ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2011.202.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 202 |
|
Ediţia în limba română |
Comunicări şi informări |
Anul 54 |
Informarea nr. |
Cuprins |
Pagina |
|
IV Informări |
|
|
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE |
|
|
Consiliu |
|
2011/C 202/01 |
||
2011/C 202/02 |
||
2011/C 202/03 |
Concluziile Consiliului privind inovarea în sectorul dispozitivelor medicale |
|
2011/C 202/04 |
Concluziile Consiliului: Către sisteme de sănătate moderne, reactive și durabile |
|
2011/C 202/05 |
||
RO |
|
IV Informări
INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
Consiliu
8.7.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 202/1 |
Concluziile Consiliului privind Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare: rezultate și măsuri viitoare
2011/C 202/01
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
1. |
REAMINTEȘTE că, în conformitate cu articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acțiunea Uniunii trebuie să completeze politicile naționale și să aibă în vedere îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea bolilor și afecțiunilor fizice și mintale, precum și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizică și mentală; aceasta trebuie, de asemenea, să încurajeze cooperarea între statele membre în acele domenii în care statele membre își coordonează, în cooperare cu Comisia, politicile și programele lor, iar Comisia poate adopta, în strâns contact cu statele membre, orice inițiativă utilă promovării acestei coordonări, în special inițiative menite să stabilească orientările și indicatorii, să organizeze schimbul de bune practici și să pregătească elementele necesare pentru supravegherea și evaluarea periodică. |
2. |
REAMINTEȘTE Cartea verde a Comisiei din 14 octombrie 2005 privind „Îmbunătățirea sănătății mintale a populației – Către o strategie privind sănătatea mintală pentru Uniunea Europeană”. |
3. |
REAMINTEȘTE declarația Conferinței ministeriale europene a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 15 ianuarie 2005 privind abordarea provocărilor din domeniul sănătății mintale în Europa și identificarea soluțiilor. |
4. |
REAMINTEȘTE Conferința la nivel înalt a UE „Împreună pentru sănătate mintală și bunăstare”, care a avut loc la Bruxelles la 13 iunie 2008 și în cursul căreia s-a adoptat Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare. |
5. |
REAMINTEȘTE Raportul din 2010 al OMS referitor la sănătate mintală și dezvoltare: „Vizarea persoanelor care suferă de boli mintale ca grup vulnerabil”, care a fost salutat în Rezoluția Adunării Generale a ONU 65/95 din 1 decembrie 2010 privind sănătatea globală și politica externă. |
6. |
REAMINTEȘTE inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020 „Platforma europeană de combatere a sărăciei”, care afirmă că, în aproape orice privință, persoanele cu probleme de sănătate mintală se numără printre cele mai excluse grupuri din societate și identifică în mod constant stigmatizarea, discriminarea și excluziunea drept obstacole majore în calea accesului la sănătate, bunăstare și calitate a vieții. |
7. |
REAMINTEȘTE inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020 „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” și comunicarea Comisiei privind o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă (1), care afirmă că, pentru creșterea în mod substanțial a ratelor de ocupare a forței de muncă, sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor trebuie, de asemenea, să fie luată în considerare pentru a răspunde cerințelor carierelor profesionale ale prezentului, caracterizate prin tranziții mai numeroase între locuri de muncă mai intense și mai solicitante și prin noi forme de organizare a muncii. |
8. |
REAMINEȘTE Conferința „Cercetare bazată pe descoperire în neuropsihiatrie: în centrul atenției – depresia, anxietatea și schizofrenia”, organizată la Budapesta în perioada 18-19 martie 2011. |
9. |
RECUNOAȘTE că bunăstarea mintală este o componentă esențială a sănătății și calității vieții și o condiție prealabilă a capacității de a învăța, munci și contribui la viața socială. |
10. |
RECUNOAȘTE că, în conformitate cu recentele rezultate ale cercetării, un nivel ridicat al sănătății mintale și bunăstării populației reprezintă un factor important pentru economie și că tulburările mintale duc la pierderi economice, de exemplu printr-o productivitate mai scăzută a activității economice, o participare mai redusă pe piața muncii, precum și la costuri pentru persoanele, familiile și comunitățile care se confruntă cu tulburări mintale. |
11. |
