COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.7.2016

COM(2016) 479 final

2016/0230(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SWD(2016) 246 final}
{SWD(2016) 249 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.    CONTEXTUL PROPUNERII

•    Motivele și obiectivele propunerii

Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră care nu poate fi rezolvată doar prin luarea de măsuri la nivel național sau local. Începând din 1992, UE a depus eforturi pentru a dezvolta soluții comune și a impulsiona acțiunile la nivel mondial în vederea combaterii schimbărilor climatice.

Acordul de la Paris a fost adoptat în decembrie 2015 în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). Acordul include un obiectiv pe termen lung și precizează faptul că, pentru realizarea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice pe termen lung, va fi esențială contribuția din exploatarea terenurilor și silvicultură. 1  

De asemenea, prezenta propunere pune în aplicare angajamentele asumate de UE în baza Acordului de la Paris privind schimbările climatice. La data de 10 iunie 2016, Comisia a prezentat o propunere privind ratificarea de către UE a Acordului de la Paris 2 . Această propunere a urmat după evaluarea de către Comisie a Acordului de la Paris 3 .

Orientările Consiliului European privind includerea exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) în cadrul UE de politici privind clima și energia pentru 2030 se reflectă, de asemenea, în contribuția preconizată stabilită la nivel național a UE. UE a anunțat că obiectivul său este să se realizeze „o reducere absolută la nivelul întregii economii față de emisiile din anul de referință”, asigurându-se „o reducere de cel puțin 40 % la nivel intern”, și acoperindu-se în proporție de 100 % emisiile generate în UE. În ceea ce privește LULUCF, s-a adăugat că „politica privind modalitatea de includere a exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii în cadrul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 va fi stabilită de îndată ce o vor permite condițiile tehnice și, în orice caz, înainte de 2020.” 4  

Obiectivul prezentei propuneri este de a stabili modul în care va fi inclus sectorul LULUCF în cadrul de politici ale UE privind clima începând din 2021. Până la această dată, Protocolul de la Kyoto a impus constrângeri asupra UE și asupra fiecăreia dintre statele sale membre, deoarece acestea trebuie să se asigure de faptul că sectorul LULUCF nu generează emisii suplimentare. Cu toate acestea, Protocolul de la Kyoto va expira la sfârșitul anului 2020. Prin urmare, este necesară dezvoltarea în continuare a guvernanței în sectorul LULUCF în cadrul UE.

•    Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Cadrul actual de politici privind clima pentru 2020 acoperă majoritatea sectoarelor și a gazelor cu efect de seră. Acesta este compus din două elemente principale:

(a)schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS);

(b)sectoarele 5 neincluse în EU ETS sunt abordate prin Decizia privind partajarea eforturilor (ESD).

Se realizează progrese în direcția atingerii obiectivelor pentru 2020 prin obligațiile de raportare anuală și verificările de conformitate prevăzute în Regulamentul 525/2013/CE. 6

Emisiile și absorbțiile 7 de gaze cu efect de seră legate de LULUCF fac în prezent obiectul obligațiilor internaționale doar în temeiul Protocolului de la Kyoto, până în 2020. Procesul de punere în aplicare a actualei Decizii privind LULUCF (529/2013/UE) se află în desfășurare și va determina îmbunătățirea sistemelor de contabilizare până în 2020. Fără un cadru juridic care să consolideze acest proces de punere în aplicare și să prevadă normele aplicabile pentru perioada de după 2020, modul în care sectorul LULUCF ar fi inclus în cadrul general ar putea fi eterogen la nivelul UE. Diferențele în ceea ce privește normele de raportare și cele de contabilizare de la un stat membru la altul ar afecta negativ funcționarea optimă a pieței unice.

•    Coerența cu alte politici ale Uniunii

O propunere legislativă de includere a LULUCF în cadrul UE de politici privind clima și energia pentru 2030 este o componentă esențială a Strategiei Comisiei Europene pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, stând la baza dimensiunii sale de decarbonizare. Propunerea este totodată necesară pentru completarea cadrului integrat de politici privind clima și energia până în 2030, care a fost adoptat de Consiliul European în octombrie 2014.

În conformitate cu normele internaționale prevăzute de Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Protocolul de la Kyoto, emisiile legate de utilizarea biomasei sunt raportate și contabilizate în cadrul LULUCF, mai exact emisiilor provenite din utilizarea biomasei în sectorul energetic li se aplică un factor de emisie zero. În acest fel, se evită dubla contabilizare a emisiilor.

2.    TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•    Temeiul juridic

•    Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)

•    Proporționalitatea

•    Alegerea instrumentului

3.    REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•    Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

•    Consultări cu părțile interesate

Între lunile martie și iunie 2015, Comisia Europeană a organizat o consultare publică cu privire la cea mai bună modalitate de abordare a emisiilor din agricultură, silvicultură și din alte cazuri de exploatare a terenurilor în contextul cadrului de politici al UE privind clima și energia pentru 2030. S-au primit în total 138 de contribuții cu privire la opțiunile de arhitectură a politicilor, iar jumătate dintre respondenți nu au avut nicio preferință clară, aproximativ o treime dintre respondenți, în mare parte ONG-uri din domeniul protecției mediului și organizații forestiere, fiind în favoarea menținerii LULUCF ca pilon separat în cadrul de politici privind clima. Opțiunea de a integra agricultura și LULUCF într-un pilon separat în afara Deciziei privind partajarea eforturilor (ESD) a beneficiat de cel mai scăzut nivel de sprijin. Guvernele naționale și-au exprimat cu precădere preferința pentru un pilon LULUCF separat, eventual cu flexibilitate, sau integrarea LULUCF în ESD. Sfera amplă a punctelor de vedere a însemnat că nicio opțiune unică luată în considerare de către Comisie nu a fost în măsură să răspundă tuturor acestor puncte de vedere. Majoritatea respondenților au considerat contabilizarea drept un element esențial pentru integritatea de mediu. S-a exprimat un interes deosebit pentru eficientizarea sistemelor paralele de raportare și continuarea nivelurilor de referință pentru păduri.

•    Obținerea și utilizarea expertizei

Evaluarea cantitativă a impacturilor viitoare în UE este în concordanță cu analizele efectuate pentru propunerea-cadru din 2030 și Regulamentul [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris. Comisia a încheiat contracte cu Universitatea Tehnică Națională din Atena, Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate și EuroCare pentru elaborarea de scenarii UE.

•    Evaluarea impactului

•    Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•    Drepturile fundamentale

4.    IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.    ALTE ELEMENTE

•    Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Trebuie să se țină cont în permanență de integritatea de mediu atunci când se analizează opțiunile care permit utilizarea sporită a flexibilității. Activitățile de atenuare din sectorul LULUCF ar trebui să determine creșterea suplimentară, cuantificabilă și durabilă a absorbanților de dioxid de carbon. Asigurarea acestor condiții necesită un sistem riguros de monitorizare, raportare și verificare.

Obligațiile internaționale în cadrul CCONUSC vor însemna că exercițiul de raportare se va desfășura în continuare în fiecare an. Monitorizarea și raportarea continuă să se bazeze pe cerințele prevăzute în Regulamentul 525/2013/CE, modificat prin prezentul regulament în acest scop. Regulamentul nr. 525/2013/CE ar trebui să fie completat în continuare cu scopul de a crea un cadru cuprinzător de monitorizare și conformitate pentru perioada ulterioară anului 2020 pentru toate sectoarele care nu fac obiectul ETS, inclusiv LULUCF. Aceste dispoziții sunt prevăzute a fi integrate în guvernanța uniunii energetice, pentru care se prevede o propunere a Comisiei până la sfârșitul anului 2016 în cadrul programului de lucru al Comisiei, și ar putea fi eficientizate mai mult în cadrul acestei propuneri. Este preferabilă contabilizarea acțiunilor LULUCF pe perioade mai lungi de timp. Pentru ca sectorul LULUCF să fie integrat în celelalte sectoare care nu fac obiectul ETS, vor avea loc verificări de conformitate la intervale de cinci ani.

