Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2010

COM(2011) 328 final

2012/C 43/06

Raportor: dl Paulo BARROS VALE

La 10 iunie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2010

COM(2011) 328 final.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 10 noiembrie 2011.

În cea de-a 476-a sesiune plenară, care a avut loc la 7 și 8 decembrie 2011 (ședința din 7 decembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 116 voturi pentru și 7 abțineri.

1.   Rezumat și concluzii

1.1   CESE evaluează în fiecare an Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței, profitând de această ocazie pentru a formula diverse observații și propuneri care au reținut de-a lungul timpului atenția autorităților, contribuind la diverse adaptări, în urma cărora s-a constatat o eficiență crescută. Această analiză intervine într-un moment în care proiectul european se confruntă cu provocări considerabile, având în vedere riscurile de fragmentare sau, potrivit anumitor voci, însăși problema supraviețuirii extraordinarei integrări la care s-a ajuns în ceva mai mult de o jumătate de secol. Timp de două generații, europenii au reușit să asigure o perioadă remarcabilă de pace și prosperitate, bazată pe solidaritatea dintre țări și regiuni și pe înfăptuirea, pas cu pas, a politicilor comune. Prin urmare, acesta este contextul în care trebuie să privim politicile europene, în special politica în domeniul concurenței: necesitatea de a alege între un pas înapoi, cu consecințe imprevizibile, și progresul istoric. Posibila renaționalizare a politicilor, ca urmare a crizei și a unor posibile conflicte între statele membre, precum și intervenția economică a guvernelor în scopuri protecționiste sunt scenarii care ar putea avea consecințe serioase asupra pieței interne și a politicilor din domeniul concurenței – politici care, cel puțin pe plan intern, s-au dovedit a fi extrem de utile.

1.2   Actuala ediție a raportului marchează cea de-a 40-a aniversare a acestei inițiative, enumerând principalele evoluții ale politicii în domeniul concurenței și importanța lor din perspectiva obiectivelor UE: construirea pieței unice, repercutarea avantajelor sale asupra consumatorilor, ca principalii săi beneficiari potențiali, precum și construirea unei economii sociale de piață competitive. CESE felicită Comisia pentru raportul din acest an și pentru reușitele obținute în ultimii 40 de ani, remarcând totuși că documentul pare să-și propună mai degrabă elogierea activității Comisiei, lăsând chestiunile de actualitate în plan secundar, așa cum de altfel se și precizează în mod explicit. Este cert că documentul are un ton pozitiv, însă ar fi fost mai util să se realizeze o analiză și o evaluare a punctelor forte și a deficiențelor activității depuse, care ar fi putut include chiar și analize comparative între statele membre ale UE și alte țări relevante, în loc să ia doar forma unei elogieri a propriei activități. Cea de-a 40-a aniversare ar fi putut fi o ocazie excepțională pentru Comisie de a propune, pe baza unei analize istorice obiective, modernizarea și extinderea politicii în domeniul concurenței. Totodată, s-ar fi putut evalua mutațiile produse de accelerarea globalizării și interpreta efectele negative asupra Europei, ca urmare a transformărilor și delocalizărilor justificate de exploatarea fără scrupule a resurselor umane, materiale și naturale, în zone ale globului în care nu se respectă aceleași valori ca în societățile europene, dar în care se profită de puterea de cumpărare pe care Europa a reușit să o asigure până în prezent cetățenilor săi.

1.3   Anul 2010 a continuat să fie puternic afectat de criza economică și financiară, cărora li s-a adăugat criza datoriilor suverane. CESE atrage atenția asupra posibilelor denaturări ale concurenței pe care le-ar putea provoca prelungirea crizei și măsurile temporare pentru a o combate și subliniază importanța unei monitorizări riguroase, astfel încât ajustările necesare să fie efectuate cât mai curând posibil. Este esențial ca planurile naționale de redresare economică și impactul lor asupra concurenței să fie monitorizate printr-o evaluare a măsurilor luate, aceasta fiind singurul mijloc care asigură o decizie avizată asupra viitorului măsurilor temporare de combatere a crizei, încă în vigoare.