RECUNOAȘTE că tulburările mintale sunt un handicap și reprezintă cea mai mare parte din anii de viață corectați prin factorul invaliditate în UE, depresia și anxietatea fiind principalele cauze ale acestei poveri. |
12. |
RECUNOAȘTE că, în conformitate cu estimările OMC, tulburările mintale afectează unu din patru cetățeni cel puțin o dată în viață și peste 10 % din populația UE în cursul unui an. |
13. |
RECUNOAȘTE că sinuciderea rămâne o cauză importantă de deces prematur în Europa, în UE înregistrându-se peste 50 000 de decese anual, și că, în nouă din zece cazuri, aceasta este precedată de apariția unor tulburări mintale. |
14. |
RECUNOAȘTE că există inegalități considerabile în ceea ce privește starea de sănătate mintală între statele membre și în cadrul lor, precum și între grupurile sociale, grupurile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic fiind cele mai vulnerabile. |
15. |
RECUNOAȘTE că factorii determinanți ai sănătății mintale și bunăstării, precum excluziunea socială, sărăcia, șomajul, locuințele inadecvate și condițiile de lucru precare, problemele de educație, abuzurile asupra copiilor, neglijența și maltratarea, inegalitățile de gen, precum și factorii de risc, precum abuzul de alcool și de droguri, sunt multipli și deseori pot fi întâlniți în afara sistemelor de sănătate și că, prin urmare, îmbunătățirea sănătății mintale și a bunăstării populației presupune parteneriate inovatoare între sectorul sănătății și alte sectoare precum afacerile sociale, locuințele, ocuparea forței de muncă și educația. |
16. |
RECUNOAȘTE importanța instituțiilor de învățământ și a locurilor de muncă ca domenii de acțiune în materie de sănătate mintală și bunăstare, precum și beneficiile pe care acestea le pot obține din aceste acțiuni pentru îndeplinirea propriilor lor obiective. |
17. |
RECUNOAȘTE că autoritățile și alți actori la nivel regional și local joacă un rol-cheie în acțiunile întreprinse în vederea sănătății mintale și a bunăstării, atât ca agenți de îmbunătățire a bunăstării mintale de sine stătători, cât și ca factori de promovare a participării altor sectoare și comunități. |
18. |
RECUNOAȘTE faptul că utilizatorii serviciilor de sănătate mintală și membrii familiilor acestora, persoanele care asigură servicii de îngrijire, precum și organizațiile acestora pot contribui cu o expertiză specifică și valoroasă și ar trebui implicați în acțiunile de politică privind sănătatea mintală și bunăstarea. |
19. |
RECUNOAȘTE necesitatea cercetării cu privire la sănătatea mintală și la bunăstare, precum și la tulburările mintale și SALUTĂ contribuția programelor-cadru de cercetare ale UE în această privință. |
20. |
SALUTĂ rezultatele celor cinci conferințe tematice organizate în cadrul Pactului european pentru sănătate mintală și bunăstare, după cum urmează (2):
|
21. |
INVITĂ statele membre:
|
22. |
INVITĂ statele membre și Comisia:
|
23. |
INVITĂ Comisia:
|
(1) COM(2010) 682 final.
(2) Documentele conferințelor tematice sunt disponibile la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/health/mental_health/policy/conferences/index_en.htm
8.7.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 202/4 |
Concluziile Consiliului privind imunizarea copiilor: succese și provocări ale imunizării copiilor la nivel european și calea de urmat
2011/C 202/02
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
1. |
REAMINTEȘTE că, în temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acțiunea Uniunii trebuie să completeze politicile naționale și să aibă în vedere îmbunătățirea sănătății publice vizând, în special, combaterea flagelurilor majore; Uniunea încurajează, de asemenea, cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, sprijină acțiunea acestora, respectând responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală. |
2. |
REAMINTEȘTE că, în temeiul articolului 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre trebuie să își coordoneze, în colaborare cu Comisia, politicile și programele lor. |
3. |
REAMINTEȘTE Decizia nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 1998 de creare a unei rețele de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile în Comunitate (1), care impune realizarea unei analize științifice în timp util care să îi permită Comunității să întreprindă acțiuni eficiente. |
4. |
REAMINTEȘTE Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor (2), care încurajează activitățile existente, cum sunt programele de acțiune comunitară relevante din sectorul sănătății publice, în ceea ce privește prevenirea și controlul bolilor transmisibile, supravegherea epidemiologică, programele de formare și mecanismele de alertă precoce și de reacție, și trebuie să încurajeze schimbul de cele mai bune practici și de experiență privind programele de vaccinare. |
