C_2021123RO.01001501.xml

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul

[COM(2020) 609 final]

(2021/C 123/04)

Raportor:	José Antonio MORENO DÍAZ
Coraportor:	Cristian PÎRVULESCU

Sesizare	Comisia Europeană, 11.11.2020
Baza procedurală	articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	17.12.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	27.1.2021
Sesiunea plenară nr.	557
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	203/0/19

1. Concluzii și recomandări

1.1.

UE trebuie să găsească echilibrul adecvat între gestionarea eficientă și realistă a migrației, care este caracterizată de umanism și durabilitate, asigurând totodată și securitatea și controlul frontierelor sale externe. În plus, UE trebuie să transmită europenilor un mesaj clar, și anume că migrația poate fi gestionată mai bine în mod colectiv.

1.2.

CESE ia act de prezentarea noului Pact privind migrația și azilul (PMA), care expune în amănunt planurile de lucru cincinale ale Comisiei în legătură cu gestionarea în comun a imigrației și a azilului. În acest sens, este vorba mai degrabă despre un program de lucru al Comisiei decât despre un pact. Propunerile care însoțesc PMA sunt importante, dar insuficiente pentru dezvoltarea cadrului european comun pentru gestionarea migrației, care ar trebui să fie atât eficient, cât și în conformitate cu valorile și obiectivele UE. CESE regretă că majoritatea propunerilor din cadrul noului PMA vizează gestionarea frontierelor externe și returnarea, fără a acorda atenția cuvenită căilor legale de migrație, asigurării unor căi sigure pentru azil ori incluziunii și integrării resortisanților țărilor terțe în UE.

1.3.

CESE regretă că în PMA nu se face nicio trimitere la Pactul mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurată în condiții de siguranță și de ordine (2018), ca acord multilateral care a precedat propunerea de gestionare a migrației la nivel internațional. Sprijinim consolidarea unui sistem multilateral global bazat pe norme (1), inclusiv în domeniul mobilității și al migrației, și încurajăm Comisia să coordoneze noua agendă cu politicile și instrumentele la nivel mondial (2). În plus, încurajăm instituțiile UE și statele membre să plaseze migrația și mobilitatea în cadrul mai larg al obiectivelor ONU privind dezvoltarea durabilă.

1.4.

PMA evidențiază în mod corect incoerențele dintre sistemele de azil și de returnare ale statelor membre și subliniază nevoia de a consolida solidaritatea. Cu toate acestea, nu este clar dacă principiul solidarității voluntare și selective va contribui la rezolvarea principalelor probleme de coordonare. Nu sunt menționate stimulentele pentru ca statele membre să participe la acest mecanism, mai ales în urma refuzului unora dintre ele de a participa la mecanismul anterior de transfer. Deși sunt stimulate să participe, acest lucru nu se întâmplă în domeniul transferului – chiar dacă este aspectul cel mai urgent, dificil și costisitor – ci în cel al consolidării capacităților și al returnării.

1.5.

CESE consideră că sistemul de verificare premergătoare intrării și procedurile la frontieră sunt inadecvate. În primul rând, sistemul de verificare nu oferă garanții procedurale suficiente pentru respectarea drepturilor fundamentale de către persoanele care au acces la el. În forma sa actuală, se exercită o presiune mai mare asupra țărilor pentru a lua o decizie rapidă și, ca atare, nu se acordă atenția cuvenită drepturilor individuale consacrate în Convenția de la Geneva din 1951, în special cu privire la nereturnare. În al doilea rând, așa cum s-a întâmplat în cazul abordării-hotspot, condițiile de primire a migranților și a solicitanților de azil reprezintă o preocupare serioasă, care trebuie să primească întreaga atenție (3).

1.6.

1.7.

