ISSN 1830-3625

doi:10.3000/18303625.L_2010.201.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 201

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 53
3 august 2010


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 691/2010 al Comisiei din 29 iulie 2010 de stabilire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2096/2005 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană ( 1 )

1

 

*

Regulamentul (UE) nr. 692/2010 al Comisiei din 30 iulie 2010 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

23

 

 

Regulamentul (UE) nr. 693/2010 al Comisiei din 2 august 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

26

 

 

Regulamentul (UE) nr. 694/2010 al Comisiei din 2 august 2010 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10

28

 

 

DECIZII

 

 

2010/427/UE

 

*

Decizia Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă

30

 

 

2010/428/UE

 

*

Decizia Comisiei din 28 iulie 2010 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 59122x1507xNK603 (DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2010) 5138]  ( 1 )

41

 

 

2010/429/UE

 

*

Decizia Comisiei din 28 iulie 2010 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 88017 x MON 810 (MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2010) 5139]  ( 1 )

46

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Directiva 2003/23/CE a Comisiei din 25 martie 2003 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea includerii substanțelor active imazamox, oxasulforon, etoxisulforon, formasulforon, oxadiargil și ciazofamid (Ediția specială în limba română a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, cap. 3, vol. 46, p. 243)

50

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 691/2010 AL COMISIEI

din 29 iulie 2010

de stabilire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2096/2005 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulamentul-cadru) (1), în special articolul 11,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 549/2004 prevede instituirea unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea prin intermediul unor norme de punere în aplicare.

(2)

Sistemul de performanță trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a sistemului de transport aerian prin ameliorarea eficienței globale a serviciilor de navigație aeriană în toate domeniile principale de performanță – siguranță, protecția mediului, capacitate și rentabilitate – așa cum au fost identificate în Cadrul de performanță din Planul general ATM, toate prin prisma obiectivelor prioritare ale siguranței.

(3)

Sistemul de performanță trebuie să prevadă indicatori, precum și obiective obligatorii în domeniile principale de performanță prin care să se asigure atingerea deplină și menținerea nivelurilor de siguranță necesare, permițând totodată fixarea unor obiective de performanță și în alte domenii principale de performanță.

(4)

Stabilirea și operarea sistemului de performanță trebuie să aibă la bază o viziune de perspectivă asupra scopurilor înalte ale societății.

(5)

Sistemul de performanță trebuie să abordeze serviciile de navigație aeriană într-o modalitate „gate-to-gate” care să includă aeroporturile, în vederea ameliorării de ansamblu a rețelei.

(6)

În cadrul elaborării și monitorizării sistemului de performanță, trebuie să se țină seama corespunzător de interdependențele dintre nivelul național și cel al blocurilor funcționale de spațiu aerian, pe de o parte, și nivelul rețelei, pe de altă parte, precum și de interdependențele dintre obiectivele de performanță, toate din perspectiva obiectivelor prioritare ale siguranței.

(7)

Planurile de performanță trebuie să consemneze angajamentul statelor membre de a realiza, pe durata perioadei de referință, obiectivele „cerului unic european” și echilibrul dintre nevoile tuturor utilizatorilor spațiului aerian și serviciile oferite de furnizorii serviciilor de navigație aeriană.

(8)

Un rol major în implementarea sistemului de performanță revine autorităților naționale de supervizare. Statele membre trebuie, prin urmare, să se asigure că acestea sunt în măsură să îndeplinească efectiv aceste sarcini suplimentare.

(9)

Planurile de performanță trebuie să cuprindă o descriere a măsurilor, cum ar fi sistemele de stimulare, menite să impulsioneze părțile interesate în direcția ameliorării performanței la nivel național, la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian și la nivel european.

(10)

Pentru împrejurări care nu puteau fi prevăzute la momentul adoptării planurilor de performanță și pe care nici statele membre, nici entitățile care au de îndeplinit obiective de performanță nu le pot depăși sau controla, trebuie să se introducă mecanisme de alertare corespunzătoare care să permită implementarea unor măsuri adecvate în scopul menținerii cerințelor de siguranță și a continuității în prestarea serviciilor.

(11)

Este necesar să se organizeze consultări eficiente între părțile interesate la nivel național și/sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, precum și la nivelul Uniunii Europene.

(12)

Ținând seama corespunzător de eficacitatea misiunilor militare, cooperarea și coordonarea dintre civili și militari sunt de cea mai mare importanță pentru atingerea obiectivelor de performanță.

(13)

Sistemul de performanță trebuie realizat fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 destinate să asigure salvgardarea intereselor esențiale ale politicii de securitate sau de apărare.

(14)

Indicatorii principali de performanță trebuie să fie astfel selectați încât să fie concreți și măsurabili și să permită o alocare a sarcinilor pentru atingerea obiectivelor de performanță. Obiectivele respective trebuie să fie realizabile, realiste și oportune și să urmărească orientarea eficientă a unei performanțe durabile în domeniul serviciilor de navigație aeriană.

(15)

Implementarea unor obiective de performanță obligatorii, susținută de stimulente care pot fi de natură financiară, necesită o corelare adecvată cu Regulamentul (CE) nr. 1794/2006 al Comisiei din 6 decembrie 2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană (2).

(16)

Stabilirea și implementarea indicatorilor principali de performanță și a obiectivelor de performanță trebuie să fie în concordanță cu obiectivele și standardele de siguranță stabilite de Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (3), cu normele de punere în aplicare a acestuia și cu măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru îndeplinirea și menținerea acestor obiective.

(17)

Pe durata perioadelor de referință trebuie instituit un proces eficace pentru monitorizarea performanței prin care să se asigure că evoluția acesteia permite îndeplinirea obiectivelor și prin care să se introducă măsuri adecvate, dacă este cazul.

(18)

La adoptarea obiectivelor de performanță la nivelul UE pentru prima perioadă de referință, Comisia trebuie să țină seama corespunzător de situația financiară reală a furnizorilor de servicii de navigație aeriană, în special ca urmare a măsurilor de limitare a costurilor adoptate mai ales cu începere din 2009, precum și de înregistrarea unor eventuale surplusuri sau deficituri la recuperarea tarifelor de rută care urmează a fi reportate din anii anteriori. Trebuie să se țină seama, de asemenea, de progresele pe care le-au realizat deja blocurile funcționale de spațiu aerian care există în prezent.

(19)

În temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, prezentul regulament trebuie aplicat funcțiilor rețelei de management al traficului aerian menționate la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (4) printr-o modificare corespunzătoare a acestui regulament.

(20)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru „cerul unic european”,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

PREVEDERI GENERALE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește măsurile necesare pentru îmbunătățirea performanței globale a serviciilor de navigație aeriană și a funcțiilor de rețea pentru traficul aerian general în regiunile ICAO EUR și AFI, în care statele membre sunt responsabile de furnizarea de servicii de navigație aeriană, în vederea satisfacerii cerințelor tuturor utilizatorilor spațiului aerian.

(2)   În scopul stabilirii obiectivelor de îndeplinit, prezentul regulament se aplică serviciilor de navigație aeriană prestate de furnizorii de servicii de trafic aerian, desemnați în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (5), și de furnizorii de servicii meteorologice, în măsura în care sunt desemnați în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(3)   Statele membre pot hotărî să nu aplice prezentul regulament serviciilor de navigație aeriană de terminal în cazul aeroporturilor unde se înregistrează sub 50 000 de mișcări de transport aerian comercial pe an. Statele membre informează Comisia în această privință. În statele membre în care toate aeroporturile se situează sub pragul de 50 000 de mișcări de transport aerian comercial pe an, obiectivele de performanță se aplică cel puțin aeroportului cu cel mai mare număr de mișcări de transport aerian comercial pe an.

(4)   Când un stat membru consideră că unele dintre sau toate serviciile sale de navigație aeriană la nivel de terminal se desfășoară în condiții de piață, acesta evaluează, conform procedurilor stabilite la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006 și cu ajutorul autorității naționale de supervizare, în maximum 12 luni de la începutul fiecărei perioade de referință, în ce măsură sunt îndeplinite condițiile stabilite în anexa I la regulamentul respectiv. Atunci când constată că aceste condiții sunt îndeplinite, indiferent de numărul mișcărilor de transport aerian comercial, statul membru poate hotărî să nu stabilească costuri determinate în temeiul acelui regulament și nici să nu aplice obiective obligatorii în ceea ce privește rentabilitatea acestor servicii.

(5)   În temeiul articolului 11 alineatul (6) litera (c) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 și al articolului 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2) din prezentul regulament, fixarea unor obiective de rentabilitate se aplică tuturor costurilor determinate care pot fi percepute de la utilizatorii spațiului aerian.

(6)   Statele membre pot aplica prezentul regulament și:

(a)

în spațiul aerian de care sunt responsabile din alte regiuni ale ICAO, cu condiția să informeze și celelalte state membre în acest sens și fără a aduce prejudicii drepturilor și obligațiilor care revin statelor membre în temeiul Convenției de la Chicago din 1944 privind aviația civilă internațională (Convenția de la Chicago);

(b)

furnizorilor de servicii de navigație aeriană cărora li s-a permis să presteze servicii de navigație aeriană fără certificare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.

(7)   Fără a aduce atingere prevederilor Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) și Regulamentelor (CE) nr. 1321/2007 (7) și (CE) nr. 1330/2007 (8) ale Comisiei privind punerea în aplicare a acesteia, cerințele legate de furnizarea datelor, așa cum sunt definite în capitolul V, se aplică autorităților naționale, furnizorilor de servicii de navigație aeriană, operatorilor și coordonatorilor de aeroporturi, precum și transportatorilor aerieni în condițiile stabilite în anexa IV.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004.

Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

(a)

„operator de aeroport” înseamnă „organismul de gestionare a unui aeroport”, așa cum este definit în Regulamentul (CEE) nr. 95/93 al Consiliului din 18 ianuarie 1993 privind normele comune de alocare a sloturilor orare pe aeroporturile comunitare (9);

(b)

„date” înseamnă informații calitative, cantitative și alte informații relevante cu privire la performanța navigației aeriene, culese și prelucrate în mod sistematic de Comisie sau în numele acesteia, în scopul implementării sistemului de performanță;

(c)

„indicatori de performanță” înseamnă indicatorii utilizați în scopul monitorizării, evaluării comparative și analizării performanței;

(d)

„indicatori principali de performanță” înseamnă indicatorii de performanță utilizați pentru fixarea obiectivelor de performanță;

(e)

„mișcări de transport aerian comercial” înseamnă suma decolărilor și aterizărilor implicând transportul de pasageri, marfă sau poștă, contra cost sau prin închiriere, calculată ca medie pe ultimii trei ani anteriori adoptării planului de performanță, indiferent de masa maximă la decolare și de numărul locurilor de pasageri utilizate;

(f)

„obiectiv obligatoriu” înseamnă un obiectiv de performanță adoptat de statele membre în cadrul unui plan de performanță la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian și inclus într-un sistem de stimulare care prevede recompense, măsuri disuasive și/sau planuri de acțiuni corective;

(g)

„transportator aerian” înseamnă o întreprindere de transporturi aeriene, deținătoare a unei licențe valabile de operare, acordată de un stat membru în conformitate cu legislația Uniunii Europene;

(h)

„reprezentant al utilizatorilor spațiului aerian” înseamnă orice entitate sau persoană juridică reprezentând interesele uneia sau mai multor categorii de utilizatori ai serviciilor de navigație aeriană;

(i)

„costuri determinate” înseamnă costurile definite la articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004;

(j)

„autorități naționale” înseamnă autoritățile de reglementare la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian ale căror costuri pot fi recuperate de la utilizatorii spațiului aerian atunci când sunt aferente prestării serviciilor de navigație aeriană în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006;

(k)

„cultură justă” înseamnă un regim în care operatorii din prima linie sau alte categorii de personal nu sunt sancționate pentru acte, omisiuni sau decizii corespunzătoare experienței sau pregătirii lor, dar în care neglijențele grave, infracțiunile deliberate și actele de distrugere nu sunt tolerate;

(l)

„coordonator de aeroport” înseamnă funcția înființată la aeroporturile coordonate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 95/93;

(m)

„monitorizarea performanței” înseamnă procesul continuu de culegere și analizare a datelor în scopul măsurării rezultatelor reale ale unui sistem în raport cu o serie de obiective prestabilite.

Articolul 3

Organismul de evaluare a performanței

(1)   În cazul în care Comisia hotărăște să desemneze un organism de evaluare a performanței care să o asiste la implementarea sistemului de performanță, acesta trebuie să fie desemnat pe un termen fix, în concordanță cu perioadele de referință.

(2)   Organismul de evaluare a performanței trebuie să aibă competența și imparțialitatea necesară pentru a efectua în mod independent sarcinile încredințate de Comisie, mai ales în principalele domenii de performanță aplicabile.

(3)   Organismul de evaluare a performanței trebuie să asiste Comisia la implementarea sistemului de performanță, în special în următoarele activități:

(a)

culegerea, examinarea, validarea și difuzarea datelor legate de performanță;

(b)

definirea unor noi domenii principale de performanță sau adaptarea celor existente în concordanță cu cadrul de performanță al Planului general pentru ATM (managementul traficului aerian), menționat la articolul 8 alineatul (1), și cu principalii indicatori de performanță în acest sens;

(c)

în cea de a doua perioadă de referință și ulterior, definirea unor indicatori principali de performanță adecvați pentru a acoperi, în toate domeniile principale de performanță, performanța funcțiilor de rețea și a serviciilor de navigație aeriană în ceea ce privește atât serviciile de rută, cât și cele terminale;

(d)

stabilirea sau revizuirea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene;

(e)

stabilirea pragurilor de activare a mecanismelor de alertare menționate la articolul 9 alineatul (3);

(f)

evaluarea concordanței dintre planurile de performanță adoptate, inclusiv obiectivele de performanță, și obiectivele la nivelul Uniunii Europene;

(g)

evaluarea concordanței, dacă este cazul, dintre pragurile de alertare adoptate în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) și pragurile de alertare la nivelul Uniunii Europene, menționate la articolul 9 alineatul (3);

(h)

evaluarea obiectivelor de performanță revizuite sau a măsurilor corective adoptate de statele membre respective, dacă este cazul;

(i)

monitorizarea, evaluarea comparativă și analizarea performanței serviciilor de navigație aeriană la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian și la nivelul Uniunii Europene;

(j)

monitorizarea, evaluarea comparativă și analizarea performanței la nivelul funcțiilor de rețea;

(k)

monitorizarea continuă a performanței globale la nivelul rețelei ATM, inclusiv elaborarea de rapoarte anuale către Comitetul pentru „cerul unic european”;

(l)

evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor de performanță la sfârșitul fiecărei perioade de referință în vederea pregătirii perioadei următoare.

(4)   La cererea Comisiei, Organismul de evaluare a performanței trebuie să furnizeze informații sau rapoarte ad hoc privind aspecte legate de performanță.

(5)   Organismul de evaluare a performanței poate adresa Comisiei rapoarte și recomandări privind îmbunătățirea sistemului.

(6)   În ceea ce privește relațiile cu autoritățile naționale de supervizare:

(a)

pentru exercitarea funcției sale de monitorizare continuă a performanței globale a rețelei ATM, organismul de evaluare a performanței trebuie să obțină de la autoritățile naționale de supervizare informațiile necesare cu privire la planurile de performanță naționale sau ale blocurilor funcționale de spațiu aerian;

(b)

organismul de evaluare a performanței trebuie să acorde asistență autorităților naționale de supervizare la cererea acestora, furnizându-le opinii independente asupra aspectelor de performanță la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, cum ar fi comparații între furnizorii de servicii de navigație aeriană care operează în medii similare (evaluare comparativă), analize ale evoluției performanței pe ultimii 5 ani sau analize ale prognozelor;

(c)

autoritățile naționale de supervizare pot solicita asistență din partea organismului de evaluare a performanței pentru definirea unor intervale de valori orientative, din perspectivă europeană, care să le servească la stabilirea obiectivelor naționale sau obiectivelor blocului funcțional de spațiu aerian. Aceste valori trebuie puse la dispoziția autorităților naționale de supervizare, a furnizorilor de servicii de navigație aeriană, a operatorilor de aeroporturi și a utilizatorilor spațiului aerian.

(7)   Organismul de evaluare a performanței trebuie să colaboreze corespunzător cu Agenția Europeană de Siguranță a Aviației la efectuarea activităților menționate la alineatul (3) atunci când acestea sunt legate de siguranță, pentru a asigura coerența cu obiectivele și standardele stabilite și puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 216/2008.

(8)   Pentru exercitarea funcției sale de monitorizare continuă a performanței globale a rețelei de management al traficului aerian, organismul de evaluare a performanței trebuie să-și creeze formule de lucru corespunzătoare cu furnizorii de servicii de navigație aeriană, cu operatorii și coordonatorii de aeroporturi și cu transportatorii aerieni.

Articolul 4

Autoritățile naționale de supervizare

(1)   Autoritățile naționale de supervizare răspund de elaborarea planurilor de performanță la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, de supervizarea performanței și de monitorizarea planurilor și obiectivelor de performanță. Ele trebuie să execute sarcinile menționate în condiții de imparțialitate, independență și transparență.

(2)   Statele membre trebuie să se asigure că autoritățile naționale de supervizare dispun de – sau au acces la – resursele și capacitățile de care au nevoie în toate domeniile principale de performanță pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de competențele de investigare necesare pentru executarea sarcinilor menționate la articolul 19.

(3)   Statele membre în care există mai mult de o singură autoritate națională de supervizare trebuie să comunice Comisiei care dintre autoritățile lor naționale de supervizare răspunde de coordonarea națională și de relațiile cu Comisia aferente punerii în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 5

Blocurile funcționale de spațiu aerian

(1)   Statele membre trebuie să încurajeze o strânsă cooperare între autoritățile lor naționale de supervizare pentru elaborarea planului de performanță la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian.

(2)   În cazul în care hotărăsc să adopte un plan de performanță la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, statele membre trebuie:

(a)

să se asigure că planul de performanță este elaborat conform modelului din anexa II;

(b)

să comunice Comisiei care organism sau autoritate națională de supervizare răspunde de coordonare în cadrul blocului funcțional de spațiu aerian și de relațiile cu Comisia pentru implementarea planului de performanță;

(c)

să facă demersurile corespunzătoare pentru a se asigura că:

(i)

se fixează un obiectiv unic pentru fiecare indicator principal de performanță;

(ii)

în cazul neîndeplinirii obiectivelor în perioada de referință, se definesc și se aplică măsurile menționate la articolul 11 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004. În acest scop se utilizează valorile anuale din planul de performanță;

(iii)

consecințele îndeplinirii sau neîndeplinirii obiectivelor sunt atribuite corespunzător în cadrul blocului funcțional de spațiu aerian;

(d)

răspund în comun de îndeplinirea obiectivelor de performanță stabilite pentru blocul funcțional de spațiu aerian;

(e)

în cazul în care nu s-au stabilit zone tarifare comune în sensul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006, se cumulează obiectivele de rentabilitate naționale și se furnizează cu titlu informativ o cifră globală indicând efortul de rentabilitate la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian.

(3)   În cazul în care statele membre dintr-un bloc funcțional de spațiu aerian nu adoptă niciun plan de performanță la nivelul blocului, ele comunică Comisiei, cu titlu informativ, obiectivele lor de performanță cumulate, evidențiind concordanța la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene.