•    Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1: Obiectul

Acest articol explică faptul că regulamentul prezintă angajamentele statelor membre în vederea îndeplinirii angajamentului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, precum și regulile de contabilizare și verificare a conformității.

Articolul 2: Domeniu de aplicare

Articolul definește domeniul de aplicare al regulamentului. Acesta reflectă sfera de cuprindere a legislației actuale a UE pentru statele membre în temeiul Protocolului de la Kyoto (529/2013/UE). Domeniul de aplicare obligatoriu cuprinde, în esență, terenurile forestiere și terenurile agricole, precum și terenurile a căror destinație a fost schimbată în sau din respectivele tipuri. Abordarea propusă elimină cadrul de raportare paralelă prevăzut de Protocolul de la Kyoto și armonizează sistemul cu cadrul de raportare CCONUSC „bazat pe terenuri”. Domeniul de aplicare include gazele cu efect de seră CO2, CH4 și N2O.

Articolul 3: Definiții

Articolul definește terminologia specifică.

Articolul 4: Angajamente

Angajamentul fiecărui stat membru este să se asigure că în sectorul LULUCF ar trebui să existe, după aplicarea regulilor de contabilizare prevăzute în regulament și luând în considerare mecanismele de flexibilitate, emisii nete zero pe teritoriul lor. Acest principiu este denumit în evaluarea impactului „regula bilanțului neutru sau pozitiv (no debit rule)”.

Articolul 5: Norme generale de contabilizare

Acest articol stabilește norme generale pentru evitarea dublei contabilizări, gestionarea tranzițiilor dintre categoriile de exploatare a terenurilor și contabilizarea fiecărui rezervor de carbon, cu excepția celor care se încadrează într-o regulă „de minimis”. Acesta se bazează îndeaproape pe normele generale de contabilizare din Decizia 529/2013/UE, adăugând o regulă dinamică pentru tranziția categoriilor de exploatare a terenului.

Articolul 6: Contabilizarea terenurilor împădurite și a terenurilor despădurite

Acest articol prezintă normele de contabilizare specifice privind destinația terenurilor, care este schimbată din (teren despădurit) și în teren forestier (împădurit). Aceste categorii de contabilizare a terenurilor se înregistrează printr-o metodă de tip „ brut-net”, și anume contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor pe parcursul perioadei în totalitatea lor. Aceasta este, în esență, aceeași ca în Decizia 529/2013/UE, cu excepția introducerii posibilității de a aplica perioada de 30 ani, în locul valorii implicite pentru trecerea de la alte categorii de exploatare a terenurilor la terenuri forestiere. Utilizarea acestei valori în locul valorii implicite ar trebui justificată în mod corespunzător în inventarul gazelor cu efect de seră al statelor membre transmise CCONUSC în conformitate cu orientările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice.

Articolul 7: Contabilizarea terenurilor cultivate gestionate, a pajiștilor gestionate și a zonelor umede gestionate

Acest articol prezintă normele de contabilizare specifice privind terenurile cultivate, pajiștile și zonele umede gestionate, inclusiv trecerea categoriilor de terenuri de la și la aceste categorii. Această schimbare a destinației terenurilor este contabilizată prin intermediul emisiilor sau a absorbțiilor înregistrate în comparație cu o valoare de referință istorică.

În esență, aceasta este aceeași ca și cea din Decizia 529/2013/UE, cu excepția faptului că se propune o valoare de referință istorică mai recentă pentru o acuratețe mai bună a estimărilor, corelarea mai bună cu restul sectoarelor care nu fac obiectul ETS și simplificarea contabilizării prin reducerea nevoii de serii cronologice istorice.

Articolul 8: Contabilizarea terenurilor forestiere gestionate

Acest articol prevede norme de contabilizare pentru terenurile forestiere gestionate utilizând un nivel de referință pentru excluderea efectelor caracteristicilor naturale și specifice fiecărei țări. Acesta se bazează strâns pe normele relevante menționate în Decizia 529/2013/UE. Articolul stabilește totodată un cadru de guvernanță al UE care să fie utilizat având în vedere expirarea Protocolului de la Kyoto după 2020. Dispozițiile vizează creșterea gradului de precizie și transparență a nivelurilor de referință pentru păduri și a procesului de stabilire a acestora. Acesta ar trebui să includă consultarea părților interesate în statele membre și o examinare realizată cu sprijinul experților din statele membre.

Articolul 9: Contabilizarea produselor lemnoase recoltate

Prezentul articol stabilește metoda de contabilizare a acestui rezervor de carbon pe terenuri împădurite și terenuri forestiere gestionate. Metodologia este în esență neschimbată față de Decizia 529/2013/UE.

Articolul 10: Contabilizarea în cazul perturbărilor naturale

Acest articol permite statelor membre să excludă emisiile generate de perturbări naturale (incendii de păduri, invazii de dăunători etc.) din conturile lor. Metodologia este în esență neschimbată față de Decizia 529/2013/UE. În lipsa revizuirii Protocolului de la Kyoto, stabilirea nivelului de fond va trebui să se realizeze în mod transparent. Prin urmare, Comisia va supraveghea respectarea orientărilor și a normelor aplicabile.

Articolul 11: Mecanisme de flexibilitate

Acest articol prevede faptul că statele membre trebuie să compenseze emisiile provenite de la o categorie de contabilizare a terenurilor prin absorbții din altă categorie de contabilizare a terenurilor de pe teritoriul lor. Acesta permite totodată unui stat membru să cumuleze absorbțiile nete identificate în conturile lor pe o perioadă de 10 ani. Absorbțiile în exces pot fi transferate către un alt stat membru, pentru a-l ajuta să asigure conformitatea cu regula bilanțului neutru sau pozitiv. În cele din urmă, statele membre sunt obligate să asigure măsuri adecvate de monitorizare care să fie în conformitate cu prezentul regulament, pentru a putea beneficia de mecanismele de flexibilitate.

Articolul 12: Verificarea de conformitate

Acest articol prezintă cerințele prevăzute pentru statele membre privind asigurarea monitorizării în scopuri de contabilizare la un nivel corespunzător și instituie efectuarea de către Comisie a unor verificări periodice de conformitate. În vederea asigurării unui nivel înalt de calitate, Agenția Europeană de Mediu va asista Comisia în această activitate.

Articolul 13: Registrul

Acest articol se referă la utilizarea registrului pentru tranzacții, asigurându-se, în același timp, evitarea dublei contabilizări.

Articolul 14: Exercitarea delegării de competențe

Propunerea împuternicește Comisia să adopte acte delegate în conformitate cu procedurile relevante.

Articolul 15: Examinare

În 2024, se va efectua o examinare a tuturor elementelor din regulament pentru a se stabili

dacă acestea rămân adecvate scopului și, ulterior, o dată la 5 ani.

Articolul 16: Modificări ale Regulamentului nr. 525/2013/UE

Regulamentul nr. 525/2013/UE se modifică pentru a se asigura faptul că cerințele de raportare aplicabile în prezent pentru LULUCF se aplică în continuare în cadrul respectivului regulament. Statele membre trebuie să raporteze anual emisiile lor de GES relevante și vor avea în continuare obligația de a raporta o dată la doi ani cu privire la prognozele lor, precum și la politicile și măsurile puse în aplicare pentru asigurarea conformității cu obiectivele lor. Cerințele de monitorizare pentru LULUCF sunt consolidate pentru a se asigura integritatea de mediu a contabilizării.

2016/0230 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 8 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 9 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Întrucât:

(1)În concluziile Consiliului European din 23 și 24 octombrie 2014 referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 a fost aprobat un obiectiv obligatoriu de reducere cu cel puțin 40 % pe plan intern a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, până în 2030 față de nivelul din 1990. Reuniunea Consiliului din 6 martie 2015 a aprobat în mod oficial această contribuție a Uniunii și a statelor sale membre ca fiind contribuția preconizată stabilită la nivel național.

(2)Concluziile Consiliului European au prevăzut faptul că obiectivul ar trebui să fie îndeplinit în mod colectiv de către UE în cel mai eficient mod posibil din punct de vedere al costurilor, cu reduceri în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și în sectoarele care nu fac obiectul ETS care se ridică la 43 % și, respectiv, 30 % până în 2030 față de anul 2005, eforturile fiind repartizate în funcție de PIB-ul relativ pe cap de locuitor.