Comitetul salută inițiativele de salvare pe mare care au în vedere salvarea efectivă de vieți. Pentru CESE, salvarea și salvarea pe mare reprezintă o obligație juridică internațională pe care statele membre trebuie să o respecte, asigurând mecanisme publice eficiente și adecvate acestui scop. În acest sens, CESE consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a preveni incriminarea actorilor umanitari care efectuează operațiunile de căutare și salvare atât de necesare.

1.8.

1.9.

CESE salută dezvoltarea unor căi legale și sigure de acces pe teritoriul european, în special prin programe de relocare și de sponsorizare comunitară. CESE consideră, însă, că aceste căi oferă un răspuns doar pentru un anumit profil de persoane și nu răspunde cuprinzător, eficient și sigur necesității de a stabili canale legale pentru imigrația în UE. CESE regretă că măsurile care vizează progrese în stabilirea canalelor legale de intrare se limitează la atragerea de talente sau la revizuirea directivelor privind lucrătorii înalt calificați (Cartea Albastră) și lucrătorii implicați în activități de studiu și de cercetare. O imagine cuprinzătoare asupra mobilității este esențială pentru a oferi alternative care să însemne mai mult decât controlul la frontieră și returnarea.

1.10.

CESE dorește să atragă atenția asupra condițiilor de viață și de muncă ale multor resortisanți ai țărilor terțe, în special ale celor care lucrează în agricultură. Statele membre și organismele lor specializate trebuie să se ocupe de cazurile de abuz și exploatare, iar organizațiile societății civile și sindicatele trebuie încurajate să colaboreze cu resortisanții țărilor terțe, indiferent de tipul lor de contract și de remunerare.

1.11.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul ca lupta împotriva rețelelor să se transforme într-o încălcare a drepturilor persoanelor care sunt victime ale traficului și ale introducerii ilegale și, în special, cu privire la participarea în acest sens a țărilor terțe în care nu se respectă drepturile fundamentale ale acestor persoane sau în care nu li se asigură condiții de viață decente. De asemenea, CESE a constatat modul în care combaterea traficului de persoane este utilizată pentru a se încerca incriminarea acțiunilor umanitare.

1.12.

CESE consideră că este necesar să se continue combaterea rețelelor de introducere ilegală de migranți și de trafic de persoane și salută luarea în considerare a necesității de a îmbunătăți eficiența Directivei de stabilire a sancțiunilor la adresa celor care angajează persoane în mod ilegal.

1.13.

CESE așteaptă cu interes elaborarea Planului de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 (4), prezentat recent. CESE regretă că în Planul pentru migrație și azil se acordă atât de puțină atenție acestui aspect, care este esențial pentru conviețuirea în societățile noastre. Comunicarea nu indică amploarea sau structura sprijinului pentru măsurile de integrare. CESE are o vastă experiență în chestiunile legate de integrare, iar noul PMA este lipsit în forma actuală, din păcate, de ambiție și claritate cu privire la instrumentele și stimulentele oferite diverselor părți interesate.

2. Context

2.1.

La 23 septembrie, Comisia Europeană a prezentat noua agendă de lucru privind imigrația și azilul, sub forma unui nou Pact privind migrația și azilul. Este vorba de un document care continuă agendele de lucru elaborate în acest domeniu încă din anul 1999, acestea fiind, în ordine cronologică: Tampere (1999), Haga (2004), Stockholm (2009) și Agenda europeană privind migrația (2015).

2.2.

Noul Pact privind migrația și azilul urmărește să ofere un nou cadru de acțiune pentru a garanta libera circulație în spațiul Schengen, pentru a proteja drepturile fundamentale și pentru a asigura o politică eficientă în domeniul migrației. Elaborarea Pactului privind migrația și azilul a început în decembrie 2019 și au avut loc două runde complete de consultări cu toate statele membre, cu Parlamentul European, cu parlamentele naționale, cu societatea civilă, cu partenerii sociali și cu întreprinderile, cu scopul de a include multiplele perspective ale acestora. Pactul privind migrația și azilul va fi prezentat în curând Parlamentului și Consiliului.