Articolul 6

Coordonarea cu Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA)

În aplicarea articolului 13a din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Comisia se coordonează, după caz, cu AESA în ceea ce privește:

(a)

aspectele de siguranță ale sistemului de performanță, inclusiv introducerea, revizuirea și implementarea unor indicatori principali de performanță în domeniul siguranței și a unor obiective de performanță la nivelul UE în domeniul siguranței, precum și prezentarea de propuneri privind acțiunile și măsurile care se impun în urma activării mecanismului de alertare;

(b)

concordanța indicatorilor principali de performanță și a obiectivelor de performanță din domeniul siguranței cu implementarea Programului european de siguranță a aviației așa cum va fi adoptat de Uniunea Europeană.

Articolul 7

Durata perioadelor de referință

(1)   Pentru sistemul de performanță, prima perioadă de referință acoperă anii calendaristici 2012-2014 inclusiv. Următoarele perioade de referință au durata de cinci ani calendaristici, dacă nu se decide altfel printr-o modificare a prezentului regulament.

(2)   Aceeași perioadă de referință se aplică și obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene și obiectivelor și planurilor de performanță la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian.

Articolul 8

Domeniile și indicatorii principali de performanță

(1)   În ceea ce privește stabilirea obiectivelor, Comisia decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, asupra eventualei adăugări și adaptări a altor domenii principale de performanță în temeiul articolului 11 alineatul (4) litera (b) din același regulament.

(2)   În ceea ce privește stabilirea obiectivelor, fiecărui domeniu principal de performanță trebuie să-i corespundă un singur indicator principal sau un număr limitat de indicatori principali de performanță. Performanța serviciilor de navigație aeriană se evaluează cu ajutorul unor obiective obligatorii corespunzătoare fiecărui indicator principal de performanță.

(3)   Pentru stabilirea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene, indicatorii principali de performanță selectați pentru fiecare domeniu principal de performanță sunt enumerați în anexa I secțiunea 1.

(4)   Pentru stabilirea obiectivelor la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, indicatorii principali de performanță sunt enumerați în anexa I secțiunea 2.

(5)   Indicatorii principali de performanță nu se schimbă în cursul unei perioade de referință. Schimbările se adoptă, prin modificarea prezentului regulament, cu minimum șase luni înainte de adoptarea unor noi indicatori de performanță la nivelul Uniunii Europene.

(6)   Pe lângă domeniile și indicatorii principali de performanță menționați în prezentul articol, statele membre pot hotărî să instituie și să utilizeze, la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, și alți indicatori de performanță, împreună cu obiectivele aferente, în afara celor enumerați în anexa I secțiunea 2, în scopul monitorizării performanței proprii și/sau ca parte a planurilor lor de performanță. Acești indicatori și aceste obiective suplimentare vor contribui la îndeplinirea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene, precum și a obiectivelor care rezultă la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian. Acești indicatori și aceste obiective suplimentare pot să acopere și să descrie, de exemplu, aspectul civil-militar sau aspectul meteorologic al planului de performanță. Acești indicatori și aceste obiective suplimentare pot fi însoțite de sisteme de stimulare adecvate, stabilite la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian.

CAPITOLUL II

PREGĂTIREA PLANURILOR DE PERFORMANȚĂ

Articolul 9

Obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene

(1)   Comisia adoptă obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, ținând seama de inputul furnizat de autoritățile naționale de supervizare și după consultări cu părțile interesate, după cum se menționează la articolul 10 din regulamentul respectiv, și cu alte organizații pertinente în funcție de necesități, precum și cu Agenția Europeană de Siguranță a Aviației în privința aspectelor de siguranță ale performanței.

(2)   Obiectivele la nivelul Uniunii Europene se propun de către Comisia Europeană cu minimum 15 luni înainte de începutul perioadei de referință și se adoptă cu minimum 12 luni înainte de începutul perioadei de referință.

(3)   Odată cu adoptarea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene, Comisia definește, pentru fiecare indicator principal de performanță, pragurile de alertă la depășirea cărora pot fi activate mecanismele de alertare menționate la articolul 18. În cazul indicatorului principal de performanță în domeniul rentabilității, pragurile de alertă privesc atât traficul, cât și evoluția costurilor.

(4)   Comisia fundamentează fiecare obiectiv de performanță la nivelul Uniunii Europene printr-o descriere a ipotezelor și a motivațiilor care au determinat stabilirea obiectivului, cum ar fi inputul autorităților naționale de supervizare și alte date concrete, traficul preconizat și, dacă este cazul, nivelul prevăzut al costurilor determinate eficiente pentru Uniunea Europeană.

Articolul 10

Elaborarea planurilor de performanță

(1)   La nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, autoritățile naționale de supervizare elaborează planuri de performanță ale căror obiective sunt în concordanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene și cu criteriile de evaluare enumerate în anexa III. Trebuie să existe un singur plan de performanță într-un stat membru sau într-un bloc funcțional de spațiu aerian, în cazul în care statele membre în cauză hotărăsc să elaboreze un plan de performanță la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, conform articolului 5 alineatele (1) și (2).

(2)   Pentru a sprijini activitatea de pregătire a planurilor de performanță, autoritățile naționale de supervizare trebuie să se asigure că:

(a)

furnizorii serviciilor de navigație aeriană comunică elemente relevante din planurile lor de afaceri elaborate în concordanță cu obiectivele la nivelul Uniunii Europene;

(b)

părțile interesate sunt consultate cu privire la planurile și obiectivele de performanță, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004. Părților interesate li se vor transmite informații adecvate cu minimum trei săptămâni înaintea reuniunii de consultare.

(3)   Planurile de performanță vor cuprinde în special:

(a)

traficul preconizat exprimat în unități de servicii care urmează a fi prestate în cursul fiecărui an din perioada de referință, împreună cu justificarea cifrelor utilizate;

(b)

costurile determinate pentru costurile serviciilor de navigație aeriană stabilite de statul membru sau de statele membre în conformitate cu dispozițiile articolului 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004;

(c)

descrierea investițiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță, împreună cu o descriere a relevanței acestora în raport cu Planul general european pentru ATM și a concordanței lor cu principalele domenii și direcții de progres și de schimbare prevăzute în acest plan;

(d)

obiective de performanță în fiecare domeniu principal de performanță relevant, stabilite prin raportare la fiecare indicator principal de performanță pentru întreaga perioadă de referință, cu valori anuale urmând a fi utilizate în scopuri de monitorizare și stimulare;

(e)

o descriere a dimensiunii civil-militare a planului care să descrie performanța aplicării conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian (FUA) în vederea creșterii capacității ținând seama corespunzător de eficacitatea misiunilor militare și, dacă se consideră necesar, indicatorii și obiectivele de performanță relevante, în concordanță cu indicatorii și obiectivele din planul de performanță;

(f)

descrierea și justificarea modului în care obiectivele de performanță menționate la litera (d) corespund cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene și contribuie la îndeplinirea acestora;

(g)

identificarea clară a diferitelor entități care răspund de îndeplinirea obiectivelor și contribuția lor specifică;

(h)

descrierea mecanismelor de stimulare care urmează să fie aplicate diferitelor entități responsabile pentru a stimula îndeplinirea obiectivelor în perioada de referință;

(i)

măsurile luate de autoritățile naționale de supervizare pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivelor de performanță;

(j)

descrierea rezultatelor obținute la consultarea cu părțile interesate, inclusiv problemele ridicate de participanți și acțiunile convenite.

(4)   Planurile de performanță se elaborează pe baza modelului prezentat în anexa II și pot conține indicatori suplimentari împreună cu obiectivele aferente în cazul în care statele membre hotărăsc introducerea acestora în temeiul articolului 8 alineatul (6).

Articolul 11

Sisteme de stimulare

(1)   Sistemele de stimulare aplicate de statele membre în cadrul planului lor de performanță trebuie să se conformeze următoarelor principii generale:

(a)

să fie eficace, proporționale, credibile și să nu se schimbe în cursul perioadei de referință;

(b)

să fie implementate în mod transparent și fără discriminare pentru a sprijini îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor;

(c)

să facă parte din mediul de reglementare cunoscut dinainte tuturor părților interesate și să se aplice pe toată durata perioadei de referință;

(d)

să impulsioneze comportamentul entităților care trebuie să stabilească obiective în direcția atingerii unui înalt nivel de performanță și a îndeplinirii obiectivelor aferente.

(2)   Stimulentele legate de obiectivele de siguranță trebuie să constituie o încurajare către realizarea deplină și menținerea obiectivelor de siguranță necesare și să permită totodată îmbunătățirea performanței în alte domenii principale de performanță. Aceste stimulente nu sunt de natură financiară și constau în planuri de acțiune cu termene de execuție și/sau cu măsuri asociate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2096/2005 al Comisiei din 20 decembrie 2005 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană (10) și/sau de implementare a normelor rezultate din Regulamentul (CE) nr. 216/2008.

(3)   Stimulentele aferente obiectivelor de rentabilitate sunt de natură financiară și sunt reglementate de dispozițiile corespunzătoare de la articolul 11 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006. Ele constau într-un mecanism de împărțire a riscurilor la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian.

(4)   Stimulentele legate de obiectivele de capacitate pot fi de natură financiară sau de altă natură, cum ar fi planuri de acțiune cu termene și măsuri asociate, care pot cuprinde prime și penalizări, adoptate de statele membre. Când sunt de natură financiară, stimulentele sunt reglementate de dispozițiile articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006.

(5)   Stimulentele aferente obiectivelor de mediu urmăresc să promoveze atingerea nivelurilor necesare de performanță în domeniul mediului, permițând totodată îmbunătățirea performanței și în alte domenii principale de performanță. Aceste stimulente sunt de natură financiară sau de altă natură și sunt decise de statele membre în funcție de circumstanțele locale.

(6)   În plus, la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, statele membre pot stabili sau aproba sisteme de stimulare aplicabile utilizatorilor spațiului aerian, după cum se prevede la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006.

CAPITOLUL III

ADOPTAREA PLANURILOR DE PERFORMANȚĂ

Articolul 12

Adoptarea inițială a planurilor de performanță

În interval de maximum șase luni de la adoptarea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene, statele membre adoptă și comunică Comisiei, la propunerea autorităților naționale de supervizare, planurile lor de performanță la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, care conțin obiective de performanță obligatorii.

Articolul 13

Evaluarea planurilor de performanță și revizuirea obiectivelor

(1)   Comisia evaluează planurile de performanță, obiectivele acestora și, în special, concordanța lor cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene, precum și aportul lor adecvat la îndeplinirea acestor obiective, pe baza criteriilor enumerate în anexa III, ținând seama și de modul în care contextul poate să fi evoluat între data adoptării obiectivelor la nivelul Uniunii Europene și data evaluării planului de performanță.

(2)   În cazul în care constată că obiectivele de performanță cuprinse într-un plan de performanță concordă cu obiectivele la nivelul Uniunii Europene și contribuie adecvat la îndeplinirea acestora, Comisia înștiințează statul membru în acest sens în interval de maximum patru luni de la primirea planului.

(3)   În cazul în care constată că unul sau mai multe obiective cuprinse într-un plan de performanță nu concordă cu obiectivele la nivelul Uniunii Europene și nu contribuie adecvat la îndeplinirea acestora, Comisia poate hotărî, în maximum patru luni de la primirea planului și în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, să adreseze statului membru sau statelor membre respective o recomandare de adoptare a unui obiectiv sau unor obiective de performanță revizuite. Astfel de decizii se iau după consultări cu statul membru sau statele membre în cauză și precizează clar ce obiectiv sau obiective trebuie revizuite, precum și motivele care au stat la baza evaluării Comisiei.

(4)   Într-un astfel de caz, în maximum două luni de la emiterea recomandării, statul membru sau statele membre în cauză adoptă obiective de performanță revizuite, ținând seama corespunzător de opiniile Comisiei, precum și măsurile adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor respective, și înștiințează Comisia în acest sens.

Articolul 14

Evaluarea obiectivelor de performanță revizuite și adoptarea de măsuri corective

(1)   În interval de două luni de la primirea înștiințării, Comisia evaluează obiectivele de performanță revizuite, în special concordanța lor cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene și aportul lor la îndeplinirea acestora, pe baza criteriilor enumerate în anexa III.

(2)   În cazul în care constată că obiectivele revizuite, menționate la articolul 13 alineatul (4) concordă cu obiectivele la nivelul Uniunii Europene și contribuie adecvat la îndeplinirea acestora, Comisia înștiințează statul membru sau statele membre în acest sens în interval de maximum două luni de la primirea obiectivelor revizuite.

(3)   În cazul în care, după revizuire, obiectivele de performanță și măsurile aferente continuă să nu concorde cu obiectivele la nivelul Uniunii Europene și să nu contribuie la îndeplinirea acestora, Comisia poate hotărî, în cel mult două luni de la primirea obiectivelor revizuite și în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, să ceară statului sau statelor membre să ia măsuri corective.

(4)   O astfel de decizie trebuie să precizeze exact obiectivul sau obiectivele care trebuie revizuite și motivele care au stat la baza evaluării Comisiei. Pentru a permite statului sau statelor membre să ia măsurile corective adecvate, decizia poate specifica nivelul de performanță la care ar trebui să se situeze obiectivele respective și/sau poate cuprinde sugestii în privința măsurilor adecvate.

(5)   În maximum două luni de la decizia Comisiei, statul sau statele membre comunică acesteia măsurile corective pe care le-au adoptat, însoțite de elementele care demonstrează modul în care s-a asigurat conformitatea cu decizia Comisiei.

Articolul 15

Planurile de performanță și obiectivele adoptate după începutul perioadei de referință

Planurile de performanță sau măsurile corective adoptate după începutul perioadei de referință ca urmare a implementării procedurilor stabilite la articolele 13 și 14 se aplică retroactiv începând cu prima zi a perioadei de referință.

Articolul 16

Revizuirea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene

(1)   Comisia poate hotărî să revizuiască obiectivele la nivelul Uniunii Europene în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004:

(a)

înainte de începutul perioadei de referință, atunci când are dovezi substanțiale că datele, ipotezele și motivațiile care au stat inițial la baza stabilirii obiectivelor la nivelul Uniunii Europene nu mai sunt valabile;

(b)

în cursul perioadei de referință, ca urmare a aplicării mecanismului de alertare, conform precizărilor de la articolul 18.

(2)   Revizuirea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene poate duce la modificarea planurilor de performanță existente. În acest caz, Comisia poate hotărî o adaptare corespunzătoare a calendarului stabilit la capitolele II și III din prezentul regulament.

CAPITOLUL IV

MONITORIZAREA REALIZĂRII PERFORMANȚEI

Articolul 17

Monitorizarea și raportarea continuă

(1)   Comisia și, la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, autoritățile naționale de supervizare monitorizează implementarea planurilor de performanță. Dacă obiectivele nu sunt îndeplinite în perioada de referință, autoritățile naționale de supervizare aplică măsurile corespunzătoare, definite în planul de performanță, pentru remedierea situației. În acest scop se utilizează valorile anuale din planul de performanță.

(2)   Când într-un stat membru sau într-un bloc funcțional de spațiu aerian se constată o scădere semnificativă și persistentă a performanței, care afectează și alte state părți la „cerul unic european” și/sau ansamblul spațiului aerian european, Comisia poate cere statelor membre în cauză și organismului sau autorității de supervizare la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian în cauză să stabilească, să aplice și să-i comunice măsurile adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul lor de performanță.

(3)   Cel puțin o dată pe an și când există riscul ca obiectivele de performanță să nu fie îndeplinite, statele membre raportează Comisiei rezultatele monitorizării planurilor și obiectivelor de performanță efectuate de autoritățile de supervizare naționale sau ale blocului funcțional de spațiu aerian. Cel puțin o dată pe an, Comisia raportează cu privire la îndeplinirea obiectivelor de performanță Comitetului pentru „cerul unic european”.

Articolul 18

Mecanisme de alertare

(1)   Atunci când, la nivelul Uniunii Europene, se ating pragurile de alertă menționate la articolul 9 alineatul (3), din cauza unor împrejurări care nu puteau fi prevăzute la începutul perioadei și care nu pot fi controlate și depășite de statele membre, Comisia analizează situația, consultându-se cu statele membre prin intermediul Comitetului pentru „cerul unic european”, și, în interval de trei luni, propune măsurile adecvate, printre care se poate număra revizuirea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene și, prin urmare, și revizuirea obiectivelor de performanță naționale sau ale blocului funcțional de spațiu aerian.

(2)   Atunci când, la nivel național sau la nivelul unui bloc funcțional de spațiu aerian, se ating pragurile de alertă menționate la articolul 9 alineatul (3), din cauza unor împrejurări care nu puteau fi prevăzute la începutul perioadei și care nu pot fi controlate și depășite de statele membre și de entitățile implicate în realizarea obiectivelor de performanță, autoritatea sau organismul național de supervizare analizează situația, păstrând legătura cu Comisia, și, în interval de trei luni, poate propune măsurile adecvate, printre care se poate număra revizuirea obiectivelor de performanță naționale sau ale blocului funcțional de spațiu aerian.

(3)   Statele membre pot hotărî ca, la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, să adopte praguri de alertă diferite de cele menționate la articolul 9 alineatul (3), pentru a ține seama de împrejurările și caracteristicile locale. Într-un astfel de caz, pragurile respective sunt prevăzute în planurile de performanță și sunt în concordanță cu pragurile adoptate în temeiul articolului 9 alineatul (3). Diferențele trebuie să fie susținute prin justificări amănunțite. La activarea acestor praguri, se aplică procedura prevăzută la alineatul (2).

(4)   Atunci când implementarea unui mecanism de alertare implică revizuirea planurilor și obiectivelor de performanță, Comisia facilitează această revizuire prin adaptarea calendarului aplicabil, în conformitate cu procedura menționată în capitolele II și III din prezentul regulament.

Articolul 19

Facilitarea procesului de monitorizare a conformității

Furnizorii de servicii de navigație aeriană facilitează inspecțiile și controalele, inclusiv vizitele la fața locului, efectuate de Comisie și de autoritatea sau autoritățile naționale de supervizare care răspund de supravegherea lor, de entități calificate acționând în numele acestora din urmă sau de AESA dacă este cazul. Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere ale autorităților naționale de supervizare și ale AESA, persoanele autorizate vor fi abilitate:

(a)

să examineze documentele și orice alt material relevant pentru stabilirea planurilor și obiectivelor de performanță în toate domeniile principale de performanță;

(b)

să facă copii după documentele respective sau să ia extrase din ele;

(c)

să solicite explicații verbale la fața locului.

Aceste inspecții și controale se efectuează cu respectarea procedurilor aflate în vigoare în statul membru în care sunt efectuate.

CAPITOLUL V

CULEGEREA, VALIDAREA, EXAMINAREA, EVALUAREA ȘI DISEMINAREA INFORMAȚIILOR LEGATE DE PERFORMANȚA NAVIGAȚIEI AERIENE PENTRU CERUL UNIC EUROPEAN

Articolul 20

Culegerea și validarea datelor pentru analizarea performanței

(1)   Pe lângă datele deja culese de Comisie prin alte instrumente ale Uniunii Europene și care pot fi, de asemenea, utilizate pentru analizarea performanței, autoritățile naționale, furnizorii de servicii de navigație aeriană, coordonatorii de aeroporturi și transportatorii aerieni asigură furnizarea către Comisie a datelor menționate în anexa IV în conformitate cu cerințele prevăzute în această anexă.

(2)   Autoritățile naționale pot delega sau repartiza, în parte sau total, sarcina furnizării datelor între autoritățile lor naționale de supervizare, furnizorii de servicii de navigație aeriană, operatorii și coordonatorii de aeroporturi, pentru a ține seama de caracteristicile locale și de canalele de raportare existente.

