SSHR erau afectate de relația dintre IRNC și acești furnizori. Comisia a constatat că furnizorii afiliați au vândut SSHR nu numai clientului lor afiliat IRNC în cursul perioadei de anchetă, ci și unui număr de clienți interni neafiliați și că prețurile de vânzare către IRNC și către clienți neafiliați au fost stabilite în condiții de concurență deplină. Prin urmare, s-a considerat că aceste prețuri nu au fost afectate de relația dintre IRNC și furnizorul lor afiliat în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază și nu există niciun temei pentru a nu le lua în considerare în general. În al doilea rând, fără a adopta nicio poziție cu privire la faptele și concluziile la care s-a ajuns în cadrul anchetei SSHR menționate de Eurofer, Comisia a reamintit că fiecare caz este evaluat și analizat pe baza propriilor merite și dacă faptele stabilite în cadrul unei anchete sunt diferite de cele stabilite într-o anchetă anterioară, inclusiv dacă aceasta este o anchetă recentă care vizează același grup de societăți, se poate ajunge la o concluzie diferită. |
|
(72) |
Cererea de adăugare a unui profit rezonabil la prețul de achiziție al SSHR a fost respinsă, întrucât articolul 2 alineatul (5) permite într-adevăr o astfel de ajustare în cazul în care costurile asociate cu fabricarea produsului care face obiectul anchetei nu sunt reflectate în mod rezonabil în registrele contabile ale părții în cauză. Cu toate acestea, în cadrul anchetei actuale, Comisia nu a stabilit acest lucru. În ceea ce privește al doilea segment al celei de a treia afirmații, Comisia a reamintit că produsul care face obiectul anchetei este fabricat utilizând numai SSHR obținute de la furnizorii afiliați din aceeași zonă industrială, iar etapa de finisare a producției este efectuată de IRNC. Articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază prevede în mod clar că profitul „se stabilesc în funcție de date reale privind producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale ale exportatorului sau producătorului care face obiectul examinării”. Prin urmare, această dispoziție se referă numai la determinarea marjei de profit pentru vânzarea produsului similar și nu se aplică stabilirii prețului în condiții de concurență deplină pentru vânzarea materiilor prime. |
|
(73) |
Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile Eurofer au fost respinse. |
|
(74) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a afirmat că ar trebui efectuată o ajustare a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, din cauza distorsiunilor legate de materiile prime, care au fost constatate în Indonezia. Această metodologie este explicată în considerentele 45 și 46 de mai sus. |
3.2.3. Prețul de export
|
(75) |
Detaliile pentru calcularea prețului de export au fost stabilite în considerentele 77-79 din regulamentul provizoriu. |
|
(76) |
Astfel cum se explică în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Astfel cum se menționează în considerentul 64 din regulamentul provizoriu, Jindal Indonezia a efectuat anumite vânzări prin intermediul IBJ din Spania. |
|
(77) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal Indonezia a formulat, în ceea ce privește vânzările respective, aceleași observații ca cele formulate de Jindal India și menționate în considerentul 48 de mai sus. Afirmația a fost respinsă. Motivele pentru respingerea cererii au fost comunicate doar părții în cauză, pentru motivele menționate în considerentul 48. |
3.2.4. Comparație
|
(78) |
Detaliile privind comparația dintre valoarea normală și prețul de export au fost prezentate în considerentele 80-83 din regulamentul provizoriu. |
|
(79) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal Indonezia a formulat, în ceea ce privește ajustarea pe baza comisionului ipotetic, aceleași observații ca cele formulate de Jindal India și menționate în considerentul 52 de mai sus. Afirmația a fost respinsă. Motivele pentru respingerea cererii au fost comunicate doar părții în cauză, pentru motivele menționate în considerentul 52. |
|
(80) |
Jindal Indonezia a afirmat că, pentru calcularea costurilor de credit, Comisia ar fi trebuit să utilizeze ratele dobânzii pe termen scurt publicate de Banca Indoneziei pentru împrumuturile în USD și IDR în locul ratelor dobânzii interbancare pe termen scurt publicate de CEIC. |
|
(81) |
Comisia a analizat explicațiile și documentele justificative furnizate și a considerat că este justificat să schimbe sursa datelor, astfel cum a afirmat Jindal Indonezia. Cu toate acestea, în ceea ce privește aplicarea unor rate diferite ale dobânzii pentru vânzările interne și vânzările la export, articolul 2 alineatul (10) litera (g) din regulamentul de bază prevede posibilitatea unei ajustări pe baza diferențelor dintre costul oricărui credit acordat pentru vânzările în cauză, cu condiția ca acest factor să fie luat în considerare la stabilirea prețurilor practicate. În cursul VLD, Comisia a constatat că societatea își finanțează atât operațiunile interne, cât și operațiunile de export prin împrumuturi pe termen scurt și instrumente comerciale omnibus în principal în USD. Comisia nu a găsit, în registrele contabile ale societății, elemente care să justifice utilizarea unei rate diferite a dobânzii la împrumuturile în IDR pentru vânzările interne. Prin urmare, Comisia a respins cererea de a utiliza rata dobânzii la împrumuturile în IDR pentru finanțarea vânzărilor interne. |
|
(82) |
Grupul IRNC a reafirmat că, prin faptul că a ajustat prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază pentru anumite costuri de transport, în timp ce a respins cererile de ajustare a prețurilor de vânzare pe piața internă pentru anumite costuri de transport și alte costuri conexe, în special costurile suportate pentru transportul produsului în cauză de la fabrică la depozitul intern, Comisia a fost inconsecventă. |
|
(83) |
Comisia a observat că articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază se aplică pentru costurile de transport suportate, ulterior vânzării, pentru mutarea mărfurilor de la sediul exportatorului la primul cumpărător independent. Depozitul național al IRNC face parte din sediul său, iar costurile ocazionate de mutarea mărfurilor din fabrică în antrepozitul național au fost suportate înainte de vânzare. |
|
(84) |
Grupul IRNC a susținut, de asemenea, că Comisia nu a explicat motivul pentru care cheltuielile de transport și taxele portuare similare suportate pentru mărfurile transbordate prin zona sub control vamal chinez nu ar trebui să fie, de asemenea, respinse. Comisia a analizat observațiile și elementele de probă din dosar, în particular contractul de vânzare dintre producător și comercianții săi afiliați implicați în vânzările la export. Comisia a observat că, în contractul de vânzare, portul de descărcare este identificat în mod clar ca fiind situat în Uniune și că transbordarea mărfurilor este permisă. În plus, pentru vânzările la export, cheltuielile de transport sunt suportate direct de comerciant și, prin urmare, acestea afectează comparabilitatea prețurilor, în timp ce, în cazul cheltuielilor de depozitare pe piața internă, costurile de transfer al mărfurilor în antrepozit sunt plătite de producător și au fost suportate înainte de vânzare. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(85) |
După comunicarea constatărilor finale, IRNC a susținut, de asemenea, că Comisia a urmat o abordare inconsecventă, deoarece nu a efectuat o ajustare a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i), reflectând astfel ajustările pe care le-a efectuat în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) cu vânzările la export efectuate prin intermediul comercianților afiliați. |
|
(86) |
Comisia a reamintit că jurisprudența Curții de Justiție (12) stabilește în mod clar că „(…) o parte care solicită ajustări în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază pentru a face valoarea normală și prețul de export comparabile în scopul stabilirii marjei de dumping trebuie să demonstreze că această afirmație este justificată (…)”. Declarația făcută în acest sens de IRNC este o simplă declarație prin care se solicită o ajustare a valorii normale, dar nu conține nicio justificare de fond sau explicație detaliată. Comisia a reamintit, de asemenea, că o ajustare a prețului de export nu implică automat o ajustare a valorii normale și că o astfel de ajustare a valorii normale trebuie să fie justificată în mod corespunzător, pe baza faptelor și a dovezilor, de către partea care a solicitat-o. |
|
(87) |
În consecință, Comisia a stabilit că o simplă declarație prin care se solicită o ajustare, fără a furniza o cerere de sprijin motivată, nu respectă în mod clar standardul juridic stabilit de Curtea de Justiție. Afirmația a fost respinsă întrucât nu a fost susținută de elemente concrete. |
|
(88) |
De asemenea, IRNC a susținut că Comisia are sarcina de a-și susține cu probe decizia de a ajusta prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) și că nu a prezentat suficiente motive în documentele sale de comunicare a constatărilor provizorii și finale. |
|
(89) |
În urma observațiilor primite din partea societății după comunicarea constatărilor finale, Comisia a furnizat, la 16 septembrie 2021, o comunicare suplimentară specifică societății, explicând în detaliu motivele și elementele de probă care stau la baza acestei ajustări a prețului de export. Societatea nu a prezentat observații ca răspuns la această comunicare specifică. |
3.2.5. Marjele de dumping
|
(90) |
Astfel cum se detaliază în considerentele 65-89 de mai sus, Comisia a ținut seama de observațiile părților interesate transmise după comunicarea constatărilor provizorii și a recalculat marjele de dumping în consecință. |
|
(91) |
Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:
|
4. PREJUDICIU
4.1. Definiția industriei Uniunii și a producției din Uniune
|
(92) |
În urma comunicării constatărilor finale, Arinox, o parte interesată calificată provizoriu drept utilizator, a susținut că ar trebui să fie considerat producător din Uniune. Ar trebui remarcat faptul că datele societății au fost incluse în indicatorii macroeconomici, astfel cum au fost transmise de Eurofer și verificate încrucișat de Comisie și, prin urmare, Comisia a considerat că această societate face parte din industria din Uniune descrisă în considerentul 87 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, Comisia a observat că Arinox s-a identificat ca utilizator final și importator în cererea sa inițială de excludere a produsului, iar afirmațiile societății formulate în etapa provizorie erau legate de activitățile pe care le-a desfășurat în calitate de utilizator pe piața Uniunii. |
|
(93) |
Arinox, Euranimi, și un importator neafiliat au solicitat identitatea celor 13 producători din Uniune care au constituit industria din Uniune în cursul PA. Pe lângă cei trei producători incluși în eșantion și societățile care susțin plângerea (și anume, Acerinox, Outokumpu Nirosta GmbH, Outokumpu Stainless AB), acestea sunt Marcegaglia, Acroni, Arinox, Otelinox și trei societăți de relaminare cu sediul în Germania (și anume SAP Precision Metal, BWS și Waelzholz). |
|
(94) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la definiția industriei Uniunii și a producției din Uniune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 87-89 din regulamentul provizoriu. |
4.2. Consumul din Uniune
|
(95) |
În lipsa oricăror observații cu privire la consumul din Uniune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 90-92 din regulamentul provizoriu. |
4.2.1. Evaluare cumulativă a efectelor importurilor provenite din țările în cauză
|
(96) |
Consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au contestat evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din India și Indonezia asupra situației industriei Uniunii. Părțile interesate au susținut că volumele importurilor din ambele țări sunt scăzute, că tendința importurilor din India (în ușoară scădere) diferă, de-a lungul întregii perioade în cauză, de cea din Indonezia (în creștere rapidă) și că nu s-a efectuat nicio evaluare corespunzătoare a condițiilor de concurență între produsele importate și între produsele importate și produsele similare din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
|
(97) |
În observațiile sale transmise după comunicarea constatărilor provizorii, reclamantul s-a opus afirmației formulate de consorțiu și de importatorul neafiliat, precizând că tendințele importurilor sunt irelevante pentru aplicarea articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, că s-au evaluat în mod corespunzător condițiile de concurență și că o evaluare cumulativă asigură o aplicare nediscriminatorie a taxelor. |
|
(98) |
Comisia a constatat că au fost îndeplinite cerințele pentru efectuarea unei evaluări cumulative a importurilor. Volumul importurilor din fiecare dintre cele două țări în cauză nu a fost neglijabil, adică s-a situat peste 1 % din cota de piață pentru fiecare, iar condițiile de concurență au justificat o evaluare cumulativă, deoarece produsele importate au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază cu produsele vândute de producătorii din Uniune și au aceleași utilizări de bază. Acest lucru se reflectă în nivelul ridicat de corelare a tipurilor de produse importate din India și Indonezia cu tipurile de produse vândute de producătorii din Uniune. |
|
(99) |
În plus, s-a stabilit că tipurile de produse importate din India și Indonezia sunt în mare măsură similare între ele și că nivelul prețurilor lor respective este comparabil. |
|
(100) |
În plus, astfel cum a indicat reclamantul, articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază nu prevede efectuarea unei comparații între țările în cauză pe baza tendințelor importurilor. |
|
(101) |
În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul și un importator neafiliat au solicitat divulgarea modelelor teoretice utilizate pentru a evalua condițiile de concurență pe piața Uniunii a produsului care face obiectul anchetei și a țărilor în cauză, precum și confirmarea faptului că serviciile Comisiei în materie de concurență și analiză economică au fost consultate cu privire la aceste condiții de concurență. |
|
(102) |