2.3.

Se consideră că Agenda europeană privind migrația din 2015 propunea măsuri imediate pentru a răspunde situației de criză din Marea Mediterană, în timp ce Pactul privind migrația și azilul urmărește să ofere un nou cadru european cu caracter durabil pentru a răspunde diferitelor provocări cu care se confruntă statele membre, atât în situații de normalitate, cât și în situații de urgență sau de criză, întotdeauna în conformitate cu valorile europene.

2.4.

În Pactul privind migrația și azilul, Comisia reamintește că, în 2019, pe teritoriul european își aveau reședința 20,9 milioane de resortisanți ai țărilor terțe (4,7 % din populația totală) și că în același an au fost eliberate aproximativ 3 milioane de prime permise de ședere în statele membre. În 2019, statele membre ale Uniunii Europene găzduiau 2,6 milioane de refugiați (0,6 % din populația totală a UE) și, în același an, au fost depuse 698 000 de noi cereri de azil. Comisia reamintește, de asemenea, că 142 000 de persoane au încercat să intre ilegal pe teritoriul Uniunii Europene în 2019 și că doar o treime dintre returnări au fost realizate efectiv.

2.5.

Pentru a răspunde acestui nou context, foarte diferit de perioada 2015-2016, PMA urmărește să asigure o mai bună partajare a responsabilității între statele membre și să îmbunătățească solidaritatea dintre acestea, prin realizarea de progrese în gestionarea migrației, a azilului și a frontierelor într-un mod mai eficace, cu o mai bună guvernanță și prin eliminarea decalajelor existente.

2.6.

Pactul privind migrația și azilul este structurat pe trei domenii principale: (1) consolidarea cooperării cu țările terțe de origine și de tranzit pentru a îmbunătăți gestionarea migrației; (2) îmbunătățirea gestionării frontierelor externe, intensificarea cooperării tehnice, îmbunătățirea mecanismelor de identificare și corectarea și modernizarea procedurilor pentru a asigura un grad sporit de claritate în ceea ce privește alocarea responsabilităților; și (3) instituirea unui nou mecanism de solidaritate permanentă.

2.7.

În mod specific, Pactul privind migrația și azilul urmărește să promoveze o gestionare solidă și echitabilă a frontierelor externe, inclusiv a controalelor privind identitatea, sănătatea și securitatea; norme echitabile și eficiente în materie de azil, simplificarea procedurilor privind azilul și returnarea; un nou mecanism de solidaritate pentru situațiile de căutare și salvare, de presiune și de criză; consolidarea analizei prospective, a pregătirii pentru situații de criză și a răspunsului în caz de criză; o politică eficace în materie de returnare și o abordare coordonată la nivelul UE în ceea ce privește returnările; o guvernanță cuprinzătoare la nivelul UE pentru o mai bună gestionare și punere în aplicare a politicilor în materie de azil și migrație; parteneriate reciproc avantajoase cu principalele țări terțe de origine și de tranzit; dezvoltarea unor căi legale durabile pentru cei care au nevoie de protecție și pentru a atrage talente în UE; și sprijinirea unor politici de integrare eficace.

2.8.

Prezentarea Pactului privind migrația și azilul este însoțită de alte documente noi, studiul acestora necesitând o atenție sporită, deoarece detaliază agenda de lucru propusă în pact. Comisia: (1) propune un regulament privind gestionarea azilului și a migrației, care să includă un nou mecanism de solidaritate, și noi acte legislative pentru stabilirea unei proceduri de examinare la frontierele externe; (2) modifică propunerea referitoare la un nou regulament privind procedurile de protecție internațională, pentru a include o nouă procedură la frontiere și pentru a spori eficacitatea procedurilor de azil; (3) modifică propunerea de regulament privind Eurodac, pentru a răspunde nevoilor în materie de date ale noului cadru pentru gestionarea azilului și a migrației în UE; (4) definește o nouă strategie privind returnările voluntare și reintegrarea; (5) adoptă o recomandare privind cooperarea dintre statele membre cu privire la activitățile de salvare desfășurate de entități private; (6) prezintă recomandarea privind căile legale de acces la protecție în UE, inclusiv în ceea ce privește relocarea; (7) propune o legislație pentru abordarea situațiilor de criză și de forță majoră și abrogarea Directivei privind protecția temporară și (8) prezintă un plan de pregătire și gestionare a crizelor în domeniul migrației.