(3)   Furnizorii de date iau măsurile necesare pentru a asigura calitatea, validarea și transmiterea la timp a datelor, însoțite de dovezi ale controalelor de calitate și ale proceselor de validare, explicații legate de calitatea datelor la cererea expresă a Comisiei Europene și, dacă este cazul, planuri de acțiune pentru ameliorarea calității datelor. Datele se furnizează gratuit, sub formă electronică, utilizând formatul precizat de Comisie unde este cazul.

(4)   Comisia evaluează calitatea și validează datele transmise în conformitate cu alineatul (1). Când datele nu permit utilizarea adecvată pentru analizarea performanței, Comisia poate lua măsurile corespunzătoare pentru evaluarea și îmbunătățirea calității datelor în cooperare cu statele membre și, în special, cu autoritățile naționale de supervizare.

(5)   În scopul prezentului regulament, se consideră că datele referitoare la performanță, menționate la alineatul (1) și care au fost deja furnizate Eurocontrol, au fost furnizate Comisiei. Atunci când nu este cazul, Comisia și Eurocontrol iau măsurile necesare pentru a se asigura că datele respective sunt puse la dispoziția Comisiei conform cerințelor descrise la alineatul (3).

(6)   Ori de câte ori sunt identificate noi cerințe semnificative referitoare la date sau este de așteptat o calitate insuficientă a datelor, Comisia poate iniția studii pilot, care se efectuează pe bază de voluntariat de către statele membre, înainte de a se introduce noi cerințe privitoare la date prin modificarea prezentului regulament. Aceste studii pilot se vor efectua pentru a evalua fezabilitatea culegerii datelor în cauză, luând în considerare avantajele de a dispune de aceste date în raport cu costurile culegerii lor și sarcina impusă respondenților.

Articolul 21

Difuzarea informațiilor

(1)   Comisia difuzează informații generale în sensul obiectivelor prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (11), în special articolul 4, și în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.

(2)   Informațiile prevăzute la articolul 3 alineatul (3) litera (a) sunt puse la dispoziția părților interesate în cauză, în special pe cale electronică.

(3)   Rapoartele anuale menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (k) sunt puse la dispoziția publicului. O trimitere la aceste rapoarte se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia poate hotărî să furnizeze regulat și alte informații generale părților interesate în cauză, în special pe cale electronică.

(4)   Obiectivele la nivelul Uniunii Europene menționate la articolul 9 și o trimitere la planurile de performanță adoptate, menționate în capitolul III, sunt făcute publice și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5)   Accesul la informații specifice, cum ar fi datele și statisticile validate, se acordă individual furnizorilor de date la care informațiile și activitățile se referă în mod direct.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 22

Recursul

Statele membre se asigură că deciziile adoptate în temeiul prezentului regulament sunt motivate corespunzător și fac obiectul unei proceduri eficace de examinare și/sau de recurs.

Articolul 23

Măsuri tranzitorii

Statele membre care hotărăsc să adopte un plan de performanță cu obiective la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian în cursul primei perioade de referință se asigură că:

(a)

planul înlocuiește planurile naționale începând cu data de 1 ianuarie a unuia dintre anii perioadei de referință;

(b)

durata planului nu depășește durata rămasă din perioada de referință;

(c)

planul face dovada că obiectivele sale de performanță sunt cel puțin la fel de ambițioase ca și fostele obiectivele naționale puse la un loc.

Articolul 24

Analizarea sistemului

Comisia analizează eficacitatea procesului până la 1 iulie 2013. Până la sfârșitul lui 2014 și, în mod periodic, după această dată, Comisia analizează sistemul de performanță, în special impactul, eficacitatea și sfera de aplicare a acestuia, ținând seama corespunzător de activitățile pe care ICAO le desfășoară în acest domeniu.

Articolul 25

Modificări la Regulamentul (CE) nr. 2096/2005

Regulamentul (CE) nr. 2096/2005 se modifică după cum urmează:

1.

În anexa I, secțiunea 2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.2.   Gestiunea organizațională

Furnizorul de servicii de navigație aeriană prezintă un plan de afaceri pe o perioadă de cel puțin cinci ani. Planul de afaceri:

(a)

stabilește scopurile și obiectivele globale ale furnizorului de servicii de navigație aeriană și strategia lui de îndeplinire a acestora în concordanță cu orice plan global pe termen mai îndelungat al furnizorului și cu cerințele relevante ale Uniunii Europene, legate de dezvoltarea infrastructurii sau a altor tehnologii;

(b)

cuprinde obiective de performanță corespunzătoare în materie de siguranță, capacitate, mediu și rentabilitate, de la caz la caz.

Informațiile cuprinse la literele (a) și (b) sunt în concordanță cu planul de performanță național sau al blocului funcțional de spațiu aerian, menționat la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, și, în privința datelor referitoare la siguranță, în concordanță cu programul de siguranță a statului menționat în standardul 2.27.1 al ICAO anexa 11 amendamentul 47B-A din 20 iulie 2009, dacă este cazul.

Furnizorul de servicii de navigație aeriană prezintă rațiuni de siguranță și economice pentru principalele proiecte de investiții, indicând, dacă este cazul, impactul estimat asupra obiectivelor de performanță corespunzătoare, menționate la punctul 2.2 litera (b) și specificând investițiile care decurg din cerințele juridice legate de implementarea SESAR.

Furnizorul de servicii de navigație aeriană prezintă un plan anual pentru anul următor, precizând și mai detaliat elementele planului de afaceri și descriind orice modificare adusă acestuia.

Planul anual cuprinde următoarele elemente privind nivelul și calitatea serviciilor, cum ar fi nivelul care se anticipează în materie de capacitate, siguranță, mediu și rentabilitate, de la caz la caz:

(a)

informații privind implementarea de noi infrastructuri sau alte evoluții, însoțite de o declarație cu privire la modul în care vor contribui la îmbunătățirea performanței furnizorului de servicii de navigație aeriană, inclusiv nivelul și calitatea serviciilor;

(b)

indicatori de performanță în concordanță cu planul de performanță național sau al blocului funcțional de spațiu aerian, menționat la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, în raport cu care pot fi evaluate în mod rezonabil nivelul de performanță și calitatea serviciului;

(c)

informații privind măsurile prevăzute pentru atenuarea riscurilor în materie de siguranță identificate în planul de siguranță al furnizorului de servicii de navigație aeriană, inclusiv indicatori de siguranță pentru monitorizarea riscului în acest domeniu și, dacă este cazul, costul estimativ al măsurilor de atenuare;

(d)

o prognoză pe termen scurt a situației financiare a furnizorului de servicii, precum și eventualele modificări care ar putea surveni în planul de afaceri sau eventualul impact asupra acestuia.

Furnizorul de servicii de navigație aeriană pune la dispoziția Comisiei, la cererea acesteia și în condițiile stabilite în conformitate cu legislația națională de către autoritatea națională de supervizare, conținutul secțiunilor referitoare la performanță din planul său de afaceri și din planul său anual.”

2.

Secțiunea 9 din anexa I se înlocuiește cu următorul text:

„9.   CERINȚE REFERITOARE LA RAPORTARE

Furnizorul de servicii de navigație aeriană trebuie să poată prezenta un raport anual cu privire la activitățile sale autorității naționale de supervizare respective. Raportul trebuie să cuprindă rezultatele financiare ale furnizorului fără a aduce atingere articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004, precum și performanța sa operațională și orice altă activitate și evoluție semnificativă, în special în domeniul siguranței.

Raportul anual trebuie să cuprindă cel puțin:

o evaluare a nivelului de performanță a serviciului prestat;

performanța furnizorului de servicii de navigație aeriană în comparație cu obiectivele de performanță stabilite în planul de afaceri, raportând performanța efectivă la planul anual prin intermediul indicatorilor de performanță prevăzuți în planul anual;

o explicație a diferențelor înregistrate în raport cu obiectivele, împreună cu măsurile preconizate pentru eliminarea oricăror decalaje în perioada de referință menționată la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004;

evoluțiile în materie de operații și infrastructură;

rezultatele financiare, în măsura în care nu sunt publicate separat, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004;

informații privind procedura de consultare organizată cu utilizatorii serviciilor sale;

informații privind politica sa în domeniul resurselor umane.

Furnizorul de servicii de navigație aeriană pune conținutul raportului său anual la dispoziția Comisiei, la cererea acesteia, și la dispoziția publicului, în condițiile stabilite de autoritatea națională de supervizare în conformitate cu legislația națională.”

Articolul 26

Intrarea în vigoare

(1)   Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Capitolul V se aplică începând de la 1 ianuarie 2011. Prima perioadă de referință începe la 1 ianuarie 2012.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 iulie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 96, 31.3.2004, p. 1.

(2)  JO L 341, 7.12.2006, p. 3.

(3)  JO L 79, 19.3.2008, p. 1.

(4)  JO L 96, 31.3.2004, p. 20.

(5)  JO L 96, 31.3.2004, p. 10.

(6)  JO L 167, 4.7.2003, p. 23.

(7)  JO L 294, 13.11.2007, p. 3.

(8)  JO L 295, 14.11.2007, p. 7.

(9)  JO L 14, 22.1.1993, p. 1.

(10)  JO L 335, 21.12.2005, p. 13.

(11)  JO L 145, 31.5.2001, p. 43.


ANEXA I

INDICATORII PRINCIPALI DE PERFORMANȚĂ (KPI)

Secțiunea 1:   Pentru stabilirea obiectivelor la nivelul Uniunii Europene:

1.   INDICATORII PRINCIPALI DE PERFORMANȚĂ ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI

(a)

Primul KPI la nivelul Uniunii Europene în materie de siguranță este nivelul minim al primului KPI definit în secțiunea 2 punctul 1 litera (a) de mai jos pentru furnizorii de servicii de navigație aeriană și, respectiv, pentru autoritățile naționale de supervizare.

(b)

Al doilea KPI la nivelul Uniunii Europene în materie de siguranță este procentul de aplicare a clasificării după gravitate a instrumentului de analiză a riscurilor, așa cum este definită în secțiunea 2 punctul 1 litera (b) de mai jos, în statele în care se aplică acest regulament, pentru a asigura o raportare armonizată a evaluării gravității în cazurile de nerespectare a distanței minime de separare, de incursiuni pe pistă și de evenimente tehnice specifice ATM.

(c)

Al treilea KPI la nivelul Uniunii Europene în materie de siguranță este nivelul minim al măsurii de cultură justă la sfârșitul perioadei de referință, așa cum este definită în secțiunea 2 punctul 1 litera (c) de mai jos.

Nu se stabilesc obiective la nivelul Uniunii Europene în prima perioadă de referință pentru indicatorii principali de performanță enumerați mai sus. În cursul primei perioade de referință, Comisia utilizează datele culese pentru validarea și evaluarea acestor indicatori principali de performanță, spre a se asigura că riscul pentru siguranță este identificat, atenuat și gestionat în mod corect. Pe această bază, Comisia adoptă, dacă este cazul, noi indicatori principali de performanță prin revizuirea prezentei anexe.

2.   INDICATORUL DE MEDIU

2.1.

Pentru prima perioadă de referință:

 

Primul KPI la nivelul Uniunii Europene în materie de mediu este eficiența medie a zborului orizontal pe rută, definită astfel:

eficiența medie a zborului orizontal pe rută este diferența dintre lungimea segmentului pe rută al traiectoriei efective și traiectoria optimă care este, în general, ortodromică;

segmentul „pe rută” se definește ca distanța de zbor parcursă în afara unui cerc de 40 de mile nautice în jurul aeroportului;

zborurile luate în considerare pentru acest indicator sunt:

(a)

toate zborurile comerciale în regim IFR (reguli pentru zborul instrumental) din interiorul spațiului aerian european;

(b)

în cazul zborurilor cu plecarea sau sosirea în afara spațiului aerian european, se ia în considerare doar segmentul parcurs în interiorul spațiului aerian european;

zborurile circulare și zborurile pe distanțe ortodromice sub 80 de mile nautice între terminale sunt excluse.

 

Al doilea KPI la nivelul Uniunii Europene în materie de mediu este utilizarea eficientă a structurilor de spațiu aerian civile/militare, cum ar fi rutele condiționate (CDR). În cursul primei perioade de referință, acest indicator este monitorizat de Comisie. Stabilirea obiectivelor începe din a doua perioadă de referință.

2.2.

Începând din a doua perioadă de referință, se elaborează un al treilea KPI la nivelul Uniunii Europene destinat aspectelor de mediu specifice serviciilor de navigație aeriană (ANS) aeroportuare.

3.   INDICATORUL DE CAPACITATE

3.1.

Pentru prima perioadă de referință:

 

Primul KPI la nivelul Uniunii Europene în materie de capacitate îl reprezintă minutele de întârziere ATFM (gestionarea fluxului de trafic aerian) pe rută per zbor, care se definesc după cum urmează:

(a)

întârzierea ATFM pe rută este întârzierea calculată de unitatea centrală de ATFM, definită în Regulamentul (UE) nr. 255/2010 al Comisiei din 25 martie 2010 de stabilire a unor norme comune privind managementul fluxului de trafic aerian (1) și exprimată ca diferența dintre timpul de decolare solicitat de operatorul aeronavei în ultimul plan de zbor prezentat și timpul de decolare calculat, alocat de unitatea centrală de ATFM;

(b)

indicatorul are în vedere toate zborurile IFR din interiorul spațiului aerian european și se referă la toate cauzele de întârzieri ATFM;

(c)

indicatorul se calculează pe tot anul calendaristic.

 

Pentru a pregăti elaborarea unui al doilea KPI de capacitate la nivel european, Comisia culege, consolidează și monitorizează începând din prima perioadă de referință:

(a)

totalul întârzierilor ATFM care pot fi imputate serviciilor de navigație aeriană de pe terminaluri și aeroporturi;

(b)

timpul suplimentar de rulare la decolare;

(c)

timpul suplimentar în ASMA (Arrival Sequencing and Metering Area – zona de secvențializare și spațiere a sosirilor), în cazul aeroporturilor cu peste 100 000 de mișcări comerciale pe an.

3.2.

Începând din a doua perioadă de referință, pe baza monitorizării descrise la punctul 3.1, se elaborează un al doilea indicator de capacitate la nivel european destinat aspectelor de capacitate specifice ANS aeroportuare.

4.   INDICATORUL DE RENTABILITATE

4.1.

Pentru prima perioadă de referință:

În materie de rentabilitate, KPI la nivelul Uniunii Europene este tariful unitar determinat mediu pe UE pentru serviciile de navigație aeriană de rută, care se definește după cum urmează:

(a)

indicatorul este rezultatul raportului dintre costurile determinate și traficul preconizat, exprimat în unități de servicii care se anticipează pentru perioada respectivă la nivelul Uniunii Europene, așa cum sunt cuprinse în ipotezele Comisiei pentru stabilirea indicatorilor la nivelul Uniunii Europene conform articolului 9 alineatul (4);

(b)

indicatorul este exprimat în euro, în termeni reali;

(c)

indicatorul se furnizează pentru fiecare an al perioadei de referință.

În prima perioadă de referință, Comisia culege, consolidează și monitorizează tarifele unitare și costurile serviciilor de navigație aeriană terminale în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1794/2006.

4.2.

Începând din a doua perioadă de referință, al doilea KPI de rentabilitate la nivelul Uniunii Europene este tariful unitar determinat mediu pe UE pentru serviciile de navigație aeriană terminale.

Secțiunea 2:   Pentru stabilirea obiectivelor naționale sau ale blocului funcțional de spațiu aerian (FAB):

1.   INDICATORII PRINCIPALI DE PERFORMANȚĂ ÎN DOMENIUL SIGURANȚEI

(a)

Primul KPI la nivel național/FAB în materie de siguranță este eficacitatea managementului de siguranță măsurată printr-o metodologie bazată pe analiza maturității cadrului de siguranță ATM. Acest indicator se elaborează în comun de către Comisie, statele membre, AESA și Eurocontrol și se adoptă de către Comisie înainte de prima perioadă de referință. În cursul primei perioade de referință, autoritățile naționale de supervizare vor monitoriza și publica acești indicatori principali de performanță, iar statele membre își vor putea stabili obiective corespunzătoare.

(b)

Al doilea KPI la nivel național/FAB este aplicarea clasificării după gravitate a instrumentului de analiză a riscurilor, pentru a asigura o raportare armonizată a evaluării gravității în cazurile de nerespectare a distanței minime de separare, de incursiuni pe pistă și de evenimente tehnice specifice ATM la toate centrele de control al traficului aerian și la toate aeroporturile cu peste 150 000 de mișcări comerciale de transport aerian pe an care se înscriu în domeniul de aplicare al prezentului regulament (valoare da/nu). Clasificarea după gravitate se elaborează în comun de către Comisie, statele membre, AESA și Eurocontrol și se adoptă de către Comisie înainte de prima perioadă de referință. În cursul primei perioade de referință, autoritățile naționale de supervizare vor monitoriza și publica acești indicatori principali de performanță, iar statele membre își vor putea stabili obiective corespunzătoare.

(c)

Cel de al treilea KPI la nivel național/FAB este raportarea unui regim de cultură justă. Această măsură se elaborează în comun de către Comisie, statele membre, AESA și Eurocontrol și se adoptă de către Comisie înainte de prima perioadă de referință. În cursul primei perioade de referință, autoritățile naționale de supervizare vor monitoriza și publica această măsură, iar statele membre își vor putea stabili obiective corespunzătoare.

2.   INDICATORUL DE MEDIU

2.1.

Pentru prima perioadă de referință, nu există KPI obligatoriu în materie de mediu la nivel național/FAB.

Fără a aduce atingere cerințelor locale privind mediul, statele membre colaborează cu Comisia la stabilirea unui KPI în materie de mediu pentru tratarea aspectelor de mediu specifice ANS aeroportuare.

2.2.

Pentru a doua perioadă de referință, KPI în materie de mediu la nivel național/FAB este elaborarea unui proces la nivel național/FAB de ameliorare a configurării rutelor până la sfârșitul perioadei de referință, care să includă utilizarea eficientă a structurilor de spațiu aerian civile/militare (de exemplu CDR).

3.   INDICATORUL DE CAPACITATE

3.1.

Pentru prima perioadă de referință:

La nivel național/FAB, KPI în materie de capacitate este reprezentat de minutele de întârziere ATFM pe rută per zbor. Acest indicator se definește după cum urmează:

(a)

indicatorul este definit în secțiunea 1 punctul 3.1;

(b)

indicatorul se furnizează pentru fiecare an al perioadei de referință.

Pentru a pregăti elaborarea unui al doilea KPI la nivel național/FAB în materie de capacitate, statele membre raportează, începând din prima perioadă de referință:

(a)

totalul întârzierilor ATFM care pot fi imputate serviciilor de navigație aeriană de pe terminaluri și aeroporturi;

(b)

timpul suplimentar de rulare la decolare;

(c)

timpul suplimentar în ASMA (zona de secvențializare și spațiere a sosirilor), în cazul aeroporturilor cu peste 100 000 de mișcări comerciale pe an.

3.2.

Începând din a doua perioadă de referință, se implementează un al doilea KPI la nivel național/FAB în materie de capacitate destinat aspectelor de capacitate specifice terminalelor și aeroporturilor.

4.   INDICATORUL DE RENTABILITATE

4.1.

Pentru prima perioadă de referință, KPI la nivel național/FAB în materie de rentabilitate este tariful unitar determinat la nivel național/FAB pentru serviciile de navigație aeriană de rută care se definește după cum urmează:

(a)

indicatorul este rezultatul raportului dintre costurile determinate și traficul preconizat, consemnat în planurile de performanță în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) literele (a) și (b);

(b)

indicatorul este exprimat în moneda națională, în termeni reali;

(c)

indicatorul se furnizează pentru fiecare an al perioadei de referință.