(3)La data de 10 iunie 2016, Comisia a prezentat propunerea ca UE să ratifice Acordul de la Paris. Această propunere legislativă face parte din acțiunea de punere în aplicare a angajamentului Uniunii privind reducerea emisiilor la nivelul întregii economii, astfel cum s-a confirmat în cadrul angajamentului Uniunii și al statelor sale membre de reducere preconizată stabilită la nivel național , care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015.  10

(4)Printre altele, Acordul de la Paris stabilește un obiectiv pe termen lung care corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, părțile ar trebui să pregătească, să comunice și să mențină contribuții succesive stabilite la nivel național. Acordul de la Paris înlocuiește abordarea adoptată în conformitate cu Protocolul de la Kyoto din 1997 care nu va fi continuat după 2020. Acordul de la Paris solicită totodată stabilirea unui echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, și invită părțile să ia măsuri pentru conservarea și, după caz, consolidarea absorbanților și a rezervoarelor de gaze cu efect de seră, inclusiv a pădurilor.

(5)Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 a recunoscut de asemenea obiectivele multiple ale sectorului agricol și exploatării terenurilor, cu potențialul lor de atenuare mai scăzut, precum și necesitatea de a asigura coerența între obiectivele legate de securitatea alimentară a UE și de schimbările climatice. Consiliul European a invitat Comisia să examineze cele mai bune mijloace de încurajare a intensificării durabile a producției alimentare, optimizând, în același timp, contribuția sectorului la atenuarea și sechestrarea gazelor cu efect de seră, inclusiv prin împădurire, și să stabilească politica privind modalitatea de includere a exploatării terenurilor, a schimbării destinației terenurilor și a silviculturii (LULUCF) în cadrul de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2020, de îndată ce o vor permite condițiile tehnice și, în orice caz, înainte de 2020.

(6)Sectorul LULUCF poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace, sunt esențiale stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon.

(7)Decizia 529/2013/CE a Parlamentului European și a Consiliului 11 a stabilit, ca un prim pas, norme de contabilizare aplicabile emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF și, prin aceasta, a contribuit la dezvoltarea de politici în vederea includerii sectorului LULUCF în angajamentul Uniunii de reducere a emisiilor. Prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe actualele norme de contabilizare, cu actualizarea și îmbunătățirea acestora pentru perioada 2021-2030. Acesta ar trebui să prevadă obligațiile statelor membre privind punerea în aplicare a respectivelor norme de contabilizare și obligația de asigurare a faptului că sectorul LULUCF în ansamblu nu va genera emisii nete. Prezentul regulament nu ar trebui să stabilească obligații de contabilizare sau de raportare pentru părți private.

(8)Pentru a stabili conturi exacte ale emisiilor și ale absorbțiilor în conformitate cu Orientările Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră („Orientările IPCC”), ar trebui să se utilizeze valorile raportate anual, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013, pentru categoriile de exploatarea terenurilor și transformarea categoriilor de destinație a terenurilor, eficientizându-se astfel metodele utilizate în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto. Terenurile care sunt transformate într-o altă categorie de exploatare ar trebui să fie considerate în tranziție spre categoria respectivă pentru valoarea standard de 20 ani prevăzută în Orientările IPCC.

(9)Emisiile și absorbțiile din terenuri forestiere depind de o serie de circumstanțe naturale, de structura pe categorii de vârstă, precum și de practicile de gestionare actuale și trecute. Utilizarea unui an de referință nu ar putea să reflecte factorii respectivi și impacturile ciclice care rezultă în urma acestora asupra emisiilor și absorbțiilor sau a variațiilor interanuale ale emisiilor și absorbțiilor. Normele relevante privind contabilizarea ar trebui, în schimb, să prevadă utilizarea unor niveluri de referință pentru a exclude efectele caracteristicilor naturale și specifice fiecărei țări. În lipsa unei examinări la nivel internațional în temeiul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto, ar trebui să se instituie o procedură de examinare pentru asigurarea transparenței și îmbunătățirea calității procesului de contabilizare din această categorie.

(10)În cazul în care Comisia alege să fie asistată de o echipă de expertiză, în conformitate cu Decizia Comisiei C(2016)3301 în procesul de examinare a planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național, aceasta ar trebui să se bazeze pe bunele practici care rezultă din evaluările experților și pe și experiența acestora în temeiul CCONUSC, inclusiv în ceea ce privește participarea experților naționali și recomandările, și să aleagă un număr suficient de experți din statele membre.

(11)Orientările IPCC convenite la nivel internațional specifică faptul că emisiilor provenite din arderea biomasei li se aplică un factor de emisie zero în sectorul energetic, cu condiția ca aceste emisii să fie luate în considerare în sectorul LULUCF. În UE, emisiile provenite din arderea biomasei sunt contabilizate ca zero conform articolului 38 din Regulamentul (UE) nr. 601/2012 și dispozițiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și, prin urmare, consecvența cu Orientările IPCC ar fi asigurată numai în cazul în care aceste emisii ar trebui să fie acoperite cu precizie în temeiul prezentului regulament.

(12)Utilizarea sustenabilă sporită a produselor lemnoase recoltate poate contribui în mod semnificativ la limitarea emisiilor și la intensificarea eliminării gazelor cu efect de seră din atmosferă. Normele de contabilizare ar trebui să asigure faptul că statele membre înregistrează cu precizie în conturi variațiile survenite în rezerva de produse lemnoase recoltate la momentul producerii acestora, pentru a furniza stimulente pentru utilizarea mai intensă a produselor lemnoase recoltate cu cicluri de viață îndelungate. Comisia ar trebui să ofere îndrumări cu privire la aspecte metodologice legate de contabilizarea produselor lemnoase recoltate.

(13)Perturbările naturale, cum sunt incendiile forestiere, infestările cu insecte și agenți patogeni, condițiile meteorologice extreme și perturbațiile geologice, care nu pot fi controlate și nu sunt influențate material de un stat membru, pot cauza, în mod temporar, emisii de gaze cu efect de seră în sectorul LULUCF sau pot provoca inversarea absorbțiilor anterioare. Deoarece inversarea poate fi cauzată și de deciziile administrative, cum ar fi deciziile privind recoltarea sau plantarea de arbori, prezentul regulament ar trebui să garanteze că inversarea absorbțiilor determinată de activitatea umană se reflectă întotdeauna cu acuratețe în conturile LULUCF. În plus, prezentul regulament ar trebui să ofere statelor membre o posibilitate limitată de a exclude din conturile lor LULUCF emisiile generate ca urmare a unor perturbări pe care nu le pot controla. Cu toate acestea, modul în care statele membre aplică dispozițiile respective nu ar trebui să ducă la o contabilizare incompletă nejustificată.

(14)În funcție de preferințele naționale, statele membre ar trebui să poată alege politici naționale adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor lor în sectorul LULUCF, inclusiv să aibă posibilitatea de a compensa emisiile provenite de la o categorie de terenuri prin absorbții din altă categorie de terenuri. De asemenea, acestea ar trebui să aibă posibilitatea de a cumula absorbțiile nete în perioada 2021-2030. Schimburile comerciale între statele membre ar trebui să fie în continuare o opțiune suplimentară care să contribuie la realizarea conformității. În baza practicii adoptate în cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto, ar trebui să existe totodată posibilitatea ca statul membru să se folosească de cazurile de depășire a obiectivelor în temeiul Regulamentului [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și respectarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice, pentru a-și asigura conformitatea cu angajamentele sale în temeiul prezentului regulament.

(15)În vederea asigurării unei raportări și verificări eficace, transparente și eficiente din punct de vedere al costurilor a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră și a altor informații necesare pentru evaluarea conformității cu angajamentele asumate de statele membre, cerințele de raportare ar trebui să fie incluse în Regulamentul (UE) nr. 525/2013 prin prezentul regulament, iar verificările de conformitate în temeiul prezentului regulament ar trebui să țină seama de aceste rapoarte. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 525/2013 ar trebui modificat în consecință. Aceste dispoziții pot fi în continuare eficientizate pentru a lua în considerare orice modificări relevante în ceea ce privește guvernanța integrată a uniunii energetice pentru care se prevede o propunere până la sfârșitul anului 2016 în programul de lucru al Comisiei.