3. Observații privind prezentarea noului Pact privind migrația și azilul

3.1.

CESE ia act de prezentarea noului Pact privind migrația și azilul (PMA), acesta prezentând în detaliu planurile de lucru cincinale pe care le prezintă Comisia în legătură cu gestionarea în comun a imigrației și a azilului. Propunerile care însoțesc PMA sunt importante, dar nu sunt suficiente pentru dezvoltarea cadrului european comun pentru gestionarea migrației, care trebuie să fie atât eficace, cât și în conformitate cu valorile și obiectivele UE. Prin urmare, CESE consideră că este esențial ca acest aspect să fie examinat în amănunt.

(a)	Un cadru european comun pentru gestionarea migrației și a azilului

3.2.

Pactul privind migrația și azilul evidențiază în mod corect neconcordanțele dintre sistemele de azil și cele de returnare ale statelor membre și subliniază necesitatea consolidării solidarității în interiorul UE, depășind problemele legate de punerea în aplicare, precum și necesitatea îmbunătățirii și a întăririi cooperării cu țările terțe. Cu toate acestea, nu este clar dacă principiul solidarității voluntare și selective va contribui la rezolvarea principalelor probleme de coordonare din ultimul deceniu.

3.3.

Pactul urmărește să îmbunătățească procedurile de intrare, facilitând identificarea rapidă a persoanelor care solicită statutul de refugiat și favorizând procedurile de returnare pentru persoanele care încearcă să ajungă în mod ilegal pe teritoriul european. Propunerea privind noile proceduri de control înainte de intrare urmărește să faciliteze o selecție rapidă, care să permită returnările în țări terțe sigure sau în țările de origine și care să asigure în același timp o analiză personalizată a cererilor.

3.4.

CESE consideră că mecanismele de control înainte de intrare sunt o contribuție nouă care trebuie luată în considerare, dar are îndoieli cu privire la viabilitatea punerii lor în aplicare. Perioada de cinci zile stabilită pentru efectuarea selecției nu numai că nu pare să ajute țările confruntate cu un flux mai mare de persoane care vin în mod ilegal pe mare, ci pare că pune mai multă presiune pentru ca ele să ia decizii rapide în acest sens și împiedică în mod considerabil un proces care să ofere mai multe garanții și să respecte principiul securității și al protecției drepturilor din cadrul sistemului internațional de azil, și anume drepturile individuale prevăzute în Convenția de la Geneva din 1951. Nu pare să fie clar nici modul în care pot fi îmbunătățite procedurile de returnare, în condițiile în care cele mai multe dintre ele nu au funcționat corect – astfel cum se recunoaște chiar în plan –, nu numai din cauza lipsei capacității tehnice a țărilor comunitare, ci și din cauza lipsei de reacție din partea țărilor-gazdă.

3.5.

Conform propunerii, cererile de azil depuse la frontierele externe ale UE trebuie evaluate în cadrul procedurilor de azil ale Uniunii și nu conferă un drept automat de intrare pe teritoriul acesteia. Este probabil ca aceste proceduri să creeze probleme însemnate în locurile situate înaintea intrărilor în UE, care trebuie să fie gata să găzduiască un număr semnificativ de persoane, ceea ce reprezintă un stimulent suplimentar pentru accelerarea returnărilor. Procedura la frontieră riscă să reducă garanțiile și să sporească numărul de cazuri de detenție sau de situații asemănătoare detenției. Utilizarea noțiunilor de „informații privind țara de origine” și „țară sigură” în organizarea controalelor preliminare este deosebit de problematică, spre deosebire de examinarea individuală a fiecărui caz (5). Acordarea protecției internaționale nu ar trebui să depindă de cetățenia celui care solicită, ci de amenințările și riscurile la care este expus.