În plus, statele raportează tarifele unitare și costurile serviciilor de navigație internă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1794/2006 și prezintă justificări Comisiei pentru orice diferență față de nivelurile preconizate.

4.2.

Începând din a doua perioadă de referință, se implementează un al doilea KPI în materie de capacitate la nivel național/FAB: tariful unitar sau tarifele unitare la nivel național/FAB pentru serviciile de navigație aeriană terminale.


(1)  JO L 80, 26.3.2010, p. 10.


ANEXA II

MODEL PENTRU PLANURILE DE PERFORMANȚĂ

Planurile de performanță naționale sau ale blocurilor funcționale de spațiu aerian au la bază următoarea structură:

1.   INTRODUCERE

1.1.   Descrierea situației (domeniul de aplicare al planului, entitățile care fac obiectul planului, plan național sau la nivelul FAB etc.)

1.2.   Descrierea scenariului macroeconomic pentru perioada de referință, care cuprinde ipoteze globale (trafic preconizat, tendința tarifului unitar etc.)

1.3.   Descrierea rezultatelor consultațiilor desfășurate cu părțile interesate pentru pregătirea planului de performanță (principalele probleme ridicate de participanți și, dacă este posibil, compromisurile la care s-a ajuns)

2.   OBIECTIVELE DE PERFORMANȚĂ LA NIVEL NAȚIONAL ȘI/SAU LA NIVELUL BLOCULUI FUNCȚIONAL DE SPAȚIU AERIAN

2.1.   Obiectivele de performanță în fiecare domeniu principal de performanță, stabilite cu trimitere la fiecare indicator principal de performanță, pentru întreaga perioadă de referință și cu valori anuale fixate în scopuri de monitorizare și de stimulare:

(a)   Siguranță

—   Eficacitatea managementului siguranței: obiective naționale/FAB definite în conformitate cu anexa I secțiunea 2 punctul 1 litera (a) pentru fiecare an al perioadei de referință (facultative în prima perioadă de referință)

—   Aplicarea clasificării după gravitate din cadrul instrumentului de analiză a riscurilor: obiective naționale/FAB definite în conformitate cu anexa I secțiunea 2 punctul 1 litera (b) pentru fiecare an al perioadei de referință (valori da/nu)

—   Cultură justă: obiective naționale/FAB definite în conformitate cu anexa I secțiunea 2 punctul 1 litera (c) pentru fiecare an al perioadei de referință (facultative în prima perioadă de referință)

(b)   Capacitate

Minute de întârziere ATFM pe rută per zbor

(c)   Mediu

Descrierea procesului național/FAB de ameliorare a configurării rutelor (facultativ în prima perioadă de referință)

(d)   Rentabilitate

Costuri determinate ale serviciilor de navigație aeriană de rută și terminale, stabilite în conformitate cu dispozițiile articolului 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și prin aplicarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1794/2006 pentru fiecare an al perioadei de referință

Unități de servicii de rută preconizate pentru fiecare an al perioadei de referință

În consecință, tarifele unitare determinate pentru perioada de referință

Descrierea și justificarea rentabilității capitalului propriu înregistrate de furnizorii de servicii de navigație aeriană în raport cu riscurile efective suportate

Descrierea investițiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță, însoțită de o descriere a relevanței lor în raport cu Planul general european pentru ATM și a concordanței lor cu principalele domenii și direcții de progres și de schimbare stabilite în acest plan

2.2.   Descrierea și explicarea concordanței obiectivelor de performanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene

2.3.   Descrierea și explicarea reporturilor din anii anteriori perioadei de referință

2.4.   Descrierea parametrilor utilizați de statele membre la stabilirea stimulentelor și a modului de împărțire a riscurilor

3.   CONTRIBUȚIA FIECĂREI ENTITĂȚI RESPONSABILE

3.1.   Obiective individuale de performanță pentru fiecare entitate responsabilă

3.2.   Descrierea mecanismelor de stimulare care urmează să fie aplicate fiecărei entități pentru a promova îndeplinirea obiectivelor în cursul perioadei de referință

4.   DIMENSIUNEA MILITARĂ A PLANULUI

Descrierea dimensiunii civil-militare a planului, arătând modul în care se aplică conceptul de utilizare flexibilă a spațiului aerian (FUA) în scopul creșterii capacității, ținând seama corespunzător de eficacitatea misiunilor militare și, dacă se consideră necesar, de indicatorii și obiectivele de performanță relevante, în concordanță cu indicatorii și obiectivele din planul de performanță

5.   ANALIZA DE SENSIBILITATE ȘI COMPARAȚIA CU PLANUL DE PERFORMANȚĂ PRECEDENT

5.1.   Sensibilitatea la ipoteze externe

5.2.   Comparație cu planul de performanță precedent (nu se aplică pentru prima perioadă de referință)

6.   IMPLEMENTAREA PLANULUI DE PERFORMANȚĂ

Descrierea măsurilor instituite de autoritățile naționale de supervizare pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță, cum ar fi:

mecanisme de monitorizare pentru a asigura implementarea programelor de siguranță și a planurilor de afaceri ale ANS;

măsuri de monitorizare și de raportare privind implementarea planurilor de performanță, inclusiv modul de abordare a situației dacă obiectivele nu sunt îndeplinite în perioada de referință.


ANEXA III

PRINCIPII PENTRU EVALUAREA CONCORDANȚEI DINTRE OBIECTIVELE DE PRFORMANȚĂ LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ȘI CELE NAȚIONALE SAU LA NIVELUL BLOCULUI FUNCȚIONAL DE SPAȚIU AERIAN

Comisia utilizează următoarele criterii de evaluare:

1.   Criterii generale

(a)

Respectarea cerințelor legate de pregătirea și adoptarea planului de performanță și, în special, evaluarea justificărilor prezentate în planul de performanță

(b)

Analiză faptică, ținând seama de situația generală din fiecare stat în parte

(c)

Interrelațiile dintre toate obiectivele de performanță

(d)

Standardele de performanță la începutul perioadei de referință și, în consecință, marja de ameliorare existentă

2.   Siguranță

(a)   Eficacitatea managementului siguranței: atât pentru furnizorii de servicii de navigație aeriană, cât și pentru autoritățile naționale de supervizare, marja suplimentară utilizată în planul de performanță și evaluată de Comisie este cel puțin egală cu valoarea indicatorului corespunzător la nivelul Uniunii Europene la sfârșitul perioadei de referință (facultativ în prima perioadă de referință)

(b)   Aplicarea clasificării după gravitate din cadrul instrumentului de analiză a riscurilor: concordanța indicatorului principal de performanță la nivel local, definit în anexa I secțiunea 2 punctul 1 litera (b), cu indicatorul la nivelul UE pentru fiecare an al perioadei de referință

(c)   Cultura justă: nivelul obiectivului național/FAB la sfârșitul perioadei de referință, utilizând indicatorul principal de performanță definit în anexa I secțiunea 2 punctul 1 litera (c), este cel puțin egal cu obiectivul UE definit în conformitate cu anexa I secțiunea 1 punctul 1 litera (c) (facultativ în prima perioadă de referință)

3.   Mediu

Configurarea rutelor: nu se aplică în prima perioadă de referință. În a doua perioadă de referință, se evaluează procesul de configurare a rutelor utilizat în planul de performanță

4.   Capacitate

Nivelul întârzierilor: se compară nivelul întârzierilor ATFM pe rută utilizat în planul de performanță cu valoarea de referință furnizată de procesul de planificare a capacității al Eurocontrol

5.   Rentabilitate

(a)   Tendința tarifului unitar: se evaluează dacă evoluția preconizată a tarifelor unitare determinate concordă cu obiectivul de rentabilitate la nivelul Uniunii Europene și dacă are un aport corespunzător la îndeplinirea obiectivului menționat pe întreaga perioadă de referință și în fiecare an în parte

(b)   Nivelul tarifului unitar determinat: se compară tarifele unitare locale prezentate cu tariful unitar mediu al statelor membre sau al blocurilor funcționale de spațiu aerian care prezintă un mediu economic și operațional similar, conform definiției Comisiei

(c)   Rentabilitatea capitalului propriu: se evaluează rentabilitatea capitalului propriu a furnizorilor de servicii de navigație aeriană în raport cu riscurile efective suportate

(d)   Ipoteze privind traficul preconizat: se compară previziunile privind unitățile de servicii la nivel local, utilizate în planul de performanță, cu o previziune de referință, cum ar fi previziunile de trafic emise de Serviciul de statistică și previziuni al Eurocontrol (STATFOR)

(e)   Ipoteze economice: se verifică dacă ipotezele privind inflația, utilizate în planul de performanță, sunt în concordanță cu o previziune de referință, cum ar fi previziunile Fondului Monetar Internațional (FMI)/Eurostat


ANEXA IV

LISTA DATELOR CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN SCOPUL APLICĂRII PREZENTULUI REGULAMENT

1.   DE CĂTRE AUTORITĂȚILE NAȚIONALE:

1.1.   Specificarea seturilor de date

În scopul analizării performanței, autoritățile naționale trebuie să furnizeze următoarele date:

(a)

informații necesare pentru respectarea indicatorului principal de performanță în materie de siguranță menționat în anexa I secțiunea 2 punctul 1 litera (a);

(b)

Programul de Siguranță a Statului în conformitate cu Standardul 2.27.1 al ICAO anexa 11 amendamentul 47-B din 20 iulie 2009.

În plus, autoritățile naționale se asigură că următoarele date sunt disponibile pentru analizarea performanței:

(c)

date utilizate și calculate de unitatea centrală de ATFM, definită în Regulamentul (UE) nr. 255/2010 privind ATFM, cum ar fi planuri de zbor pentru traficul aerian general în regim IFR, rute reale, date de supraveghere, întârzieri generate de gestionarea traficului aerian de rută și aeroportuar, exceptări de la măsurile de management al fluxurilor de trafic aerian, respectarea sloturilor de gestionare a traficului aerian, frecvența de utilizare a rutelor condiționate;

(d)

evenimente de siguranță în domeniul ATM, conform definiției din cerința de reglementare în materie de siguranță a Eurocontrol, ESARR 2, ediția 3.0, intitulată „Raportarea și evaluarea evenimentelor de siguranță în domeniul ATM”;

(e)

rapoartele de siguranță ale autorităților naționale de supervizare, menționate la articolele 6, 7 și 14 din Regulamentul (CE) nr. 1315/2007 al Comisiei (1), precum și rapoartele acestor autorități cu privire la rezolvarea deficiențelor de siguranță identificate care fac obiectul planurilor de acțiuni corective;

(f)

informații privind recomandările în materie de siguranță și acțiunile corective întreprinse pe baza analizării/anchetării incidentelor de ATM în conformitate cu Directiva 94/56/CE a Consiliului (2) privind anchetarea accidentelor și Directiva 2003/42/CE privind raportarea evenimentelor în aviația civilă;

(g)

informații privind elementele introduse pentru a promova aplicarea unei culturi juste;

(h)

date în sprijinul îndeplinirii sarcinilor menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (m) și (n) din Regulamentul (CE) nr. 2150/2005 al Comisiei din 23 decembrie 2005 de stabilire a unor norme comune pentru utilizarea flexibilă a spațiului aerian (3).

1.2.   Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor

Datele menționate la punctul 1.1 literele (a), (b), (d), (e), (g) și (h) se furnizează în regim anual.

Datele menționate la punctul 1.1 literele (c) și (f) se furnizează în regim lunar.

2.   DE CĂTRE FURNIZORII DE SERVICII DE NAVIGAȚIE AERIANĂ

Prezenta secțiune se aplică furnizorilor de servicii de navigație aeriană care prestează serviciile menționate la articolul 1 alineatul (2). În unele cazuri individuale, autoritățile naționale pot include și furnizori de servicii de navigație aeriană care se situează sub limita menționată la articolul 1 alineatul (2). Autoritățile informează Comisia în această privință.

2.1.   Specificarea seturilor de date

În scopul analizării performanței, furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să furnizeze următoarele date:

(a)

datele menționate în specificația Eurocontrol intitulată „Specificația EUROCONTROL privind dezvăluirea informațiilor economice”, ediția 2.6 din 31 decembrie 2008, cu numărul de referință EUROCONTROL-SPEC-0117;

(b)

rapoartele anuale și părțile referitoare la performanță din planurile de afaceri și din planul anual elaborate de furnizorul de servicii de navigație aeriană în conformitate cu secțiunile 2.2 și 9 din anexa I la regulamentul privind cerințele comune;

(c)

informații necesare pentru respectarea indicatorului principal de performanță în materie de siguranță menționat în anexa I secțiunea 2 punctul 1 litera (a);

(d)

informații privind elementele introduse pentru a promova aplicarea unei culturi juste.

2.2.   Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor

Datele pentru anul (n) menționate la articolul 2 litera (a) se furnizează în regim anual, înaintea datei de 15 iulie a anului (n + 1), cu excepția prognozelor care se furnizează până la 1 noiembrie anul (n + 1). Primul an de referință (n) este 2010.

Datele menționate la articolul 2 literele (b) și (c) se furnizează în regim anual.

3.   DE CĂTRE OPERATORII DE AEROPORTURI

Prezenta secțiune se aplică operatorilor de aeroporturi care prestează servicii pe aeroporturile UE cu peste 150 000 de mișcări comerciale de transport aerian pe an și tuturor aeroporturilor coordonate și cu facilități orare, cu peste 50 000 de mișcări comerciale de transport aerian pe an. În unele cazuri individuale, statele membre pot include și aeroporturi care se situează sub aceste limite. Statele membre informează Comisia în această privință.

3.1.   Definiții

În sensul acestei anexe, se aplică următoarele definiții:

(a)

„identificarea aeroportului” înseamnă descrierea aeroportului cu ajutorul codului standard ICAO de 4 litere, definit în ICAO Doc. 7910 (ediția 120 – iunie 2006);

(b)

„parametri de coordonare” înseamnă parametrii de coordonare definiți în Regulamentul (CEE) nr. 95/93;

(c)

„capacitate declarată a aeroportului” înseamnă parametrii de coordonare furnizați sub forma indicării numărului maxim de sloturi pe unitate de timp (perioadă bloc) care pot fi alocate de coordonator. Durata blocurilor poate să varieze. În plus, mai multe blocuri de durate diferite pot fi suprapuse pentru a controla concentrația zborurilor într-o anumită perioadă de timp. Utilizarea valorilor capacității declarate pe tot sezonul înseamnă fixarea timpurie a capacității sezoniere a infrastructurii aeroportuare;

(d)

„înmatricularea aeronavei” înseamnă o serie de caractere alfanumerice corespunzătoare numărului efectiv de înmatriculare a aeronavei;

(e)

„tipul aeronavei” înseamnă un cod (maximum 4 caractere) de identificare a tipului de aeronavă, cum se arată în instrucțiunile ICAO;

(f)

„indicativ de zbor” înseamnă o serie de caractere alfanumerice utilizate pentru identificarea zborului;

(g)

„codul aerodromului de plecare” și „codul aerodromului de destinație” înseamnă codul aeroportului constând în indicativul de 4 litere al ICAO sau cel de 3 litere al IATA;

(h)

„ștampile de datare OOOI (Out-Off-On-In time stamps)” înseamnă următoarele date, cu o precizie la minut:

ora programată de plecare (off-block);

ora efectivă de plecare (off-block);

ora efectivă de decolare;

ora efectivă de aterizare;

ora programată de sosire (in-block);

ora efectivă de sosire (in-block);

(i)

„ora programată de plecare (off-block)” înseamnă data și ora la care aeronava este programată să plece de la locul de plecare;

(j)

„ora efectivă de plecare (off-block)” înseamnă data și ora efectivă la care aeronava a părăsit locul de parcare (împinsă sau rulând singură);

(k)

„ora efectivă de decolare” înseamnă data și ora la care aeronava a decolat de pe pistă (wheels-up);

(l)

„ora efectivă de aterizare” înseamnă data și ora efectivă la care aeronava a aterizat (touch down);

(m)

„ora programată de sosire (in-block)” înseamnă data și ora la care aeronava este programată să sosească la locul de sosire;

(n)

„ora efectivă de sosire (in-block)” înseamnă data și ora efectivă la care frânele de parcare au fost acționate la locul de sosire;

(o)

„reguli de zbor” înseamnă regulile utilizate la efectuarea zborului: „IFR” în cazul aeronavelor care zboară conform regulilor pentru zborul instrumental definite în anexa 2 la Convenția de la Chicago sau „VFR” în cazul aeronavelor care zboară conform regulilor de zbor la vedere definite în aceeași anexă; OAT (Trafic Aerian Operațional) în cazul aeronavelor de stat care nu aplică regulile definite în anexa 2 la Convenția de la Chicago;

(p)

„tipul de zbor” înseamnă „IFR” în cazul aeronavelor care zboară conform regulilor pentru zborul instrumental definite în anexa 2 la Convenția din 1944 de la Chicago (ediția a zecea, iulie 2005) sau „VFR” în cazul aeronavelor care zboară conform regulilor de zbor la vedere definite în aceeași anexă;

(q)

„slot de sosire pe aeroport” și „slot de plecare de pe aeroport” înseamnă slotul alocat unui zbor pentru sosire, respectiv plecare, conform definiției din Regulamentul (CEE) nr. 95/93;

(r)

„indicativul pistei de sosire” și „indicativul pistei de plecare” înseamnă indicativul ICAO al pistei utilizate pentru decolare (de exemplu 10L);

(s)

„locul de sosire” înseamnă indicativul primului loc de staționare în care aeronava a fost parcată la sosire;

(t)

„loc de plecare” înseamnă indicativul ultimului loc de staționare în care aeronava a fost parcată înaintea plecării de pe aeroport;

(u)

„cauze de întârziere” înseamnă codurile de întârziere standard ale IATA definite în anexa 2 la documentul ECODA privind întârzierile în transportul aerian din Europa [Digest – Annual 2008 Delays to Air Transport in Europe  (4)], împreună cu durata întârzierii. În cazul în care întârzierea unui zbor poate fi atribuită mai multor cauze, se furnizează lista cauzelor de întârziere;

(v)

„informații despre degivrare sau antigivrare” înseamnă o indicație dacă au avut loc operații de degivrare sau antigivrare și, dacă da, unde s-au efectuat (înainte de a părăsi locul de plecare sau după părăsirea acestuia, adică după off-block);

(w)

„anulare operațională” înseamnă un zbor programat la sosire sau la plecare care îndeplinește următoarele condiții:

i s-a alocat un slot pe aeroport; și

a fost confirmat de transportator în ajunul operațiilor și/sau figura pe lista zilnică a zborurilor programate întocmită de operatorul aeroportului în ajunul operațiilor; dar

aterizarea sau decolarea nu s-a produs efectiv.

3.2.   Specificarea seturilor de date

3.2.1.

Operatorii de aeroporturi coordonate și cu facilități orare furnizează următoarele date:

identificarea aeroportului;

capacitatea declarată a aeroportului;

toți parametrii de coordonare pertinenți pentru serviciile de navigație aeriană;

nivelul prevăzut de calitate a serviciului (întârziere, punctualitate etc.) asociat declarației privind capacitatea aeroportului, atunci când este stabilit;

descrierea detaliată a indicatorilor utilizați la stabilirea nivelului prevăzut de calitate a serviciului, atunci când este stabilit.

3.2.2.

În scopul analizării performanței, operatorii de aeroporturi furnizează următoarele date operaționale pentru fiecare zbor care aterizează sau decolează:

înmatricularea aeronavei;

tipul aeronavei;

identificarea zborului;

codul aerodromului de plecare și al aerodromului de destinație;

ștampile de datare (Out-Off-On-In);

regulile de zbor și tipul zborului;

sloturile de sosire pe aeroport și de plecare de pe aeroport, dacă informația este disponibilă;

indicativul pistei de sosire și de plecare;

locul de sosire și de plecare;

cauzele întârzierii, dacă sunt disponibile (numai pentru plecări);

informații despre degivrare sau antigivrare, dacă sunt disponibile.