1.4   CESE salută evoluțiile din domeniul cooperării internaționale, însă atrage din nou atenția asupra importanței necesității de a garanta un comerț exterior echitabil, în cadrul căruia țările terțe să nu profite în mod incorect, prin practicarea dumpingului social sau ecologic, de pe urma liberalizării schimburilor comerciale. Trebuie asigurată respectarea reglementărilor internaționale privind comerțul echitabil și a normelor fundamentale privind protecția mediului, precum și a libertății de stabilire și asociere a întreprinderilor, iar Europa joacă un rol primordial în acest sens. De asemenea, Uniunea Europeană va trebui să aplice în mod riguros normele OMC împotriva oricăror acțiuni care ridică obstacole în calea accesului întreprinderilor europene la diverse piețe și să instituie norme care promovează egalitatea de șanse, indiferent de dimensiunile, localizarea sau cadrul fiscal al acestor întreprinderi. Politica UE în domeniul concurenței trebuie să se îndrepte către o nouă etapă, stabilind noi priorități, definind noi instrumente și luând măsuri mai eficiente în materie de comerț cu țările din afara Uniunii. CESE își exprimă nemulțumirea în legătură cu faptul că solicitările sale anterioare în acest sens nu au dus la modernizarea și la extinderea viziunii UE referitoare la acest domeniu.

1.5   Respectarea strictă a convențiilor fundamentale ale OIM privind drepturile și libertățile sindicale, munca copiilor, condițiile inumane de muncă și dreptul la grevă trebuie asigurată în toate domeniile. La nivel intern, trebuie, de asemenea, armonizate legislațiile naționale ale statelor membre în materie de ocupare a forței de muncă și de egalitate de șanse, astfel încât să se evite denaturarea concurenței. Piața forței de muncă, grav afectată de criză, trebuie să se bucure de cea mai mare atenție pentru a se putea atinge obiectivul creșterii bazate pe incluziune care face parte dintre prioritățile Strategiei Europa 2020, promovându-se menținerea și crearea de locuri de muncă, precum și mobilitatea.

1.6   Se constată deja anumite evoluții în contextul Strategiei Europa 2020, ale cărei instrumente și schimbări intervenite la nivel sectorial sunt explicate în cadrul raportului. Se atrage atenția asupra riscurilor pe care le presupune liberalizarea sectorului energetic, atât în ceea ce privește calitatea și continuitatea aprovizionării, cât și la nivel de preț. În legătură cu Agenda digitală, se reafirmă importanța creșterii nivelului de cunoștințe al gestionarilor și utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice, ca mijloc de a valorifica la maximum eforturile din acest domeniu.

1.7   Deși se simte impactul speculațiilor în jurul prețului materiilor prime, raportul nu menționează nimic în acest sens. Este esențial ca evoluțiile pieței să fie însoțite de crearea sau aplicarea unor instrumente care să permită ținerea sub control a volatilității prețurilor și să reducă la minimum impactul asupra concurenței.

1.8   CESE subliniază îngrijorarea sa în ceea ce privește faptul că autoritățile naționale în domeniul concurenței (ANC) nu pot juca un rol de reglementare a anumitor sectoare în care prețurile sunt influențate puternic de variația costurilor materiilor prime, și în care creșterea acestor costuri a avut un impact imediat și direct asupra prețului final, în timp ce reducerea lor nu a avut același tip de efect. Dată fiind proximitatea lor față de piață, ANC trebuie să fie unul din principalele instrumente de intervenție din cadrul politicii din domeniul concurenței, concentrându-și acțiunea asupra piețelor regionale.

1.9   Atragem atenția asupra importanței supravegherii de către ANC a sectorului marii distribuții, în care puterea de negociere a marilor grupuri economice poate duce la grave denaturări ale concurenței, ca urmare a abuzului de poziție dominantă. Deși este cert că întreprinderile decid în mod liber asupra modului în care își distribuie produsele, există temerea că, în practică, acordurile se încheie prin stabilirea prețului de către marii cumpărători – ceea ce constituie în mod incontestabil o încălcare a legii și a normelor în materie de echilibru în cadrul negocierii, ducând treptat la distrugerea sectorului producției și a micilor comercianți cu ridicata și cu amănuntul.