5. |
RECUNOAȘTE că, deși imunizarea copiilor este responsabilitatea statelor membre individuale și că există diferite scheme de vaccinare în UE în ceea ce privește conținutul profesional, caracterul obligatoriu sau voluntar sau finanțarea acestora, există o valoare adăugată în abordarea acestei chestiuni la nivel european. |
6. |
RECUNOAȘTE că posibilele eforturi comune de îmbunătățire a vaccinării copiilor pot beneficia, de asemenea, de sinergiile cu alte domenii de politică ale UE, cu o atenție deosebită pentru grupurile vulnerabile, precum romii în unele state membre. |
7. |
SALUTĂ rezultatele conferinței la nivel de experți intitulată „Un viitor sănătos pentru copiii noștri – imunizarea copiilor”, desfășurată la Budapesta la 3-4 martie 2011, unde participanții au examinat succesele și provocările imunizării copiilor în Uniunea Europeană și au subliniat necesitatea realizării și menținerii la timp a unei acoperiri ridicate în ceea ce privește imunizarea copiilor atât în rândul populației generale, cât și al populației insuficient vaccinate; necesitatea dispunerii de date de calitate pentru monitorizarea acoperirii și pentru supravegherea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare la nivel subnațional, național și european; și a coordonării și detalierii strategiilor de comunicare pentru a viza grupurile de populație insuficient vaccinate sau cele care sunt sceptice în legătură cu avantajele vaccinării. |
8. |
IA ACT de faptul că, deși programele de imunizare a copiilor au fost esențiale în controlul bolilor infecțioase în Europa, rămân în continuare numeroase provocări. |
9. |
REAMINTEȘTE că modul cel mai eficient și economic de prevenire a bolilor infecțioase este vaccinarea, pentru cazurile în care există vaccin. |
10. |
IA ACT de faptul că mobilitatea și migrația tot mai accentuate duc la o creștere a numărului de chestiuni legate de sănătate, care sunt relevante și pentru imunizarea copiilor. |
11. |
SUBLINIAZĂ că vaccinurile au dus la controlul, scăderea incidenței și chiar dispariția unor boli în Europa, care în trecut au provocat decese și handicapuri pentru milioane de persoane, și că eradicarea globală a variolei și dispariția poliomielitei din majoritatea țărilor din lume sunt exemple excelente de programe de vaccinare reușite. |
12. |
IA ACT de faptul că epidemiile de rujeolă și rubeolă continuă să apară în unele țări europene și SUBLINIAZĂ că Europa nu a reușit să atingă obiectivul de eliminare a rujeolei și rubeolei până în 2010, din cauza unei acoperiri în ceea ce privește vaccinarea inferioare necesarului la nivel subnațional, și prin urmare REAMINTEȘTE rezoluția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 16 septembrie 2010 privind angajamentul reînnoit referitor la eliminarea rujeolei și rubeolei și prevenirea sindromului rubeolic congenital până în 2015 și la sprijinul susținut în favoarea regiunii europene a OMS fără poliomielită. |
13. |
SUBLINIAZĂ importanța identificării și abordării grupurilor de populație cu risc crescut în legătură cu bolile care pot fi prevenite prin vaccinare și, în același timp, IA ACT de însemnătatea faptului că populațiile susceptibile diferă de la o țară la alta sau de la o regiune la alta. |
14. |
INVITĂ statele membre:
|
15. |
INVITĂ statele membre și Comisia:
|
16. |
INVITĂ Comisia:
|
(1) JO L 268, 3.10.1998, p. 1.
(2) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
8.7.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 202/7 |
Concluziile Consiliului privind inovarea în sectorul dispozitivelor medicale
2011/C 202/03
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
1. |
REAMINTIND concluziile Consiliului din 26 iunie 2002 (1) și din 2 decembrie 2003 (2) și modificările ulterioare la cadrul legislativ pentru dispozitivele medicale (3). |
2. |
ATRĂGÂND ATENȚIA ASUPRA concluziilor (4) Conferinței la nivel înalt privind sănătatea organizate pe tema inovării în tehnologia medicală la Bruxelles la 22 martie 2011. |
3. |
AVÂND ÎN VEDERE:
|
4. |
SUBLINIIND că, pentru ca inovarea să aducă beneficii pacienților, profesioniștilor din domeniul sănătății, industriei și societății:
|
5. |
INVITĂ COMISIA ȘI STATELE MEMBRE:
|
6. |
INVITĂ COMISIA să țină seama de următoarele aspecte în cadrul viitoarei sale activități legislative:
|
(1) Doc. 10060/02.
(2) Doc. 14747/03.
(3) Directiva 2007/47/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de modificare a Directivei 90/385/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile, a Directivei 93/42/CEE a Consiliului privind dispozitivele medicale și a Directivei 98/8/CE privind comercializarea produselor biodestructive (JO L 247, 21.9.2007, p. 21).