Aceștia au susținut, de asemenea, că nu este furnizată nicio analiză statistică în sprijinul constatărilor de la considerentele 99 și 100 de mai sus și au susținut că volumul cotei de piață a importurilor din India și Indonezia a fost scăzut în comparație cu cota de piață a industriei din Uniune. În ceea ce privește India, volumul importurilor în cursul PA a fost mai mic decât cel din 2017 și 2018 și similar cu cel al importurilor din 2019. În plus, volumul importurilor de produs în cauză din India este limitat de contingentul de țară stabilit prin măsurile de salvgardare privind oțelul. Prin urmare, consorțiul și importatorul neafiliat au considerat că nu este adecvat să se aplice articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
|
(103) |
Comisia a efectuat o analiză teoretică în care a comparat tipurile de produse vândute pe piața Uniunii de către producătorii-exportatori și produsul vândut de producătorii din Uniune, pe baza numerelor de control al produsului (NCP) furnizate de societățile incluse în eșantion. Această analiză a arătat un nivel ridicat de corelare. Nivelul de corelare între fiecare producător-exportator și vânzările realizate de industria din Uniune este furnizat producătorilor-exportatori incluși în eșantion în comunicarea lor specifică. În plus, Comisia a constatat, de asemenea, un nivel semnificativ de similitudine între tipurile de produs vândute de producătorii-exportatori din Indonezia în comparație cu tipurile de produs vândute de producătorii-exportatori din India. Prin urmare, Comisia a concluzionat că produsele importate din țările în cauză și produsele din Uniune se aflau într-o concurență clară între ele, iar o evaluare cumulativă a efectelor importurilor era adecvată. Consorțiul și importatorul neafiliat nu au furnizat niciun element de probă care să demonstreze că analiza efectuată de Comisie ar fi incorectă sau insuficientă. Faptul că India are o cotă de țară în cadrul măsurilor de salvgardare nu afectează această analiză, având în vedere condițiile enumerate la articolul 3 alineatul (4). Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
|
(104) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din țările în cauză, Comisia a confirmat toate celelalte concluzii enunțate în considerentele 93-98 din regulamentul provizoriu. |
4.2.2. Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză
|
(105) |
Consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că importurile din Indonezia au crescut deoarece această țară este un nou exportator al produsului care face obiectul anchetei către Uniune și că importurile din India nu au crescut în cursul perioadei examinate, prin urmare, o potențială creștere a cotei de piață a țărilor în cauză nu a avut niciun impact asupra cotei de piață a industriei din Uniune, ci a înlocuit importurile din alte țări terțe. |
|
(106) |
Astfel cum se menționează în considerentele 97-105 de mai sus, Comisia a analizat cumulat importurile, iar importurile din țările în cauză au arătat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate. Faptul că cota de piață a industriei din Uniune a crescut ușor în cursul perioadei examinate și că Indonezia a început să exporte către Uniune abia la începutul perioadei examinate nu a schimbat faptul că importurile din țările în cauză au fost efectuate la prețuri de dumping, cauzând un prejudiciu important industriei din Uniune. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă. |
|
(107) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la volumele importurilor din țările în cauză și la cota de piață a acestora, Comisia a confirmat toate celelalte concluzii enunțate în considerentele 99-101 din regulamentul provizoriu. |
4.2.3. Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor de vânzare
|
(108) |
În considerentul 105 din regulamentul provizoriu, Comisia a precizat că a constatat marje de subcotare a prețurilor de vânzare de 4,8 % și 13,4 % pentru producătorii-exportatori indieni. |
|
(109) |
Aceste marje conțineau însă o eroare materială și ar trebui corectate în marje de subcotare a prețurilor de vânzare de 5,8 % și 13,4 %. |
|
(110) |
În urma comunicării constatărilor finale, Euranimi și un importator neafiliat au susținut că nu au putut reconstitui modul în care au fost determinate prețurile de import ale produsului în cauză și modul în care a fost calculată marja de subcotare, inclusiv ajustările acesteia. |
|
(111) |
Prețurile importurilor din țările în cauză, astfel cum sunt indicate în tabelul 3 din regulamentul provizoriu, se bazează pe datele Eurostat. Aceste informații sunt puse la dispoziția publicului. Astfel cum se explică în considerentul 104 din regulamentul provizoriu, marja de subcotare s-a bazat pe o comparație între prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și prețurile corespunzătoare practicate de producătorii-exportatori incluși în eșantion față de primul client independent de pe piața Uniunii, diferențiate în funcție de tipul de produs și ajustate pentru a se afla în condiții de vânzare egale. Întrucât prețurile de vânzare detaliate per societate sunt, prin definiție, confidențiale din punct de vedere comercial, acestea au fost furnizate numai societăților în cauză în comunicările lor specifice respective. |
|
(112) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la prețurile importurilor din țările în cauză și la subcotarea prețurilor de vânzare, Comisia a confirmat toate concluziile enunțate în considerentele 102-105 din regulamentul provizoriu, cu corecția efectuată astfel cum se explică în considerentul 71 de mai sus. |
4.3. Situația economică a industriei Uniunii
4.3.1. Observații generale
|
(113) |
În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 106-110 din regulamentul provizoriu. |
4.3.2. Indicatori macroeconomici
|
(114) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a afirmat că, în loc să crească, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 116 din regulamentul provizoriu, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în perioada examinată. |
|
(115) |
Această afirmație ar fi corectă însă numai dacă observația formulată de Eurofer cu privire la presupusele volume exagerate ale importurilor din țări terțe ar fi susținută de fapte. Astfel cum se explică în considerentul 135 de mai jos, regulamentul provizoriu a furnizat cifre corecte privind volumele importurilor. Astfel, cota de piață a industriei Uniunii a fost la rândul său corectă. |
|
(116) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au atras atenția asupra faptului că regulamentul provizoriu a prezentat o discrepanță de aproximativ 300-400 de mii de tone între cifrele de producție ale industriei Uniunii în perioada examinată, raportate în considerentul 111 din regulamentul provizoriu, și cifrele corespunzătoare privind vânzările, stocurile și exporturile, raportate în considerentele 114, 126 și 152 din regulamentul provizoriu. În urma comunicării constatărilor finale, aceștia au contestat nivelul capacității industriei din Uniune și au solicitat dovezi privind capacitatea de producție nominală, reală și efectiv utilizată și cantitatea efectiv produsă de fiecare producător individual, datele privind volumele de vânzări și prețurile producătorilor europeni individuali, precum și volumele importurilor din țările în cauză ale fiecărui producător din Uniune. |
|
(117) |
Cifrele de mai sus nu pot fi însă pe deplin corelate, deoarece volumele de producție, vânzări și exporturi se referă la întreaga industrie a Uniunii, iar cifrele privind stocurile, raportate în considerentul 126 din regulamentul provizoriu, reprezintă un indicator microeconomic, care se referă numai la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Toate cifrele au fost verificate încrucișat de către Comisie și au fost considerate fiabile. Întrucât cifrele individuale per producător sunt confidențiale din punct de vedere comercial, Comisia a furnizat doar informațiile agregate în regulamentul provizoriu. |
|
(118) |
În plus, aproape jumătate din presupusa discrepanță este legată de vânzările captive ale industriei Uniunii către utilizatorii afiliați. Respectivele volume au fost incluse în cifrele de producție raportate în considerentul 111 din regulamentul provizoriu, dar nu au fost incluse în volumele vânzărilor industriei Uniunii, raportate în considerentul 114 din regulamentul provizoriu. Vânzările captive ale industriei Uniunii au reprezentat aproximativ 5 % din totalul vânzărilor industriei Uniunii, iar acest raport a fost stabil în toată perioada examinată. |
|
(119) |
În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că creșterea cotei de piață a industriei din Uniune a indicat absența prejudiciului și că creșterea cotei de piață a țărilor în cauză nu a afectat în mod negativ cota de piață a industriei din Uniune. |
|
(120) |
Astfel cum se explică în considerentul 107, ușoara creștere a cotei de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate nu a afectat faptul că importurile din țările în cauză au înregistrat o creștere de 86 % și au fost efectuate la prețuri de dumping, cauzând un prejudiciu important industriei din Uniune. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă. |
|
(121) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 111-121 din regulamentul provizoriu. |
4.3.3. Indicatori microeconomici
|
(122) |
În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că tendința negativă a rentabilității industriei din Uniune nu ar putea fi legată de importurile din țările în cauză, deoarece volumele lor sunt scăzute și nu pot influența piața într-un mod atât de semnificativ. Consorțiul de importatori și distribuitori și importatorul neafiliat au susținut că industria din Uniune a înregistrat o creștere a profiturilor începând cu PA. |
|
(123) |
Volumele importurilor din țări au fost peste nivelul de minimis, iar prețurile lor scăzute, despre care s-a constatat că fac obiectul unui dumping, au cauzat o presiune asupra prețurilor pe piața Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 141 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a concluzionat că creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză ar putea fi legată de tendința negativă a rentabilității industriei din Uniune. O eventuală creștere a nivelului de rentabilitate a producătorilor din Uniune după PA nu modifică această concluzie, deoarece ancheta se limitează la PA. |
|
(124) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 122-133 din regulamentul provizoriu. |
4.4. Concluzie privind prejudiciul
|
(125) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, consorțiul de importatori, un importator neafiliat și Guvernul Indoneziei au afirmat că unii indicatori de prejudiciu au evoluat pozitiv în cursul perioadei examinate, punând accentul pe creșterea cotei de piață a industriei Uniunii, pe creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și pe scăderea stocurilor. |
|
(126) |
Nivelul stocurilor a rămas constant ca procentaj din volumul vânzărilor și, prin urmare, nu a constituit un indicator clar al prejudiciului. Ceilalți doi indicatori în cauză au evoluat într-adevăr pozitiv în cursul perioadei examinate. Creșterea cotei de piață a avut loc însă în detrimentul rentabilității producătorilor din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 134 din regulamentul provizoriu. Gradul de ocupare a forței de muncă a crescut ușor, deși costurile forței de muncă s-au redus. Aceste constatări nu invalidează totuși principalele constatări privind prejudiciul, și anume evoluția negativă a rentabilității și a tuturor indicatorilor financiari ai industriei Uniunii. |
|
(127) |
Consorțiul de importatori și distribuitori și importatorul neafiliat au susținut, de asemenea, că, potrivit datelor disponibile pentru primul trimestru al anului 2021, situația financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion se îmbunătățește și, prin urmare, industria nu are nevoie de protecție suplimentară. |
|
(128) |
Analiza situației economice a industriei Uniunii s-a bazat pe perioada examinată, care s-a încheiat în iunie 2020. Astfel cum se menționează în considerentele 128-133 din regulamentul provizoriu, toți indicatorii financiari ai producătorilor din Uniune s-au deteriorat în perioada examinată. Concluzia în această privință nu poate fi invalidată de presupusa îmbunătățire pe termen scurt a situației producătorilor din Uniune după perioada examinată, susținută de rapoarte neauditate referitoare la primul trimestru al anului 2021. |
|
(129) |
Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod definitiv că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în înțelesul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
5.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
|
(130) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Guvernul Indoneziei a afirmat că prejudiciul nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Indonezia, deoarece cota sa de piață este scăzută și prețurile sale au crescut în perioada examinată. |
|
(131) |
Comisia a reamintit mai întâi că importurile din Indonezia și cota de piață a acestora au fost evaluate cumulativ cu importurile din India. În plus, Comisia a constatat că, în orice caz, cota de piață a Indoneziei a crescut rapid în perioada examinată, de la 0,4 % în 2017 la 2,8 % în perioada de anchetă. În ceea ce privește prețurile, chiar dacă au crescut de-a lungul întregii perioade examinate, prețurile indoneziene s-au situat întotdeauna sub prețurile industriei Uniunii. |
|
(132) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul dumpingului din India și Indonezia și prejudiciul suferit de industria Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 141-143 din regulamentul provizoriu. |
5.2. Efectele altor factori
|
(133) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a indicat discrepanța dintre cifrele referitoare la volumele importurilor din țări terțe, furnizate în tabelul 11 din regulamentul provizoriu și datele Eurostat. |
|
(134) |
Cifrele menționate de Eurofer nu conțin însă importurile raportate de Eurostat în cadrul regimurilor vamale de perfecționare activă și pasivă, care au fost luate în considerare în tabelul 11 din regulamentul provizoriu. |
|
(135) |