3.2.3.

În scopul analizării performanței, operatorii de aeroporturi furnizează următoarele date operaționale pentru fiecare anulare operațională:

identificarea zborului;

tipul aeronavei;

aeroportul de plecare și de destinație programate;

sloturile de sosire pe aeroport și de plecare de pe aeroport, dacă informația este disponibilă;

motivul anulării.

3.2.4.

În scopul analizării performanței, operatorii de aeroporturi pot furniza voluntar:

rapoarte privind degradarea sau perturbarea ANS pe aeroporturi;

rapoarte referitoare la evenimente de siguranță legate de ANS;

rapoarte privind deficiențele de capacitate ale terminalelor;

rapoarte privind reuniunile de consultare cu furnizorii de ANS și cu statele.

3.3.   Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor

Datele menționate la punctul 3.2.1 se furnizează de două ori pe an, în conformitate cu calendarul stabilit la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 95/93.

Datele menționate la punctele 3.2.2 și 3.2.3 se furnizează, dacă se furnizează, în regim lunar, în termen de o lună de la sfârșitul lunii efectuării zborurilor.

Rapoartele menționate la punctul 3.2.4 pot fi furnizate oricând.

4.   DE CĂTRE COORDONATORII DE AEROPORTURI

4.1.   Specificarea seturilor de date

În scopul analizării performanței, coordonatorii de aeroporturi trebuie să furnizeze următoarele date:

Datele menționate la articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93.

4.2.   Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor

Datele se furnizează de două ori pe an, în conformitate cu calendarul stabilit la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 95/93.

5.   DE CĂTRE TRANSPORTATORII AERIENI

Prezenta secțiune se aplică transportatorilor aerieni care operează în spațiul european peste 35 000 de zboruri pe an, calculate ca medie pe ultimii trei ani.

5.1.   Definiții

5.1.1.

În sensul acestei anexe, se aplică definițiile din anexa IV punctul 3.1, precum și următoarele:

(a)

„consum de carburant (fuel burn)” înseamnă cantitatea efectivă de carburant care s-a consumat în timpul zborului (gate-to-gate);

(b)

„masa efectivă la decolare (actual ramp weight)” înseamnă masa efectivă a aeronavei, în tone metrice, înainte de pornirea motorului.

5.2.   Specificarea seturilor de date

5.2.1.

În scopul analizării performanței, transportatorii aerieni furnizează următoarele date pentru fiecare zbor pe care îl operează în aria geografică de aplicare a prezentului regulament:

înmatricularea aeronavei;

identificarea zborului;

regulile de zbor și tipul zborului;

codul aeroportului de plecare și de destinație;

indicativul pistei de sosire și de plecare, dacă sunt disponibile;

locul de sosire și de plecare, dacă sunt disponibile;

ștampilele de datare (Out-Off-On-In) programate și efective;

cauzele de întârziere;

informații despre degivrare sau antigivrare, dacă sunt disponibile.

5.2.2.

În scopul analizării performanței, transportatorii aerieni furnizează datele menționate în anexa IV punctul 3.2.3 pentru fiecare anulare operațională din aria geografică de aplicare a prezentului regulament.

5.2.3.

Pe lângă datele furnizate conform cerințelor din anexa IV partea B din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (5), transportatorii aerieni pot furniza Comisiei și următoarele date cu privire la zborurile pe care le operează în aria geografică de aplicare a prezentului regulament:

consumul de carburant;

masa efectivă la decolare.

5.2.4.

În scopul analizării performanței, transportatorii aerieni pot furniza voluntar:

rapoarte privind accesul în spațiul aerian;

rapoarte privind degradarea sau perturbarea ANS pe aeroporturi;

rapoarte referitoare la evenimente de siguranță legate de ANS;

rapoarte privind deficiențele de capacitate pe rută, plafonarea nivelului de zbor sau redirecționarea;

rapoarte privind reuniunile de consultare cu furnizorii de ANS și cu statele.

5.3.   Periodicitatea furnizării datelor

Datele menționate în anexa IV punctele 5.2.1, 5.2.2 și 5.2.3 se furnizează în regim lunar.

Rapoartele menționate la punctul 5.2.4 pot fi furnizate oricând.


(1)  JO L 291, 9.11.2007, p. 16.

(2)  JO L 319, 12.12.1994, p. 14.

(3)  JO L 342, 24.12.2005, p. 20.

(4)  https://extranet.eurocontrol.int/http://prisme-web.hq.corp.eurocontrol.int/ecoda/coda/public/standard_page/codarep/2008/2008DIGEST.pdf

(5)  JO L 275, 25.10.2003, p. 32.


3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/23


REGULAMENTUL (UE) NR. 692/2010 AL COMISIEI

din 30 iulie 2010

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricărei alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Sub rezerva măsurilor în vigoare în Uniunea Europeană cu privire la sistemele de control dublu și la supravegherea prealabilă și a posteriori a produselor textile la importul în Uniunea Europeană, este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o perioadă de 60 de zile, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (2), a informațiilor tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codurile NC indicate în coloana 2 a tabelului menționat.

Articolul 2

Sub rezerva măsurilor în vigoare în Uniunea Europeană cu privire la sistemele de control dublu și la supravegherea prealabilă și a posteriori a produselor textile la importul în Uniunea Europeană, informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre, care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament, pot fi invocate în continuare, pentru o perioadă de 60 de zile, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 iulie 2010.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Vicepreședinte


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

1.

Articol semicircular gros, cu lungimea de aproximativ 75 cm și lățimea de aproximativ 45 cm, constituit din material textil țesut din fibre de nucă de cocos toarse, care formează cea mai mare parte a suprafeței, dosul fiind din cauciuc. Articolul are o bordură decorativă din cauciuc. (preș de intrare)

A se vedea imaginea 652 (1).

5702 20 00

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1, 3(b) și 6 pentru interpretarea (RGI) Nomenclaturii combinate, a notei 2(a) de la capitolul 40, a notei 1 de la capitolul 46, a notei 1 de la capitolul 57, precum și pe baza textului codurilor NC 5702 și 5702 20 00.

Fibrele de nucă de cocos sunt fibre textile vegetale care, în cazul în care sunt toarse, se încadrează în domeniul de aplicare a poziției 5308 și, prin urmare, sunt incluse în secțiunea XI (materiale textile și articole din aceste materiale) din Nomenclatura combinată.

Suprafața articolului este constituită din țesătură din fibre de nucă de cocos toarse și din cauciuc, caracterul esențial al suprafeței în sensul RGI 3(b) fiind dat de fibrele de nucă de cocos, deoarece acestea sunt cele care permit frecarea sau ștergerea tălpilor încălțămintei și, în plus, formează cea mai mare parte a suprafeței.

Deoarece materialul textil (țesătură din fibre de nucă de cocos toarse) constituie suprafața expusă a articolului în cursul utilizării, acest articol este o „acoperitoare de podea din materiale textile” în sensul notei 1 de la capitolul 57.

Ca urmare a mărimii, grosimii, rigidității și rezistenței sale, articolul are caracteristicile obiective ale unei acoperitori de podea din materiale textile (preș de intrare).

În plus, textul de la poziția 5702 include cuvintele „alte acoperitori de podea din materiale textile, țesute”, fără a face distincție în ceea ce privește utilizarea în interior sau în exterior a preșurilor și fără a specifica mărimea.

În consecință, în conformitate cu nota 2(a) de la capitolul 40, acest articol nu poate fi clasificat la capitolul 40, deoarece capitolul respectiv nu cuprinde produsele de la secțiunea XI (materiale textile și articole din aceste materiale).

Acest articol nu poate fi clasificat nici la capitolul 46, deoarece, în conformitate cu nota 1 de la capitolul respectiv, acesta nu cuprinde fibrele textile naturale toarse.

Prin urmare, articolul trebuie clasificat ca acoperitoare de podea din materiale textile la capitolul 57.

2.

Articol rectangular gros, cu lungimea de aproximativ 60 cm și lățimea de aproximativ 40 cm, constituit din fibre de nucă de cocos, cu suprafață plușată. Fibrele de nucă de cocos aderă la un strat de poli(clorură de vinil) care formează dosul. Articolul are o bordură decorativă din poli(clorură de vinil). (preș de intrare)

 (1) A se vedea imaginea 653.

5705 00 90

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1, 3(b) și 6 pentru interpretarea (RGI) Nomenclaturii combinate, a notei 2(p) de la capitolul 39, a notei 1 de la capitolul 57, precum și pe baza textului codurilor NC 5705 și 5705 00 90.

Fibrele de nucă de cocos sunt fibre textile vegetale care se încadrează în domeniul de aplicare a poziției 5305 și, prin urmare, sunt incluse în secțiunea XI (Materiale textile și articole din aceste materiale) din Nomenclatura combinată.

Suprafața articolului este constituită din fibre de nucă de cocos și din policlorură de vinil, caracterul esențial al suprafeței în sensul RGI 3(b) fiind dat de fibrele de nucă de cocos, deoarece acestea sunt cele care permit frecarea sau ștergerea tălpilor încălțămintei.

Deoarece materialul textil (fibrele de nucă de cocos) constituie suprafața expusă a articolului în cursul utilizării, acest articol este o „acoperitoare de podea din materiale textile” în sensul notei 1 de la capitolul 57.

Ca urmare a mărimii, grosimii, rigidității și rezistenței sale, articolul are caracteristicile obiective ale unei acoperitori de podea din materiale textile (preș de intrare).

În plus, poziția 5705 include covoarele și acoperitorile de podea din materiale textile, fără a face distincție în ceea ce privește utilizarea în interior sau în exterior a preșurilor și fără a specifica mărimea (a se vedea, de asemenea, Notele explicative ale Sistemului armonizat pentru poziția 5705 primul paragraf). Această poziție include covoarele plușate la care suprafața plușată utilizată fie aderă la un substrat, fie este fixată direct pe un adeziv care formează substratul (a se vedea, de asemenea, Notele explicative ale Sistemului armonizat pentru poziția 5705 al doilea paragraf punctul 1).

În consecință, în conformitate cu nota 2(p) de la capitolul 39, acest articol nu poate fi clasificat la capitolul 39, deoarece capitolul respectiv nu cuprinde produsele de la secțiunea XI (materiale textile și articole din aceste materiale).

Prin urmare, articolul trebuie clasificat ca acoperitoare de podea din materiale textile la capitolul 57.

Image

Image


(1)  Imaginea are caracter pur informativ.


3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/26


REGULAMENTUL (UE) NR. 693/2010 AL COMISIEI

din 2 august 2010

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 3 august 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 august 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

MK

27,7

TR

50,2

ZZ

39,0

0707 00 05

TR

105,8

ZZ

105,8

0709 90 70

TR

110,0

ZZ

110,0

0805 50 10

AR

117,4

UY

81,1

ZA

103,0

ZZ

100,5

0806 10 10

CL

134,6

EG

129,8

IL

126,4

MA

157,0

TR

150,5

ZA

98,7

ZZ

132,8

0808 10 80

AR

83,7

BR

76,0

CL

103,0

CN

87,3

NZ

101,5

US

98,3

UY

112,9

ZA

104,3

ZZ

95,9

0808 20 50

AR

74,3

CL

178,9

CN

93,7

ZA

105,5

ZZ

113,1

0809 20 95

TR

223,1

ZZ

223,1

0809 30

TR

162,4

ZZ

162,4

0809 40 05

BA

62,1

IL

162,3

XS

70,3

ZZ

98,2


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/28


REGULAMENTUL (UE) NR. 694/2010 AL COMISIEI

din 2 august 2010

de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,

întrucât:

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2009/10 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 689/2010 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 3 august 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 august 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 178, 1.7.2006, p. 24.

(3)  JO L 253, 25.9.2009, p. 3.

(4)  JO L 199, 31.7.2010, p. 21.


ANEXĂ

Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele înscrise la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 3 august 2010

(EUR)

Codul NC

Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză

Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză

1701 11 10 (1)

44,37

0,00

1701 11 90 (1)

44,37

1,59

1701 12 10 (1)

44,37

0,00

1701 12 90 (1)

44,37

1,30

1701 91 00 (2)

45,04

3,96

1701 99 10 (2)

45,04

0,83

1701 99 90 (2)

45,04

0,83

1702 90 95 (3)

0,45

0,24


(1)  Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2)  Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3)  Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.


DECIZII

3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/30


DECIZIA CONSILIULUI

din 26 iulie 2010

privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă

(2010/427/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 27 alineatul (3),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”),

având în vedere avizul Parlamentului European,

având în vedere aprobarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Obiectivul prezentei decizii este de a stabili organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă („SEAE”), un organism autonom din punct de vedere funcțional al Uniunii aflat sub autoritatea Înaltului Reprezentant, instituit prin articolul 27 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona. Prezenta decizie și mai ales trimiterea la sintagma „Înalt Reprezentant” vor fi interpretate în conformitate cu diferitele atribuții ale sale în temeiul articolului 18 din TUE.

(2)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) al doilea paragraf din TUE, Uniunea asigură coerența între diferitele domenii ale acțiunii sale externe, precum și între acestea și celelalte politici ale sale. Consiliul și Comisia, asistate de Înaltul Reprezentant, asigură această coerență și cooperează în acest scop.

(3)

SEAE îl va sprijini pe Înaltul Reprezentant, care este și vicepreședinte al Comisiei și președinte al Consiliului Afaceri Externe, în exercitarea mandatului său de conducere a politicii externe și de securitate comune („PESC”) a Uniunii și de asigurare a coerenței acțiunii externe a Uniunii, astfel cum se menționează mai ales în articolele 18 și 27 din TUE. SEAE îl va sprijini pe Înaltul Reprezentant în calitatea sa de președinte al Consiliului Afaceri Externe, fără a aduce atingere sarcinilor obișnuite ale Secretariatului General al Consiliului. SEAE îl va sprijini de asemenea pe Înaltul Reprezentant în calitatea sa de vicepreședinte al Comisiei în ceea ce privește responsabilitățile sale în cadrul Comisiei pentru responsabilitățile care revin acesteia în domeniul relațiilor externe și în coordonarea celorlalte aspecte ale acțiunii externe a Uniunii, fără a aduce atingere sarcinilor obișnuite ale serviciilor Comisiei.

(4)

În cadrul contribuției sale la programele Uniunii de cooperare externă, SEAE ar trebui să se asigure în măsura posibilului că programele îndeplinesc obiectivele acțiunii externe astfel cum sunt formulate la articolul 21 din TUE, în special la alineatul (2) litera (d) din acesta, și că respectă obiectivele politicii de dezvoltare a Uniunii în conformitate cu articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”). În acest context, SEAE ar trebui de asemenea să promoveze îndeplinirea obiectivelor Consensului european privind dezvoltarea (1) și ale Consensului european privind ajutorul umanitar (2).

(5)

Din Tratatul de la Lisabona rezultă că, în scopul punerii în aplicare a dispozițiilor acestuia, SEAE trebuie să devină operațional cât de curând posibil după intrarea în vigoare a respectivului tratat.

(6)

Parlamentul European își va îndeplini pe deplin rolul în acțiunea externă a Uniunii, inclusiv funcțiile sale de control politic astfel cum sunt prevăzute la articolul 14 alineatul (1) din TUE, precum și în domeniul legislativ și bugetar, astfel cum se prevede în tratate. De asemenea, în conformitate cu articolul 36 din TUE, Înaltul Reprezentant va consulta periodic Parlamentul European cu privire la aspectele principale și la opțiunile fundamentale din domeniul PESC și se va asigura că punctele de vedere ale Parlamentului European sunt luate în considerare în mod corespunzător. SEAE îl va sprijini pe Înaltul Reprezentant în această privință. Ar trebui stabilite modalități specifice în ceea ce privește accesul membrilor Parlamentului European la documentele și informațiile clasificate din domeniul PESC. Până la stabilirea unor astfel de modalități, se vor aplica dispozițiile existente în temeiul Acordului interinstituțional din 20 noiembrie 2002 între Parlamentul European și Consiliu privind accesul Parlamentului European la informațiile sensibile ale Consiliului în domeniul politicii de securitate și de apărare (3).

(7)

Înaltul Reprezentat sau reprezentantul său ar trebui să exercite responsabilitățile prevăzute în actele de înființare respective ale Agenției Europene de Apărare (4), ale Centrului Satelitar al Uniunii Europene (5), ale Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (6) și ale Colegiului European de Securitate și Apărare (7). SEAE ar trebui să acorde acestor entități întregul sprijin care este acordat în prezent de Secretariatul General al Consiliului.

(8)

Ar trebui adoptate dispoziții privind personalul SEAE și recrutarea acestuia în cazul în care astfel de dispoziții sunt necesare în vederea organizării și funcționării SEAE. În paralel, în conformitate cu articolul 336 din TFUE, ar trebui efectuate modificările necesare la Statutul funcționarilor Comunităților Europene („Statutul funcționarilor”) și la Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților (8) („RACA”) fără a se aduce atingere articolului 298 din TFUE. Pentru aspectele care țin de personalul său, SEAE ar trebui considerat drept o instituție în sensul Statutului funcționarilor și al RACA. Înaltul Reprezentant va fi autoritatea de numire, atât pentru funcționarii cărora li se aplică Statutul funcționarilor, cât și pentru agenții cărora li se aplică RACA. Numărul funcționarilor și al agenților din cadrul SEAE va fi decis anual în cadrul procedurii bugetare și se va reflecta în schema de personal.

(9)

Membrii personalului SEAE ar trebui să-și îndeplinească atribuțiile și să adopte o conduită având în vedere exclusiv interesul Uniunii.

(10)

Recrutarea ar trebui să se efectueze în funcție de merit și asigurându-se un echilibru adecvat geografic și de gen. Personalul SEAE ar trebuie să fie format dintr-un număr semnificativ de resortisanți din toate statele membre. Evaluarea prevăzută pentru 2013 ar trebui să privească și acest aspect, inclusiv, dacă este cazul, propuneri pentru măsuri suplimentare specifice pentru a corecta posibilele dezechilibre.

(11)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din TUE, SEAE va fi format din funcționari ai Secretariatului General al Consiliului și ai Comisiei, precum și din personal provenind din serviciile diplomatice ale statelor membre. În acest scop, departamentele și funcțiile relevante din cadrul Secretariatului General al Consiliului și din cadrul Comisiei vor fi transferate către SEAE, împreună cu funcționarii și agenții temporari care ocupă un post în astfel de departamente sau funcții. Înainte de 1 iulie 2013, SEAE va recruta exclusiv funcționari care provin din Secretariatul General al Consiliului și de la Comisie, precum și personal provenind din serviciile diplomatice ale statelor membre. După această dată, toți funcționarii și ceilalți agenți ai Uniunii Europene ar trebui să poată candida pentru posturi vacante din cadrul SEAE.

(12)

În cazuri specifice, SEAE poate să recurgă la experți naționali specializați detașați („END”), care se află sub autoritatea Înaltului Reprezentant. Experții naționali detașați pe posturi în cadrul SEAE nu vor intra în categoria de o treime din tot personalul SEAE la nivel de administrator („AD”) pe care ar trebui să o reprezinte personalul din statele membre în momentul în care SEAE își va atinge capacitatea deplină. Transferul acestora în etapa instituirii SEAE nu va fi automat și se va efectua cu acordul autorităților statului membru de origine. Până la expirarea contractului unui END transferat în cadrul SEAE în temeiul articolului 7, funcția relevantă va fi convertită într-un post de agent temporar în cazurile în care funcția îndeplinită de respectivul END corespunde unei funcții îndeplinite în mod normal de personal la nivel AD, cu condiția ca postul necesar să fie disponibil în temeiul schemei de personal.