3.6.

CESE își exprimă satisfacția că se caută alternative pentru stabilirea statului responsabil cu examinarea unei cereri de protecție internațională având în vedere dificultățile identificate până în prezent. Totuși, CESE dorește să știe care vor fi aceste alternative și în ce va consta schimbarea, dat fiind că propunerea prezentată referitoare la un nou regulament privind procedurile de protecție internațională pentru a include o nouă procedură la frontiere și pentru a spori eficacitatea procedurilor de azil urmează, din nou, aceeași abordare ca actualul Regulament Dublin.

3.7.

Noul mecanism de solidaritate prevede ca statele membre să poată participa la relocarea sau la returnarea finanțată a persoanelor aflate într-o situație neregulamentară. CESE își exprimă îndoielile cu privire la viabilitatea acestui mecanism, care, în plus, se bazează pe o solidaritate voluntară ipotetică. Nu sunt menționate stimulentele acordate statelor membre pentru a participa la acest mecanism, mai ales ca urmare a refuzului unora dintre ele de a participa la programul anterior de transfer (6) și a absenței unei obligații exprese: mențiunea, ca factor a contrario, că acest mecanism de „solidaritate” poate însemna, în cazul în care returnarea nu este efectuată în mod efectiv în termen de opt luni, relocarea persoanei respective pe teritoriul statului membru care oferă sponsorizarea. Acest lucru ar putea conduce la lacune la nivelul răspunderii cu privire la drepturile persoanelor returnate. În plus, în cadrul noului mecanism de solidaritate propus, statele membre sunt încurajate să nu participe la relocare – care reprezintă cea mai presantă, dificilă și costisitoare problemă – ele putând să aleagă, în schimb, să participe la returnare (7).

3.8.

CESE salută reducerea timpului necesar pentru obținerea dreptului de ședere pe termen lung de la cinci la trei ani pentru persoanele care beneficiază de protecție internațională în cazul în care acestea decid să rămână în statul membru care le-a oferit-o. Se consideră că, prin acest lucru, se încearcă facilitarea integrării în comunitățile locale, deși poate fi înțeles ca o limitare a mobilității în UE.

3.9.

CESE salută acțiunile de îmbunătățire a coordonării între strategiile naționale privind politicile de azil și de returnare, dar regretă că la nivelul coordonării instrumentelor de returnare par să se fi făcut mai multe progrese decât pentru coordonarea procedurilor de azil și de primire a refugiaților.

3.10.

De asemenea, CESE salută înființarea prevăzută a Agenției pentru Azil a Uniunii Europene, ca un pas înainte necesar pentru a realiza o mai mare convergență și o mai bună punere în aplicare a standardelor comune în materie de azil.

3.11.

CESE consideră că progresele sunt esențiale pentru a proteja și a oferi asistență celor mai vulnerabile grupuri, cum ar fi minorii migranți, în special atunci când aceștia călătoresc fără a fi însoțiți de familie (8). Rețeaua europeană a instituțiilor de tutelă ar trebui să joace un rol mai important în protejarea acestor persoane și ar trebui să se îmbunătățească nivelul lor de integrare și de incluziune în statele UE, oferindu-le asistență juridică, cazare, acces la educație etc.

3.12.

CESE încurajează Comisia și statele membre să fie mai proactive în identificarea și protejarea femeilor și fetelor care devin victime ale traficului de persoane în scopul exploatării sexuale sau ale altor forme de violență bazată pe gen.