În urma comunicării constatărilor finale, Eurofer și-a exprimat îndoiala cu privire la exactitatea volumelor importurilor utilizate de Comisie și a susținut că abordarea, astfel cum este prezentată în considerentul 99 de mai sus, se îndepărtează de la practica obișnuită a Comisiei și este incompatibilă cu obiectivul evaluării prejudiciului și a legăturii de cauzalitate în cadrul anchetei. Eurofer a susținut că importurile în cadrul regimurilor vamale de perfecționare activă și pasivă nu fac obiectul taxelor antidumping și nu concurează cu mărfurile industriei din Uniune. |
|
(136) |
Comisia a considerat că mărfurile importate în cadrul regimului de perfecționare activă și pasivă nu doar tranzitează Uniunea, ci sunt supuse și unor operațiuni de transformare cu valoare adăugată, cum ar fi asamblarea și transformarea, în Uniune. În consecință, aceste importuri concurează în mod clar cu produsele fabricate de industria din Uniune. De exemplu, o societate cu sediul în Uniune a cărei activitate ar fi tocmai de a efectua aceste operațiuni de prelucrare are posibilitatea fie de a cumpăra produsul de la industria din Uniune, fie de a-l importa în cadrul regimului de perfecționare activă. Prin urmare, importurile efectuate în cadrul acestor regimuri vamale speciale ar trebui luate în considerare pentru evaluarea prejudiciului. Într-adevăr, acestea fac, de asemenea, obiectul colectării taxelor în conformitate cu articolul 76 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (13). |
|
(137) |
În plus, Eurofer a susținut că volumele importurilor din diferite țări nu au fost coerente, deoarece volumul importurilor din anumite țări terțe nu includea regimurile vamale de perfecționare activă și pasivă. |
|
(138) |
Volumele importurilor au fost cifrele oficiale furnizate de Eurostat și au vizat atât țările în cauză, cât și toate celelalte țări terțe, inclusiv regimul vamal normal și regimul vamal de perfecționare activă și pasivă. |
|
(139) |
În plus, Eurofer a făcut referire, în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, la volumele importurilor aceluiași produs din China și Taiwan cu aceeași perioadă de anchetă și aceeași perioadă examinată, în care Comisia a evaluat consumul și cotele de piață ale Uniunii fără a ține seama de importurile efectuate în cadrul regimurilor vamale de perfecționare activă și pasivă. Prin urmare, cifrele dintre reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor și ancheta actuală privind importurile, consumul și cota de piață diferă, ceea ce a dus la o eroare evidentă în una dintre cele două anchete. |
|
(140) |
Reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de SSCR din China și Taiwan are, într-adevăr, aceeași perioadă de anchetă și aceeași perioadă luată în considerare pentru analiza prejudiciului. Cu toate acestea, analiza efectuată în cadrul anchetei respective are o natură diferită, și anume continuarea sau probabilitatea reapariției dumpingului și a prejudiciului, iar orice concluzie formulată în cadrul anchetei respective nu este automat valabilă în cadrul anchetei în cauză. Prin urmare, deși cifrele de import din respectiva reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor nu au inclus importurile efectuate în cadrul regimurilor de perfecționare activă și pasivă, concluziile la care s-a ajuns în ancheta respectivă rămân valabile. Prin urmare, Comisia nu a considerat că aceste date divergente constituie o eroare evidentă. |
|
(141) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au afirmat că înrăutățirea indicatorilor financiari ai industriei Uniunii nu se datorează importurilor care fac obiectul unui dumping, ci impactului pandemiei de COVID-19. În observațiile sale transmise după comunicarea constatărilor provizorii, reclamantul s-a opus acestei afirmații, precizând că evoluția prejudiciului în cursul perioadei examinate a indicat contrariul. |
|
(142) |
Comisia a constatat că prețurile importurilor din țările în cauză au influențat în mare măsură prețurile industriei Uniunii și indicatorii financiari ai acesteia. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, prețurile medii de import din ambele țări în cauză au fost în mod constant mai mici decât prețurile producătorilor din Uniune de-a lungul întregii perioade examinate, înainte de pandemia de COVID-19. Este posibil ca pandemia să fi afectat consumul pe piața Uniunii, dar un astfel de impact s-ar fi putut materializa doar în ultimul trimestru al perioadei de anchetă (aprilie-iunie 2020), deși o scădere substanțială a consumului a fost deja observată în 2019. |
|
(143) |
În plus, Comisia a analizat scăderea consumului (legată parțial de COVID-19 sau nu) ca posibil alt factor de prejudiciu în considerentele 150 și 151 din regulamentul provizoriu și a concluzionat în mod provizoriu că aceasta nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Această concluzie este confirmată. |
5.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
|
(144) |
Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricăror alte observații, Comisia a concluzionat că niciunul dintre factorii analizați individual sau colectiv nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii, în sensul că o astfel de legătură nu ar mai fi autentică și substanțială, confirmând concluzia din considerentele 160-163 din regulamentul provizoriu. |
6. NIVELUL MĂSURILOR
6.1. Marja de subcotare a prețurilor indicative
|
(145) |
În urma instituirii măsurilor provizorii, reclamantul a ridicat două probleme tehnice în ceea ce privește calcularea marjei de prejudiciu, referitoare la deprecierea investițiilor estimate neefectuate și la respectarea viitoare a costurilor de mediu pentru unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion. Pentru calcularea investițiilor neefectuate, Comisia a considerat rezonabil să se bazeze pe deprecierea investițiilor neefectuate în cursul perioadei de anchetă, astfel cum a fost furnizată de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Reclamantul nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul motivului pentru care o astfel de abordare ar fi nerezonabilă. Pe baza datelor și informațiilor justificative transmise de reclamant, Comisia a acceptat afirmația privind respectarea viitoare a costurilor de mediu, ceea ce a condus la o ușoară creștere a marjelor definitive de prejudiciu. |
|
(146) |
În urma comunicării constatărilor finale, un grup de producători-exportatori a susținut că costurile generate de măsurile de izolare legate de COVID-19 suportate de industria din Uniune ar trebui să nu fie luate în considerare la calcularea prețului neprejudiciabil pentru a descuraja marja de prejudiciu, deoarece astfel de costuri au crescut în mod excepțional costul unitar al industriei din Uniune și nu reflectă costul normal de producție al producătorilor din Uniune. |
|
(147) |
Comisia a solicitat industriei din Uniune să comunice toate datele solicitate în răspunsul său la chestionar pentru cele două semestre din PA, pentru a vedea eventualele efecte ale pandemiei de COVID-19 asupra vânzărilor și a datelor privind costurile. Cu toate acestea, datele verificate încrucișat nu au indicat niciun cost suplimentar cauzat de măsurile de izolare impuse în contextul pandemiei de COVID-19 care să justifice ajustarea solicitată. Prin urmare, Comisia a respins afirmația. |
|
(148) |
Euranimi și un importator neafiliat au contestat marja de prejudiciu mai mare aplicată producătorilor-exportatori indieni, aceștia având prețuri de vânzare mai mari pe piața Uniunii. |
|
(149) |
Marja de prejudiciu se calculează pe baza tipurilor de produs vândute de producătorii-exportatori. Întrucât tipurile de produse între producători pot varia în ceea ce privește prețul, nu este necesar să existe o corelație între nivelul general al prețurilor de import și nivelul marjei de prejudiciu calculate în mod specific pentru fiecare producător-exportator. |
|
(150) |
Rezultatul calculelor revizuite este prezentat în tabelul următor:
|
|
(151) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat constatările și concluziile enunțate în considerentele 165-173 din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost modificate în tabelul de mai sus. |
6.2. Examinarea marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii
|
(152) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a susținut că Comisia a concluzionat în mod eronat că Chromeni nu a utilizat materii prime care fac obiectul unor distorsiuni. Partea a susținut că era „perfect clar” că Chromeni se bazează pe intrări intermediare afectate de distorsiunile legate de materiile prime, fie în India, fie în Indonezia, și că acest lucru ar trebui, prin urmare, să fie luat în considerare. Partea a afirmat că, în acest scop, Comisia ar trebui să recurgă în cadrul prezentei anchete la cooperarea unui presupus furnizor de oțel inoxidabil laminat la cald din Indonezia sau la constatări recente privind materiile prime respective (14). |
|
(153) |
Eurofer a susținut de asemenea că, în interpretarea articolului 7 alineatul (2a), Comisia limitează în mod semnificativ posibilitatea de abordare a impactului distorsiunilor legate de materiile prime asupra sectoarelor din aval, fiind astfel împiedicată să evalueze impactul distorsiunilor legate de materiile prime în cadrul unui grup de societăți (cum ar fi grupul Jindal). În aceeași ordine de idei, partea a atras atenția și asupra riscului de circumvenție prin intermediul societății cu taxe mai scăzute (în acest caz, fie a societății situate în India, fie a societății situate în Indonezia) și, prin urmare, a afirmat că Comisia ar trebui să extindă cel mai înalt nivel al taxei aplicabile la toate societățile din grup, indiferent de țara de producție a produsului în cauză. |
|
(154) |
Astfel cum se explică în considerentul 176 din regulamentul provizoriu, Chromeni nu a utilizat materiile prime care fac obiectul distorsiunii constatate în India, și anume minereul de crom și resturile de oțel inoxidabil. În plus, în contextul instituirii unei taxe antidumping definitive, nu este posibil să se abordeze posibile cazuri viitoare de circumvenție prin extinderea măsurilor antidumping constatate pentru un producător afiliat la producătorii afiliați din altă țară. În această privință, Comisia face trimitere, de asemenea, la considerentele 175-177 de mai jos. |
|
(155) |
Prin urmare, afirmațiile formulate de Eurofer au trebuit să fie respinse. |
|
(156) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 174-178 din regulamentul provizoriu. |
6.3. Concluzie
|
(157) |
În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este adecvat să se stabilească cuantumul taxelor definitive în conformitate cu regula taxei celei mai mici de la articolul 7 alineatul (2) și articolul 9 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază. În consecință, ar trebui stabilite taxe antidumping definitive după cum urmează:
|
7. INTERESUL UNIUNII
7.1. Interesul industriei Uniunii
|
(158) |
Nicio parte nu a contestat faptul că măsurile ar fi în interesul industriei Uniunii. Concluziile enunțate în considerentele 181-183 din regulamentul provizoriu au fost astfel confirmate. |
7.2. Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor
|
(159) |
În urma comunicării constatărilor provizorii, Euranimi și un importator neafiliat au afirmat că instituirea de măsuri de către Uniune împotriva Indiei și Indoneziei ar crea un deficit de SSCR pe piața Uniunii, întrucât producția Uniunii ar fi insuficientă pentru aprovizionarea pieței în întregime, iar alte surse de aprovizionare sunt limitate, în principal din cauza măsurilor antidumping asupra importurilor din China și Taiwan. Potrivit părților, aceste deficite și întârzieri în aprovizionare pot fi deja observate pe piața Uniunii. |
|
(160) |
Părțile au susținut că alte surse potențiale de importuri, și anume Brazilia, Malaysia și Africa de Sud, sunt controlate de producătorii din Uniune care dețin societățile din aceste țări care fabrică SSCR. Potrivit părților, această situație a condus la un abuz de protecție din partea producătorilor din Uniune și se va solda cu prețuri ridicate pe piața Uniunii. |
|
(161) |
În plus, părțile au afirmat că nu au posibilitatea să transfere prețurile asupra clienților lor și că, prin urmare, rentabilitatea lor ar fi influențată în mod negativ. |
|
(162) |
Euranimi și importatorul neafiliat au reiterat aceste afirmații în urma comunicării constatărilor finale. |
|
(163) |
Eurofer s-a opus acestor afirmații, susținând că pretinsul timp de execuție mai mare a fost rezultatul unor variații ale cererii și al perturbării lanțurilor de aprovizionare globale ca urmare a pandemiei de COVID-19, ceea ce nu este specific lanțului de aprovizionare cu SSCR. Eurofer a afirmat că, în condiții normale, industria Uniunii are o capacitate suficientă pentru a acoperi aproape 150 % din consumul Uniunii în perioada de anchetă. În plus, Eurofer a susținut că creșterea prețurilor materiilor prime care a avut loc după perioada de anchetă a fost rezultatul unei creșteri majore la nivel mondial a costurilor materiilor prime, care a afectat nu numai prețurile din Uniune. În plus, Eurofer a afirmat că SSCR ar putea fi obținute din țări terțe cu capacități semnificative de fabricare a SSCR, care nu au fost limitate de măsurile de salvgardare din domeniul siderurgic. |
|
(164) |
Astfel cum se indică în regulamentul provizoriu, există într-adevăr surse de aprovizionare cu SSCR din alte țări terțe, cele mai mari astfel de surse fiind Taiwanul și Coreea. Importurile din Taiwan au continuat să intre în Uniune, având taxe antidumping relativ scăzute. În perioada examinată, Coreea a reușit să își mărească exporturile către Uniune, atât în termeni absoluți, cât și relativi. Africa de Sud rămâne, de asemenea, prezentă pe piața Uniunii, în pofida presupusului control exercitat de societățile europene asupra producției sale de SSCR. În plus, taxele antidumping impuse Indiei și Indoneziei nu vizează închiderea pieței Uniunii pentru țările în cauză, ci majorarea prețurilor la un nivel echitabil. |
|
(165) |
Majorările de prețuri sunt determinate, în mod normal, de creșterea costului materiilor prime și au fost observate și pe piețe terțe. Prin urmare, nu există niciun element de abuz în ceea ce privește protecția pieței de către producătorii din Uniune. În plus, având în vedere că 13 producători din Uniune ai produsului sunt anchetați, există o concurență internă puternică pe piața Uniunii. |
|
(166) |