(16)Agenția Europeană de Mediu ar trebui să ofere asistență Comisiei, după caz, în conformitate cu programul său anual de lucru, în legătură cu sistemul de raportare anuală a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră, evaluarea informațiilor privind politicile,i măsurile și prognozele naționale, evaluarea politicilor și măsurilor suplimentare planificate, precum și verificările de conformitate efectuate de către Comisie în temeiul prezentului regulament.

(17)Pentru a facilita colectarea datelor și îmbunătățirea metodologiei, exploatarea terenurilor ar trebui inventariată și raportată recurgându-se la localizarea geografică a fiecărui teren, corespunzător sistemelor de colectare a datelor la nivel național și european. Programele și studiile existente ale Uniunii și ale statelor membre, inclusiv Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor LUCAS și Programul european de observare a Pământului Copernicus pentru colectarea datelor, sunt valorificate la maxim. Gestionarea datelor, inclusiv partajarea acestora în scopul reutilizării pentru raportare și al diseminării, ar trebui să fie în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană.

(18)Pentru a asigura o contabilizare corespunzătoare a tranzacțiilor realizate în temeiul prezentului regulament, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate și monitorizarea de conformitate, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea tehnică a definițiilor, a valorile, a listelor gazelor cu efect de seră și ale rezervoarelor de carbon, actualizarea nivelurilor de referință, contabilizarea tranzacțiilor și revizuirea metodologiei și a cerințelor în materie de informare. Aceste măsuri țin cont de dispozițiile din Regulamentul nr. 389/2013 al Comisiei de creare a registrului Uniunii. Dispozițiile necesare ar trebui să fie cuprinse într-un instrument juridic unic care că combine dispozițiile de contabilizare în conformitate cu Directiva 2003/87/CE, Regulamentul (UE) nr. 525/2013, Regulamentul [] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre din anul 2021 până în 2030 pentru o uniune energetică rezilientă și cu prezentul regulament. Este deosebit de important ca, pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod specific, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate.

(19)Prezentul regulament ar trebui să fie examinat începând din anul 2024 și, ulterior, o dată la 5 ani, în vederea evaluării modului de funcționare a acestuia în ansamblul său. Această examinare se poate baza, de asemenea, pe rezultatele bilanțului la nivel mondial prevăzut prin Acordul de la Paris.

(20)Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate într-un mod satisfăcător de statele membre însă, având în vedere amploarea și efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește angajamentele statelor membre privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura („LULUCF”), care să asigure îndeplinirea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră al Uniunii pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2030, precum și normele de contabilizare a emisiilor și absorbțiilor din sectorul LULUCF și de verificare a respectării de către statele membre a acestor angajamente.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

1. Prezentul regulament se aplică în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate în anexa I secțiunea A, astfel cum au fost raportate în temeiul articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, care se produc în oricare din următoarele categorii de contabilizare a terenurilor pe teritoriile statelor membre în perioada 2021-2030:

(a)teren împădurit: terenuri declarate ca terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri transformate în terenuri forestiere;

(b)teren despădurit: terenuri declarate ca terenuri forestiere transformate în terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri;

(c)terenuri cultivate gestionate: terenuri declarate ca terenuri cultivate care rămân terenuri cultivate și pajiști, zone umede, așezări, alte terenuri transformate în terenuri cultivate și terenuri cultivate transformate în zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri;

(d)pajiști gestionate: terenuri declarate ca pajiști care rămân pajiști și terenuri cultivate, zone umede, așezări, alte terenuri transformate în pajiști și pajiști transformate în zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri;

(e)terenuri forestiere gestionate: terenuri declarate ca terenuri forestiere care rămas terenuri forestiere.

2. Un stat membru poate alege să includă zonele umede gestionate, definite ca terenuri declarate ca zone umede care rămân zone umede și așezări, alte terenuri transformate în zone umede și zone umede transformate în așezări și alte tipuri de terenuri, în sfera de aplicare a angajamentelor sale asumate în temeiul articolului 4. În cazul în care un stat membru alege să facă acest lucru, aceasta contabilizează emisiile și absorbțiile provenite din zonele umede gestionate în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 3

Definiții

1. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)„absorbant” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care elimină din atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

(b)„sursă” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care degajă în atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

(c) „stoc de carbon” înseamnă masa de carbon stocată într-un rezervor de carbon;

(d)„rezervor de carbon” înseamnă un element sau un sistem biogeochimic integral sau parțial de pe teritoriul unui stat membru, în care este stocat carbon, orice precursor al unui gaz cu efect de seră care conține carbon sau orice gaz cu efect de seră care conține carbon;

(e)„produs lemnos recoltat” înseamnă orice produs rezultat din recoltarea lemnului, care a părăsit un loc în care se recoltează lemnul;

(f)„pădure” înseamnă o suprafață de teren definită prin valorile minime pentru dimensiunea suprafeței, proiecția coroanelor arborilor sau un nivel echivalent al densității și înălțimea potențială a arborilor la maturitate la locul de creștere a arborilor. Aceasta include zone cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri aflați în creștere, sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale proiecției coroanei arborilor sau un nivel echivalent al densității sau înălțimea minimă a arborilor, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața împădurită, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a intervenției umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, dar care are toate șansele să redevină pădure;

(g)„perturbări naturale” înseamnă orice evenimente sau circumstanțe neantropice, care generează emisii semnificative în păduri și a căror apariție nu poate fi controlată de statul membru în cauză, cu condiția ca statul membru respectiv să fie în incapacitatea obiectivă de a limita semnificativ efectul asupra emisiilor al evenimentelor sau circumstanțelor respective, chiar și după apariția acestora;

(h)„metoda oxidării instantanee” înseamnă o metodă de contabilizare care pornește de la ipoteza că eliberarea în atmosferă a întregii cantități de carbon stocate în produsele lemnoase recoltate se produce în momentul recoltării.

2. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 în vederea adaptării definițiilor de la alineatul (1) la evoluțiile științifice sau progresele tehnice și pentru a asigura coerența dintre definițiile respective și eventualele modificări ale definițiilor relevante în Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră („Orientările IPCC”).

Articolul 4

Angajamente

Pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2025 și între 2026 și 2030, luându-se în considerare mecanismele de flexibilitate prevăzute la articolul 11, fiecare stat membru se va asigura că emisiile nu depășesc absorbțiile, calculate ca sumă a emisiilor și absorbțiilor totale provenite de pe teritoriul lor din categoriile de contabilizare a trenurilor menționate la articolul 2 combinat, astfel cum se contabilizează în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 5

Norme generale de contabilizare

1. Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu precizie emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre asigură acuratețea, caracterul complet, coerența, comparabilitatea și transparența conturilor lor, precum și a altor date prevăzute în prezentul regulament. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (-).

2.   Statele membre previn orice dublă contabilizare a emisiilor sau a absorbțiilor, în special prin contabilizarea emisiilor sau a absorbțiilor rezultate din mai multe categorii de contabilizare a terenurilor la o singură categorie.

3. Statele membre trec terenurile forestiere, terenurile cultivate, pajiștile, zonele umede, așezări și alte tipuri de terenuri din categoria acestor terenuri, care sunt transformate în alte tipuri de terenuri, în categoria terenurilor respective, rămânând aceleași tipuri de terenuri după 20 ani de la data transformării.

4.   Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon în cazul în care rezervorul de carbon nu este o sursă, cu excepția biomasei de suprafață și a produselor lemnoase recoltate de pe terenuri forestiere gestionate.

5. Statele membre țin o evidență completă și exactă a tuturor datelor utilizate la întocmirea conturilor lor.

6. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 în vederea modificării anexei I pentru reflectarea modificărilor din Orientările IPCC.

Articolul 6

Contabilizarea terenurilor împădurite și a terenurilor despădurite

1.   Statele membre reflectă în conturile lor emisiile și absorbțiile provenite de pe terenuri împădurite și terenuri despădurite prin totalizarea emisiilor și a absorbțiilor pentru fiecare dintre anii din perioada 2021 - 2025 și din perioada 2026 - 2030.