1.10   Inițiativa Cărții albe din 2008 privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor CE antitrust nu a dus la realizarea niciunui progres semnificativ, accentuându-se deficiențele în materie de protecție a drepturilor consumatorilor în acest domeniu ca urmare a situațiilor din ce în ce mai frecvente în care se aduce atingere drepturilor lor, fără să existe vreo sancțiune. Este urgent să se elaboreze propunerile legislative comunitare necesare în acest domeniu, astfel încât să se garanteze despăgubirea efectivă pentru prejudiciile cu caracter colectiv sau difuz. Comerțul echitabil și concurența loială prezintă o importanță crucială pentru consumatori. Pentru a garanta drepturile consumatorilor, informațiile oferite cu privire la calitatea produselor și a serviciilor trebuie să fie pertinente, iar procedurile de reclamație trebuie să fie facilitate.

1.11   CESE salută eforturile depuse în vederea instituirii brevetului european, ca instrument ce facilitează accesul la protecția proprietății, acesta fiind important și din perspectiva stimulării investițiilor în cercetare și inovare. Sperăm că se va ajunge la un consens în jurul adoptării acestui nou sistem de protecție a proprietății.

1.12   Autoreglementarea poate fi un sistem eficient de stimulare a dezvoltării anumitor piețe care promovează comerțul echitabil. Ea s-a dovedit deja un instrument mai eficient și mai flexibil decât impunerea de norme și legi, în ceea ce privește abordarea consecințelor evoluției piețelor și a produselor și serviciilor lor. Raportul Comisiei nu menționează această posibilitate, care ar trebui însă studiată și luată în considerare.

1.13   În cazul regiunilor periferice sau insulare ale Uniunii, costurile de transport pentru accesul la piețele centrale reprezintă deseori un obstacol în calea concurenței sănătoase între operatorii din aceste regiuni și cei cu o localizare mai avantajoasă. Ar trebui ca în aceste situații să existe posibilitatea unor compensații, precum și instrumente care să promoveze egalitatea de șanse.

1.14   CESE felicită Comisia pentru manifestarea intenției de a încuraja schimbările în ceea ce privește raportul privind politica în domeniul concurenței și de a renunța la modelul simplei relatări a unor aspecte general cunoscute, ceea ce ar constitui un răspuns la diversele solicitări formulate de către Comitet. Trebuie subliniată importanța unei viziuni mai strategice în ce privește conținutul raportului, care să permită și să încurajeze dezbaterea referitoare la politica din domeniul concurenței, în loc să vizeze legislația din domeniu.

1.15   CESE se întreabă, totuși, de ce raportul Comisiei Europene nu face nicio referire la o necesitate ce decurge din tratatele europene, și anume asigurarea respectării normelor în materie de concurență de către entitățile publice care se prezintă în cadrul unor operațiuni deschise întreprinderilor din sectorul privat.

2.   Conținutul raportului pentru 2010

2.1   Raportul este structurat în șase secțiuni: instrumentele politicii în domeniul concurenței, aplicarea lor sectorială, cooperarea dintre Rețeaua europeană în domeniul concurenței și instanțele judecătorești naționale, activitățile internaționale, inițiativele care au implicat organizațiile de consumatori și cooperarea interinstituțională.

2.2   Instrumente

2.2.1   Monitorizarea punerii în aplicare a cadrului temporar privind ajutoarele de stat

2.2.1.1   Ca răspuns la dificultățile care au afectat sectorul financiar în urma crizei datoriilor suverane, a fost prelungită perioada de aplicare a măsurilor de sprijin vizând facilitarea accesului băncilor la finanțare. Punerea la dispoziție a garanțiilor de stat pentru facilitarea acestui acces s-a dovedit a fi un instrument eficient.

2.2.1.2   Și măsurile de ajutor vizând facilitarea accesului întreprinderilor la finanțare au fost prelungite, punându-se însă accentul pe IMM-uri și pe un spectru limitat de măsuri.

2.2.1.3   Este, prin urmare, necesar să se cunoască de urgență impactul acestor măsuri și beneficiile lor efective. Pe baza acestei analize se vor putea evalua avantajele și dezavantajele acordării unor astfel de beneficii, efectele acestora asupra concurenței, precum și importanța asigurării continuității acestor ajutoare în 2012.