În plus, afirmațiile părților interesate cu privire la lipsa posibilității de transferare a prețurilor asupra clienților lor și la lipsa posibilității de înlocuire a produselor importate nu pot fi evaluate în mod corespunzător de către Comisie, având în vedere lipsa unei cooperări adecvate a părților în cauză în cadrul prezentei anchete. Spre deosebire de cei doi importatori neafiliați menționați în considerentele 184-193 din regulamentul provizoriu, părțile în cauză și-au prezentat afirmațiile după comunicarea constatărilor, fără a transmite un răspuns la chestionar. Comisia a fost astfel împiedicată să efectueze o evaluare mai aprofundată prin verificarea canalelor lor de achiziție și de vânzare, a tipurilor de produse comercializate, a costurilor și a situației financiare. |
|
(167) |
Având în vederea toate acestea, Comisia a confirmat concluzia că efectele unei eventuale instituiri de taxe asupra importatorilor și utilizatorilor nu depășesc efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei Uniunii. |
|
(168) |
În lipsa oricăror alte observații cu privire la interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor, concluziile enunțate la considerentele 184-195 din regulamentul provizoriu au fost confirmate. |
7.3. Concluzie privind interesul Uniunii
|
(169) |
Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricăror alte observații, concluziile enunțate în considerentul 196 din regulamentul provizoriu au fost confirmate. |
8. MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE
8.1. Măsuri definitive
|
(170) |
Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping. Din motivele prezentate în secțiunea 6, în special în subsecțiunea 6.2 din prezentul regulament, ar trebuie stabilite taxe antidumping în conformitate cu regula taxei celei mai mici. |
|
(171) |
Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:
|
|
(172) |
Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din cadrul prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate cu societățile menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Este necesar ca acestea să nu facă obiectul vreunei taxe antidumping individuale. |
|
(173) |
Orice societate poate cere aplicarea acestor rate individuale ale taxei antidumping, în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (15). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul acesteia de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii. |
|
(174) |
Pentru a se reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. |
|
(175) |
Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală. |
|
(176) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor mai mici cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale din cauza instituirii măsurilor, în înțelesul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind circumvenția. În cadrul anchetei respective se poate examina, printre altele, necesitatea de a se elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, de a se institui o taxă la nivel național. |
|
(177) |
Pentru a se asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru „toate celelalte societăți” ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă. |
8.2. Perceperea definitivă a taxelor provizorii
|
(178) |
Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, ar trebui să se perceapă în mod definitiv cuantumurile depuse sub forma taxei antidumping provizorii impuse prin regulamentul provizoriu. |
|
(179) |
Dat fiind că anumite niveluri ale taxei definitive sunt mai mici decât nivelurile taxei provizorii, cuantumurile depuse în plus față de nivelurile taxei antidumping definitive ar trebui eliberate. |
8.3. Retroactivitate
|
(180) |
Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.2, în urma unei cereri din partea reclamantului, Comisia a supus înregistrării importurile de produs care face obiectul anchetei, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
|
(181) |
În cursul etapei finale a anchetei au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt sau nu îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive. |
|
(182) |
Din analiza Comisiei nu a reieșit nicio creștere suplimentară substanțială a importurilor, în plus față de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4d) din regulamentul de bază. Pentru această analiză, Comisia a comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de anchetă cu media lunară a volumelor importurilor din cursul perioadei cuprinse între deschiderea prezentei anchete și instituirea măsurilor provizorii și nu s-a putut observa nicio creștere substanțială:
|
||||||||||||||||||||
|
(183) |
Prin urmare, Comisia a concluzionat că perceperea retroactivă a taxelor definitive pentru perioada în care au fost înregistrate importurile nu a fost justificată în cazul de față. |
9. DISPOZIȚII FINALE
|
(184) |
Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni. |
|
(185) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (17), Comisia a impus o măsură de salvgardare cu privire la anumite produse siderurgice pentru o perioadă de trei ani. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei (18), măsura de salvgardare a fost prelungită până la 30 iunie 2024. Produsul care face obiectul reexaminării face parte din una dintre categoriile de produse care fac obiectul măsurii de salvgardare. În consecință, odată ce contingentele tarifare stabilite în temeiul măsurii de salvgardare sunt depășite, atât taxa în afara contingentului tarifar, cât și taxa antidumping ar deveni exigibile pentru aceleași importuri. Întrucât un astfel de cumul de măsuri antidumping cu măsuri de salvgardare poate avea asupra comerțului un efect mai mare decât este de dorit, Comisia a decis să împiedice aplicarea concomitentă a taxei antidumping cu taxa în afara contingentului tarifar pentru produsul care face obiectul reexaminării pe durata aplicării taxei de salvgardare. |
|
(186) |
Cu alte cuvinte, în cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și depășește nivelul taxelor antidumping prevăzute în prezentul regulament, se percepe doar taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159. În cursul perioadei de aplicare concomitentă a taxelor antidumping și de salvgardare, perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă. În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și este stabilită la un nivel mai mic decât nivelul taxelor antidumping din prezentul regulament, taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre respectiva taxă și cel mai ridicat dintre nivelurile taxelor antidumping instituite în temeiul prezentului regulament. Partea din cuantumul taxelor antidumping care nu a fost percepută se suspendă. |
|
(187) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80, originare din India și din Indonezia.
(2) Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net, franco-frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos, se stabilesc după cum urmează:
|
Țara |
Societatea |
Taxă antidumping definitivă (%) |
Codul adițional TARIC |
|
India |
Jindal Stainless Limited |
13,9 |
C654 |
|
Jindal Stainless Hisar Limited |
13,9 |
C655 |
|
|
Chromeni Steels Private Limited |
35,3 |
C656 |
|
|
Toate celelalte societăți din India |
35,3 |
C999 |
|
|
Indonezia |
IRNC |
10,2 |
C657 |
|
Jindal Stainless Indonesia |
20,2 |
C658 |
|
|
Toate celelalte societăți din Indonezia |
20,2 |
C999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană și menționat în prezenta factură a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (codul adițional TARIC) în [țara în cauză]. Declar că informațiile menționate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte societăți”.
(4) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
(1) În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produselor plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, care sunt menționate la articolul 1 alineatul (1), și depășește nivelul ad valorem echivalent al taxelor antidumping stabilite la articolul 1 alineatul (2), se percepe doar taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159.
(2) În cursul perioadei de aplicare a alineatului (1), perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă.
(3) În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produselor plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, care sunt menționate la articolul 1 alineatul (1), și este stabilită la un nivel mai mic decât nivelul ad valorem echivalent al taxelor antidumping stabilite la articolul 1 alineatul (2), taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre respectiva taxă și cel mai ridicat dintre nivelurile ad valorem echivalente ale taxelor antidumping stabilite la articolul 1 alineatul (2).
(4) Partea din cuantumul taxelor antidumping care, în temeiul alineatului (3), nu a fost percepută, se suspendă.
(5) Suspendările menționate la alineatele (2) și (4) sunt limitate în timp la perioada de aplicare a taxei în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159.
Articolul 3
Cuantumurile depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei se percep definitiv. Cuantumurile depuse în plus față de nivelurile taxei antidumping definitive se eliberează.
Articolul 4
Nu se percep retroactiv taxe antidumping definitive pentru importurile înregistrate. Datele colectate în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei nu se mai păstrează. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 se abrogă.
Articolul 5
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 noiembrie 2021.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO C 322, 30.9.2020, p. 17).
(3) Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO C 57, 17.2.2021, p. 16).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei din 1 martie 2021 de supunere la înregistrare a importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia (JO L 71, 2.3.2021, p. 18).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei din 27 mai 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO L 188, 28.5.2021, p. 61).
(6) Asociația importatorilor și distribuitorilor de metale neintegrați.
(7) Raportul grupului special, EC – Salmon (Norway), WT/DS337/R, punctele 7.256, 7.257 și 7.273.
(8) Hotărârea din 18 martie 2009, Shanghai Excell M&E Enterprise, T-299/05, EU:T:2009:72, punctul 288.
(9) A se vedea, de exemplu, considerentul 283 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/582 al Comisiei din 9 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 124, 12.4.2021, p. 40); a se vedea Hotărârea din 18 martie 2009, Shanghai Excell M&E Enterprise, T-299/05, EU:T:2009:72, punctul 287.
(10) Raportul Organului de Apel SUA – Anti-Dumping and Countervailing Duties (China) [Taxele antidumping și compensatorii definitive asupra anumitor produse din China], WT/DS379/AB/R, punctele 567, 568 și 583.
(11) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1408 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite folii din oțel inoxidabil laminate la cald originare, printre altele, din Indonezia (JO L 325, 7.10.2020, p. 26).
(12) Hotărârea Curții de Justiție din 16 februarie 2012, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană/Interpipe Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube ZAT (Interpipe Niko Tube ZAT), C-191/09 P și C-200/09 P, punctul 58.
(13) Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
(14) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1408 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite folii din oțel inoxidabil laminate la cald originare din Indonezia, Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 325, 7.10.2020, p. 26).
(15) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Wetstraat 170 Rue de la Loi, 1040 Bruxelles, Belgia.
(16) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(17) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27).
(18) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei din 24 iunie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei în vederea prelungirii măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 225 I, 25.6.2021, p. 1).
DECIZII
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/178 |
DECIZIA (UE) 2021/2013 A CONSILIULUI
din 15 noiembrie 2021
de numire a unui membru și a unui supleant propuși de Regatul Spaniei în Comitetul Regiunilor
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,
având în vedere Decizia (UE) 2019/852 a Consiliului din 21 mai 2019 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerea guvernului spaniol,
întrucât:
|
(1) |
În temeiul articolului 300 alineatul (3) din tratat, Comitetul Regiunilor este format din reprezentanți ai colectivităților regionale și locale care sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
|
(2) |
La 28 mai 2020, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2020/731 (2) de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Regatul Spaniei, în Comitetul Regiunilor. |
|
(3) |
Un loc de membru în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului în temeiul căruia a fost propusă numirea domnului Bernat SOLÉ BARRIL. |
|
(4) |
Un loc de supleant în Comitetul Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului în temeiul căruia a fost propusă numirea doamnei Elisabet NEBREDA VILA. |
|
(5) |
Guvernul spaniol a propus-o pe doamna Victòria ALSINA I BURGUÉS, reprezentantă a unui organism regional sau local care răspunde politic în fața unei adunări alese, Consejera de Acción Exterior y Gobierno Abierto, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (ministru regional pentru acțiune externă și administrație publică, Guvernul Cataloniei), în calitatea de membru în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, respectiv până la 25 ianuarie 2025. |
|
(6) |
Guvernul spaniol l-a propus pe domnul Gerard Martí FIGUERAS I ALBA, reprezentant al unui organism regional sau local care răspunde politic în fața unei adunări alese, Secretario de Acción Exterior del Gobierno, Gobierno de la Generalitat de Cataluña (secretat de stat pentru acțiunea externă a Guvernului Cataloniei), în calitatea de supleant în Comitetul Regiunilor, pentru durata rămasă a mandatului actual, respectiv până la 25 ianuarie 2025, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Următorii reprezentanți ai unor organisme regional sau locale care răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese sunt numiți în Comitetul Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2025:
|
(a) |
în calitatea de membru:
și |
|
(b) |
în calitatea de supleant:
|
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 15 noiembrie 2021.