3.13.

CESE ia act de dificultățile cu care se confruntă statele membre ale UE în legătură cu returnarea efectivă și de dorința Comisiei de a se trece la un sistem european de returnări comun și eficient. Propunerea se bazează pe îmbunătățirea sprijinului operațional pentru returnare și propune desemnarea unui coordonator pentru returnare la nivel național. CESE regretă că nu sunt corect identificate problemele legate de funcționarea programelor de returnare (9), care condiționează această funcție – considerată strategică – de voința de a colabora a țărilor terțe de origine sau de tranzit.

3.14.

CESE așteaptă cu interes Strategia UE privind returnarea voluntară și reintegrarea, un document care ar trebui să stimuleze în mod semnificativ luarea unor măsuri de reintegrare solide și, astfel, să se îndepărteze de abordările axate în principal pe activitățile de supraveghere. Acesta este riscul dacă Frontex își extinde mandatul pentru a contribui la creșterea eficacității procedurilor de returnare: ca la operațiunile sale să nu participe diverși actori sociali, economici și politici care, altfel, ar putea influența aceste procese, astfel încât ele să se desfășoare într-un mediu mai incluziv și mai uman.

3.15.

CESE consideră esențial să se îmbunătățească mecanismele de responsabilizare pentru acțiunile FRONTEX, să se monitorizeze aceste activități, garantând că ele protejează și asigură drepturile fundamentale ale cetățenilor.

3.16.

CESE reamintește că este important să se protejeze datele cu caracter personal înregistrate în Eurodac și că trebuie să se justifice necesitatea și proporționalitatea măsurilor adoptate, ținând seama de caracterul sensibil al datelor, în special în ceea ce privește solicitanții de protecție internațională și confidențialitatea procedurilor (10).

(b)	Un sistem solid de pregătire și răspuns în caz de criză în domeniul migrației

3.17.

CESE salută progresele înregistrate în direcția consolidării prevenirii și a gestionării crizelor din domeniul migrației și măsurile care pot fi luate pentru a garanta solidaritatea între statele membre și protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor care ar putea fi afectate de acestea. Cu toate acestea, CESE regretă că sistemul a pus accentul pe zonele hotspot, unde s-a dovedit că există încălcări ale drepturilor persoanelor care solicită protecție internațională în UE.

3.18.

CESE înțelege necesitatea îmbunătățirii mecanismelor de reacție la situații de criză, dar se îndoiește de necesitatea de a revizui, de exemplu, Directiva privind protecția temporară, în condițiile în care aceasta nu a fost pusă în aplicare în mod corespunzător în ultimii ani. Așa cum s-a arătat mai sus, CESE îndeamnă Comisia și celelalte instituții ale UE să nu limiteze în niciun fel accesul la protecție internațională sau să limiteze conținutul acesteia.

(c)	Un sistem integrat de gestionare a frontierelor

3.19.

Gestionarea frontierelor externe este o responsabilitate comună a UE și a statelor sale membre, iar evaluarea instrumentelor de punere în aplicare este esențială. CESE dorește să reamintească că utilizarea resurselor personale sau tehnologice trebuie să fie întotdeauna proporțională cu contextul fenomenului și trebuie să respecte – fără excepție – drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor.

3.20.

Realizarea unei interoperabilități depline a sistemelor informatice este un pas necesar în direcția elaborării unei politici coerente și eficiente la scara întregii UE. Interoperabilitatea deplină ar trebui realizată rapid și ținându-se seama în mod corespunzător de protecția datelor cu caracter personal și de drepturile fundamentale.

3.21.

În acest sens, Comitetul salută inițiativele de salvare pe mare care urmăresc în mod efectiv să salveze vieți, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la participarea întreprinderilor private la aceste operațiuni, fără o monitorizare strictă a acțiunilor lor și a respectării de către aceștia a cadrului drepturilor omului. Pentru CESE, salvarea și salvarea pe mare reprezintă o obligație juridică internațională pe care statele trebuie să o respecte, asigurând mecanisme publice eficiente și adecvate acestui scop.