2.2.2   Programele de ajustare economică

2.2.2.1   Programele de ajustare economică ale Greciei și Irlandei au impus măsuri în domeniul concurenței. În Grecia, aceste măsuri au fost legate de reforma autorității elene în domeniul concurenței, de liberalizarea profesiilor cu acces restricționat și de o nouă lege privind investițiile. În Irlanda, ele au fost legate de introducerea unor modificări ale legislației în scopul eliminării restricțiilor asupra comerțului și concurenței în unele sectoare care sunt în prezent protejate de legislația națională.

2.2.2.2   Supraîndatorarea țărilor constituie prin urmare o sursă de denaturare a concurenței, întrucât nu se promovează decât activitatea anumitor agenți economici. În plus, la nivel subsidiar, prin îndemnul adresat cetățenilor de a face eforturi suplimentare, esențiale pentru echilibrul finanțelor publice, aceștia sunt puși într-o poziție defavorabilă. Ajutoarele pentru Grecia și Irlanda, la care s-au adăugat și cele pentru Portugalia, trebuie să continue să fie examinate cu deosebită atenție în ceea ce privește impactul măsurilor adoptate din perspectiva unor eventuale denaturări ale concurenței.

2.2.3   Aplicarea normelor antitrust

2.2.3.1   Aplicarea măsurilor antitrust a fost intensivă, dată fiind introducerea de către Comisie a unor modificări ale regulamentelor de exceptare pe categorii, aplicabile atât acordurilor verticale, cât și celor orizontale.

2.2.3.2   În cadrul Cărții albe privind acțiunile în despăgubire în materie de încălcare a normelor CE antitrust din 2008, spre deosebire de ceea ce a solicitat CESE în diferite avize, și anume crearea unei proceduri colective de despăgubire și indemnizare (acțiune colectivă la nivel comunitar), s-a hotărât inițierea unei noi consultări publice, prin care este puțin probabil să se poată identifica principii comune care să fie luate în considerare la elaborarea propunerilor legislative privind acțiunile judiciare colective în despăgubire. În acest domeniu este necesar să se identifice de urgență soluții legislative de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor.

2.2.3.3   Merită subliniată impunerea de amenzi unui număr de 70 de întreprinderi (cu 27 mai multe decât în 2009), ca urmare a adoptării a șapte decizii referitoare la carteluri și a primei decizii antitrust din cadrul pieței serviciilor de sănătate.

2.2.3.4   Combaterea abuzului de poziție dominantă a dus la adoptarea a patru decizii în sectorul energetic și la inițierea mai multor proceduri în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC).

2.2.4   Controlul concentrărilor economice

În anul 2010, din cauza crizei economice, numărul concentrărilor realizate a fost redus. Comisiei i-au fost notificate 274 de tranzacții, au fost adoptate 16 decizii sub rezerva unor condiții și nu s-a adoptat nicio decizie de interzicere.

2.2.5   Controlul ajutoarelor de stat

2.2.5.1   Majoritatea ajutoarelor aprobate în 2010 au fost legate de obiective orizontale de interes comun european (cultura și conservarea patrimoniului, coeziunea regională, protecția mediului, cercetarea, dezvoltarea și inovarea și compensarea daunelor produse de catastrofe naturale).

2.2.5.2   Merită subliniată publicarea unui manual referitor la aplicarea legislației UE privind ajutoarele de stat de către instanțele naționale, în scopul de a sprijini activitatea judecătorilor naționali, în contextul numărului tot mai mare de cauze referitoare la ajutoarele de stat înaintate instanțelor naționale.

2.3   Evoluțiile sectoriale

2.3.1   În sectorul serviciilor financiare, aplicarea cadrului de reglementare temporar pentru sector a fost principala activitate în materie de concurență. Cazurile de concentrare analizate au fost reduse ca număr, fiind legate de condițiile de restructurare impuse pentru acordarea ajutorului de stat. Eforturile de stabilizare financiară sunt esențiale și trebuie să continue, însă, pentru a se evita o situație similară celei apărute în SUA, nu trebuie subestimate pericolele pe care le-ar putea determina riscul de speculații pe piață.