Pentru Consiliu
Președintele
J. PODGORŠEK
(1) JO L 139, 27.5.2019, p. 13.
(2) Decizia (UE) 2020/731 a Consiliului din 28 mai 2020 de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Regatul Spaniei, în Comitetul Regiunilor (JO L 172 I, 3.6.2020, p. 3).
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/180 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2014 A COMISIEI
din 17 noiembrie 2021
de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/1073 de stabilire a specificațiilor tehnice și a regulilor de punere în aplicare a cadrului de încredere pentru certificatul digital al UE privind COVID instituit prin Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 (1), în special articolul 9 alineatele (1) și (3),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2021/953 stabilește certificatul digital al UE privind COVID al cărui scop este de a servi drept dovadă că o persoană a primit un vaccin împotriva COVID-19, un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19, cu scopul de a facilita exercitarea de către titulari a dreptului lor la liberă circulație în timpul pandemiei de COVID-19. |
|
(2) |
Pentru ca certificatul digital al UE privind COVID să fie operațional în întreaga Uniune, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1073 a Comisiei (2), care stabilește specificații tehnice și reguli care să asigure completarea, eliberarea în condiții de siguranță și verificarea certificatelor digitale ale UE privind COVID, garantarea protecției datelor cu caracter personal, stabilirea structurii comune a identificatorului unic al certificatului și emiterea unui cod de bare valabil, securizat și interoperabil. |
|
(3) |
Multe state membre au anunțat deja sau au început deja să administreze doze de vaccin împotriva COVID-19 în plus față de seria de vaccinare primară standard, și anume seria de vaccinare menită să ofere o protecție suficientă într-o etapă inițială, în special persoanelor care este posibil să nu fi răspuns în mod adecvat la seria de vaccinare primară și au în vedere doze „de rapel” pentru persoanele care au răspuns în mod adecvat la vaccinarea primară. În acest context, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a publicat, la 1 septembrie 2021, considerații intermediare de sănătate publică pentru furnizarea de doze suplimentare de vaccin împotriva COVID-19 (3). |
|
(4) |
La 4 octombrie 2021, Comitetul pentru medicamente de uz uman al Agenției Europene pentru Medicamente a concluzionat că o doză suplimentară de vaccinuri împotriva COVID-19 Comirnaty și Spikevax poate fi administrată persoanelor cu sisteme imunitare grav slăbite, la cel puțin 28 de zile după a doua doză (4). Comitetul a evaluat, de asemenea, datele pentru Comirnaty care arată o creștere a nivelurilor de anticorpi atunci când persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani li se administrează o doză de rapel la aproximativ șase luni după a doua doză. Pe baza acestor date, comitetul a concluzionat că dozele de rapel pentru Comirnaty pot fi luate în considerare la cel puțin șase luni după a doua doză pentru persoanele cu vârsta de cel puțin 18 ani. După cum a declarat Agenția Europeană pentru Medicamente, organismele de sănătate publică de la nivel național pot emite recomandări oficiale privind utilizarea dozelor de rapel, ținând seama de datele emergente privind eficacitatea și de datele limitate privind siguranța. Informațiile referitoare la produs ale Comirnaty (5) și Spikevax (6) au fost actualizate în consecință pentru a include aceste recomandări. |
|
(5) |
Pentru a evita abordările divergente, confuze sau incompatibile din punct de vedere tehnic între statele membre, este necesar să se adopte reguli uniforme privind completarea certificatelor de vaccinare menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/953 eliberate în urma administrării unor astfel de doze suplimentare. |
|
(6) |
În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2021/953, trebuie emis un certificat de vaccinare după administrarea fiecărei doze, acesta trebuie să indice în mod clar dacă schema de vaccinare este completă și trebuie să conțină numărul de doze administrate titularului. În temeiul anexei la regulamentul respectiv, un certificat de vaccinare trebuie să includă, drept câmpuri de date, numărul dintr-o serie de doze, precum și numărul total de doze din serie. Orice reguli privind modul de completare a certificatelor de vaccinare eliberate în urma administrării de doze suplimentare, adoptate prin intermediul unui act de punere în aplicare, trebuie să respecte cerințele stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/953. |
|
(7) |
Certificatele de vaccinare eliberate pentru dozele din seriile de vaccinare primare ar trebui să indice vaccinarea completă după finalizarea seriei primare standard, chiar și în cazurile în care se recomandă administrarea ulterioară de doze suplimentare. Certificatele de vaccinare eliberate pentru doze suplimentare administrate după seria de vaccinare primară standard ar trebui să indice numărul de doze administrate titularului, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/953, precum și numărul total de doze din serie, numărând dozele de vaccinare primară, precum și orice doze suplimentare. |
|
(8) |
Ar trebui să se acorde o atenție deosebită situației grupurilor vulnerabile care pot primi doze suplimentare în mod prioritar. În cazul în care un stat membru decide să administreze doze suplimentare numai unor subgrupuri specifice ale populației, acesta ar putea lua în considerare eliberarea unor certificate de vaccinare care să indice administrarea unor astfel de doze suplimentare numai la cerere și nu în mod automat, având în vedere că articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/953 oferă statelor membre posibilitatea de a alege între aceste două opțiuni. Atât timp cât dozele suplimentare sunt administrate numai unui subgrup specific al populației, persoanele care aparțin subgrupului respectiv nu ar trebui să fie obligate să prezinte certificatul care indică administrarea unei doze suplimentare atunci când își exercită dreptul la liberă circulație în timpul pandemiei de COVID-19 și ar putea, în schimb, să utilizeze certificatul primit în urma finalizării seriei de vaccinare primară. |
|
(9) |
În același timp, este important ca certificatele de vaccinare eliberate persoanelor care aparțin unor astfel de grupuri în urma administrării de doze suplimentare să reflecte, de asemenea, în mod corect numărul de doze care le sunt administrate. În primul rând, Regulamentul (UE) 2021/953 le acordă tuturor persoanelor dreptul de a primi un certificat de vaccinare, indicând numărul de doze care le sunt administrate, după administrarea fiecărei doze. În al doilea rând, statele membre pot, în cele din urmă, să limiteze durata de acceptare, în scopul liberei circulații, a certificatelor de vaccinare eliberate după finalizarea seriei de vaccinare primară, în cazul în care există dovezi științifice că protecția oferită de seria de vaccinare primară scade sub un anumit nivel după o anumită perioadă. Neacordarea posibilității grupurilor vulnerabile de a obține certificate de vaccinare în urma administrării unei doze suplimentare ar necesita măsuri administrative suplimentare pentru a le obține atunci când devin mai importante pentru libertatea lor de circulație și, prin urmare, ar putea crea obstacole în calea acestora. |
|
(10) |
În plus, regulile de completare a certificatului digital al UE privind COVID ar trebui să fie mai bine clarificate. Seturile de valori specifice care aplică normele de codificare stabilite ar trebui să fie puse la dispoziția publicului. |
|
(11) |
Pentru a asigura interoperabilitatea certificatului digital al UE privind COVID, ar trebui definită o structură comună coordonată pentru datele care urmează să fie incluse în certificatele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/953 prin utilizarea unei scheme JavaScript Object Notation (JSON). |
|
(12) |
Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1073 ar trebui modificată în consecință. |
|
(13) |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și și-a prezentat observațiile oficiale la 18 octombrie 2021 (8). |
|
(14) |
Având în vedere necesitatea punerii în aplicare rapide a specificațiilor tehnice modificate pentru certificatul digital al UE privind COVID, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
|
(15) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2021/953, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1073 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 4 Normele de guvernanță aplicabile certificatelor de chei publice în legătură cu gateway-ul pentru certificatul digital al UE privind COVID care sprijină aspectele de interoperabilitate ale cadrului de încredere sunt prevăzute în anexa IV.” |
|
2. |
Se adaugă următoarele articole 5 și 6: „Articolul 5 O structură comună coordonată a datelor care trebuie incluse în certificatele menționate la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/953, utilizând o schemă JavaScript Object Notation (JSON), este prevăzută în anexa V la prezenta decizie. Articolul 6 Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.” |
|
3. |
Anexa II se înlocuiește cu textul din anexa I la prezenta decizie. |
|
4. |
Anexa III se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta decizie. |
|
5. |
Textul din anexa III la prezenta decizie se adaugă ca anexa V. |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 17 noiembrie 2021.
Pentru Comisie
Președintele
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 211, 15.6.2021, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1073 a Comisiei din 28 iunie 2021 de stabilire a specificațiilor tehnice și a regulilor de punere în aplicare a cadrului de încredere pentru certificatul digital al UE privind COVID instituit prin Regulamentul (UE) 2021/953 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 230, 30.6.2021, p. 32).
(3) https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/covid-19-public-health-considerations-additional-vaccine-doses
(4) https://www.ema.europa.eu/en/news/comirnaty-spikevax-ema-recommendations-extra-doses-boosters
(5) https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/comirnaty-epar-product-information_ro.pdf
(6) https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/spikevax-previously-covid-19-vaccine-moderna-epar-product-information_ro.pdf
(7) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(8) https://edps.europa.eu/system/files/2021-10/2021-0943%20Formal_comments_EUDCC_en.pdf
ANEXA I
„ANEXA II
REGULI DE COMPLETARE A CERTIFICATULUI DIGITAL AL UE PRIVIND COVID
Regulile generale privind seturile de valori stabilite în prezenta anexă au scopul de a asigura interoperabilitatea la nivel semantic și trebuie să permită punerea în aplicare tehnică uniformă pentru certificatul digital al UE privind COVID. Elementele cuprinse în prezenta anexă pot fi utilizate pentru cele trei contexte diferite (vaccinare/testare/vindecare), astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/953. Numai elementele pentru care este necesară standardizarea semantică prin seturi de valori codate sunt enumerate în prezenta anexă.
Responsabilitatea pentru traducerea elementelor codate în limba națională le revine statelor membre.
Pentru toate câmpurile de date care nu sunt menționate în următoarele descrieri ale seturilor de valori, codarea este descrisă în anexa V.
În cazul în care, dintr-un motiv oarecare, nu pot fi utilizate sistemele de coduri preferate enumerate mai jos, pot fi utilizate alte sisteme de coduri internaționale și trebuie elaborate recomandări privind punerea în corespondență a codurilor din celelalte sisteme de coduri cu sistemul de coduri preferat. Textul (denumirile de afișare) poate fi utilizat, în cazuri excepționale, ca mecanism de rezervă, atunci când în seturile de valori definite nu este disponibil niciun cod adecvat.
Statele membre care utilizează alte coduri în sistemele lor trebuie să pună în corespondență aceste coduri cu seturile de valori descrise. Statele membre sunt responsabile de orice astfel de puneri în corespondență.
Întrucât anumite seturi de valori bazate pe sistemele de codificare prevăzute în prezenta anexă, cum ar fi cele pentru codificarea vaccinurilor și a testelor antigenice rapide, se schimbă frecvent, acestea trebuie publicate și actualizate periodic de către Comisie, cu sprijinul rețelei de e-sănătate și al Comitetului pentru securitate sanitară. Seturile de valori actualizate trebuie publicate pe site-ul relevant al Comisiei, precum și pe pagina web a rețelei de e-sănătate. Trebuie furnizat un istoric al modificărilor.
1. Boala sau agentul vizat/boala sau agentul de care s-a vindecat titularul: COVID-19 (SARS-CoV-2 sau una dintre variantele sale)
A se utiliza în certificatele 1, 2 și 3.
Se utilizează următorul cod:
|
Cod |
Afișare |
Denumirea sistemului de coduri |
URL-ul sistemului de coduri |
OID-ul sistemului de coduri |
Versiunea sistemului de coduri |
|
840539006 |
COVID-19 |
SNOMED CT |
http://snomed.info/sct |
2.16.840.1.113883.6.96 |
2021-01-31 |
2. Vaccinul împotriva COVID-19 sau metodele profilactice împotriva COVID-19
Sistemul de coduri preferat: SNOMED CT sau clasificarea ATC (anatomică, terapeutică și chimică).