(4) http://ec.europa.eu/consumers/sectors/medical-devices/files/exploratory_process/hlc_en.pdf
8.7.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 202/10 |
Concluziile Consiliului: Către sisteme de sănătate moderne, reactive și durabile
2011/C 202/04
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
1. |
REAMINTEȘTE că, în conformitate cu articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane la definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii; de asemenea, acțiunea Uniunii trebuie să completeze politicile naționale și să fie orientată înspre îmbunătățirea sănătății publice; aceasta trebuie, în egală măsură, să încurajeze cooperarea între statele membre în domeniul sănătății publice și, în cazul în care este necesar, să sprijine acțiunea acestora, respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și de asistență medicală. |
2. |
REAMINTEȘTE concluziile Consiliului privind Cartea albă a Comisiei intitulată „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE, 2008-2013”, adoptate la 6 decembrie 2007. |
3. |
REAMINTEȘTE Concluziile Consiliului privind valorile și principiile comune în sistemele de sănătate ale UE, adoptate la 2 iunie 2006 (1), și în special valorile generale ale universalității, ale accesului la îngrijiri de bună calitate, ale echității și ale solidarității. |
4. |
REAMINTEȘTE Carta de la Tallinn privind sistemele de sănătate pentru sănătate și bunăstare, semnată la 27 iunie 2008 sub auspiciile Organizației Mondiale a Sănătății (OMI). |
5. |
REAMINTEȘTE raportul comun privind sistemele de sănătate redactat de Comisia Europeană (CE) și Comitetul pentru politică economică (CPE), finalizat la 23 noiembrie 2010, precum și Concluziile Consiliului cu privire la raportul comun Comisie-CPE privind sistemele de îngrijire medicală, adoptate la 7 decembrie 2010. |
6. |
APRECIAZĂ activitățile desfășurate de Comitetul pentru protecție socială (CPS) și REAMINTEȘTE obiectivele convenite în cadrul metodei deschise de coordonare pentru protecție socială și incluziune socială cu ocazia Consiliului European din martie 2006 pentru a asigura o asistență medicală durabilă și de înaltă calitate, precum și îngrijiri pe termen lung. |
7. |
REAMINTEȘTE discuția din cadrul reuniunii informale a miniștrilor sănătății, care a avut loc la Gödöllő la 4-5 aprilie 2011, privind „Parcursurile profesioniștilor și ale pacienților în Europa – Investind în sistemele de sănătate ale viitorului”. |
8. |
REAMINTEȘTE Strategia Europa 2020 și SALUTĂ inițiativa Comisiei de a propune proiectul-pilot de parteneriat european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, precum și lucrările în curs de desfășurare ale acestuia. |
9. |
RECUNOAȘTE faptul că statele membre sunt confruntate cu provocări comune cauzate de îmbătrânirea populației, schimbarea nevoilor populației, creșterea așteptărilor pacienților, răspândirea rapidă a tehnologiei, precum și costurile în creștere ale asistenței medicale, dar cauzate și de climatul economic actual, nesigur și fragil, rezultat în special în urma recentei crize mondiale financiare și economice, care limitează în mod progresiv resursele de care dispun sistemele de sănătate din statele membre. Numărul în creștere al bolilor cronice reprezintă una dintre provocările majore cu care se confruntă sistemele de sănătate. |
10. |
RECUNOAȘTE că, deși asigurarea unui acces echitabil la servicii de asistență medicală de înaltă calitate în contextul unor resurse limitate, atât economice, cât și de alte tipuri, a reprezentat întotdeauna o chestiune-cheie, în prezent, ceea ce se schimbă sunt dimensiunea și caracterul urgent al situației, acestea putând deveni, dacă nu sunt soluționate, un factor capital în peisajul economic și social viitor al UE. |
11. |
RECUNOAȘTE necesitatea inovării inteligente și responsabile, inclusiv a inovării sociale și organizaționale, pentru a instaura un echilibru între cererile viitoare și resurse accesibile și durabile, astfel încât să se poată răspunde tuturor acestor provocări. |
12. |
ATRAGE ATENȚIA asupra necesității ca sectorul sănătății să joace un rol adecvat în punerea în aplicarea Strategiei Europa 2020. Investițiile în sănătate ar trebui recunoscute drept un factor de contribuție la creșterea economică. Sănătatea este o valoare în sine, dar este și o condiție preliminară pentru realizarea creșterii economice. |
13. |
SUBLINIAZĂ faptul că, în vederea instituirii unor sisteme de sănătate moderne, reactive, eficace, eficiente și sustenabile financiar, care să asigure tuturor un acces echitabil la serviciile de sănătate, pot fi utilizate resursele fondurilor structurale europene, fără a aduce atingere negocierilor referitoare la viitorul cadru financiar, în completarea finanțării dezvoltării domeniului sănătății din regiunile eligibile ale statelor membre, inclusiv, printre altele, a investițiilor de capital, având îndeosebi în vedere următoarele:
