PROIECT

DECIZIA NR. …/2014 A COMITETULUI MIXT INSTITUIT PRIN ACORDUL DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI UCRAINA PRIVIND FACILITAREA ELIBERĂRII VIZELOR

din …

cu privire la adoptarea orientărilor comune pentru punerea în aplicare a acordului

COMITETUL MIXT,

având în vedere Acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina privind facilitarea eliberării vizelor (denumit în continuare „acordul”), în special articolul 12,

întrucât acordul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările comune pentru punerea în aplicare a Acordului dintre Uniunea Europeană și Ucraina privind facilitarea eliberării vizelor sunt stabilite în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Decizia nr. 1/2009 a Comitetului mixt se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

ANEXĂ

ORIENTĂRI COMUNE PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A ACORDULUI DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI UCRAINA PRIVIND FACILITAREA ELIBERĂRII VIZELOR

Scopul acordului dintre Uniunea Europeană și Ucraina privind facilitarea eliberării vizelor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008, astfel cum a fost modificat prin Acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina din 23 iulie 2012, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2013 (denumit în continuare „acordul”), este de a facilita, pe bază de reciprocitate, procedurile de eliberare a vizelor pentru cetățenii ucraineni pentru o ședere planificată de cel mult 90 de zile într-un interval de 180 de zile.

Acordul stabilește, pe bază de reciprocitate, drepturile și obligațiile cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic în vederea simplificării procedurilor de eliberare a vizelor pentru cetățenii ucraineni.

Scopul prezentelor orientări, adoptate de Comitetul mixt instituit prin articolul 12 din acord (denumit în continuare „Comitetul mixt”), este de a asigura o punere în aplicare corectă și armonizată a dispozițiilor acordului de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre. Prezentele orientări nu fac parte din acord și, prin urmare, nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, este recomandabil ca personalul diplomatic și consular să le urmeze în mod consecvent la punerea în aplicare a dispozițiilor acordului.

Aceste orientări sunt destinate să fie actualizate pentru a ține seama de experiența punerii în aplicare a acordului sub responsabilitatea Comitetului mixt. Orientările adoptate de Comitetul mixt la 25 noiembrie 2009 au fost adaptate în conformitate cu Acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina de modificare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Ucraina privind facilitarea eliberării vizelor (denumit în continuare „acordul de modificare”), precum și în conformitate cu noua legislație a Uniunii, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (1) (Codul de vize).

I.   ASPECTE GENERALE

1.1.   Scopul și domeniul de aplicare

Articolul 1 din acord prevede: „Scopul prezentului acord este de a facilita eliberarea vizelor pentru cetățenii ucraineni, pentru o perioadă de ședere de până la 90 de zile, în decurs de 180 de zile.”

Acordul se aplică tuturor cetățenilor ucraineni care solicită o viză de scurtă ședere, indiferent de țara în care își au reședința.

Articolul 1 alineatul (2) din acord prevede: „Ucraina poate reintroduce obligația de a deține viză doar pentru cetățenii sau anumite categorii de cetățeni din toate statele membre și nu pentru cetățenii sau anumite categorii de cetățeni din state membre distincte. În cazul în care Ucraina reintroduce obligativitatea vizelor pentru cetățenii UE sau pentru anumite categorii de cetățeni UE, aceleași facilități acordate în baza prezentului acord cetățenilor ucraineni se aplică în mod automat cetățenilor UE în cauză, pe bază de reciprocitate.”

Potrivit deciziilor adoptate de guvernul ucrainean, începând cu 1 mai 2005 sau, respectiv, cu 1 ianuarie 2008, cetățenii UE sunt exonerați de obligația de a deține viză atunci când călătoresc în Ucraina pentru o perioadă de până la 90 de zile sau când tranzitează teritoriul Ucrainei. Această dispoziție nu aduce atingere dreptului guvernului ucrainean de a modifica deciziile respective.

1.2.   Domeniul de aplicare al acordului

Articolul 2 din acord prevede:

Fără a aduce atingere articolului 10 (care prevede exonerarea titularilor de pașapoarte diplomatice și pașapoarte de serviciu biometrice din Ucraina de obligația de a deține viză), acordul nu afectează normele existente privind obligațiile în materie de vize și exonerarea de obligația de a deține viză. De exemplu, articolul 4 din Regulamentul nr. 539/2001 al Consiliului (2) permite statelor membre să exonereze de obligația de a deține viză, printre alte categorii, echipajele civile ale aeronavelor și navelor.