(13)

Comisia și SEAE vor conveni asupra modalităților detaliate referitoare la elaborarea de instrucțiuni care se trimit de către Comisie delegațiilor. Acestea ar trebui să prevadă mai ales faptul că atunci când Comisia va emite instrucțiuni către delegații, aceasta va transmite, în același timp, o copie a acestora șefului de delegație și administrației centrale a SEAE.

(14)

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (9) (Regulamentul financiar) ar trebui modificat pentru a include SEAE la articolul 1 al acestuia, cu o secțiune specifică în cadrul bugetului Uniunii. În conformitate cu normele aplicabile și după cum este cazul pentru alte instituții, o parte din raportul anual al Curții de Conturi va fi dedicată, de asemenea, SEAE, iar acesta va răspunde unor asemenea rapoarte. SEAE va face obiectul procedurilor privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului prevăzute la articolul 319 din TFUE și la articolele 145-147 din Regulamentul financiar. Înaltul Reprezentant va furniza Parlamentului European tot sprijinul necesar pentru ca Parlamentul European să-și poate exercita dreptul său în calitate de autoritate însărcinată cu descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului. Execuția bugetului operațional va face parte din responsabilitățile Comisiei, în conformitate cu articolul 317 din TFUE. Deciziile care au un impact financiar vor fi în concordanță, în special, cu responsabilitățile prevăzute în titlul IV din Regulamentul financiar, în special în articolele 64-68 din respectivul regulament privind răspunderea actorilor financiari și în articolul 75 privind operațiunile de cheltuieli.

(15)

Înființarea SEAE ar trebui să fie ghidată de principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor, vizând neutralitatea bugetară. În acest scop, vor trebui utilizate măsuri tranzitorii și o dezvoltare progresivă a capacităților. Suprapunerea inutilă a sarcinilor, funcțiilor și resurselor cu cele ale altor structuri ar trebui evitată. Ar trebui utilizate toate posibilitățile de raționalizare.

În plus, va fi necesar un număr de posturi suplimentare pentru agenții temporari din statele membre, care vor trebui finanțate în cadrul actualului cadru financiar multianual.

(16)

Ar trebui stabilite norme care să reglementeze activitățile SEAE și ale personalului său în ceea ce privește securitatea, protecția informațiilor clasificate și transparența.

(17)

Se reamintește că Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene se va aplica SEAE, funcționarilor și agenților săi, cărora li se va aplica fie Statutul funcționarilor, fie RACA.

(18)

Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice continuă să beneficieze de un cadru instituțional unic. Prin urmare, este esențial să se asigure coerența între relațiile externe ale ambelor și să se permită delegațiilor Uniunii să reprezinte Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în țările terțe și în cadrul organizațiilor internaționale.

(19)

Până la mijlocul anului 2013, Înaltul Reprezentant ar trebui să prezinte o evaluare a organizării și funcționării SEAE, însoțită, dacă este necesar, de propuneri de revizuire a prezentei decizii. O astfel de revizuire ar trebui să fie adoptată cel târziu până la începutul anului 2014,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Natura și domeniul de aplicare

(1)   Prezenta decizie stabilește organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă („SEAE”).

(2)   SEAE, cu sediul în Bruxelles, este un organism autonom din punct de vedere funcțional al Uniunii Europene, separat față de Secretariatul General al Consiliului și de Comisie, cu capacitatea juridică necesară pentru a-și îndeplini atribuțiile și pentru a-și realiza obiectivele.

(3)   SEAE se află sub autoritatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”).

(4)   SEAE este format dintr-o administrație centrală și din delegațiile Uniunii în țările terțe și în cadrul organizațiilor internaționale.

Articolul 2

Sarcinile

(1)   SEAE îl sprijină pe Înaltul Reprezentant în exercitarea mandatului acestuia, astfel cum se prevede în special la articolele 18 și 27 din TUE:

în exercitarea mandatului său de conducere a politicii externe și de securitate comune („PESC”) a Uniunii Europene, inclusiv a politicii de securitate și apărare comune („PSAC”), de a contribui prin propunerile sale la dezvoltarea politicii respective, pe care o desfășoară în conformitate cu mandatul acordat de Consiliu, precum și de asigurare a coerenței acțiunii externe a Uniunii;

în calitatea sa de președinte al Consiliului Afaceri Externe, fără a aduce atingere sarcinilor obișnuite ale Secretariatului General al Consiliului;

în calitatea sa de vicepreședinte al Comisiei, în îndeplinirea, în cadrul Comisiei, a responsabilităților care îi revin acesteia din urmă în domeniul relațiilor externe și al coordonării celorlalte aspecte ale acțiunii externe a Uniunii, fără a aduce atingere sarcinilor obișnuite ale serviciilor Comisiei.

(2)   SEAE acordă sprijin președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei și Comisiei în exercitarea funcțiilor lor respective în domeniul relațiilor externe.

Articolul 3

Cooperarea

(1)   SEAE sprijină și cooperează cu serviciile diplomatice ale statelor membre, precum și cu Secretariatul General al Consiliului și cu serviciile Comisiei pentru a asigura coerența între diferitele domenii ale acțiunii externe a Uniunii și între acestea și alte domenii de politică ale Uniunii.

(2)   SEAE și serviciile Comisiei se consultă cu privire la toate chestiunile referitoare la acțiunea externă a Uniunii în exercitarea funcțiilor lor respective, cu excepția chestiunilor care intră sub incidența PSAC. SEAE ia parte la lucrările și procedurile de pregătire privind actele care sunt pregătite de Comisie în acest domeniu.

Prezentul alineat se pune în aplicare în conformitate cu titlul V capitolul 1 din TUE și cu articolul 205 din TFUE.

(3)   SEAE poate încheia înțelegeri la nivel de serviciu cu serviciile relevante ale Secretariatului General al Consiliului, ale Comisiei sau cu alte oficii sau organisme interinstituționale ale Uniunii.

(4)   SEAE oferă sprijin și cooperează și cu celelalte instituții și organisme ale Uniunii, în special cu Parlamentul European. De asemenea, SEAE poate beneficia de sprijin și de cooperare din partea acestor instituții și organisme, inclusiv agenții, după caz. Auditorul intern al SEAE va coopera cu auditorul intern al Comisiei pentru a garanta coerența politicii de audit, având în vedere în special responsabilitatea Comisiei în privința cheltuielilor operaționale. În plus, SEAE cooperează cu Oficiul European de Luptă Antifraudă („OLAF”) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 (10). În special, SEAE trebuie să adopte fără întârziere decizia necesară potrivit respectivului regulament privind termenii și condițiile de desfășurare a investigațiilor interne. După cum se prevede în respectivul regulament, atât statele membre, în conformitate cu dispozițiile lor naționale, cât și instituțiile oferă sprijinul necesar pentru a le permite agenților OLAF să își îndeplinească sarcinile.

Articolul 4

Administrația centrală a SEAE

(1)   SEAE este condus de un secretar general executiv, care va acționa sub autoritatea Înaltului Reprezentant. Secretarul general executiv ia toate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea fără probleme a SEAE, inclusiv gestionarea aspectelor administrative și bugetare. Secretarul general executiv asigură coordonarea eficientă între toate departamentele din cadrul administrației centrale, precum și cu delegațiile Uniunii.

(2)   Secretarul general executiv este sprijinit de doi secretari generali adjuncți.

(3)   Administrația centrală a SEAE este organizată în direcții generale.

(a)

Acestea includ în special:

o serie de direcții generale care includ birouri geografice care acoperă toate țările și regiunile din lume, precum și birouri multilaterale și tematice. Aceste departamente colaborează, după cum este necesar, cu Secretariatul General al Consiliului și cu serviciile relevante ale Comisiei;

o direcție generală pentru aspectele privind administrația, personalul, bugetul, securitatea și sistemele de informații și comunicații, care funcționează în cadrul SEAE, gestionată de secretarul general executiv. Înaltul Reprezentant numește, în conformitate cu normele obișnuite de recrutare, un director general pentru aspectele privind bugetul și administrația care își îndeplinește sarcinile sub autoritatea Înaltului Reprezentant. Acesta va răspunde în fața Înaltului Reprezentant pentru gestionarea administrativă și bugetară internă a SEAE. Directorul general respectă aceleași linii bugetare și norme administrative ca și cele aplicabile în partea din secțiunea III a bugetului Uniunii care intră sub incidența rubricii 5 din cadrul financiar multianual;

Direcția de planificare și de gestionare a crizelor, Capacitatea civilă de planificare și conducere, Statul-Major al Uniunii Europene și Centrul comun de situații al Uniunii Europene, aflate sub autoritatea directă și sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant, îl asistă pe acesta în îndeplinirea sarcinii de a desfășura PESC a Uniunii în conformitate cu dispozițiile tratatului, cu respectarea în același timp, în conformitate cu articolul 40 din TUE, a celorlalte competențe ale Uniunii.

Caracterul specific al acestor structuri, inclusiv particularitățile funcțiilor din cadrul acestora, și al recrutării și statutului personalului trebuie respectate.

Se asigură deplina coordonare între toate structurile SEAE.

(b)

Din administrația centrală a SEAE fac parte și:

un departament de planificare strategică a politicilor;

un departament juridic, aflat sub autoritatea administrativă a secretarului general executiv, care colaborează îndeaproape cu serviciile juridice ale Consiliului și ale Comisiei;

departamente pentru relații interinstituționale, informații și diplomație publică, audit intern și inspecții, precum și pentru protecția datelor cu caracter personal.

(4)   Președinții grupurilor de pregătire ale Consiliului care sunt prezidate de un reprezentant al Înaltului Reprezentant, inclusiv președintele Comitetului politic și de securitate, sunt desemnați de Înaltul Reprezentant, în conformitate cu modalitățile detaliate prevăzute în anexa II la Decizia 2009/908/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de instituire a măsurilor de punere în aplicare a Deciziei Consiliului European privind exercitarea președinției Consiliului și privind președinția grupurilor de pregătire ale Consiliului (11).

(5)   Înaltul Reprezentant și SEAE sunt asistați, atunci când este necesar, de Secretariatul General al Consiliului și de departamentele relevante ale Comisiei. În acest scop pot fi încheiate înțelegeri la nivel de serviciu de SEAE, de Secretariatul General al Consiliului și de departamentele relevante ale Comisiei.

Articolul 5

Delegațiile Uniunii

(1)   Decizia de a deschide sau de a închide o delegație este adoptată de Înaltul Reprezentant, cu acordul Consiliului și al Comisiei.

(2)   Fiecare delegație a Uniunii se află sub autoritatea unui șef de delegație.

Toți membrii personalului delegației, indiferent de statutul acestora, și întreaga activitate a delegației se află sub autoritatea șefului de delegație. Acesta răspunde în fața Înaltului Reprezentant pentru administrarea generală a activității delegației și pentru asigurarea coordonării tuturor acțiunilor Uniunii.

Personalul delegațiilor include personal din cadrul SEAE și, atunci când este necesar pentru execuția bugetului Uniunii și pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii, altele decât cele incluse în mandatul SEAE, personal din cadrul Comisiei.

(3)   Șeful de delegație primește instrucțiuni de la Înaltul Reprezentant și de la SEAE și răspunde de executarea acestora.

În domeniile în care Comisia își exercită competențele care îi sunt conferite prin tratate, aceasta poate, în conformitate cu articolul 221 alineatul (2) din TFUE, să emită și instrucțiuni către delegații, care sunt executate sub responsabilitatea generală a șefului de delegație.

(4)   Șeful de delegație execută creditele operaționale în legătură cu proiectele Uniunii din țara terță în cauză, atunci când Comisia a subdelegat această competență, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(5)   Funcționarea fiecărei delegații este evaluată periodic de secretarul general executiv al SEAE; evaluarea include auditul financiar și administrativ. În acest scop, secretarul general executiv al SEAE poate solicita asistență în acest sens din partea departamentelor relevante ale Comisiei. Pe lângă măsurile interne adoptate de SEAE, OLAF își exercită competențele, în special prin adoptarea de măsuri antifraudă, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999.

(6)   Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu țara-gazdă, cu organizația internațională sau cu țara terță în cauză. În special, Înaltul Reprezentant ia măsurile necesare pentru a se asigura că țările-gazdă acordă delegațiilor Uniunii, personalului și proprietății acestora, privilegiile și imunitățile echivalente celor menționate în Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 18 aprilie 1961.

(7)   Delegațiile Uniunii au capacitatea de a asigura un răspuns cât mai adecvat nevoilor altor instituții ale Uniunii, în special ale Parlamentului European, în cadrul contactelor lor cu organizațiile internaționale sau cu țările terțe pe lângă care sunt acreditate delegațiile.

(8)   Șeful de delegație are competența de a reprezenta Uniunea în țara în care este acreditată delegația, în special pentru încheierea de contracte și având capacitatea de a sta în justiție.

(9)   Delegațiile Uniunii lucrează în strânsă cooperare și fac schimb de informații cu serviciile diplomatice ale statelor membre.

(10)   Delegațiile Uniunii, acționând în conformitate cu articolul 35 paragraful al treilea din TUE, sprijină statele membre, la solicitarea acestora, în ceea ce privește relațiile lor diplomatice și rolul lor de asigurare de protecție consulară cetățenilor Uniunii în țări terțe, utilizând resurse neutre.

Articolul 6

Personalul

(1)   Prezentul articol, cu excepția alineatului (3), se aplică, fără a se aduce atingere Statutului funcționarilor Comunităților Europene („Statutul funcționarilor”) și Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților („RACA”), inclusiv modificărilor aduse respectivelor norme, în conformitate cu articolul 336 din TFUE, în vederea adaptării acestora la necesitățile SEAE.

(2)   SEAE este format din funcționari și alți agenți ai Uniunii Europene, inclusiv membrii de personal din cadrul serviciilor diplomatice ale statelor membre numiți în calitate de agenți temporari.

Statutul funcționarilor și RACA se aplică personalului SEAE.

(3)   Dacă este necesar, SEAE poate, în cazuri speciale, recurge la serviciile unui număr limitat de experți naționali detașați („END”) specializați.

Înaltul Reprezentant adoptă regimul aplicabil END, echivalent celui stabilit prin Decizia 2003/479/CE a Consiliului din 16 iunie 2003 privind regimul aplicabil experților și militarilor naționali detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului (12), în temeiul căruia END sunt puși la dispoziția SEAE pentru a oferi expertiză specializată.

(4)   Membrii personalului SEAE își îndeplinesc atribuțiile și adoptă o conduită având în vedere exclusiv interesele Uniunii. Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (1) a treia liniuță, articolului 2 alineatul (2) și articolului 5 alineatul (3), aceștia nu solicită și nu acceptă instrucțiuni de la un guvern, o autoritate, o organizație sau o persoană din afara SEAE sau de la un alt organism sau o altă persoană decât Înaltul Reprezentant. În conformitate cu articolul 11 paragraful al doilea din Statutul funcționarilor, personalul SEAE nu poate accepta nici un fel de plăți provenind din orice altă sursă decât SEAE.

(5)   Competențele conferite autorității de numire prin Statutul funcționarilor și autorității împuternicite să încheie contracte prin RACA sunt exercitate de Înaltul Reprezentant, care poate delega aceste competențe în cadrul SEAE.

(6)   Recrutarea în cadrul SEAE are loc în funcție de merit și asigurându-se un echilibru adecvat geografic și de gen. Personalul SEAE este format dintr-un număr semnificativ de resortisanți din toate statele membre. Evaluarea prevăzută la articolul 13 alineatul (3) acoperă de asemenea acest aspect, inclusiv, după caz, sugestii de adoptare a unor măsuri suplimentare specifice pentru corectarea dezechilibrelor.

(7)   Funcționarii Uniunii și agenții temporari care provin din serviciile diplomatice ale statelor membre au aceleași drepturi și obligații și sunt tratați în mod egal, în special în ceea ce privește eligibilitatea lor pentru ocuparea oricărei poziții în condiții echivalente. Nu se face nicio distincție între agenții temporari care provin din serviciile diplomatice naționale și funcționarii Uniunii în ceea ce privește atribuirea sarcinilor care trebuie să fie îndeplinite în toate domeniile de activitate și privind toate politicile puse în aplicare de SEAE. În conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar, statele membre sprijină Uniunea în asigurarea răspunderii financiare a agenților temporari ai SEAE care provin din serviciile diplomatice ale statelor membre care rezultă din răspunderea în temeiul articolului 66 din Regulamentul financiar.

(8)   Înaltul Reprezentant stabilește procedurile de selecție pentru personalul SEAE, care se desfășoară prin intermediul unei proceduri transparente bazate pe merit, având drept obiectiv să asigure serviciile unui personal având cel mai ridicat grad de abilitate, eficiență și integritate, garantând în același timp un echilibru geografic și între femei și bărbați adecvat și o prezență semnificativă de resortisanți din toate statele membre în cadrul SEAE. Reprezentanți ai statelor membre, Secretariatul General al Consiliului și Comisia sunt implicați în procedura de recrutare pentru posturile vacante din cadrul SEAE.

(9)   Atunci când SEAE își va fi atins pe deplin capacitatea, personalul din statele membre ar trebui să reprezinte cel puțin o treime din întregul personal al SEAE la nivel de AD, după cum se menționează la alineatul (2) primul paragraf. În același sens, funcționarii permanenți ai Uniunii ar trebui să reprezinte cel puțin 60 % din întregul personal al SEAE la nivel de AD, inclusiv personalul provenind din serviciile diplomatice ale statelor membre, care au devenit funcționari permanenți ai Uniunii în conformitate cu dispozițiile Statutului funcționarilor. Înaltul Reprezentant prezintă anual un raport Parlamentului European și Consiliului privind ocuparea posturilor în cadrul SEAE.

(10)   Înaltul Reprezentant stabilește regulile de mobilitate, astfel încât să se asigure că membrii personalului SEAE beneficiază de un grad ridicat de mobilitate. Personalul menționat la articolul 4 alineatul (3) litera (a) face obiectul unor modalități specifice și detaliate. În principiu, toți membrii personalului SEAE își desfășoară periodic activitatea în cadrul delegațiilor Uniunii. Înaltul Reprezentant stabilește normele în acest sens.

(11)   În conformitate cu dispozițiile aplicabile din legislația națională, fiecare stat membru acordă funcționarilor săi care au devenit agenți temporari în cadrul SEAE o garanție a reintegrării imediate la sfârșitul perioadei de serviciu în cadrul SEAE. În conformitate cu dispozițiile articolului 50b din RACA, perioada de serviciu respectivă nu poate depăși opt ani, cu excepția cazului în care este prelungită cu o perioadă maximă de doi ani în circumstanțe excepționale și în interesul serviciului.

Funcționarii Uniunii care își desfășoară activitatea în cadrul SEAE au dreptul de a candida pe posturi în instituția lor de origine, în aceleași condiții ca și candidații interni.

(12)   Se iau măsuri pentru a se oferi personalului SEAE o formare comună corespunzătoare, mai ales pe baza practicilor și structurilor existente la nivel național și la nivelul Uniunii. Înaltul Reprezentant ia măsurile corespunzătoare în acest scop în decursul anului care urmează intrării în vigoare a prezentei decizii.