|
14. |
SUBLINIAZĂ importanța fundamentală a eficacității investiților în sistemele de sănătate ale viitorului, care ar trebui măsurate și monitorizate de statele membre în cauză. |
15. |
RECUNOAȘTE importanța unor procese de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor bazate pe date concrete, susținute de sisteme informaționale adecvate în domeniul sănătății. |
16. |
RECUNOAȘTE că, în Uniunea Europeană, sunt necesare schimburile de date concrete privind modernizarea sistemelor de sănătate, precum și noi abordările ale asistenței medicale. |
17. |
RECUNOAȘTE că promovarea sănătății și prevenirea bolilor sunt factori-cheie pentru durabilitatea pe termen lung a sistemelor de sănătate. |
18. |
SUBLINIAZĂ că disponibilitatea unui număr suficient de cadre medicale formate corespunzător în fiecare stat membru este o condiție preliminară esențială pentru funcționarea unor sisteme de sănătate moderne, dinamice și că fiecare stat membru ar trebui să își acopere necesarul și să adere la Codul general de conduită al OMS privind recrutarea la nivel internațional. |
19. |
SUBLINIAZĂ necesitatea de a depune eforturi comune și de a stabili o cooperare mai coordonată la nivelul UE pentru a sprijini statele membre, după caz, în încercarea lor de a se asigura că sistemele lor de sănătate răspund provocărilor viitoare, pe baza rezultatelor obținute prin inițiativele naționale și ale UE, precum și pe baza activităților desfășurate de organizațiile interguvernamentale, precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și OMS. |
20. |
SUBLINIAZĂ rolul de frunte al miniștrilor sănătății în dezvoltarea și elaborarea unor abordări eficiente, bazate pe politica de sănătate, pentru a aborda în mod corespunzător provocările macroeconomice, de sănătate și societale, inclusiv cele legate de îmbătrânirea populației, și pentru a asigura viitoarele strategii pe termen lung pentru sectorul sanitar, cu un accent deosebit pe strategiile referitoare la investițiile în sectorul sanitar și pe strategiile în materie de resurse umane. |
21. |
INVITĂ statele membre:
|
22. |
INVITĂ statele membre și Comisia:
|
23. |
INVITĂ Comisia:
|
(1) JO C 146, 22.6.2006, p. 1.
8.7.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 202/13 |
ACORD
între statele membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecția informațiilor clasificate schimbate în interesul Uniunii Europene
2011/C 202/05
REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
întrucât:
(1) |
Statele membre ale Uniunii Europene (denumite în continuare „părțile”) recunosc faptul că o consultare și o cooperare deplină și eficace poate impune schimbul de informații clasificate între părți în interesul Uniunii Europene, precum și între părți și instituțiile Uniunii Europene sau agențiile, organismele sau oficiile înființate de acestea. |
(2) |
Părțile împărtășesc dorința comună de a contribui la instituirea unui cadru general coerent și cuprinzător pentru protecția informațiilor clasificate emise de părți în interesul Uniunii Europene, de instituțiile Uniunii Europene sau de agențiile, organismele sau oficiile înființate de acestea sau primite din partea unor state terțe sau a organizațiilor internaționale în acest context. |
(3) |
Părțile sunt conștiente de faptul că accesul la astfel de informații clasificate și schimburile de astfel de informații impun măsuri de securitate corespunzătoare pentru protecția acestora, |
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
Articolul 1
Scopul prezentului acord este de a asigura protecția de către părți a informațiilor clasificate:
(a) |
care provin de la instituțiile Uniunii Europene sau de la agenții, organisme sau oficii înființate de acestea și care sunt furnizate părților sau schimbate cu acestea; |
(b) |
care provin de la părți și sunt furnizate instituțiilor Uniunii Europene sau agențiilor, organismelor sau oficiilor înființate de acestea, sau schimbate cu acestea; |
(c) |
care provin de la părți pentru a fi furnizate sau schimbate între ele în interesul Uniunii Europene și sunt marcate pentru a indica faptul că fac obiectul prezentului acord; |
(d) |
care sunt primite de instituțiile Uniunii Europene sau de agențiile, organismele sau oficiile înființate de instituțiile Uniunii Europene din partea unor state terțe sau a unor organizații internaționale și sunt furnizate părților sau schimbate cu acestea. |
Articolul 2