Normele Schengen și, după caz, legislația națională continuă să se aplice în cazul tuturor aspectelor nereglementate de acord, cum ar fi refuzul de eliberare a unei vize, recunoașterea documentelor de călătorie, dovada mijloacelor suficiente de subzistență, refuzul intrării și măsurile de expulzare. Acest lucru se aplică și normelor Schengen care determină statul membru Schengen responsabil pentru prelucrarea unei cereri de viză. Prin urmare, cetățenii ucraineni ar trebui în continuare să solicite viză la consulatul statului membru care este destinația principală a călătoriei; în cazul în care nu există o destinație principală, cetățenii ucraineni ar trebui să solicite viză la consulatul statului membru al primei intrări în spațiul Schengen.

Chiar dacă condițiile prevăzute în acord sunt îndeplinite, de exemplu, solicitantul de viză face dovada documentelor justificative privind scopul călătoriei pentru categoriile prevăzute la articolul 4, se poate totuși refuza eliberarea vizei dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (Codul frontierelor Schengen), și anume dacă persoana nu este în posesia unui document de călătorie valabil, dacă a fost emisă o semnalare în SIS, dacă persoana este considerată o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă etc.

Se aplică în continuare alte posibilități de flexibilitate permise în Codul de vize în ceea ce privește eliberarea vizelor. De exemplu, vizele cu intrări multiple cu un termen de valabilitate îndelungat – de până la cinci ani – pot fi eliberate altor categorii de persoane decât cele menționate la articolul 5 din acord dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Codul de vize [a se vedea articolul 24 alineatul (2) din Codul de vize). În mod similar, dispozițiile cuprinse în Codul de vize care permit eliminarea sau reducerea taxei de viză vor continua să se aplice (a se vedea punctul II.2.1.1.).

1.3.   Tipurile de vize care intră în domeniul de aplicare al acordului

Articolul 3 litera (d) din acord definește „viza” drept „o autorizație eliberată de un stat membru sau o decizie adoptată de un astfel de stat, care este necesară în scopul:

—	de a intra pe teritoriul unuia sau al mai multor state membre în vederea unei șederi de cel mult 90 de zile în total;

—	de a intra pe teritoriului unuia sau al mai multor state membre în vederea tranzitării acestuia.”

Acordul acoperă următoarele tipuri de viză:

—	vizele de tip „C” (vize de scurtă ședere).

Facilitățile oferite de acord se aplică atât în cazul vizelor uniforme valabile pentru întregul teritoriu al statelor membre, cât și al vizelor cu valabilitate teritorială limitată (VTL).

1.4.   Calcularea duratei de ședere autorizate de o viză și, în special, modul în care se determină perioada de șase luni

Recenta modificare a Codului frontierelor Schengen a redefinit noțiunea de „scurtă ședere”. Definiția actuală este următoarea: „90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, ceea ce implică luarea în considerare a ultimei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere”.

Data intrării se calculează ca prima zi de ședere pe teritoriul statelor membre și data de ieșire se calculează ca ultima zi de ședere pe teritoriul statelor membre. Termenul „orice” presupune aplicarea unei perioade de referință „mobile” de 180 de zile; aceasta înseamnă că trebuie calculată retroactiv fiecare zi de ședere din ultima perioadă de 180 de zile, pentru a se verifica dacă cerința privind durata de ședere de 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile continuă să fie îndeplinită. Aceasta înseamnă că o absență pe o perioadă neîntreruptă de 90 zile permite o nouă ședere de până la 90 de zile.

Definiția a intrat în vigoare la 18 octombrie 2013. Calculatorul este disponibil online la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/index_en.htm

Exemplu de calculare a șederii pe baza noii definiții:

O persoană care deține o viză cu intrări multiple valabilă 1 an (18.4.2014 – 18.4.2015) intră pentru prima dată pe teritoriul unui stat membru la 19.4.2014 pentru o ședere de 3 zile. Apoi, aceasta intră din nou la 18.6.2014 pentru o ședere de 86 de zile. Care este situația persoanei în cauză la aceste date? Când i se va dreptul de a intra din nou pe teritoriul statelor membre?

La 11.9.2014: în cursul ultimelor 180 de zile (16.3.2014 – 11.9.2014), persoana în cauză a rămas pe teritoriul statelor membre timp de 3 de zile (19 – 21.4.2014), urmate de alte 86 de zile (18.6.2014 – 11.9.2014) = 89 de zile = Nu a depășit durata maximă de ședere autorizată. Persoana poate să mai rămână pe teritoriul statelor membre cel mult 1 zi.

Începând de la 16.10.2014: persoana ar putea intra pe teritoriul unui stat membru pentru o ședere de 3 zile suplimentare [la 16.10.2014, șederea din 19.4.2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile); la 17.10.2014, șederea din 20.4.2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile etc.).