2. Prin derogare de la cerința de a aplica valoarea implicită stabilită la articolul 5 alineatul (3), un stat membru poate trece terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări și alte tipuri de terenuri din categoria acestor terenuri care sunt transformate în terenuri forestiere, în categoria terenurilor forestiere care rămân terenuri forestiere după 30 ani de la data transformării.

3.   Prin calculele privind emisiile și absorbțiile de pe terenuri împădurite și terenuri despădurite, fiecare stat membru determină suprafața împădurită care utilizează aceeași unitate de evaluare spațială specificată în anexa II.

Articolul 7

Contabilizarea terenurilor cultivate gestionate, a pajiștilor gestionate și a zonelor umede gestionate

1. Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri cultivate gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin de pe terenuri cultivate gestionate în perioada sa de referință 2005 - 2007.

2. Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din pajiști gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin de pe pajiști gestionate în perioada sa de referință 2005 - 2007.

3. În cazul în care un stat membru alege să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentului său în conformitate cu articolul 2, statul comunică această alegere Comisiei până la data de 31 decembrie 2020 pentru perioada 2021-2025 și până la data de 31 decembrie 2025 pentru perioada 2026-2030.

4. Statele membre care au ales să includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor în conformitate cu articolul 2 contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zone umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și/sau 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință 2005 - 2007.

Articolul 8

Contabilizarea terenurilor forestiere gestionate

1.   Statele membre contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului lor de referință pentru păduri. Nivelul de referință pentru păduri reprezintă o estimare a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021 - 2025 și 2026 - 2030.

2.   Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) este negativ în raport cu nivelul său de referință pentru păduri, un stat membru include în conturile sale privind terenurile forestiere gestionate totalul absorbțiilor nete care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 % din emisiile generate în statul membru respectiv în anul sau perioada sa de referință, conform celor specificate în anexa III, înmulțit cu cinci.

3.   Statele membre stabilesc noul nivel de referință pentru păduri pe baza criteriilor prevăzute în secțiunea A din anexa IV. Acestea transmit Comisiei un plan de contabilizare a pădurilor la nivel național, inclusiv un nou nivel de referință pentru păduri, până la 31 decembrie 2018 pentru perioada 2021-2025 și, până la data de 30 iunie 2023, pentru perioada 2026-2030.

Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național va conține toate elementele menționate în secțiunea B din anexa IV și va include un nou nivel de referință pentru păduri propus pe baza continuării practicii și a intensității actuale de gestionare a pădurilor, conform evidențelor din perioada 1990-2009 pe tipuri de păduri și clase de vârstă în pădurile naționale, exprimat in tone de echivalent CO2 pe an.

Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național se publică și se supune consultării publice.

4. Statele membre demonstrează coerență între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea terenurilor forestiere gestionate. Cel târziu până la sfârșitul perioadei 2021 - 2025 sau 2026 - 2030, un stat membru prezintă Comisiei o corecție tehnică a nivelului său de referință, dacă este cazul, pentru asigurarea coerenței.

5. Comisia examinează planurile de contabilizare a pădurilor la nivel național și corecțiile tehnice și evaluează măsura în care noile niveluri de referință pentru păduri propuse sau cele corectate au fost stabilite în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4), precum și cu articolul 5 alineatul (1). În măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura conformitatea cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4), precum și cu articolul 5 alineatul (1), Comisia poate să recalculeze noile niveluri de referință propuse pentru păduri sau nivelurile corectate.

6. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 14, pentru a modifica anexa II ca urmare a examinării desfășurate în conformitate cu alineatul (5) pentru actualizarea nivelurilor de referință pentru păduri ale statelor membre pe baza planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național sau a corecțiilor tehnice prezentate, precum și pentru refacerea oricăror calcule în contextul examinării. Până la intrarea în vigoare a actului delegat, nivelurile de referință pentru păduri ale statelor membre, astfel cum sunt specificate în anexa II, continuă să se aplice pentru perioada 2021-2025 și/sau 2026-2030.

Articolul 9

Contabilizarea produselor lemnoase recoltate

În conturile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și articolul 8 alineatul (1) privind produsele lemnoase recoltate, statele membre reflectă emisiile și absorbțiile generate de variații în rezervorul de produse lemnoase recoltate care intră în următoarele categorii, utilizând funcția de degradare de prim ordin, metodologiile și perioadele de înjumătățire implicite specificate în anexa V:

(a)    hârtie;

(b)    panouri din lemn;

(c)    cherestea.

Articolul 10

Contabilizarea în cazul perturbărilor naturale

1.   La sfârșitul perioadelor cuprinse între 2021 și 2025 și între 2026 și 2030, statele membre pot exclude din conturile lor, pentru terenuri împădurite și terenuri forestiere gestionate, emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc cu mult nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale („nivelul de fond”) calculate în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.

2. În cazul în care un stat membru aplică alineatul (1), acesta transmite Comisiei informații cu privire la nivelul de fond pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor stabilită la alineatul (1), precum și la datele și metodologiile utilizate în conformitate cu anexa VI.

3. Atunci când un stat membru aplică alineatul (1), acesta exclude din contabilizare, până în 2030, toate absorbțiile ulterioare de pe terenul afectat de perturbări naturale.

4. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14, în vederea revizuirii cerințelor referitoare la metodologie și informare din anexa VI pentru a reflecta modificările în Orientările IPCC.

Articolul 11

Mecanisme de flexibilitate

1. În cazul în care emisiile totale depășesc absorbțiile într-un stat membru, iar respectivul stat membru elimină alocările în temeiul Regulamentului [ ] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre între 2021 și 2030, această cantitate va fi luată în considerare pentru asigurarea respectării de către statul membru a angajamentelor sale asumate în temeiul articolul 4.

2. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile într-un stat membru și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolul 7 din Regulamentul [ ] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre între 2021 și 2030, respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă într-un alt stat membru. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru de primire a angajamentului său asumat în temeiul articolul 4.

3. În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile într-un stat membru în perioada 2021 - 2025 și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolul 7 din Regulamentul [ ] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre între 2021 și 2030 sau transferate către un alt stat membru conform alineatului (2), respectivul stat membru poate păstra cantitatea rămasă pentru perioada 2026-2030.

4. Pentru a evita dubla contabilizare, cantitatea de absorbții nete luate în considerare în temeiul articolul 7 din Regulamentul [ ] privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre între 2021 și 2030 se deduce din cantitatea respectivului stat membru, care este disponibilă pentru a fi transferată într-alt stat membru sau păstrată în conformitate cu alineatele (2) - (3).

5. În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolul 20 din Directiva 2003/87/CE va interzice temporar statului membru respectiv transferarea sau păstrarea în conformitate cu alineatele (2) - (3).

Articolul 12

Verificarea de conformitate

1. În 2027 și 2032, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul tuturor emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2025 sau 2026-2030 privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.

2. Comisia efectuează o examinare cuprinzătoare a rapoartele de conformitate în scopul evaluării conformității cu articolul 4.

3. Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în procesul de punere în aplicare a cadrului de monitorizare și de conformitate în temeiul prezentului articol, în conformitate cu programul său anual de lucru.

Articolul 13

Registrul

1. Comisia consemnează cantitatea emisiilor și a absorbțiilor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor din fiecare stat membru și asigură contabilizarea cu precizie în cazul aplicării mecanismelor de flexibilitate în temeiul articolul 11, în registrul Uniunii înființat în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Administratorul central efectuează un control automatizat asupra fiecărei tranzacții realizate în temeiul prezentului regulament și, dacă este cazul, blochează tranzacțiile pentru a se asigura că nu există nereguli. Aceste informații sunt puse la dispoziția publicului.

2. Comisia este împuternicită să adopte un act delegat pentru punerea în aplicare a alineatului (1) în conformitate cu articolul 14 din prezentul regulament.

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

1. Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute în prezentul articol.

2. Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 3, 5, 8, 10 și 13 este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la [data intrării în vigoare].