Articolul 7

Dispoziții tranzitorii privind personalul

(1)   Departamentele și funcțiile relevante din cadrul Secretariatului General al Consiliului și al Comisiei enumerate în anexă sunt transferate către SEAE. Funcționarii și agenții temporari care ocupă posturi în departamentele enumerate în anexă sau dețin funcțiile enumerate în anexă sunt transferați către SEAE. Această dispoziție se aplică mutatis mutandis și personalului contractual și local angajat în cadrul unor astfel de departamente și deținând astfel de funcții. END care își desfășoară activitatea în respectivele departamente sau care dețin respectivele funcții sunt de asemenea transferați către SEAE cu acordul autorităților din statul membru de origine.

Aceste transferuri produc efecte de la 1 ianuarie 2011.

În conformitate cu Statutul funcționarilor, Înaltul Reprezentant atribuie fiecărui funcționar, la transferul către SEAE, un post din cadrul grupului de funcții care corespunde gradului său de funcționar.

(2)   Procedurile de recrutare a personalului pentru posturile transferate către SEAE care se află în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei decizii rămân valabile: acestea se desfășoară și se încheie sub autoritatea Înaltului Reprezentant, în conformitate cu anunțurile relevante de posturi vacante și cu normele aplicabile din Statul funcționarilor și din RACA.

Articolul 8

Bugetul

(1)   Sarcinile ordonatorului de credite pentru secțiunea SEAE a bugetului general al Uniunii Europene sunt delegate în conformitate cu articolul 59 din Regulamentul financiar. Înaltul Reprezentant adoptă normele interne de gestionare a liniilor bugetului administrativ. Cheltuielile operaționale rămân în cadrul secțiunii Comisie a bugetului.

(2)   SEAE își exercită competențele în conformitate cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene, în limitele creditelor care îi sunt alocate.

(3)   Atunci când întocmește situația estimativă a cheltuielilor administrative pentru SEAE, Înaltul Reprezentant se va consulta cu comisarul pentru politica de dezvoltare și cu comisarul pentru politica de vecinătate, în privința responsabilităților lor respective.

(4)   În conformitate cu articolul 314 alineatul (1) din TFUE, SEAE întocmește o situație estimativă a cheltuielilor pentru exercițiul bugetar următor. Comisia grupează aceste situații estimative într-un proiect de buget ce poate conține situații estimative diferite. Comisia poate modifica proiectul de buget astfel cum se prevede la articolul 314 alineatul (2) din TFUE.

(5)   Pentru a asigura transparența bugetară în domeniul acțiunii externe a Uniunii, Comisia va transmite autorității bugetare, împreună cu proiectul de buget general al Uniunii Europene, un document de lucru care să prezinte, în mod exhaustiv, toate cheltuielile referitoare la acțiunea externă a Uniunii.

(6)   SEAE face obiectul procedurilor privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului prevăzute la articolul 319 din TFUE și la articolele 145-147 din Regulamentul financiar. În acest context, SEAE va coopera pe deplin cu instituțiile implicate în procedura de descărcare și va furniza, dacă este cazul, informațiile suplimentare necesare, inclusiv prin intermediul participării la reuniunile organismelor relevante.

Articolul 9

Instrumentele și programarea din domeniul acțiunii externe

(1)   Gestionarea programelor de cooperare externă ale Uniunii se află sub responsabilitatea Comisiei, fără a se aduce atingere rolurilor respective ale Comisiei și ale SEAE în acest domeniu, astfel cum se prevede la următoarele alineate.

(2)   Înaltul Reprezentant asigură coordonarea politică de ansamblu a acțiunii externe a Uniunii, asigurând unitatea, coerența și eficacitatea acesteia, în special prin intermediul următoarelor instrumente de asistență externă:

Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (13);

Fondul european de dezvoltare (14);

Instrumentul european pentru promovarea democrației și drepturilor omului (15);

Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat (16);

Instrumentul pentru cooperarea cu țările industrializate (17);

Instrumentul pentru cooperare în materie de securitate nucleară (18);

Instrumentul de stabilitate, în ceea ce privește asistența prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1717/2006 (19).

(3)   În special, SEAE contribuie la ciclul de programare și gestionare pentru instrumentele menționate la alineatul (2), pe baza obiectivelor de politică stabilite în cadrul respectivelor instrumente. SEAE este responsabil de pregătirea următoarelor decizii ale Comisiei privind etapele strategice multianuale din cadrul ciclului de programare:

(i)

alocările pe țări, pentru a stabili pachetul financiar global pentru fiecare regiune, sub rezerva defalcării orientative din cadrul financiar multianual. În cadrul fiecărei regiuni, o parte din fonduri va fi rezervată pentru programele regionale;

(ii)

documentele de strategie la nivel național și regional;

(iii)

programele orientative la nivel național și regional.

În conformitate cu articolul 3, pe parcursul întregului ciclu de programare, planificare și punere în aplicare a instrumentelor menționate la alineatul (2), Înaltul Reprezentant și SEAE colaborează cu membrii relevanți și cu serviciile relevante ale Comisiei, fără a se aduce atingere articolului 1 alineatul (3). Toate propunerile de decizii vor fi pregătite pe baza procedurilor Comisiei și vor fi înaintate Comisiei în vederea adoptării.

(4)   În ceea ce privește Fondul european de dezvoltare și Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, orice propuneri, inclusiv cele de modificare a regulamentelor de bază și a documentelor de programare menționate la alineatul (3), sunt pregătite în comun de serviciile relevante din cadrul SEAE și al Comisiei sub responsabilitatea comisarului pentru politica de dezvoltare și sunt înaintate în comun cu Înaltul Reprezentant spre adoptare Comisiei.

Programele tematice, cu excepția Instrumentului pentru democrație și drepturile omului, a Instrumentului pentru cooperare în materie de securitate nucleară și a părții din Instrumentul de stabilitate menționate la alineatul (2) liniuța a șaptea, sunt pregătite de serviciul corespunzător al Comisiei sub îndrumarea comisarului pentru politica de dezvoltare și sunt prezentate colegiului comisarilor de comun acord cu Înaltul Reprezentant și cu ceilalți comisari relevanți.

(5)   În ceea ce privește Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat, orice propuneri, inclusiv cele de modificare a regulamentelor de bază și a documentelor de programare menționate la alineatul (3), sunt pregătite în comun de serviciile relevante din cadrul SEAE și al Comisiei sub responsabilitatea comisarului pentru politica de vecinătate și sunt înaintate în comun cu Înaltul Reprezentant spre adoptare Comisiei.

(6)   Acțiunile întreprinse în cadrul: bugetului PESC; al Instrumentului de stabilitate, cu excepția părții menționate la alineatul (2) liniuța a șaptea; al Instrumentului pentru cooperarea cu țările industrializate; al acțiunilor din domeniul comunicării și diplomației publice și al misiunilor de observare a alegerilor se află sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant/SEAE. Comisia este responsabilă de execuția financiară a acestora sub autoritatea Înaltului Reprezentant, în calitatea sa de vicepreședinte al Comisiei. Departamentul Comisiei responsabil cu respectiva execuție financiară își desfășoară activitatea într-un spațiu amplasat în aceeași locație ca și SEAE.

Articolul 10

Securitatea

(1)   Înaltul Reprezentant decide, după consultarea comitetului menționat la punctul 3 din secțiunea I din partea II a anexei la Decizia 2001/264/CE a Consiliului din 19 martie 2001 de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului (20), cu privire la normele de securitate pentru SEAE și ia toate măsurile adecvate pentru a se asigura că SEAE gestionează în mod eficient riscurile în privința personalului său, a activelor corporale și a informațiilor sale și că își îndeplinește obligația de grijă față de personal și responsabilitățile în această privință. Astfel de norme se aplică tuturor membrilor personalului SEAE și tuturor membrilor delegațiilor Uniunii, indiferent de funcția lor administrativă și de originea lor.

(2)   Până la adoptarea deciziei menționate la alineatul (1):

în privința protecției informațiilor clasificate, SEAE aplică măsurile de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/264/CE;

în privința altor aspecte de securitate, SEAE aplică dispozițiile Comisiei privind securitatea, astfel cum sunt prevăzute în anexa relevantă la Regulamentul de procedură al Comisiei (21).

(3)   SEAE include un departament responsabil cu aspectele de securitate, care este sprijinit de serviciile relevante ale statelor membre.

(4)   Înaltul Reprezentant ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare normele de securitate în cadrul SEAE, în special în ceea ce privește protecția informațiilor clasificate și măsurile care trebuie adoptate în cazul nerespectării normelor de securitate de către personalul SEAE. În acest scop, SEAE solicită consiliere din partea Oficiului de Securitate al Secretariatului General al Consiliului, din partea serviciilor relevante ale Comisiei și din partea serviciilor relevante ale statelor membre.

Articolul 11

Accesul la documente, arhive și protecția datelor

(1)   SEAE aplică normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (22). Înaltul Reprezentant decide cu privire la normele de punere în aplicare pentru SEAE.

(2)   Secretarul general executiv al SEAE organizează arhivele serviciului. Arhivele relevante ale departamentelor transferate de la Secretariatul General al Consiliului și de la Comisie sunt transferate către SEAE.

(3)   SEAE protejează persoanele fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal, în conformitate cu normele cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (23). Înaltul Reprezentant decide cu privire la normele de punere în aplicare pentru SEAE.

Articolul 12

Bunurile imobile

(1)   Secretariatul General al Consiliului și serviciile relevante ale Comisiei iau toate măsurile necesare pentru ca transferurile menționate la articolul 7 să poată fi însoțite de transferul clădirilor Consiliului și Comisiei necesare pentru funcționarea SEAE.

(2)   Înaltul Reprezentant, Secretariatul General al Consiliului și Comisia decid împreună, după caz, asupra condițiilor în care bunurile imobile sunt puse la dispoziția administrației centrale a SEAE și a delegațiilor Uniunii.

Articolul 13

Dispoziții finale și generale

(1)   Înaltul Reprezentant, Consiliul, Comisia și statele membre sunt responsabile de punerea în aplicare a prezentei decizii și iau toate măsurile necesare în acest sens.

(2)   Înaltul Reprezentant înaintează Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport privind funcționarea SEAE până la sfârșitul anului 2011. Respectivul raport se referă în principal la punerea în aplicare a articolului 5 alineatele (3) și (10) și a articolului 9.

(3)   Până la mijlocul anului 2013, Înaltul Reprezentant realizează o evaluare a organizării și funcționării SEAE, care va cuprinde, între altele, punerea în aplicare a articolului 6 alineatele (6), (8) și (11). Dacă este necesar, respectiva evaluare este însoțită de propuneri corespunzătoare de revizuire a prezentei decizii. În acea situație, Consiliul, în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din TUE, revizuiește prezenta decizie, luând în considerare evaluarea, până la începutul anului 2014.

(4)   Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării. Dispozițiile prezentei decizii privind gestiunea financiară și recrutarea produc efecte odată ce au fost adoptate modificările necesare ale Statutului funcționarilor, ale RACA și ale Regulamentului financiar, precum și bugetul rectificativ. Pentru a asigura o tranziție lipsită de probleme, Înaltul Reprezentant, Secretariatul General al Consiliului și Comisia stabilesc modalitățile necesare și se consultă cu statele membre.

(5)   În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, Înaltul Reprezentant înaintează Comisei o estimare a veniturilor și cheltuielilor SEAE, inclusiv o schemă de personal, în vederea prezentării, de către Comisie, a unui proiect de buget rectificativ.

(6)   Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 26 iulie 2010.

Pentru Consiliu

Președintele

S. VANACKERE


(1)  JO C 46, 24.2.2006, p. 1.

(2)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Către un consens european privind ajutorul umanitar [COM(2007) 317 final]. Nepublicată în Jurnalul Oficial.

(3)  JO C 298, 30.11.2002, p. 1.

(4)  Acțiunea comună 2004/551/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind instituirea Agenției Europene de Apărare (JO L 245, 17.7.2004, p. 17).

(5)  Acțiunea comună 2001/555/PESC a Consiliului din 20 iulie 2001 privind înființarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene (JO L 200, 25.7.2001, p. 5).

(6)  Acțiunea comună 2001/554/PESC a Consiliului din 20 iulie 2001 privind înființarea Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (JO L 200, 25.7.2001, p. 1).

(7)  Acțiunea comună 2008/550/PESC a Consiliului din 23 iunie 2008 de instituire a Colegiului European de Securitate și Apărare (CESA) (JO L 176, 4.7.2008, p. 20).

(8)  Regulamentul nr. 31 (CEE), 11 (Euratom) de stabilire a statutului funcționarilor și a regimului aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice (JO 45, 14.6.1962, p. 1387/62).

(9)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(10)  Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) (JO L 136, 31.5.1999, p. 1).

(11)  JO L 322, 9.12.2009, p. 28.

(12)  JO L 160, 28.6.2003, p. 72.

(13)  Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (JO L 378, 27.12.2006, p. 41).

(14)  Regulamentul nr. 5 al Consiliului de stabilire a normelor privind cererile și transferurile de contribuții financiare, acordurile bugetare și administrarea resurselor Fondului pentru dezvoltare pentru țările și teritoriile ultraperiferice (JO 33, 31.12.1958, p. 681/58).

(15)  Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de instituire a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (JO L 386, 29.12.2006, p. 1).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat (JO L 310, 9.11.2006, p. 1).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 382/2001 al Consiliului din 26 februarie 2001 privind punerea în aplicare a proiectelor care promovează cooperarea și relațiile comerciale între Uniunea Europeană și țările industrializate din America de Nord, din Extremul Orient și din Australasia (JO L 57, 27.2.2001, p. 10).

(18)  Regulamentul (Euratom) nr. 300/2007 al Consiliului din 19 februarie 2007 de stabilire a unui instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (JO L 81, 22.3.2007, p. 1).

(19)  Regulamentul (CE) nr. 1717/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a unui instrument de stabilitate (JO L 327, 24.11.2006, p. 1).

(20)  JO L 101, 11.4.2001, p. 1.

(21)  JO L 308, 8.12.2000, p. 26.

(22)  JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

(23)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.


ANEXĂ

DEPARTAMENTELE șI FUNCțIILE CARE URMEAZĂ SĂ FIE TRANSFERATE CĂTRE SEAE  (1)

În continuare este prevăzută o listă a tuturor entităților administrative care urmează să fie transferate în bloc către SEAE. Aceasta nu împiedică constatarea ulterioară a unor necesități suplimentare și a unor alocări de resurse care urmează să fie determinate în cadrul negocierilor generale privind bugetul pentru instituirea SEAE, nici luarea unor decizii privind asigurarea personalului adecvat responsabil pentru funcțiile auxiliare și nici constatarea ulterioară a unei necesități conexe de încheiere a unor înțelegeri la nivel de serviciu între Secretariatul General al Consiliului, Comisie și SEAE.

1.   SECRETARIATUL GENERAL AL CONSILIULUI

Întregul personal din departamentele și funcțiile enumerate mai jos este transferat în bloc către SEAE, cu excepția unui număr limitat de persoane care urmează să îndeplinească funcțiile obișnuite din cadrul Secretariatului General al Consiliului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) liniuța a doua și cu excepția anumitor funcții specifice indicate mai jos:

Unitatea pentru politici

PSAC și structurile de gestionare a crizelor

Direcția de planificare și de gestionare a crizelor (CMDP)

Capacitatea civilă de planificare și conducere (CPCC)

Statul-Major al Uniunii Europene (EUMS)

Departamente aflate sub autoritatea directă a DGEUMS

Direcția pentru concepte și capacități

Direcția pentru informații

Direcția pentru operații

Direcția pentru logistică

Direcția pentru sisteme de comunicații și de informații

Centrul comun de situații al UE (SITCEN)

Excepție:

Personalul din cadrul SITCEN care sprijină Autoritatea pentru acreditări de securitate

Direcția Generală E

Entitățile aflate sub directa autoritate a directorului general

Direcția pentru Americi și Organizația Națiunilor Unite

Direcția pentru Balcanii de Vest, Europa de Est și Asia Centrală

Direcția pentru neproliferarea armelor de distrugere în masă

Direcția pentru afaceri parlamentare în domeniul PESC

Biroul de legătură din New York

Biroul de legătură din Geneva

Funcționarii Secretariatului General al Consiliului detașați în cadrul Reprezentanțelor speciale ale Uniunii Europene și al misiunilor PSAC

2.   COMISIA (INCLUSIV DELEGAȚIILE)

Întregul personal din departamentele și funcțiile enumerate mai jos este transferat în bloc către SEAE, cu excepția unui număr limitat de persoane menționate în continuare ca excepții.

Direcția Generală Relații Externe

Toate posturile ierarhice și personalul de sprijin atașat în mod direct la acestea

Direcția A (Platforma de criză și coordonarea politicilor în cadrul PESC)

Direcția B (Relații multilaterale și drepturile omului)

Direcția C (America de Nord, Asia de Est, Australia, Noua Zeelandă, SEE, AELS, San Marino, Andorra, Monaco)

Direcția D (Coordonarea politicii europene de vecinătate)

Direcția E (Europa de Est, Caucazul de Sud, republicile din Asia Centrală)

Direcția F (Orientul Mijlociu, Mediterana de Sud)

Direcția G (America Latină)

Direcția H (Asia, cu excepția Japoniei și a Coreei)

Direcția I (Cartierul general pentru resurse, informații, relații interinstituționale)

Direcția K (Serviciul extern)

Direcția L (Strategie, coordonare și analiză)

Grupul de acțiune pentru Parteneriatul Estic

Unitatea Relex-01 (audit)

Excepții:

Personalul responsabil pentru gestionarea instrumentelor financiare

Personalul responsabil pentru plata salariilor și a alocațiilor personalului din cadrul delegațiilor

Serviciul extern

Toți șefii de delegație și șefii-adjuncți de delegație și personalul de sprijin atașat în mod direct la aceștia

Toate secțiile sau celulele politice și personalul acestora

Toate secțiile de informații și diplomație publică și personalul acestora

Toate secțiile administrative

Excepții:

Personalul responsabil pentru punerea în aplicare a instrumentelor financiare

Direcția Generală Dezvoltare

Direcția D (ACP II – Africa de Vest și Africa Centrală, Zona Caraibilor și TTPM), cu excepția grupului de acțiune pentru TTPM

Direcția E (Cornul Africii, Africa de Est și de Sud, Oceanul Indian și Pacific)

Unitatea CI (ACP I: Programarea și gestionarea ajutorului): personalul responsabil pentru programare

Unitatea C2 (Aspecte și instituții panafricane, guvernanță și migrație): personalul responsabil pentru relații panafricane

Posturile ierarhice implicate și personalul de sprijin atașat în mod direct la acestea


(1)  Resursele umane care urmează să fie transferate sunt finanțate în totalitate în temeiul rubricii 5 (Administrația) din cadrul financiar multianual.


3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/41


DECIZIA COMISIEI

din 28 iulie 2010

de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 59122x1507xNK603 (DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

[notificată cu numărul C(2010) 5138]

(Numai textele în limbile franceză și olandeză sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/428/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

întrucât:

(1)

La 26 august 2005, Pioneer Overseas Corporation a prezentat autorității competente din Regatul Unit, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de introducere pe piață a produselor și ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb 59122x1507xNK603 (denumită în continuare „cererea”).