În sensul prezentului acord, prin „informații clasificate” se înțelege orice informații sau materiale, sub orice formă, a căror divulgare neautorizată ar putea aduce prejudicii de diverse grade intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre și care poartă unul dintre următoarele marcaje de clasificare UE sau un marcaj de clasificare corespunzător, astfel cum este prevăzut în anexă:
— |
„TRÈS SECRET UE/EU TOP SECRET”. Acest marcaj se aplică acelor informații și materiale a căror divulgare neautorizată ar putea aduce prejudicii de o gravitate excepțională intereselor esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. |
— |
„SECRET UE/EU SECRET”. Acest marcaj se aplică acelor informații și materiale a căror divulgare neautorizată ar putea prejudicia grav interesele esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. |
— |
„CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL”. Acest marcaj se aplică acelor informații și materiale a căror divulgare neautorizată ar putea prejudicia interesele esențiale ale Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. |
— |
„RESTREINT UE/EU RESTRICTED”. Acest marcaj se aplică acelor informații și materiale a căror divulgare neautorizată ar putea fi în defavoarea intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. |
Articolul 3
(1) Părțile iau toate măsurile corespunzătoare, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale, pentru a asigura că nivelul de protecție conferit informațiilor clasificate care fac obiectul prezentului acord este echivalent cu cel atribuit prin normele de securitate ale Consiliului Uniunii Europene pentru protecția informațiilor UE clasificate care poartă un marcaj de clasificare corespunzător, astfel cum este prevăzut în anexă.
(2) Nicio dispoziție a prezentului acord nu aduce atingere actelor cu putere de lege sau actelor administrative naționale ale părților privind accesul public la documente, protecția datelor cu caracter personal sau protecția informațiilor clasificate.
(3) Părțile notifică depozitarului prezentului acord orice modificări aduse clasificărilor de securitate prevăzute în anexă. Articolul 11 nu se aplică acestor notificări.
Articolul 4
(1) Fiecare parte se asigură că informațiile clasificate furnizate sau schimbate în temeiul prezentului acord nu sunt:
(a) |
clasificate la un nivel de clasificare inferior sau declasificate fără acordul scris prealabil al emitentului; |
(b) |
folosite pentru alte scopuri decât cele stabilite de emitent; |
(c) |
divulgate niciunui stat terț sau niciunei organizații internaționale fără acordul scris prealabil al emitentului și fără un acord sau o înțelegere corespunzătoare privind protecția informațiilor clasificate cu statul terț sau organizația internațională în cauză. |
(2) Principiul acordului emitentului se respectă de către toate părțile, în conformitate cu cerințele constituționale, actele cu putere de lege și actele administrative naționale.
Articolul 5
(1) Fiecare parte se asigură că accesul la informații clasificate se acordă în baza principiului „necesității de a cunoaște”.
(2) Părțile garantează că accesul la informații clasificate care conțin un marcaj de clasificare CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL, un marcaj superior sau un marcaj de clasificare corespunzător, astfel cum figurează în anexă, se acordă numai persoanelor care dețin un certificat de securitate corespunzător sau care sunt autorizate în mod corespunzător prin alte mijloace, în virtutea funcțiilor pe care le dețin, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale.
(3) Fiecare parte se asigură că toate persoanele cărora li se acordă acces la informații clasificate sunt informate cu privire la responsabilitatea lor de a proteja aceste informații în conformitate cu reglementările de securitate corespunzătoare.
(4) La cerere, părțile, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale, își oferă asistență reciprocă în efectuarea investigațiilor de securitate în vederea eliberării certificatelor de securitate.
(5) În conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale, fiecare parte se asigură că orice entitate aflată sub jurisdicția sa care este susceptibilă de a primi sau emite informații clasificate deține autorizarea de securitate corespunzătoare și este în măsură să asigure protecția necesară pentru nivelul de securitate respectiv, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (1).
(6) În cadrul prezentului acord, fiecare parte poate recunoaște certificatele de securitate a personalului și certificatele de securitate industrială emise de altă parte.
Articolul 6
Părțile se asigură că toate informațiile clasificate care fac obiectul prezentului acord transmise, schimbate sau transferate în cadrul sau între oricare dintre acestea sunt protejate în mod corespunzător, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (1).