A se utiliza în certificatul 1.
Exemple de coduri care trebuie utilizate din sistemele de coduri preferate sunt codul SNOMED CT 1119305005 (vaccin antigenic împotriva SARS-CoV-2), 1119349007 (vaccin de tip ARNm împotriva SARS-CoV-2) sau J07BX03 (vaccinuri împotriva COVID-19).
Un set de valori care stabilește codurile ce trebuie utilizate în temeiul sistemelor de coduri stabilite în prezenta secțiune trebuie publicat și actualizat periodic de către Comisie, cu sprijinul rețelei de e-sănătate. Setul de valori trebuie extins atunci când se dezvoltă și se introduc noi tipuri de vaccinuri.
3. Medicamentul reprezentând vaccinul împotriva COVID-19
Sistemele de coduri preferate (în ordinea preferințelor):
|
— |
Registrul UE al medicamentelor reprezentând vaccinuri autorizate la nivelul întregii UE (numerele autorizațiilor); |
|
— |
un registru mondial al vaccinurilor, precum cel care ar putea fi instituit de Organizația Mondială a Sănătății; |
|
— |
denumirea medicamentului reprezentând vaccinul în alte cazuri. Dacă denumirea include spații albe, acestea trebuie înlocuite cu o cratimă (-). |
Denumirea setului de valori: vaccin.
A se utiliza în certificatul 1.
Din sistemul de coduri preferat, un exemplu de cod care trebuie utilizat este EU/1/20/1528 (Comirnaty). Un exemplu de denumire a vaccinului care poate fi utilizată drept cod: Sputnik-V (pentru Sputnik V).
Un set de valori care stabilește codurile ce trebuie utilizate în temeiul sistemelor de coduri stabilite în prezenta secțiune trebuie publicat și actualizat periodic de către Comisie, cu sprijinul rețelei de e-sănătate.
Vaccinurile se codifică utilizând un cod existent în setul de valori publicate, chiar dacă denumirile lor sunt diferite în țări diferite. Motivul este acela că nu există încă un registru mondial al vaccinurilor care să includă toate vaccinurile utilizate în prezent. Exemplu:
|
— |
pentru vaccinul «Injecție intramusculară Moderna cu vaccin împotriva COVID-19», care este denumirea vaccinului Spikevax din Japonia, utilizați codul EU/1/20/1507, deoarece este denumirea acestui vaccin în UE. |
În cazul în care acest lucru nu este posibil sau recomandabil într-un caz specific, în setul de valori publicate se va furniza un cod separat.
4. Deținătorul autorizației de comercializare sau producătorul vaccinului împotriva COVID-19
Sistemul de coduri preferat:
|
— |
codul organizației furnizat de Agenția Europeană pentru Medicamente (sistemul SPOR pentru ISO IDMP); |
|
— |
un registru mondial al deținătorilor de autorizații de comercializare sau al producătorilor de vaccinuri, precum cel care ar putea fi instituit de Organizația Mondială a Sănătății; |
|
— |
denumirea organizației, în celelalte cazuri. Dacă denumirea include spații albe, acestea trebuie înlocuite cu o cratimă (-). |
A se utiliza în certificatul 1.
Din sistemul de coduri preferat, un exemplu de cod care trebuie utilizat este ORG-100001699 (AstraZeneca AB). Un exemplu de denumire a organizației care poate fi utilizată drept cod: Sinovac-Biotech (pentru Sinovac Biotech).
Un set de valori care stabilește codurile ce trebuie utilizate în temeiul sistemelor de coduri stabilite în prezenta secțiune trebuie publicat și actualizat periodic de către Comisie, cu sprijinul rețelei de e-sănătate.
Diferite sucursale ale aceluiași deținător al autorizației de comercializare sau ale aceluiași producător trebuie să utilizeze un cod existent în setul de valori publicate.
Ca regulă generală, pentru același vaccin se utilizează codul care face trimitere la deținătorul autorizației de comercializare în UE, deoarece nu există încă niciun registru al producătorilor de vaccinuri sau al deținătorilor de autorizații de comercializare a vaccinurilor, care să fie aprobat la nivel internațional. Exemple:
|
— |
pentru organizația «Pfizer AG», care este deținătorul autorizației de comercializare pentru vaccinul «Comirnaty» utilizat în Elveția, utilizați codul ORG-100030215 referitor la BioNTech Manufacturing GmbH, deoarece este deținătorul autorizației de comercializare a Comirnaty în UE; |
|
— |
pentru organizația «Zuellig Pharma», care este deținătorul autorizației de comercializare pentru vaccinul Moderna împotriva COVID-19 (Spikevax) utilizat în Filipine, utilizați codul ORG-100031184 referitor la Moderna Biotech Spain S.L., deoarece este deținătorul autorizației de comercializare a Spikevax în UE. |
În cazul în care acest lucru nu este posibil sau recomandabil într-un caz specific, în setul de valori publicate se va furniza un cod separat.
5. Numărul dintr-o serie de doze, precum și numărul total de doze din serie
A se utiliza în certificatul 1.
Două câmpuri:
|
1. |
numărul dintr-o serie de doze de vaccin dintr-un vaccin împotriva COVID-19 (N); |
|
2. |
numărul total de doze din seria de vaccinare (C). |
5.1. Seria de vaccinare primară
În cazul în care persoana primește doze din seria de vaccinare primară, și anume seria de vaccinare destinată să asigure o protecție suficientă într-o etapă inițială, (C) trebuie să reflecte numărul total de doze din seria de vaccinare primară standard (de exemplu, 1 sau 2, în funcție de tipul de vaccin administrat). Aceasta include opțiunea de a utiliza o serie mai scurtă (C=1) în cazul în care protocolul de vaccinare aplicat de un stat membru prevede administrarea unei doze unice dintr-un vaccin cu 2 doze persoanelor infectate anterior cu SARS-CoV-2. Prin urmare, o serie completă de vaccinare primară se indică prin N/C=1. De exemplu:
|
— |
1/1 ar indica finalizarea unei scheme de vaccinare primară cu doză unică sau finalizarea unei scheme primare constând într-o doză dintr-un vaccin cu 2 doze administrată unei persoane vindecate, în concordanță cu protocolul de vaccinare aplicat de un stat membru; |
|
— |
2/2 ar indica finalizarea unei serii de vaccinare primară cu 2 doze. |
În cazul în care seria de vaccinare primară este extinsă, de exemplu în cazul persoanelor cu sisteme imunitare grav slăbite sau în cazul în care intervalul recomandat între dozele primare nu a fost respectat, orice astfel de doze se codifică drept doze suplimentare care intră sub incidența secțiunii 5.2.
5.2. Doze suplimentare
În cazul în care persoana primește doze în urma seriei de vaccinare primară, aceste doze suplimentare (X) trebuie reflectate în certificatele corespunzătoare prin creșterea numărului de doze administrate (N) și a numărului total de doze (C) [rezultând (N+X)/(C+X)]. De exemplu:
|
— |
2/2 ar indica administrarea unei doze suplimentare în urma unei scheme de vaccinare primară cu doză unică sau administrarea unei doze suplimentare în urma finalizării unei scheme primare constând într-o doză dintr-un vaccin cu 2 doze administrată unei persoane vindecate, în conformitate cu protocolul de vaccinare aplicat de un stat membru; |
|
— |
3/3 ar indica administrarea unei doze suplimentare în urma unei serii de vaccinare primară cu 2 doze. |
Dozele suplimentare administrate după finalizarea seriei de vaccinare primară se indică prin (N+X)/(C+X)=1.
Certificatele de vaccinare eliberate până la 31 decembrie 2021 continuă să fie acceptate chiar dacă aceste certificate respectă o regulă diferită pentru codificarea numărului într-o serie de doze sau a numărului total de doze din serie. În acest scop, pot fi luate măsuri tehnice.
În cadrul juridic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/953, statele membre pot lua măsuri pentru a aborda cu prioritate situația grupurilor vulnerabile care pot primi doze suplimentare. De exemplu, dacă un stat membru decide să administreze doze suplimentare numai unor subgrupuri specifice ale populației, acesta poate alege, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/953, să elibereze certificate de vaccinare care să indice administrarea unor astfel de doze suplimentare numai la cerere, și nu în mod automat. În cazul în care se iau astfel de măsuri, statele membre informează persoanele în cauză cu privire la aceasta, precum și cu privire la faptul că persoanele respective pot continua să utilizeze certificatul primit în urma completării seriei de vaccinare primară standard.
6. Statul membru sau țara terță în care s-a administrat vaccinul/s-a efectuat testul
Sistemul de coduri preferat: codurile ISO 3166 ale țărilor.
A se utiliza în certificatele 1, 2 și 3.
Conținutul setului de valori: lista completă a codurilor de 2 litere, disponibilă ca set de valori definit în FHIR (Fast Healthcare Interoperability Resources – resurse rapide de interoperabilitate în domeniul sănătății) (http://hl7.org/fhir/ValueSet/iso3166-1-2). În cazul în care vaccinarea sau testul a fost efectuat de o organizație internațională (cum ar fi UNHCR sau OMS) și nu sunt disponibile informații cu privire la țară, se utilizează un cod pentru organizație. Aceste coduri suplimentare sunt publicate și actualizate periodic de către Comisie, cu sprijinul rețelei de e-sănătate.
7. Tipul testului
A se utiliza în certificatul 2 și în certificatul 3 în cazul în care se introduce, printr-un act delegat, posibilitatea de a elibera certificate de vindecare pe baza altor tipuri de teste decât NAAT (nucleic acid amplification technique – tehnica amplificării acidului nucleic).
Se utilizează codurile prezentate în continuare.
|
Cod |
Afișare |
Denumirea sistemului de coduri |
URL-ul sistemului de coduri |
OID-ul sistemului de coduri |
Versiunea sistemului de coduri |
|
LP6464-4 |
Amplificarea acidului nucleic cu detectarea sondei |
LOINC |
http://loinc.org |
2.16.840.1.113883.6.1 |
2.69 |
|
LP217198-3 |
Imunoanaliză rapidă |
LOINC |
http://loinc.org |
2.16.840.1.113883.6.1 |
2.69 |
8. Producătorul și denumirea comercială a testului utilizat (opționale pentru testul NAAT)
A se utiliza în certificatul 2.
Setul de valori trebuie să includă selectarea testului antigenic rapid, astfel cum este menționat în lista comună actualizată a testelor antigenice rapide pentru COVID-19, stabilită pe baza Recomandării 2021/C 24/01 a Consiliului și aprobată de Comitetul pentru securitate sanitară. Lista este actualizată de JRC în baza de date despre dispozitivele și metodele de testare in vitro vizând diagnosticarea COVID-19, la adresa: https://covid-19-diagnostics.jrc.ec.europa.eu/devices/hsc-common-recognition-rat
Pentru acest sistem de coduri, trebuie să se utilizeze câmpuri relevante precum identificatorul dispozitivului de testare, denumirea testului și a producătorului, în formatul structurat al JRC, disponibil la adresa: https://covid-19-diagnostics.jrc.ec.europa.eu/devices
9. Rezultatul testului
A se utiliza în certificatul 2.
Se utilizează următoarele coduri:
|
Cod |
Afișare |
Denumirea sistemului de coduri |
URL-ul sistemului de coduri |
OID-ul sistemului de coduri |
Versiunea sistemului de coduri |
|
260415000 |
nedetectat |
SNOMED CT |
http://snomed.info/sct |
2.16.840.1.113883.6.96 |
2021-01-31 |
|
260373001 |
detectat |
SNOMED CT |
http://snomed.info/sct |
2.16.840.1.113883.6.96 |
2021-01-31 |
ANEXA II
Secțiunea 3 din anexa III la Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1073 se înlocuiește cu următorul text:
„3. Cerințe generale
Următoarele cerințe generale trebuie să fie îndeplinite în ceea ce privește identificatorul UCI:
|
1. |
setul de caractere: sunt permise numai caracterele alfanumerice US-ASCII majuscule (de la «A» la «Z», de la «0» la «9»), cu caractere speciale suplimentare pentru separare în conformitate cu RFC3986 (1), și anume {'/','#',':'}; |
|
2. |
lungimea maximă: proiectanții trebuie să își propună ca obiectiv o lungime de 27-30 de caractere (2); |
|
3. |
prefixul versiunii: acesta se referă la versiunea schemei UCI. Prefixul versiunii este «01» pentru prezenta versiune a documentului; prefixul versiunii este compus din două cifre; |
|
4. |
prefixul țării: codul de țară este specificat în ISO 3166-1. Codurile mai lungi [de exemplu, de 3 caractere și mai mult (de exemplu, «UNHCR»)] sunt rezervate pentru o utilizare viitoare; |
|
5. |
sufixul codului/suma de verificare:
|
Trebuie să se asigure compatibilitatea inversă: statele membre care schimbă, în timp, structura identificatorilor lor (în versiunea principală, stabilită în prezent ca fiind v1) trebuie să se asigure că doi identificatori identici reprezintă același certificat/aceeași mențiune de vaccinare. Cu alte cuvinte, statele membre nu pot recicla identificatorii.