3. Delegarea competenței menționate la alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

5. Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul alineatelor precedente intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Examinare

Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului până la 28 februarie 2024 și, ulterior, o dată la cinci ani cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, la contribuția acestuia la obiectivul general al UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, și poate formula propuneri, dacă este cazul.

Articolul 16

Modificări ale Regulamentului nr. 525/2013/UE

Regulamentul nr. 525/2013/UE se modifică după cum urmează:

1. Articolul 7 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) se introduce următoarea literă:

„(da) Începând din 2023, emisiile și absorbțiile care intră sub incidența articolului 2 din Regulamentul [] [privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din folosința terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030] în conformitate cu metodele specificate în anexa IIIa la prezentul regulament;

(b)    se adaugă paragraful următor:

„Un stat membru poate solicita o derogare de la punctul (da) pentru a aplica o metodologie diferită de cea specificată în anexa IIIa în cazul în care nu s-a putut realiza în timp util îmbunătățirea necesară a metodologiei pentru ca aceasta să fie luată în considerare în inventarele gazelor cu efect de seră din perioada 2021-2030, sau costul îmbunătățirii metodologiei ar fi disproporționat de mare în raport cu beneficiile aduse de aplicarea unei astfel de metodologii pentru a îmbunătăți contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor din cauza importanței reduse a emisiilor și a absorbțiilor din rezervoarele de carbon în cauză. Statele membre care doresc să beneficieze de derogare transmit Comisiei o cerere motivată până la 31 decembrie 2020, indicând intervalul de timp până la care se poate pune în aplicare îmbunătățirea metodologiei și/sau până la care se poate propune metodologia alternativă, precum și o evaluare a eventualelor impacturi asupra preciziei contabilizării. Comisia poate solicita să se prezinte informații suplimentare într-un termen rezonabil specificat. În cazul în care Comisia consideră că cererea este întemeiată, aceasta acordă derogarea. În cazul în care cererea este respinsă, Comisia trebuie să își motiveze decizia.”

2.     La articolul 13 alineatul (1) litera (c), se adaugă următoarea literă (ix):

„(ix)     începând din 2023, informații privind politicile și măsurile naționale puse în aplicare în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor lor în temeiul Regulamentului [] privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, precum și informații cu privire la politicile naționale suplimentare planificate și măsurile preconizate în scopul limitării emisiilor de gaze cu efect de seră sau al îmbunătățirii absorbanților dincolo de angajamentele asumate în conformitate cu regulamentul respectiv;”

3. La articolul 14 alineatul (1) se introduce următoarea literă (bb):

„(bb)    din 2023, previziunile totale privind gazele cu efect de seră și estimările separate pentru emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră previzionate care intră sub incidența Regulamentului [] privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030.”

4. Se introduce următoarea anexă IIIa:

„Anexa IIIa

Metodologii pentru monitorizarea și raportarea prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (da)

Date explicite la nivel spațial privind transformarea destinației terenurilor pentru identificarea și urmărirea categoriilor de exploatare a terenurilor și a transformărilor acestor categoriile

Metodologia de nivelul 1 care folosește factori de emisie standard calibrați la nivel global și valori ale parametrilor în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră.

În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care contabilizează cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile provenite dintr-o categorie de surse sau de absorbanți care reprezintă o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total de gaze cu efect de seră al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, evoluția emisiilor și absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de exploatare a terenurilor, cel puțin metodologia de nivelul 2 care utilizează factori de emisie stabiliți la nivel național și valori ale parametrilor calibrați la circumstanțele naționale în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră.

Statele membre sunt încurajate să aplice metodologia de nivelul 3 care folosește modelarea fără parametri calibrată la circumstanțele naționale și care descrie interacțiunea fizică a sistemului biofizic, în conformitate cu orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră. „

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 12  

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 13  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune redirecționată către o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

◻ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 14  

◻ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–◻ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
		Dif./Nedif. 15	din țări AELS 16	din țări candidate 17	din țări terțe	În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
2	34.02.01	Dif.	NU	NU	NU	NU
5	34.01	Nedif.	NU	NU	NU	NU

Noile linii bugetare solicitate: Nu este cazul

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Număr […][Rubrică………………………………………]	Dif./Nedif.	din țările AELS	din țări candidate	din țări terțe	În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
	[…][XX.YY.YY.YY]		DA/NU	DA/NU	DA/NU	DA/NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

[Această secțiune se completează utilizând foaia de calcul privind datele bugetare cu caracter administrativ (al doilea document din anexa la prezenta fișă financiară) și încărcată în CISNET pentru consultarea interservicii.]

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Numărul

Creștere durabilă: Resurse naturale

DG: CLIMA				Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019	Anul 2020				TOTAL
• Credite operaționale
34.02.01	Angajamente	(1)		1,0	0,6						1,6
	Plăți	(2)		0,6	0,760	0,240					1,6
Numărul liniei bugetare	Angajamente	(1a)
	Plăți	(2a)
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 18
Numărul liniei bugetare		(3)
TOTAL credite pentru DG CLIMA	Angajamente	=1+1a +3		1,0	0,6						1,6
	Plăți	=2+2a +3		0,6	0,760	0,240					1,6

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	1,0	0,6						1,6
	Plăți	(5)	0,6	0,760	0,240					1,6
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe		(6)
TOTAL credite la RUBRICA <….> din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6	1,0	0,6						1,6
	Plăți	=5+ 6	0,6	0,760	0,240					1,6

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)
	Plăți	(5)
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe		(6)
TOTAL credite la RUBRICILE 1 - 4 din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Angajamente	=4+ 6	1,0	0,6						1,6
	Plăți	=5+ 6	0,6	0,760	0,240					1,6

Măsurile propuse vor fi realizate în cadrul pachetului financiar aferent programului LIFE, conform celor convenite în CFM 2014-2020

Rubrica din cadrul financiar multianual

5

„Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (cu trei zecimale)

			Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019	Anul 2020				TOTAL
DG: CLIMA
• Resurse umane			0,268	0,402	0,402	0,536				1,608
• Alte cheltuieli administrative			0,015	0,015	0,015	0,015				0,060
TOTAL pentru DG CLIMA	Credite		0,283	0,417	0,417	0,551				1,668

TOTAL credite la RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

0,283

0,417

0,417

0,551

1,668

Milioane EUR (cu trei zecimale)

			Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019	Anul 2020				TOTAL
TOTAL credite la RUBRICILE 1 - 5 din cadrul financiar multianual	Angajamente		1,283	1,017	0,417	0,551				3,268
	Plăți		0,883	1,177	0,657	0,551				3,268

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările ⇩			Anul 2017		Anul 2018		Anul 2019		Anul 2020									TOTAL
	REALIZĂRI
	Tipul 19	Costuri medii	Nr.	Costuri	Nr.	Costuri	Nr.	Costuri	Nr.	Costuri		Nr.	Costuri	Nr.	Costuri	Nr.	Costuri	Nr. total	Costuri totale
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1 20 ...
- Realizare	AA cu JRC	0,500	1	0,500														1	0,5
- Realizare	SER Experți consultanți în domeniul forestier	0,500	1	0,500														1	0,5
- Realizare	Noul modul de registru UE SER IT	0,600			1	0,600												1	0,6
- Realizare	Trecerea la ESTAT a LUCAS	2,5
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1			2	1,0	1	0,600												3	1,6
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2…
- Realizare																		1	0,5
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2
COSTURI TOTALE			2	1,0	1	0,600												3	1,6

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul 2017

Anul 2018

Anul 2019

Anul 2020

TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	0,268	0,402	0,402	0,536				1,608
Alte cheltuieli administrative	0,015	0,015	0,015	0,015				0,060
Subtotal pentru RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual	0,283	0,417	0,417	0,551				1,668

În afara RUBRICII 5 21 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli administrative
Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual

TOTAL

0,283

0,417

0,417

0,551

1,668

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli de natură administrativă va fi acoperit de creditele DG­ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		Anul 2017	Anul 2018	Anul 2019	Anul 2020
• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei)		2	3	3	4
XX 01 01 02 (Delegații)
XX 01 05 01 (Cercetare indirectă)
10 01 05 01 (Cercetare directă)
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 22
XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații)
XX 01 04 yy  23	- la sediu
	- în delegații
XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
10 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		2	3	3	4

34 este domeniul de politică sau titlul din buget vizat.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar	Echipa de administratori (AD) actuală va continua să gestioneze inițiativa LULUCF. Este necesar personal AD suplimentar pentru gestionarea proiectului de dezvoltare a unui noumodul dedicat LULUCF în sistemul de înregistrare al UE începând din 2018, și un administrator suplimentar care să se ocupe cu măsurile în domeniul forestier și nivelurile de referință pentru păduri începând cu 2020
Personal extern

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

–◻    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuția terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)			Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 24
		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (cf. punctul 1.6)
Articolul ………….