Continuând activitatea desfășurată anterior, Comisia a conferit caracter obligatoriu angajamentelor propuse de Visa, referitoare la comisioanele interbancare multilaterale (CIM).

2.3.2   În noiembrie 2010 a fost prezentată strategia în domeniul energiei pentru deceniul următor, în cadrul Strategiei Europa 2020, având ca obiectiv crearea unei piețe unice în sectorul energiei. Crearea unei piețe deschise și concurențiale în acest sector este în mod cert în beneficiul consumatorilor, însă trebuie subliniate preocupările acestora în ceea ce privește calitatea și continuitatea aprovizionării cu energie, în special în situațiile în care serviciile sunt prestate de societăți situate în afara țării în cauză.

Vor continua să fie încurajate măsurile legate de producția de energie din surse regenerabile, reducerea consumului de energie și reabilitarea siturilor contaminate, în acord cu obiectivele în materie de climă și energie stabilite în Strategia Europa 2020.

2.3.3   Ca parte a Strategiei Europa 2020, Comisia a lansat Agenda digitală, care are ca obiectiv principal crearea unei piețe unice a serviciilor de telecomunicații, cu accent deosebit pe aducerea aproape la zero a diferenței dintre tarifele naționale și cele de roaming și pe asigurarea accesului tuturor cetățenilor europeni la serviciile în bandă largă. O provocare majoră în prezent este necesitatea de a crea un echilibru sub aspectul concurenței între operatorii din domeniul comerțului electronic și întreprinderile mici și de a-i proteja pe consumatori împotriva practicilor abuzive. Trebuie sporit nivelul de încredere a consumatorilor în legalitatea operatorilor, în securitatea plăților și în protecția datelor cu caracter personal.

2.3.4   În ceea ce privește piața TIC, Comisia s-a concentrat pe elaborarea unor orientări cu privire la acordurile de cooperare, ca formă de promovare a concurenței pe piață, contribuind astfel la realizarea unuia dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, acela de a asigura produse și servicii eficiente. În acest domeniu trebuie să se acorde în continuare atenție formării profesionale atât a operatorilor, cât și a utilizatorilor finali, în vederea sporirii competențelor acestora.

2.3.5   În ceea ce privește mijloacele de comunicare în masă, Comisia a continuat să sprijine tranziția de la transmisia analogică la sistemul digital.

2.3.6   Având în vedere necesitatea urgentă de a adopta un brevet european, continuă lucrările de elaborare a unui sistem european unitar în materie de brevete în industria farmaceutică. De asemenea, a fost anunțată revizuirea Directivei privind transparența, referitoare la procedurile de stabilire a prețurilor și de rambursare pentru produsele farmaceutice.

2.3.7   În sectorul sănătății, au fost analizate o serie de plângeri depuse de prestatori privați de servicii de asistență medicală, care au invocat tratamentul inegal la care sunt supuși în comparație cu prestatorii de servicii din sectorul public. Nu se face însă nicio mențiune referitoare la rezultatele acestor plângeri.

2.3.8   Pentru sectorul transporturilor, puternic afectat de criză în 2009, anul 2010 a fost un an de redresare, în care prețurile au revenit la niveluri similare celor la care se situau înainte de criză.

2.3.8.1   În sectorul transporturilor aeriene, angajamentele British Airways, American Airlines și Iberia privind rutele transatlantice au devenit obligatorii din punct de vedere juridic și au fost autorizate concentrările dintre British Airways și Iberia și dintre United Airlines și Continental Airlines.

2.3.8.2   În ceea ce privește transporturile feroviare și cele rutiere, în scopul consolidării concurenței, a fost adoptată o propunere de reformare a primului pachet legislativ în domeniul transporturilor feroviare, care prevede crearea unui spațiu feroviar unic european.

2.3.8.3   În domeniul transporturilor maritime, în temeiul orientărilor pentru sector și al orientărilor privind ajutoarele de stat complementare, au fost aprobate ajutoare de stat pentru un proiect de „autostrăzi maritime”, în vederea preluării unei părți a traficului rutier dintre Franța și Spania. De asemenea, Comisia a lansat un studiu referitor la funcționarea și finanțarea din fonduri publice a infrastructurilor portuare.