(1) rfc3986 (ietf.org)
(2) Pentru punerea în aplicare cu coduri QR, statele membre ar putea lua în considerare utilizarea unui set suplimentar de caractere, cu o lungime totală de până la 72 de caractere (inclusiv cele 27-30 ale identificatorului propriu-zis) pentru a transmite alte informații. Precizarea acestor informații ține de competența statelor membre.
(3) Algoritmul Luhn mod N este o extensie a algoritmului Luhn (cunoscut și sub denumirea de algoritm mod 10) care funcționează pentru coduri numerice și este utilizat, de exemplu, pentru calcularea sumei de verificare a cardurilor de credit. Extensia îi permite algoritmului să funcționeze cu secvențe de valori în orice bază (în cazul nostru, caractere alfa).”»
ANEXA III
„ANEXA V
SCHEMA JAVASCRIPT OBJECT NOTATION (JSON)
1. Introducere
Prezenta anexă stabilește structura tehnică a datelor pentru certificatele digitale ale UE privind COVID, reprezentată sub forma unei scheme JSON. Documentul oferă instrucțiuni specifice referitoare la câmpurile de date individuale.
2. Locația și versiunile schemei JSON
Schema JSON oficială acreditată pentru certificatele digitale ale UE privind COVID este disponibilă la adresa https://github.com/ehn-dcc-development/ehn-dcc-schema Alte locații nu sunt acreditate, dar pot fi utilizate pentru pregătirea revizuirilor viitoare.
În mod implicit, versiunea actuală, astfel cum este stabilită în prezenta anexă și susținută de toate țările, care generează în prezent certificate, este afișată în URL-ul indicat.
Următoarea versiune, care va fi susținută până la o dată definită de către toate țările, este afișată în URL-ul indicat prin marcarea versiunii, descrisă mai exact în fișierul Readme.
3. Structuri comune și cerințe generale
Un certificat digital al UE privind COVID nu se eliberează dacă, din cauza lipsei de informații, nu pot fi completate corect toate câmpurile de date în conformitate cu această specificație. Acest lucru nu trebuie înțeles ca afectând obligația statelor membre de a elibera certificate digitale ale UE privind COVID.
Informațiile din toate câmpurile pot fi furnizate utilizând setul complet de caractere UNICODE 13.0 codificate utilizând UTF-8, cu excepția cazului în care caracterele sunt limitate în mod specific la seturi de valori sau la seturi mai restrânse de caractere.
Structura comună este următoarea:
"JSON": {
"ver": <informații privind versiunea>,
"nam": {
<informații privind numele persoanei>
},
"dob": <data nașterii>,
"v" sau "t" sau "r": [
{<doza de vaccinare sau informațiile privind testarea sau vindecarea, o intrare>}
]
}
În secțiunile următoare sunt furnizate informații detaliate privind grupurile și câmpurile individuale.
3.1. Versiune
Se furnizează informații privind versiunea. Versiunile respectă Semantic Versioning (semver: https://semver.org). În faza de producție, aceasta trebuie să fie una dintre versiunile lansate oficial (cea curentă sau una dintre versiunile mai vechi lansate oficial). A se vedea secțiunea JSON Schema location pentru mai multe detalii.
|
ID-ul câmpului |
Denumirea câmpului |
Instrucțiuni |
|
ver |
Versiunea schemei |
Trebuie să corespundă identificatorului versiunii schemei utilizate pentru producerea certificatelor digitale ale UE privind COVID. Exemplu: "ver": "1.3.0" |
3.2. Numele persoanei și data nașterii
Numele persoanei este numele oficial complet al persoanei, care corespunde numelui menționat pe documentele de călătorie. Identificatorul structurii este nam. Se completează exact 1 (un) nume de persoană.
|
ID-ul câmpului |
Denumirea câmpului |
Instrucțiuni |
|
nam/fn |
Numele |
Numele titularului. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol, toate numele de familie fiind incluse în acesta. În cazul mai multor nume, acestea se separă printr-un spațiu. Cu toate acestea, numele compuse, care cuprind cratime sau caractere similare, nu trebuie modificate. Exemple: "fn": "Musterfrau-Gößinger" "fn": "Musterfrau-Gößinger Müller" |
|
nam/fnt |
Nume standardizat(e) |
Numele titularului transliterat(e) utilizând aceeași convenție precum cea utilizată în documentele de călătorie ale titularului care pot fi citite automat (cum ar fi normele definite în documentul OACI 9303 partea 3). Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol și care cuprinde numai caracterele A-Z și <. Lungimea maximă: 80 de caractere (conform specificației OACI 9303 ). Exemple: "fnt": "MUSTERFRAU<GOESSINGER" "fnt": "MUSTERFRAU<GOESSINGER<MUELLER" |
|
nam/gn |
Prenumele |
Prenumele titularului, cum ar fi numele de botez. În cazul în care titularul nu are prenume, câmpul se omite. În toate celelalte cazuri, se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol, toate prenumele fiind incluse în acesta. În cazul mai multor prenume, acestea se separă printr-un spațiu. Exemplu: "gn": "Isolde Erika" |
|
nam/gnt |
Prenume standardizat(e) |
Prenumele titularului transliterat(e) utilizând aceeași convenție precum cea utilizată în documentele de călătorie ale titularului care pot fi citite automat (cum ar fi normele definite în documentul OACI 9303 partea 3). În cazul în care titularul nu are prenume, câmpul se omite. În toate celelalte cazuri, se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol și care cuprinde numai caracterele A-Z și <. Lungimea maximă: 80 de caractere. Exemplu: "gnt": "ISOLDE<ERIKA" |
|
dob |
Data nașterii |
Data nașterii titularului certificatului digital al UE privind COVID-19. Data completă sau parțială fără oră, limitată la intervalul 1900-01-01 până la 2099-12-31. În cazul în care se cunoaște data completă sau parțială a nașterii, se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Dacă data nașterii nu este cunoscută nici măcar parțial, câmpul se setează la un șir gol "". Acesta ar trebui să corespundă informațiilor furnizate în documentele de călătorie. În cazul în care sunt disponibile informații privind data nașterii, se utilizează unul dintre următoarele formate ISO 8601. Alte opțiuni nu sunt acceptate. YYYY-MM-DD YYYY-MM YYYY (Aplicația de verificare poate indica părțile lipsă din data nașterii utilizând convenția XX precum cea utilizată în documentele de călătorie care pot fi citite automat, de exemplu 1990-XX-XX.) Exemple: "dob": "1979-04-14" "dob": "1901-08" "dob": "1939" "dob": "" |
3.3. Grupuri pentru informații specifice tipului de certificat
Schema JSON acceptă trei grupuri de intrări care cuprind informații specifice tipului de certificat. Fiecare certificat digital al UE privind COVID conține exact 1 (un) grup. Grupurile goale nu sunt permise.
|
Identificatorul grupului |
Denumirea grupului |
Intrări |
|
v |
Grupul de vaccinare |
Dacă există, trebuie să conțină exact 1 (o) intrare care să descrie exact 1 (o) doză de vaccinare (o doză). |
|
t |
Grupul de testare |
Dacă există, trebuie să conțină exact 1 (o) intrare care să descrie exact 1 (un) rezultat al testului. |
|
r |
Grupul de vindecare |
Dacă există, trebuie să conțină exact 1 (o) intrare care să descrie exact 1 (o) declarație de vindecare. |
4. Informații specifice tipului de certificat
4.1. Certificatul de vaccinare
Grupul de vaccinare, dacă există, trebuie să conțină exact 1 (o) intrare care să descrie exact un eveniment de vaccinare (o doză). Toate elementele grupului de vaccinare sunt obligatorii, valorile goale nu sunt acceptate.
|
ID-ul câmpului |
Denumirea câmpului |
Instrucțiuni |
|
v/tg |
Boală sau agent vizat: COVID-19 (SARS-CoV-2 sau una dintre variantele sale) |
O valoare codificată din setul de valori disease-agent-targeted.json. Acest set de valori are o singură intrare 840539006, care este codul pentru COVID-19 din SNOMED CT (GPS). Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "tg": "840539006" |
|
v/vp |
Vaccinul împotriva COVID-19 sau metodele profilactice împotriva COVID-19 |
Tipul vaccinului sau metodele profilactice utilizate. O valoare codificată din setul de valori vaccine-prophylaxis.json. Setul de valori este distribuit din gateway-ul pentru certificatele digitale ale UE privind COVID. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "vp": "1119349007"(un vaccin de tip ARNm împotriva SARS-CoV-2) |
|
v/mp |
Produsul reprezentând vaccinul împotriva COVID-19 |
Medicamentul utilizat pentru această doză specifică de vaccinare. O valoare codificată din setul de valori vaccine-medicinal-product.json. Setul de valori este distribuit din gateway-ul pentru certificatele digitale ale UE privind COVID. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "mp": "EU/1/20/1528" (Comirnaty) |
|
v/ma |
Deținătorul autorizației de comercializare sau producătorul vaccinului împotriva COVID-19 |
Deținătorul autorizației de comercializare sau producătorul, în cazul în care nu este prezent niciun deținător al autorizației de comercializare. O valoare codificată din setul de valori vaccine-mah-manf.json. Setul de valori este distribuit din gateway-ul pentru certificatele digitale ale UE privind COVID. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "ma": "ORG-100030215"(Biontech Manufacturing GmbH) |
|
v/dn |
Numărul într-o serie de doze |
Numărul secvențial (număr întreg pozitiv) al dozei administrate în timpul acestui eveniment de vaccinare. 1 pentru prima doză, 2 pentru a doua doză etc. În secțiunea 5 din anexa II sunt prevăzute norme mai specifice. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemple: "dn": "1"(prima doză) "dn": "2"(a doua doză) "dn": "3"(a treia doză) |
|
v/sd |
Numărul total de doze din serie |
Numărul total de doze (număr întreg pozitiv) din seria de vaccinare. În secțiunea 5 din anexa II sunt prevăzute norme mai specifice. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemple: "sd": "1"(în cazul unei scheme de vaccinare primară cu 1 doză) "sd": "2"(în cazul unei serii de vaccinare primară cu 2 doze sau al unei doze suplimentare în urma unei scheme de vaccinare primară cu 1 doză) "sd": "3"(de exemplu, în cazul dozelor suplimentare în urma unei serii de vaccinare primară cu 2 doze) |
|
v/dt |
Data vaccinării |
Data la care a fost primită doza descrisă, în formatul YYYY-MM-DD (dată completă fără oră). Alte formate nu sunt acceptate. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "dt": "2021-03-28" |
|
v/co |
Statul membru sau țara terță în care s-a administrat vaccinul |
Țara exprimată sub forma unui cod ISO3166 format din 2 litere (RECOMANDAT) sau trimiterea la o organizație internațională responsabilă cu evenimentul de vaccinare (cum ar fi UNHCR sau OMS). O valoare codificată din setul de valori country-2-codes.json. Setul de valori este distribuit din gateway-ul pentru certificatele digitale ale UE privind COVID. Se completează exact 1 (un) câmp. Exemplu: "co": "CZ" "co": "UNHCR" |
|
v/is |
Emitentul certificatului |
Denumirea organizației care a eliberat certificatul. Identificatorii sunt autorizați ca parte a denumirii, dar nu se recomandă să fie utilizați individual fără denumire ca text. Max. 80 de caractere UTF-8. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "is": "Ministerul Sănătății din Republica Cehă" "is": "Centrul de vaccinare din districtul 3 sud" |
|
v/ci |
Identificator unic al certificatului |
Identificatorul unic al certificatului (UVCI), astfel cum este specificat în https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/ehealth/docs/vaccination-proof_interoperability-guidelines_en.pdf Includerea sumei de verificare este opțională. Se poate adăuga prefixul "URN:UVCI:". Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemple: "ci": "URN:UVCI:01:NL:187/37512422923" "ci": "URN:UVCI:01:AT:10807843F94AEE0EE5093FBC254BD813#B" |
4.2. Certificatul de testare
Grupul de testare, dacă există, trebuie să conțină exact 1 (o) intrare care să descrie exact 1 (un) rezultat al testului.