Articolul 7
Fiecare parte se asigură că sunt puse în aplicare măsuri corespunzătoare pentru protecția, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (1), a informațiilor clasificate prelucrate, stocate sau transmise prin sistemele de comunicații și informatice. Astfel de măsuri asigură confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea informațiilor clasificate și garantează, acolo unde este cazul, nerepudierea și autenticitatea acestora, precum și un nivel corespunzător de responsabilitate și trasabilitate a acțiunilor legate de informațiile respective.
Articolul 8
Părțile își furnizează reciproc, la cerere, informații relevante privind normele și reglementările respective în materie de securitate.
Articolul 9
(1) Părțile iau toate măsurile corespunzătoare, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale, pentru a investiga cazurile în legătură cu care se cunoaște sau există motive rezonabile de a suspecta că informațiile clasificate care intră sub incidența prezentului acord au fost compromise sau pierdute.
(2) O parte care descoperă compromiterea sau pierderea unei informații clasificate informează imediat emitentul, prin canalele adecvate, cu privire la producerea acestui incident și, ulterior, înștiințează emitentul cu privire la rezultatele finale ale investigației și la măsurile de remediere adoptate pentru a preveni repetarea. La cerere, oricare altă parte interesată poate oferi asistență pentru investigații.
Articolul 10
(1) Prezentul acord nu afectează acordurile sau înțelegerile existente privind protecția sau schimbul de informații clasificate încheiate de oricare dintre părți.
(2) Prezentul acord nu împiedică părțile să încheie alte acorduri sau înțelegeri privind protecția și schimbul de informații clasificate emise de acestea, cu condiția ca astfel de acorduri și înțelegeri să nu contravină prezentului acord.
Articolul 11
Prezentul acord poate fi modificat prin acordul scris între părți. Orice modificare intră în vigoare în urma notificării în temeiul articolului 13 alineatul (2).
Articolul 12
Orice diferend între două sau mai multe părți referitor la interpretarea sau aplicarea prezentului acord se soluționează prin consultări între părțile în cauză.
Articolul 13
(1) Părțile notifică secretarului general al Consiliului Uniunii Europene încheierea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a prezentului acord.
(2) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni după notificarea secretarului general al Consiliului Uniunii Europene privind încheierea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a acordului de către ultima parte care a luat această măsură.
(3) Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene acționează în calitate de depozitar al prezentului acord, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 14
Prezentul acord este redactat într-un singur exemplar original în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, toate aceste douăzeci și trei de texte fiind egal autentice.
DREPT CARE, subsemnații reprezentanți ai guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, au semnat prezentul acord.
Încheiat la Bruxelles, la patru mai două mii unsprezece.
Voor de regering van het Koninkrijk België
Pour le gouvernement du Royaume de Belgique
Für die Regierung des Königreichs Belgien
За правителството на Република България
Za vládu České republiky
For Kongeriget Danmarks regering
Für die Regierung der Bundesrepublik Deutschland
Eesti Vabariigi valitsuse nimel
Thar ceann Rialtas na hÉireann
For the Government of Ireland
Για την Κυβέρνηση της Ελληνικής Δημοκρατίας
Por el Gobierno del Reino de España
Pour le gouvernement de la République française
Per il Governo della Repubblica italiana
Για την Κυβέρνηση της Κυπριακής Δημοκρατίας
Latvijas Republikas valdības vārdā
Lietuvos Respublikos Vyriausybės vardu