3.22.

În acest sens, CESE consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a preveni incriminarea actorilor umanitari care efectuează operațiunile de căutare și salvare atât de necesare.

3.23.

CESE dorește să își exprime îngrijorarea cu privire la riscul transformării ambarcațiunilor private în centre de detenție pentru solicitanții de azil, având în vedere pasivitatea de care dau dovadă unele state membre.

3.24.

CESE salută eforturile depuse pentru a asigura normalizarea liberei circulații în spațiul Schengen și așteaptă să afle în scurt timp mai multe detalii despre mecanismele de evaluare Schengen. De asemenea, CESE așteaptă cu interes strategia planificată privind viitorul spațiului Schengen și speră că aceasta va duce la consolidarea spațiului Schengen.

(d)	Consolidarea combaterii introducerii ilegale de migranți

3.25.

CESE consideră că este necesar să se continue procesul de combatere a rețelelor de introducere ilegală de migranți și a celor de trafic de persoane și salută luarea în considerare a necesității de a îmbunătăți eficiența Directivei de stabilire a sancțiunilor la adresa celor care angajează persoane în mod ilegal: ca atare, CESE consideră că este util să se stabilească mecanisme care să încurajeze raportarea cu privire la persoanele sau companiile care trag foloase de pe urma victimelor traficului și ale introducerii ilegale de persoane și de pe urma celor fără permis de muncă (11).

3.26.

(e)	Colaborarea cu partenerii noștri internaționali

3.27.

CESE salută inițiativele de îmbunătățire a responsabilității comune și a guvernanței fluxurilor de migrație cu țările din afara UE. Cu toate acestea, Comitetul își exprimă anumite preocupări cu privire la utilizarea mecanismelor de cooperare care ar putea conduce la externalizarea gestionării migrației din UE, la transformarea acestei gestiuni într-un stimul negativ pentru aceste țări terțe sau la tentația de a condiționa ajutorul pentru dezvoltare și cooperare de elaborarea politicilor de control al migrației și/sau de readmisie. Este important să se reitereze că politica în domeniul migrației, politica de cooperare și de ajutor pentru dezvoltare și politica comercială trebuie să fie diferențiate în cadrul acțiunii externe a UE și toate acestea din perspectiva respectării absolute a drepturilor omului.

3.28.

În mod similar, CESE consideră trebuie consolidată cooperarea cu acele țări care găzduiesc un număr considerabil de refugiați, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la restricționarea posibilităților de acces pe teritoriul european pentru refugiați și ca UE să manifeste un interes proactiv pentru condițiile lor de viață, inclusiv pentru protecția drepturilor acestor persoane în țările terțe care găzduiesc refugiați.

3.29.

CESE salută orice inițiativă comună de construire a unor societăți coezive în țările terțe, de reducere a sărăciei și a inegalităților din aceste țări, de promovare a democrației, păcii și securității, dar consideră că aceste aspecte nu ar trebui să fie legate de cooperarea privind controlul fluxurilor de migrație de către țările implicate. Contribuția la consolidarea capacităților de gestionare a migrației din țările terțe constituie un aspect pozitiv, dar nu ar trebui să fie legată de rolul acestora de control al fluxurilor de ieșire sau de acordurile de readmisie.

3.30.

CESE observă că PMA acordă o importanță deosebită cooperării cu țările terțe în probleme legate de readmisie. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama și de riscurile de încălcare a drepturilor la care pot fi supuse persoanele returnate, precum și de stimulentele pe care aceste țări le pot solicita pentru a accepta cooperarea cu UE.

3.31.

(f)	Atragerea de talente și de competențe în UE

3.32.