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) Noul obiectiv pe termen lung a fost definit ca fiind stabilirea unui „echilibru între emisiile antropice prin surse și al absorbțiilor prin absorbanți ale tuturor gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol.” Acordul de la Paris, articolul 4 alineatul (1)

(2) Propunere de DECIZIE A CONSILIULUI privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, COM/2016/0395 final

(3) Comunicare din partea Comisiei adresată Parlamentului European și Consiliului: Calea de urmat după Acordul de la Paris: evaluarea implicațiilor Acordului de la Paris – document care însoțește propunerea de decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, COM/2016/0110 final

(4) Contribuția preconizată stabilită la nivel național a UE și a statelor sale membre, 6 martie 2015, http://www4.unfccc.int/submissions/INDC/Published%20Documents/Latvia/1/LV-03-06-EU%20INDC.pdf

(5) Așa-numitele sectoare „neincluse în ETS” cu peste 55 % din emisiile totale ale UE, de exemplu, emisiile de CO2 provenite din transporturi, încălzirea clădirilor, emisiile din agricultură și deșeuri, altele decât cele de CO2

(6) Regulamentul (UE) nr. 525/2013/CE privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE

(7) Absorbția CO2 din atmosferă, de exemplu atunci când cresc arborii și plantele, poartă denumirea de „eliminare”, spre deosebire de o emisie care se produce atunci când biomasa este arsă sau se descompune.

(8) JO C , , p. .

(9) JO C , , p. .

(10) http://www4.unfccc.int/submissions/indc/Submission%20Pages/submissions.aspx

(11) Decizia 529/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind normele de contabilizare și planurile de acțiune referitoare la emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră care rezultă din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (JO L 165, 18.6.2013, p. 80)

(12) ABM (activity based management): gestiune pe activități – ABB (activity based budgeting): întocmirea bugetului pe activități.

(13) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(14) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(15) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(16) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(17) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(18) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor UE: folosirea pachetului financiar pentru LIFE, conform celor convenite în CFM 2014-2020.

(19) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construite etc.).

(20) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(21) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(22) AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(23) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(24) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.7.2016

COM(2016) 479 final

ANEXE

la

Propunerea de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice

{SWD(2016) 246 final}
{SWD(2016) 249 final}

Anexa I: Gaze cu efect de seră și rezervoare de carbon

A. Gaze cu efect de seră conform articolului 2:

(a)dioxid de carbon (CO2);

(b)metan (CH4);

(c)protoxid de azot (N2O)

se exprimă în tone echivalent CO2 stabilite conform Regulamentului (UE) nr. 525/2013.

B. Rezervoare de carbon conform articolului 5 alineatul (4):

(a)biomasa de suprafață;

(b)biomasa subterană;

(c)litieră;

(d)lemn mort;

(e)carbon organic din sol;

(f)pentru terenuri împădurite și terenuri forestiere gestionate: produse forestiere recoltate.

Anexa II: Valori minime pentru dimensiunea suprafeței, proiecția coroanelor arborilor și înălțimea arborilor, precum și nivelurile de referință pentru păduri

Valori minime pentru dimensiunea suprafeței, proiecția coroanelor arborilor și înălțimea arborilor
Stat membru	Suprafața (ha)	Proiecția coroanelor arborilor (%)	Înălțimea arborilor (m)
Belgia	0,5	20	5
Bulgaria	0,1	10	5
Croația	0,1	10	2
Republica Cehă	0,05	30	2
Danemarca	0,5	10	5
Germania	0,1	10	5
Estonia	0,5	30	2
Irlanda	0,1	20	5
Grecia	0,3	25	2
Spania	1,0	20	3
Franța	0,5	10	5
Italia	0,5	10	5
Cipru
Letonia	0,1	20	5
Lituania	0,1	30	5
Luxemburg	0,5	10	5
Ungaria	0,5	30	5
Malta
Țările de Jos	0,5	20	5
Austria	0,05	30	2
Polonia	0,1	10	2
Portugalia	1,0	10	5
România	0,25	10	5
Slovenia	0,25	30	2
Slovacia	0,3	20	5
Finlanda	0,5	10	5
Suedia	0,5	10	5
Regatul Unit	0,1	20	2

Nivelurile de referință pentru păduri ale statelor membre, inclusiv produse forestiere recoltate
Stat membru	Gg echivalent dioxid de carbon (CO2) /an
Belgia	– 2 499
Bulgaria	– 7 950
Croația	– 6 289
Republica Cehă	– 4 686
Danemarca	409
Germania	– 22 418
Estonia	– 2 741
Irlanda	–142
Grecia	–1 830
Spania	– 23 100
Franța	– 67 410
Italia	– 22 166
Cipru	–157
Letonia	– 16 302
Lituania	– 4 552
Luxemburg	–418
Ungaria	– 1 000
Malta	– 49
Țările de Jos	– 1 425
Austria	– 6 516
Polonia	– 27 133
Portugalia	– 6 830
România	– 15 793
Slovenia	– 3 171
Slovacia	– 1 084
Finlanda	– 20 466
Suedia	– 41 336
Regatul Unit	– 8 268

Anexa III: Anii de referință în scopul calculării

plafonului conform articolului 8 alineatul (2)

Stat membru	Anul de referință
Belgia	1990
Bulgaria	1988
Croația	1990
Republica Cehă	1990
Danemarca	1990
Germania	1990
Estonia	1990
Irlanda	1990
Grecia	1990
Spania	1990
Franța	1990
Italia	1990
Cipru
Letonia	1990
Lituania	1990
Luxemburg	1990
Ungaria	1985-87
Malta
Țările de Jos	1990
Austria	1990
Polonia	1988
Portugalia	1990
România	1989
Slovenia	1986
Slovacia	1990
Finlanda	1990
Suedia	1990
Regatul Unit	1990

Anexa IV: Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național, care conține nivelul de referință actualizat pentru păduri al unui stat membru

A. Criterii de stabilire a nivelurilor de referință pentru păduri

Nivelurile de referință pentru păduri ale statelor membre se stabilesc conform următoarelor criterii:

(a)nivelurile de referință sunt în concordanță cu obiectivul de a realiza un echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți a gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol;

(b)nivelurile de referință asigură excluderea de la contabilizare a simplei prezențe a stocurilor de carbon;

(c)nivelurile de referință ar trebui să asigure o contabilizare solidă și credibilă, pentru a garanta faptul că emisiile și absorbțiile rezultate din utilizarea biomasei sunt contabilizate în mod corespunzător;

(d)nivelurile de referință includ rezervorul de carbon al produselor forestiere recoltate, asigurând o comparație între ipoteza oxidării instantanee a acestora și aplicarea funcției de degradare de prim ordin și a perioadelor de înjumătățire;

(e)nivelurile de referință ar trebui să ia în considerare obiectivul de contribuire la conservarea biodiversității și de utilizare durabilă a resurselor naturale, astfel cum este prevăzut în strategia UE pentru păduri, politicile naționale ale statelor membre în domeniul forestier și strategia UE în domeniul biodiversității;

(f)nivelurile de referință sunt în concordanță cu previziunile naționale referitoare la emisiile antropice de gaze cu efect de seră prin surse și absorbțiile prin absorbanți a acestor gaze, care sunt raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013;

(g)nivelurile de referință sunt în concordanță cu inventarele de gaze cu efect de seră și datele istorice relevante bazându-se pe informații transparente, complete, coerente, comparabile și exacte. În mod specific, modelul utilizat pentru stabilirea nivelului de referință poate să reproducă date istorice din inventarul național de gaze cu efect de seră.