Pour le gouvernement du Grand-Duché de Luxembourg
A Magyar Köztársaság kormánya részéről
Għall-Gvern ta’ Malta
Voor de Regering van het Koninkrijk der Nederlanden
Für die Regierung der Republik Österreich
W imieniu Rządu Rzeczypospolitej Polskiej
Pelo Governo da República Portuguesa
Pentru Guvernul României
Za vlado Republike Slovenije
Za vládu Slovenskej republiky
Suomen tasavallan hallituksen puolesta
För Republiken Finlands regering
För Konungariket Sveriges regering
For the Government of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland
ANEXĂ
Echivalența clasificărilor de securitate
UE |
TRÈS SECRET UE/EU TOP SECRET |
SECRET UE/EU SECRET |
CONFIDENTIEL UE/EU CONFIDENTIAL |
RESTREINT UE/EU RESTRICTED |
Belgia |
Très Secret (Loi 11.12.1998) Zeer Geheim (Wet 11.12.1998) |
Secret (Loi 11.12.1998) Geheim (Wet 11.12.1998) |
Confidentiel (Loi 11.12.1998) Vertrouwelijk (Wet 11.12.1998) |
a se vedea nota de mai jos (1) |
Bulgaria |
Cтpoгo ceкретно |
Ceкретно |
Поверително |
За служебно ползване |
Republica Cehă |
Přísně tajné |
Tajné |
Důvěrné |
Vyhrazené |
Danemarca |
Yderst hemmeligt |
Hemmeligt |
Fortroligt |
Til tjenestebrug |
Germania |
STRENG GEHEIM |
GEHEIM |
VS (2) — VERTRAULICH |
VS — NUR FÜR DEN DIENSTGEBRAUCH |
Estonia |
Täiesti salajane |
Salajane |
Konfidentsiaalne |
Piiratud |
Irlanda |
Top Secret |
Secret |
Confidential |
Restricted |
Grecia |
Άκρως Απόρρητο Abr: ΑΑΠ |
Απόρρητο Abr: (ΑΠ) |
Εμπιστευτικό Αbr: (ΕΜ) |
Περιορισμένης Χρήσης Abr: (ΠΧ) |
Spania |
SECRETO |
RESERVADO |
CONFIDENCIAL |
DIFUSIÓN LIMITADA |
Franța |
Très Secret Défense |
Secret Défense |
Confidentiel Défense |
a se vedea nota de mai jos (3) |
Italia |
Segretissimo |
Segreto |
Riservatissimo |
Riservato |
Cipru |
Άκρως Απόρρητο Αbr: (AΑΠ) |
Απόρρητο Αbr: (ΑΠ) |
Εμπιστευτικό Αbr: (ΕΜ) |
Περιορισμένης Χρήσης Αbr: (ΠΧ) |
Letonia |
Sevišķi slepeni |
Slepeni |
Konfidenciāli |
Dienesta vajadzībām |
Lituania |
Visiškai slaptai |
Slaptai |
Konfidencialiai |
Riboto naudojimo |
Luxemburg |
Très Secret Lux |
Secret Lux |
Confidentiel Lux |
Restreint Lux |
Ungaria |
Szigorúan titkos! |
Titkos! |
Bizalmas! |
Korlátozott terjesztésű! |
Malta |
L-Ogħla Segretezza |
Sigriet |
Kunfidenzjali |
Ristrett |
Țările de Jos |
Stg. ZEER GEHEIM |
Stg. GEHEIM |
Stg. CONFIDENTIEEL |
Dep. VERTROUWELIJK |
Austria |
Streng Geheim |
Geheim |
Vertraulich |
Eingeschränkt |
Polonia |
Ściśle tajne |
Tajne |
Poufne |
Zastrzeżone |
Portugalia |
Muito Secreto |
Secreto |
Confidencial |
Reservado |
România |
Strict secret de importanță deosebită |
Strict secret |
Secret |
Secret de serviciu |
Slovenia |
Strogo tajno |
Tajno |
Zaupno |
Interno |
Slovacia |
Prísne tajné |
Tajné |
Dôverné |
Vyhradené |
Finlanda |
ERITTÄIN SALAINEN YTTERST HEMLIG |
SALAINEN HEMLIG |
LUOTTAMUKSELLINEN KONFIDENTIELL |
KÄYTTÖ RAJOITETTU BEGRÄNSAD TILLGÅNG |
Suedia (4) |
HEMLIG/TOP SECRET HEMLIG AV SYNNERLIG BETYDELSE FÖR RIKETS SÄKERHET |
HEMLIG/SECRET HEMLIG |
HEMLIG/CONFIDENTIAL HEMLIG |
HEMLIG/RESTRICTED HEMLIG |
Regatul Unit |
Top Secret |
Secret |
Confidential |
Restricted |
(1) „Diffusion restreinte/Beperkte Verspreiding” nu reprezintă o clasificare de securitate în Belgia. Belgia utilizează și protejează informațiile „RESTREINT UE/EU RESTRICTED” într-un mod care nu este mai puțin strict decât standardele și procedurile descrise în normele de securitate ale Consiliului Uniunii Europene.
(2) Germania: VS = „Verschlusssache”.
(3) Franța nu folosește clasificarea „RESTREINT” în sistemul său național. Franța utilizează și protejează informațiile clasificate ca „RESTREINT UE/EU RESTRICTED” într-un mod care nu este mai puțin strict decât standardele și procedurile descrise în normele de securitate ale Consiliului Uniunii Europene.
(4) Suedia: marcajele de securitate din rândul de sus sunt utilizate de autoritățile de apărare, iar marcajele din rândul de jos de celelalte autorități.