2.3.9   A fost prelungit termenul pentru deschiderea completă a pieței serviciilor poștale pentru unsprezece state membre, Comisia continuând să monitorizeze liberalizarea pentru a se asigura că operatorii responsabili de furnizarea serviciului public nu primesc avantaje inechitabile.

2.3.10   În sectorul autovehiculelor, principalele preocupări în materie de concurență sunt reprezentate de necesitatea de a restructura sectorul și de a încuraja dezvoltarea unor autovehicule mai ecologice.

A fost adoptat un regulament de exceptare pe categorii pentru piața serviciilor de postvânzare și piețele de vânzări de autovehicule noi, referitor la acordurile verticale dintre producătorii de autovehicule și distribuitorii autorizați ai acestora, atelierele de reparații și distribuitorii de piese de schimb; de asemenea, au fost autorizate 15 concentrări în sectorul autovehiculelor.

2.3.11   Pentru a răspunde problemelor în materie de concurență rezultate ca urmare a diferențelor de putere contractuală dintre furnizorii și cumpărătorii din lanțul alimentar, a fost creat Forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente.

Sectorul este dominat din ce în ce mai mult de mari grupuri, în detrimentul evident atât al activităților comerciale la scară redusă, care nu pot concura sub aspectul prețurilor, și al micilor detailiști, producători și distribuitori, ale căror profituri sunt mult diminuate din cauza puterii marilor grupuri. În acest sector se constată absența inițiativelor de prevenire din partea ANC în ceea ce privește eventualele abuzuri de poziție dominantă, care au efecte negative extrem de importante asupra pieței. Nu este suficient să se identifice exemple de bune practici; trebuie ca măsurile să fie concentrate în primul rând pe supravegherea și sancționarea practicilor care încurajează abuzul de poziție dominantă.

2.4   Rețeaua europeană în domeniul concurenței și cooperarea cu instanțele naționale

Rețeaua europeană în domeniul concurenței și-a continuat activitatea, făcând dovada importanței sale în dezbaterea și schimburile de bune practici în ceea ce privește asigurarea aplicării normelor antitrust. A fost creat un grup de lucru privind concentrările și s-au revizuit regulamentele de exceptare pe categorii și orientările aferente în materie de acorduri orizontale și restricții verticale.

2.5   Activitățile internaționale

2.5.1   Eforturile în domeniul cooperării internaționale în domeniul concurenței au continuat, Comisia continuând să participe la Rețeaua Internațională a Concurenței și la Comitetul pentru concurență al OCDE. Cooperarea cu SUA a fost substanțială și au fost lansate negocieri în materie de concurență cu Confederația Elvețiană. Trebuie remarcată prioritatea acordată cooperării și discuțiilor privind legislația antimonopol cu China, precum și activității DG Concurență de cooperare cu India în domeniile acordurilor restrictive, abuzului de poziție dominantă și controlului concentrărilor.

2.5.2   În sfârșit, trebuie menționate deschiderea negocierilor de aderare pentru capitolul Concurență cu Croația și adoptarea unei legi referitoare la ajutoarele de stat de către parlamentul Turciei.

2.6   Dialogul cu organizațiile de consumatori și cu părțile interesate

2.6.1   Pe site-ul internet al DG Concurență a fost creată o pagină dedicată consumatorilor, care explică, în toate limbile oficiale ale UE, rolul politicii în domeniul concurenței, principalele inițiative în domeniu și obiectivele acesteia.

2.6.2   Grupul consultativ european al consumatorilor (GCEC) a emis un aviz cu privire la acțiunile în despăgubiri și a fost consultat cu privire la restricțiile verticale.

2.7   Cooperarea interinstituțională

2.7.1   În octombrie a intrat în vigoare un nou acord-cadru între Parlamentul European și Comisie.

2.7.2   Parlamentul European a adoptat rezoluții cu privire la Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008, Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor, acordurile orizontale și Decizia Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive.

2.7.3   Comisia a informat Consiliul în legătură cu inițiativele sale în domeniul concurenței, în special cu privire la normele în materie de ajutor de stat în contextul crizei.

2.7.4   CESE și-a adus contribuția în domeniul politicii de concurență, adoptând avize privind Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008, minele necompetitive, construcțiile navale, precum și privind Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul autovehiculelor.