B. Elemente ale planului de contabilizare a pădurilor la nivel național

Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național depus în temeiul articolului 8 din prezentul regulament cuprinde următoarele elemente:

(a)o descriere generală a modului de stabilire a nivelului de referință și o descriere a modului în care au fost luate în considerare criteriile prevăzute în prezentul regulament;

(b)identificarea rezervoarelor de carbon și a gazelor cu efect de seră care au fost incluse în nivelul de referință, motivele pentru omiterea unui rezervor de carbon din stabilirea nivelului de referință și demonstrarea concordanței dintre rezervoarele incluse în nivelul de referință;

(c)o descriere a abordărilor, metodelor și modelelor, inclusiv informații cantitative, care au fost utilizate la stabilirea nivelului de referință, în concordanță cu cel mai recent raport național de inventariere și cu informațiile documentare privind practica și intensitatea gestionării pădurilor, care au fost depuse;

(d)o descriere a modului în care au fost consultate părțile interesate și a modului în care s-a ținut cont de opiniile acestora;

(e)informații cu privire la modul în care se prevede evoluția indiciilor de recoltare în cadrul unor scenarii de politică diferite;

(f)o descriere a modului în care a fost luat în considerare fiecare dintre următoarele elemente la stabilirea nivelului de referință:

(1)suprafața care face obiectul gestionării pădurilor;

(2)emisiile și absorbțiile provenite din păduri și produse forestiere recoltate, după cum se prezintă în inventarele de gaze cu efect de seră și datele istorice relevante;

(3)caracteristicile pădurilor, inclusiv structura pe categorii de vârstă, creșterile, durata rotației și alte informații privind activitățile de gestionare a pădurilor în cadrul „activității curente”;

(4)indicii de recoltare istorici și prospectivi, cu defalcarea pe utilizări energetice și non-energetice.

Anexa V: Funcția de degradare de prim ordin și perioadele de înjumătățire implicite pentru produsele forestiere recoltate

Aspecte metodologice

–În cazul în care nu este posibil să se facă diferența între produse forestiere recoltate de pe trenuri împădurite și de pe terenuri forestiere gestionate, un stat membru poate alege să contabilizeze produsele forestiere recoltate presupunând că toate emisiile și absorbțiile provin de pe terenuri forestiere gestionate.

–Produsele forestiere recoltate din depozitele de deșeuri solide și produsele forestiere recoltate care au fost exploatate în scopuri energetice se contabilizează pe baza oxidării instantanee.

–Produsele forestiere recoltate provenind din import, indiferent de originea lor, nu se contabilizează de statul membru importator („metoda producției”).

–În cazul produselor forestiere recoltate exportate, datele specifice fiecărei țări se referă la perioade de înjumătățire specifice fiecărei țări și la utilizarea produselor forestiere recoltate în țara importatoare.

–Perioadele de înjumătățire specifice fiecărei țări pentru produsele forestiere recoltate introduse pe piața Uniunii nu ar trebui să difere de cele utilizate de statul membru importator.

–În scopuri exclusiv de informare, statele membre pot furniza printre datele transmise date cu privire la proporția de lemn utilizat în scopuri energetice care a fost importat din afara Uniunii, precum și țările de origine pentru lemnul respectiv.

Statele membre pot utiliza metodologii și perioade de înjumătățire specifice fiecărei țări, în locul metodologiilor și perioadelor de înjumătățire implicite specificate în prezenta anexă, cu condiția ca aceste metodologii și perioade să fie stabilite pe baza unor date transparente și verificabile și ca metodele utilizate să fie cel puțin la fel de detaliate și de exacte ca cele specificate în prezenta anexă.  

Funcția de degradare de prim ordin începând cu i = 1900 și continuând până în anul curent:

(a)

cu C(1900) = 0.0

(b)

unde: i = anul C (i) = stocul de carbon din rezerva de produse forestiere recoltate la începutul anului i, în Gg C k = constantă de degradare a degradării de prim ordin, exprimată în unități de an-1 [, unde HL este perioada de înjumătățire a rezervei de produse forestiere recoltate, în ani.] Inflow (i) = aportul la rezerva de produse forestiere recoltate în cursul anului i, Gg C an-1 ΔC(i) = variația stocului de carbon din rezerva de produse forestiere recoltate în cursul anului i, Gg C an-1, Perioadele de înjumătățire implicite: Perioada de înjumătățire înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse forestiere recoltate. Perioadele de înjumătățire implicite (HL):

Statele membre pot completa categoriile menționate cu informații privind scoarța arborilor, cu condiția ca datele disponibile să fie transparente și verificabile. Statele membre pot, de asemenea, să utilizeze subcategorii specifice fiecărei țări pentru oricare dintre categoriile menționate.

Anexa VI: Calculul nivelurilor de fond ale perturbărilor naturale

1. Pentru calculul nivelului de fond, se prezintă următoarele informații:

(a)nivelurile istorice de emisii generate de perturbări naturale;

(b)tipul (tipurile) de perturbări naturale incluse în estimare;

(c)estimările totale anuale ale emisiilor pentru tipurile de perturbări naturale respective pe perioada 2001-2020, enumerate pe categorii de contabilizare a terenurilor;

(d)demonstrarea asigurării coerenței seriilor cronologice pentru toți parametrii relevanți, inclusiv suprafața minimă, metodologiile de estimare a emisiilor, acoperirea rezervoarelor și gazelor.

2. Nivelul de fond se calculează ca medie a seriei cronologice 2001-2020, excluzând toți anii în care s-au înregistrat niveluri anormale de emisii, adică prin excluderea tuturor valorilor statistice excepționale. Identificarea valorilor statistice excepționale se realizează după cum urmează:

(a)se calculează valoarea mediei aritmetice și deviația standard a întregii serii cronologice 2001-2020;

(b)se exclud din seriile cronologice toți anii în care emisiile anuale se situează în afara dublului deviației standard în raport cu media;

(c)se calculează din nou valoarea mediei aritmetice și deviația standard a seriei cronologice 2001-2020 minus anii excluși la litera (b);

(d)se repetă acțiunile de la literele (b) și (c) până când nu se mai pot identifica valori statistice excepționale.

3. După calcularea nivelului de fond conform punctului 2 din prezenta anexă, în cazul în care cantitatea de emisii depășește, într-un anumit an din perioadele 2021-2025 și 2026-2030, nivelul de fond plus o marjă, cantitatea de emisii care depășește nivelul de fond poate fi exclusă conform articolului 10. Marja este egală cu o cotă de probabilitate de 95 %.

4.   Următoarele emisii nu pot fi excluse:

(a)emisiile rezultate din activități de recoltare și de exploatare forestieră de recuperare care s-au desfășurat pe terenurile respective după ce au avut loc perturbări naturale;

(b)emisiile rezultate din incendierile programate care s-au desfășurat pe terenurile respective în anul respectiv din perioada cuprinsă între 2021 și 2025 sau între 2026 și 2030;

(c)emisiile provenite de pe terenuri care au fost supuse despăduririi după ce au avut loc perturbări naturale.

5.  Cerințele referitoare la informații conform articolului 10 alineatul (2) includ următoarele:

(a)identificarea tuturor suprafețelor de teren afectate de perturbări naturale în anul respectiv, incluzând poziția lor geografică, perioada și tipurile de perturbări naturale;

(b)dovada că, până la finalul perioadei 2021-2025 sau 2026-2030, nu au avut loc despăduriri pe terenurile care au fost afectate de perturbări naturale și cu privire la care emisiile au fost excluse de la contabilizare;

(c)descrierea metodelor și criteriilor verificabile care urmează a fi folosite pentru identificarea despăduririi pe terenurile respective în anii ulteriori din perioada 2021­2025 sau 2026-2030;

(d)dacă este posibil, descrierea măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru prevenirea sau limitarea impactului perturbărilor naturale respective;

(e)dacă este posibil, descrierea măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru reabilitarea terenurilor afectate de perturbările naturale respective.