(2)

Cererea se referă, de asemenea, la introducerea pe piață de produse, altele decât cele alimentare și furajele, care conțin sau sunt compuse din porumb 59122x1507xNK603, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării. Prin urmare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) și articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, cererea include datele și informațiile solicitate în anexele III și IV la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (2), precum și informații și concluzii privind evaluarea riscului, efectuată în conformitate cu principiile stabilite în anexa II la Directiva 2001/18/CE. Cererea cuprinde, de asemenea, un plan de monitorizare a efectelor asupra mediului în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

(3)

La 8 aprilie 2009, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Aceasta a considerat că porumbul 59122x1507xNK603 este la fel de sigur ca și omologul său nemodificat genetic în ceea ce privește efectele sale potențiale asupra sănătății umane și animale sau asupra mediului. Prin urmare, ea a concluzionat că este puțin probabil ca introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb 59122x1507xNK603 (denumite în continuare „produsele”), astfel cum sunt descrise în cerere, să determine efecte negative asupra sănătății umane sau animale sau asupra mediului în cadrul utilizărilor prevăzute (3). În avizul său, EFSA a luat în considerare toate întrebările și problemele specifice semnalate de statele membre în cadrul consultării autorităților naționale competente, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) și la articolul 18 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(4)

În avizul său, EFSA a concluzionat, de asemenea, că planul de monitorizare a mediului, constând într-un plan general de supraveghere prezentat de solicitant, este în conformitate cu utilizarea prevăzută a produselor.

(5)

Având în vedere considerațiile de mai sus, autorizația pentru produsele în cauză ar trebui acordată.

(6)

Trebuie alocat un identificator unic fiecărui OMG, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 65/2004 al Comisiei din 14 ianuarie 2004 de stabilire a unui sistem de elaborare și alocare a unor identificatori unici pentru organismele modificate genetic (4).

(7)

Pe baza avizului emis de EFSA, pentru produsele alimentare, ingredientele alimentare și furajele care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb 59122x1507xNK603 nu sunt necesare alte cerințe specifice de etichetare decât cele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Cu toate acestea, pentru a asigura folosirea produselor în limitele autorizației acordate prin prezenta decizie, etichetarea furajelor care conțin sau sunt compuse din OMG și a altor produse decât cele alimentare și furajele, care conțin sau sunt compuse din OMG necesitând autorizație trebuie completată cu o indicație clară care să specifice că este interzisă folosirea produselor în cauză pentru cultivare.

(8)

Titularul autorizației ar trebui să prezinte rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare și la rezultatele activităților stabilite în planul de monitorizare privind efectele asupra mediului. Rezultatele respective ar trebui să fie prezentate în conformitate cu Decizia 2009/770/CE a Comisiei din 13 octombrie 2009 de stabilire a formularelor standard de raportare pentru prezentarea rezultatelor monitorizării privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, ca produse sau ca și componente ale produselor, în vederea introducerii pe piață, în temeiul Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

(9)

Avizul EFSA nu justifică impunerea unor condiții sau restricții specifice pentru introducerea pe piață și/sau a unor condiții sau restricții specifice pentru folosire și manipulare, inclusiv a unor cerințe de monitorizare după introducerea pe piață pentru utilizarea produselor alimentare și a furajelor sau a unor condiții specifice pentru protejarea anumitor ecosisteme/a mediului și/sau a anumitor zone geografice, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (5) litera (e) și articolul 18 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(10)

Toate informațiile relevante privind autorizarea produselor trebuie introduse în registrul comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1829/2003.

(11)

Articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, și de modificare a Directivei 2001/18/CE (6) stabilește cerințele de etichetare a produselor care conțin sau sunt compuse din OMG-uri.

(12)

Prezenta decizie se notifică, prin intermediul Centrului de informare pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, părților semnatare ale Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și articolul 15 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1946/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2003 privind deplasările transfrontaliere de organisme modificate genetic (7).

(13)

Solicitantul a fost consultat cu privire la măsurile prevăzute în prezenta decizie.

(14)

Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte.

(15)

La reuniunea sa din 29 iunie 2010, Consiliul nu a putut să ajungă, cu majoritate calificată, la o decizie în favoarea sau împotriva propunerii. Consiliul a indicat faptul că procedurile sale cu privire la acest dosar sunt finalizate. În consecință, Comisia urmează să adopte măsurile,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Organism modificat genetic și identificator unic

Identificatorul unic DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6 este alocat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 65/2004, porumbului modificat genetic (Zea mays L.) 59122x1507xNK603, astfel cum se specifică la litera (b) din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Autorizare

Următoarele produse sunt autorizate în sensul articolului 4 alineatul (2) și al articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în conformitate cu condițiile stabilite în prezenta decizie:

(a)

produse alimentare și ingrediente alimentare care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6;

(b)

furaje care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6;

(c)

produse, altele decât cele alimentare și furajele care conțin sau sunt compuse din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării.

Articolul 3

Etichetarea

(1)   În sensul cerințelor de etichetare stabilite la articolul 13 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 și la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003, „denumirea organismului” este „porumb”.

(2)   Cuvintele „nu este destinat cultivării” apar pe eticheta și în documentele însoțitoare ale produselor care conțin sau sunt compuse din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6, menționate la articolul 2 literele (b) și (c).

Articolul 4

Monitorizarea efectelor asupra mediului

(1)   Titularul autorizației se asigură că planul de monitorizare a efectelor asupra mediului există și se aplică, astfel cum este stabilit la litera (h) din anexă.

(2)   Titularul autorizației prezintă Comisiei rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare și rezultatele activităților stabilite în planul de monitorizare, în conformitate cu Decizia 2009/770/CE.

Articolul 5

Registrul comunitar

Informațiile din anexa la prezenta decizie se introduc în registrul comunitar al produselor alimentare și furajelor modificate genetic, în conformitate cu dispozițiile articolului 28 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

Articolul 6

Titularul autorizației

Titularul autorizației este Pioneer Overseas Corporation, Belgia, reprezentând Pioneer Hi-Bred International, Inc., Statele Unite.

Articolul 7

Valabilitate

Prezenta decizie se aplică pentru o perioadă de zece ani de la data notificării.

Articolul 8

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Pioneer Overseas Corporation, Avenue des Arts 44, 1040 Bruxelles – Belgia.

Adoptată la Bruxelles, 28 iulie 2010.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 1.

(2)  JO L 106, 17.4.2001, p. 1.

(3)  http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question = EFSA-Q-2005-248

(4)  JO L 10, 16.1.2004, p. 5.

(5)  JO L 275, 21.10.2009, p. 9.

(6)  JO L 268, 18.10.2003, p. 24.

(7)  JO L 287, 5.11.2003, p. 1.


ANEXĂ

(a)   Solicitantul și titularul autorizației:

Denumire

:

Pioneer Overseas Corporation

Adresă

:

Avenue des Arts 44, 1040 Bruxelles – Belgia

În numele Pioneer Hi-Bred International, Inc. – 7100 NW 62nd Avenue – P.O. Box 1014 – Johnston, IA 50131-1014 – Statele Unite ale Americii.

(b)   Denumirea și specificarea produselor:

1.

Produse alimentare și ingrediente alimentare care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6.

2.

Furaje care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6.

3.

Produse, altele decât cele alimentare și furajele care conțin sau sunt compuse din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării.

Porumbul modificat genetic DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6, astfel cum este prezentat în cerere, este produs prin încrucișări între porumb care conține evenimentele DAS-59122-7, DAS-Ø15Ø7 și MON-ØØ6Ø3-6. Acesta exprimă proteinele Cry34Ab1 și Cry35Ab1, care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare de ordinul coleopterelor, proteina Cry1F, care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare de ordinul lepidopterelor, proteina PAT, utilizată ca marcator de selecție, care conferă toleranță la erbicidul glusofinat de amoniu, precum și proteina CP4 EPSPS, care conferă toleranță la erbicidul glifosat.

(c)   Etichetare:

1.

În sensul cerințelor de etichetare specifice stabilite la articolul 13 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 și la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003, „denumirea organismului” este „porumb”.

2.

Cuvintele „nu este destinat cultivării” apar pe eticheta și în documentele însoțitoare ale produselor care conțin sau sunt compuse din porumb DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6, menționate la articolul 2 literele (b) și (c) din prezenta decizie.

(d)   Metoda de detecție:

Metode cantitative în timp real specifice evenimentului, pe bază PCR (reacție în lanț prin polimerază) pentru porumbul modificat genetic DAS-59122-7, DAS-Ø15Ø7 și MON-ØØ6Ø3-6, validate pe baza porumbului DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6.

Validată pe semințe de laboratorul comunitar de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, publicată la adresa http://gmo-crl.jrc.ec.europa.eu/statusofdoss.htm

Material de referință: ERM®-BF424 (pentru porumbul DAS-59122-7), ERM®-BF418 (pentru porumbul DAS-Ø15Ø7) și ERM®-BF415 (pentru porumbul MON-ØØ6Ø3-6), disponibile prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (CCC) al Comisiei Europene, Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători (IRMM), la adresa https://irmm.jrc.ec.europa.eu/rmcatalogue

(e)   Identificator unic:

DAS-59122-7xDAS-Ø15Ø7xMON-ØØ6Ø3-6.

(f)   Informații necesare în conformitate cu anexa II la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică:

Centrul de informare pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, număr de înregistrare: a se vedea [a se completa după notificare].

(g)   Condiții sau restricții privind introducerea pe piață, folosirea sau manipularea produselor:

Nu sunt necesare.

(h)   Planul de monitorizare:

Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

[Link: plan publicat pe internet]

(i)   Cerințe de monitorizare după introducerea pe piață a produselor alimentare destinate consumului uman:

Nu sunt necesare.

Notă: Linkurile către documentele aferente pot necesita modificări pe parcurs. Respectivele modificări vor fi puse la dispoziția publicului prin actualizarea registrului comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic.


3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/46


DECIZIA COMISIEI

din 28 iulie 2010

de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 88017 x MON 810 (MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

[notificată cu numărul C(2010) 5139]

(Numai textele în limbile franceză și olandeză sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/429/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

întrucât:

(1)

La 29 noiembrie 2005, Monsanto Europe SA a prezentat autorității competente din Republica Cehă, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de introducere pe piață a produselor și ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON 88017 x MON 810 (denumită în continuare „cererea”).

(2)

Cererea se referă, de asemenea, la introducerea pe piață de produse, altele decât cele alimentare și furajele, care conțin sau sunt compuse din porumb MON 88017 x MON 810, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării. Prin urmare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) și articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, cererea include datele și informațiile solicitate în anexele III și IV la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (2), precum și informații și concluzii privind evaluarea riscului, efectuată în conformitate cu principiile stabilite în anexa II la Directiva 2001/18/CE. Cererea cuprinde, de asemenea, un plan de monitorizare a efectelor asupra mediului în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

(3)

La 21 iulie 2009, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Aceasta a considerat că porumbul MON 88017 x MON 810 este la fel de sigur ca și omologul său nemodificat genetic în ceea ce privește efectele sale potențiale asupra sănătății umane și animale sau asupra mediului. Prin urmare, ea a concluzionat că este puțin probabil ca introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON 88017 x MON 810 (denumite în continuare „produsele”), astfel cum sunt descrise în cerere, să determine efecte negative asupra sănătății umane sau animale sau asupra mediului în cadrul utilizărilor prevăzute (3). În avizul său, EFSA a luat în considerare toate întrebările și problemele specifice semnalate de statele membre în cadrul consultării autorităților naționale competente, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) și articolul 18 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(4)

În avizul său, EFSA a concluzionat, de asemenea, că planul de monitorizare a mediului, constând într-un plan general de supraveghere prezentat de solicitant, este în conformitate cu utilizarea prevăzută a produselor.

(5)

Având în vedere considerațiile de mai sus, autorizația pentru produsele în cauză ar trebui acordată.

(6)

Trebuie alocat un identificator unic fiecărui OMG, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 65/2004 al Comisiei din 14 ianuarie 2004 de stabilire a unui sistem de elaborare și alocare a unor identificatori unici pentru organismele modificate genetic (4).

(7)

Pe baza avizului emis de EFSA, pentru produsele alimentare, ingredientele alimentare și furajele care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON 88017 x MON 810 nu sunt necesare alte cerințe specifice de etichetare decât cele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Cu toate acestea, pentru a asigura folosirea produselor în limitele autorizației acordate prin prezenta decizie, etichetarea furajelor care conțin sau sunt compuse din OMG și a altor produse decât cele alimentare și furajele, care conțin sau sunt compuse din OMG necesitând autorizație, trebuie completată cu o indicație clară care să specifice că este interzisă folosirea produselor în cauză pentru cultivare.

(8)

Titularul autorizației ar trebui să prezinte rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare și la rezultatele activităților stabilite în planul de monitorizare privind efectele asupra mediului. Rezultatele respective ar trebui să fie prezentate în conformitate cu Decizia 2009/770/CE a Comisiei din 13 octombrie 2009 de stabilire a formularelor standard de raportare pentru prezentarea rezultatelor monitorizării privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, ca produse sau ca și componente ale produselor, în vederea introducerii pe piață, în temeiul Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

(9)

Avizul EFSA nu justifică impunerea unor condiții sau restricții specifice pentru introducerea pe piață și/sau a unor condiții sau restricții specifice pentru folosire și manipulare, inclusiv a unor cerințe de monitorizare după introducerea pe piață pentru utilizarea produselor alimentare și a furajelor sau a unor condiții specifice pentru protejarea anumitor ecosisteme/a mediului și/sau a anumitor zone geografice, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (5) litera (e) și articolul 18 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(10)

Toate informațiile relevante privind autorizarea produselor trebuie introduse în registrul comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1829/2003.

(11)

Articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, și de modificare a Directivei 2001/18/CE (6) stabilește cerințele de etichetare a produselor care conțin sau sunt compuse din OMG-uri.

(12)

Prezenta decizie se notifică, prin intermediul Centrului de informare pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, părților semnatare ale Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și articolul 15 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1946/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2003 privind deplasările transfrontaliere de organisme modificate genetic (7).

(13)

Solicitantul a fost consultat cu privire la măsurile prevăzute în prezenta decizie.

(14)

Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte.

(15)

La reuniunea sa din 29 iunie 2010, Consiliul nu a putut să ajungă, cu majoritate calificată, la o decizie în favoarea sau împotriva propunerii. Consiliul a indicat faptul că procedurile sale cu privire la acest dosar sunt finalizate. În consecință, Comisia urmează să adopte măsurile,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Organism modificat genetic și identificator unic

Identificatorul unic MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6 este alocat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 65/2004, porumbului modificat genetic (Zea mays L.) MON 88017 x MON 810, astfel cum se specifică la litera (b) din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Autorizare

Următoarele produse sunt autorizate în sensul articolului 4 alineatul (2) și al articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în conformitate cu condițiile stabilite în prezenta decizie:

(a)

produse alimentare și ingrediente alimentare care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6;

(b)

furaje care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6;

(c)

produse, altele decât cele alimentare și furajele care conțin sau sunt compuse din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării.

Articolul 3

Etichetarea

(1)   În sensul cerințelor de etichetare stabilite la articolul 13 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 și la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003, „denumirea organismului” este „porumb”.

(2)   Cuvintele „nu este destinat cultivării” apar pe eticheta și în documentele însoțitoare ale produselor care conțin sau sunt compuse din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6, menționate la articolul 2 literele (b) și (c).

Articolul 4

Monitorizarea efectelor asupra mediului

(1)   Titularul autorizației se asigură că planul de monitorizare a efectelor asupra mediului există și se aplică, astfel cum este stabilit la litera (h) din anexă.

(2)   Titularul autorizației prezintă Comisiei rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare și rezultatele activităților stabilite în planul de monitorizare, în conformitate cu Decizia 2009/770/CE.

Articolul 5

Registrul comunitar

Informațiile din anexa la prezenta decizie se introduc în registrul comunitar al produselor alimentare și furajelor modificate genetic, în conformitate cu dispozițiile articolului 28 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

Articolul 6

Titularul autorizației

Titularul autorizației este Monsanto Europe SA, Belgia, reprezentând Monsanto Company, Statele Unite.

Articolul 7

Valabilitate

Prezenta decizie se aplică pentru o perioadă de zece ani de la data notificării.

Articolul 8

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Monsanto Europe SA, Avenue de Tervuren 270-272, 1150 Bruxelles – Belgia.

Adoptată la Bruxelles, 28 iulie 2010.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 1.

(2)  JO L 106, 17.4.2001, p. 1.

(3)  http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question = EFSA-Q-2006-020

(4)  JO L 10, 16.1.2004, p. 5.

(5)  JO L 275, 21.10.2009, p. 9.

(6)  JO L 268, 18.10.2003, p. 24.

(7)  JO L 287, 5.11.2003, p. 1.


ANEXĂ

(a)   Solicitantul și titularul autorizației:

Denumire

:

Monsanto Europe SA

Adresă

:

Avenue de Tervuren 270-272, 1150 Bruxelles – Belgia

În numele Monsanto Company – 800 N. Lindbergh Boulevard – St. Louis, Missouri 63167 – Statele Unite ale Americii.

(b)   Denumirea și specificarea produselor:

1.

Produse alimentare și ingrediente alimentare care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6.

2.

Furaje care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6.

3.

Produse, altele decât cele alimentare și furajele care conțin sau sunt compuse din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării.

Porumbul modificat genetic MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6, astfel cum este prezentat în cerere, este produs prin încrucișări între porumb care conține evenimentele MON-88Ø17-3 și MON-ØØ81Ø-6. Acesta exprimă proteinele Cry3Bb1 și Cry1Ab, care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare, respectiv de ordinul coleopterelor și lepidopterelor, precum și proteina CP4 EPSPS, care conferă toleranță la erbicidul glifosat.

(c)   Etichetare:

1.

În sensul cerințelor de etichetare specifice stabilite la articolul 13 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 și la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003, „denumirea organismului” este „porumb”.

2.

Cuvintele „nu este destinat cultivării” apar pe eticheta și în documentele însoțitoare ale produselor care conțin sau sunt compuse din porumb MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6, menționate la articolul 2 literele (b) și (c) din prezenta decizie.

(d)   Metoda de detecție:

Metoda cantitativă în timp real specifică evenimentului, pe bază PCR (reacție în lanț prin polimerază) pentru porumbul modificat genetic MON-88Ø17-3 și MON-ØØ81Ø-6, validată pe baza porumbului MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6.

Validată pe semințe de laboratorul comunitar de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, publicată la adresa http://gmo-crl.jrc.ec.europa.eu/statusofdoss.htm

Material de referință: AOCS 0406-D (pentru porumbul MON-88Ø17-3), disponibil prin intermediul American Oil Chemists Society la adresa http://www.aocs.org/tech/crm/ și ERM®-BF413 (pentru porumbul MON-ØØ81Ø-6), disponibil prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (CCC) al Comisiei Europene, Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători (IRMM), la adresa https://irmm.jrc.ec.europa.eu/rmcatalogue

(e)   Identificator unic:

MON-88Ø17-3 x MON-ØØ81Ø-6.

(f)   Informații necesare în conformitate cu anexa II la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică:

Centrul de informare pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, număr de înregistrare: a se vedea [a se completa după notificare].

(g)   Condiții sau restricții privind introducerea pe piață, folosirea sau manipularea produselor:

Nu sunt necesare.

(h)   Planul de monitorizare:

Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

[Link: plan publicat pe internet]

(i)   Cerințe de monitorizare după introducerea pe piață a produselor alimentare destinate consumului uman:

Nu sunt necesare.

Notă: Linkurile către documentele aferente pot necesita modificări pe parcurs. Respectivele modificări vor fi puse la dispoziția publicului prin actualizarea registrului comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic.


Rectificări

3.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 201/50


Rectificare la Directiva 2003/23/CE a Comisiei din 25 martie 2003 de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea includerii substanțelor active imazamox, oxasulforon, etoxisulforon, formasulforon, oxadiargil și ciazofamid

(Ediția specială în limba română a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, cap. 3, vol. 46, p. 243)

În titlu și în întreg textul directivei:

în loc de:

„oxasulforon”,

se va citi:

„oxasulfuron”;

în loc de:

„etoxisulforon”,

se va citi:

„etoxisulfuron”;

în loc de:

„formasulforon”,

se va citi:

„foramsulfuron”.