|
ID-ul câmpului |
Denumirea câmpului |
Instrucțiuni |
||||
|
t/tg |
Boală sau agent vizat: COVID-19 (SARS-CoV-2 sau una dintre variantele sale) |
O valoare codificată din setul de valori disease-agent-targeted.json. Acest set de valori are o singură intrare 840539006, care este codul pentru COVID-19 din SNOMED CT (GPS). Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "tg": "840539006" |
||||
|
t/tt |
Tipul testului |
Tipul de test utilizat, pe baza materialului vizat de test. O valoare codificată din setul de valori test-type.json (pe baza LOINC). Valorile din afara setului de valori nu sunt permise. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "tt": "LP6464-4"(Amplificarea acidului nucleic cu detectarea sondei) "tt": "LP217198-3"(Imunoanaliză rapidă) |
||||
|
t/nm |
Denumirea testului (numai testele de amplificare a acidului nucleic) |
Denumirea testului de amplificare a acidului nucleic (NAAT) utilizat. Denumirea ar trebui să includă numele producătorului testului și denumirea comercială a testului, separate prin virgulă. În cazul NAAT: câmpul este opțional. În cazul RAT: câmpul nu se utilizează, deoarece denumirea testului este furnizată indirect prin intermediul identificatorului dispozitivului de testare (t/ma). Atunci când este furnizat, câmpul nu trebuie să fie gol. Exemplu: "nm": "ELITechGroup, SARS-CoV-2 ELITe MGB® Kit" |
||||
|
t/ma |
Identificatorul dispozitivului de testare (numai testele antigenice rapide) |
Identificatorul dispozitivului pentru testul antigenic rapid (RAT) din baza de date a JRC. Set de valori (lista comună HSC):
În țările UE/SEE, emitenții eliberează certificate numai pentru testele care aparțin setului de valori valid în prezent. Setul de valori se actualizează la fiecare 24 de ore. Valorile din afara setului de valori pot fi utilizate în certificatele emise de țări terțe; cu toate acestea, identificatorii trebuie să fie în continuare din baza de date a JRC. Utilizarea altor identificatori, cum ar fi cei furnizați direct de producătorii de teste, nu este permisă. Aplicațiile de verificare detectează valori care nu aparțin setului valoric actualizat și afișează certificatele care le conțin ca fiind nevalide. În cazul în care un identificator este eliminat din setul de valori, certificatele care îl includ pot fi acceptate timp de maximum 72 de ore de la data retragerii. Setul de valori este distribuit din gateway-ul pentru certificatele digitale ale UE privind COVID. În cazul RAT: se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. În cazul NAAT: câmpul nu se utilizează, chiar dacă identificatorul testului NAA este disponibil în baza de date a JRC. Exemplu: "ma": "344"(SD BIOSENSOR Inc, STANDARD F COVID-19 Ag FIA) |
||||
|
t/sc |
Data și ora prelevării probei de testare |
Data și ora la care a fost prelevată proba de testare. Ora include informații privind fusul orar. Valoarea nu trebuie să indice momentul în care a fost produs rezultatul testului. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Se utilizează unul dintre următoarele formate ISO 8601. Alte opțiuni nu sunt acceptate. YYYY-MM-DDThh:mm:ssZ YYYY-MM-DDThh:mm:ss[+-]hh YYYY-MM-DDThh:mm:ss[+-]hhmm YYYY-MM-DDThh:mm:ss[+-]hh:mm Exemple: "sc": "2021-08-20T10:03:12Z"(ora UTC) "sc": "2021-08-20T12:03:12+02"(ora CEST) "sc": "2021-08-20T12:03:12+0200"(ora CEST) "sc": "2021-08-20T12:03:12+02:00"(ora CEST) |
||||
|
t/tr |
Rezultatul testului |
Rezultatul testului. O valoare codificată din setul de valori test-result.json (pe baza SNOMED CT, GPS). Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "tr": "260415000"(Nedetectat) |
||||
|
t/tc |
Centrul sau unitatea de testare |
Numele agentului care a efectuat testul. Identificatorii sunt autorizați ca parte a denumirii, dar nu se recomandă să fie utilizați individual fără denumire ca text. Max. 80 de caractere UTF-8. Orice caractere suplimentare ar trebui trunchiate. Denumirea nu este concepută pentru verificare automată. În cazul testelor NAAT: se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. În cazul testelor RAT: câmpul este opțional. Dacă există, nu trebuie să rămână necompletat. Exemplu: "tc": "Centrul de testare regiunea de vest 245" |
||||
|
t/co |
Statul membru sau țara terță în care s-a efectuat testul |
Țara exprimată sub forma unui cod ISO3166 format din 2 litere (RECOMANDAT) sau trimiterea la o organizație internațională responsabilă cu efectuarea testului (cum ar fi UNHCR sau OMS). Aceasta va fi o valoare codificată din setul de valori country-2-codes.json. Setul de valori este distribuit din gateway-ul pentru certificatele digitale ale UE privind COVID. Se completează exact 1 (un) câmp. Exemple: "co": "CZ" "co": "UNHCR" |
||||
|
t/is |
Emitentul certificatului |
Denumirea organizației care a eliberat certificatul. Identificatorii sunt autorizați ca parte a denumirii, dar nu se recomandă să fie utilizați individual fără denumire ca text. Max. 80 de caractere UTF-8. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemple: "is": "Ministerul Sănătății din Republica Cehă" "is": "Autoritatea sanitară din regiunea de nord-vest" |
||||
|
t/ci |
Identificator unic al certificatului |
Identificatorul unic al certificatului (UVCI), astfel cum este specificat în vaccination-proof_interoperability-guidelines_en.pdf (europa.eu) Includerea sumei de verificare este opțională. Se poate adăuga prefixul "URN:UVCI:". Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemple: "ci": "URN:UVCI:01:NL:187/37512422923" "ci": "URN:UVCI:01:AT:10807843F94AEE0EE5093FBC254BD813#B" |
4.3. Certificatul de vindecare
Grupul de vindecare, dacă există, trebuie să conțină exact 1 (o) intrare care să descrie exact 1 (o) declarație de vindecare. Toate elementele grupului de vindecare sunt obligatorii, valorile goale nu sunt acceptate.
|
ID-ul câmpului |
Denumirea câmpului |
Instrucțiuni |
|
r/tg |
Boala sau agentul de care s-a vindecat titularul: COVID-19 (SARS-CoV-2 sau una dintre variantele sale) |
O valoare codificată din setul de valori disease-agent-targeted.json. Acest set de valori are o singură intrare 840539006, care este codul pentru COVID-19 din SNOMED CT (GPS). Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "tg": "840539006" |
|
r/fr |
Data primului test NAAT cu rezultat pozitiv al titularului |
Data la care a fost colectată o probă pentru testul NAAT care a produs un rezultat pozitiv, în formatul YYYY-MM-DD (data completă fără oră). Alte formate nu sunt acceptate. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "fr": "2021-05-18" |
|
r/co |
Statul membru sau țara terță în care s-a efectuat testul |
Țara exprimată sub forma unui cod ISO3166 format din 2 litere (RECOMANDAT) sau trimiterea la o organizație internațională responsabilă cu efectuarea testului (cum ar fi UNHCR sau OMS). Aceasta va fi o valoare codificată din setul de valori country-2-codes.json. Setul de valori este distribuit din gateway-ul pentru certificatele digitale ale UE privind COVID. Se completează exact 1 (un) câmp. Exemple: "co": "CZ" "co": "UNHCR" |
|
r/is |
Emitentul certificatului |
Denumirea organizației care a eliberat certificatul. Identificatorii sunt autorizați ca parte a denumirii, dar nu se recomandă să fie utilizați individual fără denumire ca text. Max. 80 de caractere UTF-8. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "is": "Ministerul Sănătății din Republica Cehă" "is": "Spitalul Universitar Central" |
|
r/df |
Certificat valabil de la |
Prima dată la care certificatul este considerat valabil. Data nu trebuie să fie anterioară datei calculate ca r/fr + 11 zile. Data trebuie completată în formatul YYYY-MM-DD (dată completă fără oră). Alte formate nu sunt acceptate. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "df": "2021-05-29" |
|
r/du |
Certificat valabil până la |
Ultima dată la care certificatul este considerat valabil, stabilită de emitentul certificatului. Data nu trebuie să fie ulterioară datei calculate ca r/fr + 180 de zile. Data trebuie completată în formatul YYYY-MM-DD (dată completă fără oră). Alte formate nu sunt acceptate. Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemplu: "du": "2021-11-14" |
|
r/ci |
Identificator unic al certificatului |
Identificatorul unic al certificatului (UVCI), astfel cum este specificat în vaccination-proof_interoperability-guidelines_en.pdf (europa.eu) Includerea sumei de verificare este opțională. Se poate adăuga prefixul "URN:UVCI:". Se completează exact 1 (un) câmp care nu poate rămâne gol. Exemple: "ci": "URN:UVCI:01:NL:187/37512422923" "ci": "URN:UVCI:01:AT:10807843F94AEE0EE5093FBC254BD813#B" |
Rectificări
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/197 |
Rectificare la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 57 din 18 februarie 2021 )
La pagina 62, în anexa V, punctul 3, primul paragraf, după litera (c):
în loc de:
„[…]
În scopul punerii în aplicare a prezentului paragraf, se aplică următoarele formule:
|
— |
pentru litera (a) de mai sus: Dacă Ci≥CFMi statul membru i primește CFMi |
|
— |
pentru litera (b) de mai sus: Dacă Ci≥CFMi statul membru i primește Ci |
unde:
|
— |
i se referă la statul membru în cauză |
|
— |
CFM este contribuția financiară maximă pentru statul membru în cauză |
|
— |
C este cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență”, |
se citește:
„[…]
În scopul punerii în aplicare a prezentului paragraf, se aplică următoarele formule:
|
— |
pentru litera (a) de mai sus: Dacă Ci ≥ CFMi statul membru i primește CFMi |
|
— |
pentru litera (b) de mai sus: Dacă Ci < CFMi statul membru i primește Ci |
unde:
|
— |
i se referă la statul membru în cauză |
|
— |
CFM este contribuția financiară maximă pentru statul membru în cauză |
|
— |
C este cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență.” |
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/198 |
Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2021/771 al Comisiei din 21 ianuarie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor criterii și condiții specifice pentru verificările documentelor contabile în cadrul controalelor oficiale privind producția ecologică și pentru controalele oficiale asupra grupurilor de operatori
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 165 din 11 mai 2021 )
La pagina 26, la articolul 1 alineatul (4) litera (d):
în loc de:
|
„(d) |
informațiile menționate la punctul 2.1 primul paragraf din anexa III la Regulamentul (UE) 2018/848;”, |
se citește:
|
„(d) |
informațiile menționate la punctul 2.1.1 din anexa III la Regulamentul (UE) 2018/848;”. |
|
18.11.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 410/199 |
Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1100 al Comisiei din 5 iulie 2021 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii impuse importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Turcia
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 238 din 6 iulie 2021 )
La pagina 76, la articolul 1 alineatul (1) primul paragraf:
în loc de:
„(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produsele «tăiate la lungime» și «benzile înguste»), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, originare din Turcia, încadrate în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 00, 7208 54 00, ex 7211 13 00 (TARIC code 7211130019), ex 7211 14 00 (TARIC code 7211140095), ex 7211 19 00 (TARIC code 7211190095), ex 7225 19 10 (TARIC code 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (TARIC code 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (TARIC code 7226191095), ex 7226 91 91 (TARIC code 7226919119) și 7226 91 99.”,
se citește:
„(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produsele «tăiate la lungime» și «benzile înguste»), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, originare din Turcia, încadrate în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 00, 7208 54 00, ex 7211 13 00 (cod TARIC 7211130019), ex 7211 14 00 (coduri TARIC 7211140010, 7211140095), ex 7211 19 00 (coduri TARIC 7211190010, 7211190095), ex 7225 19 10 (cod TARIC 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (cod TARIC 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (cod TARIC 7226191095), ex 7226 91 91 (cod TARIC 7226919119) și 7226 91 99.”