Parteneriatele pentru atragerea de talente reprezintă o inițiativă cu valoare adăugată care oferă o cale legală, iar CESE salută această inițiativă (12), deși ea va avea consecințe negative pentru țările de origine, mai ales în ceea ce privește capacitatea lor de a pune în aplicare dezvoltarea durabilă. CESE regretă că măsurile care vizează progrese în stabilirea canalelor legale de intrare se limitează la atragerea de talente sau la revizuirea directivelor privind lucrătorii înalt calificați (Cartea Albastră) și lucrătorii implicați în activități de studiu și de cercetare, deoarece domeniul lor de aplicare este limitat. O imagine cuprinzătoare asupra mobilității este esențială pentru a oferi alternative care să însemne mai mult decât controlul la frontieră și returnarea.

3.33.

CESE dorește să participe la consultări publice privind atragerea de talente și de competențe în UE, dar reamintește nevoia amplă de a răspunde piețelor muncii care nu se limitează la aceste domenii.

3.34.

CESE dorește să atragă atenția asupra condițiilor de viață și de muncă ale multor resortisanți ai țărilor terțe, în special ale celor care lucrează în agricultură. Statele membre și organismele lor specializate trebuie să se ocupe de cazurile de abuz și exploatare, iar organizațiile societății civile și sindicatele trebuie încurajate și stimulate să colaboreze cu resortisanții țărilor terțe, indiferent de tipul lor de contract și de remunerare.

(g)	Sprijinirea integrării pentru a construi societăți mai favorabile incluziunii

3.35.

CESE consideră că incluziunea și integrarea resortisanților din țări terțe sunt esențiale pentru asigurarea coeziunii sociale în UE și așteaptă analiza Planului de lucru pentru integrare și incluziune pentru perioada 2021-2027. CESE regretă că în Planul pentru migrație și azil se acordă atât de puțină atenție acestui aspect, care este esențial pentru conviețuirea în societățile noastre.

3.36.

Comunicarea nu indică amploarea sau structura sprijinului pentru măsurile de integrare. CESE se așteaptă ca noul Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027 să vină în întâmpinarea acestei deficiențe a PMA. CESE are o vastă experiență în chestiunile legate de integrare, iar formula actuală este lipsită, din păcate, de ambiție și claritate în ceea ce privește instrumentele și stimulentele oferite diverselor părți interesate.

Bruxelles, 27 ianuarie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) JO C 14, 15.1.2020, p. 24.

(2) Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 prevede adoptarea, în al doilea trimestru al anului 2021, a unei comunicări comune privind consolidarea contribuției UE la multilateralismul bazat pe norme.

(3) CESE a vizitat în mod activ zonele hotspot și colaborează cu actorii societății civile implicați în toate aspectele privind migrația și integrarea.

(4) Cf. COM(2020) 758 final.

(5) Cf. JO C 71, 24.2.2016, p. 82.

(6) Hotărârea în cauzele conexate C-715/17 Comisia/Polonia, C-718/17 Comisia/Ungaria și C-719/17 Comisia/Republica Cehă.

(7) Din păcate, nu există garanții împotriva situațiilor în care unele guverne decid să devină actori-cheie în procesul de returnare, ca parte a unei strategii populiste de mobilizare împotriva migranților și refugiaților.

(8) Cf. JO C 429, 11.12.2020, p. 24.

(9) Comunicarea COM(2017) 200 final.

(10) JO C 34, 2.2.2017, p. 144.

(11) De exemplu, reglementările spaniole includ conceptul de „rădăcini profesionale”, prin care – sub rezerva îndeplinirii anumitor cerințe – lucrătorul străin ilegal obține documentația legală dacă îl denunță pe angajatorul ilegal. În mod similar, Portugalia are un proces permanent de regularizare, de la caz la caz, pentru situații specifice.

(12) Cf. JO C 341, 21.11.2013, p. 50 și JO C 458, 19.12.2014, p. 7.