Începând de la 15.12.2014: persoana ar putea intra pe teritoriul unui stat membru pentru o ședere de 86 de zile suplimentare [la 15.12.2014, șederea din 18.6.2014 nu mai este relevantă (se situează în afara perioadei de 180 de zile); la 16.12.2014, șederea din 19.6.2014 nu mai este relevantă etc.)].

1.5.   Situația în privința statelor membre care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, a statelor membre care nu participă la politica comună a UE în domeniul vizelor și a țărilor asociate

Statele membre care au aderat la Uniune în 2004 (Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia), în 2007 (Bulgaria și România) și în 2013 (Croația) au obligații în temeiul acordului din momentul intrării sale în vigoare.

Numai Bulgaria, Croația, Cipru și România nu aplică încă integral acquis-ul Schengen. Aceste țări vor continua să elibereze vize naționale cu o valabilitate limitată la propriul lor teritoriu național. Când vor aplica integral acquis-ul Schengen, aceste state membre vor continua să aplice acordul.

Legislația națională continuă să se aplice în cazul tuturor aspectelor care nu sunt reglementate de acord până la data aplicării integrale a acquis-ului Schengen de către statele membre respective. Începând de la acea dată, se vor aplica normele Schengen/legislația națională în cazul aspectelor care nu sunt reglementate de acord.

Bulgaria, Croația, Cipru și România sunt autorizate să recunoască permisele de ședere, vizele de tip „D” și vizele de scurtă ședere eliberate de statele membre Schengen și de țările asociate pentru șederile de scurtă durată pe teritoriul lor.

În conformitate cu articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, toate statele Schengen trebuie să recunoască vizele de lungă ședere și permisele de ședere eliberate de fiecare dintre ele ca fiind valabile pentru șederi de scurtă durată pe teritoriile celorlalte state Schengen. Statele membre Schengen acceptă permisele de ședere, vizele de tip „D” și vizele de scurtă ședere ale țărilor asociate pentru intrarea și șederea de scurtă durată și viceversa.

Acordul nu se aplică Danemarcei, Irlandei și Regatului Unit, însă cuprinde declarații comune cu privire la disponibilitatea statelor membre respective de a încheia acorduri bilaterale privind facilitarea eliberării vizelor cu Ucraina.

La 1 martie 2009 a intrat în vigoare un acord bilateral între Danemarca și Ucraina privind facilitarea eliberării vizelor. Nu au avut loc negocieri privind facilitarea eliberării vizelor între Ucraina și, respectiv Irlanda și Regatul Unit.

Cu toate că aceste țări sunt asociate spațiului Schengen, acordul nu se aplică Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și Elveției, însă cuprinde declarații comune cu privire la disponibilitatea țărilor Schengen respective de a încheia acorduri bilaterale privind facilitarea eliberării vizelor cu Ucraina.

Norvegia a semnat un acord bilateral privind facilitarea eliberării vizelor la 13 februarie 2008. Acordul respectiv a intrat în vigoare la 1 septembrie 2011.

Elveția a finalizat negocierile referitoare la un acord bilateral privind facilitarea eliberării vizelor în noiembrie 2011. Islanda a anunțat că au fost lansate negocierile cu Ucraina.

1.6.   Acordul/acorduri bilaterale

Articolul 13 alineatul (1) din acord prevede:

De la data intrării în vigoare a acordului, dispozițiile acordurilor bilaterale în vigoare dintre statele membre și Ucraina cu privire la aspectele abordate în acord încetează să se mai aplice. În conformitate cu legislația Uniunii, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile dintre acordurile lor bilaterale și acord.

Cu toate acestea, articolul 13 alineatul (2) din acord prevede:

Următoarele state membre au semnat un acord bilateral cu Ucraina care prevede exonerarea titularilor de pașapoarte de serviciu de obligația de a deține viză: Bulgaria, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din acord, în măsura în care aceste acorduri bilaterale reglementează cazul titularilor de pașapoarte de serviciu biometrice, articolul 10 alineatul (2) din acordare prioritate față de acordurile bilaterale respective. În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din acord, aceste acorduri bilaterale, care au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a acordului de modificare, continuă să se aplice în măsura în care reglementează cazul titularilor de pașapoarte de serviciu nebiometrice, fără a aduce atingere dreptului statelor membre în cauză sau al Ucrainei de a denunța sau de a suspenda aceste acorduri sau înțelegeri bilaterale. Exonerarea de obligația de a deține viză acordată de un stat membru titularilor de pașapoarte de serviciu nebiometrice se aplică numai pentru călătoriile pe teritoriul statului membru respectiv și nu pentru călătoriile pe teritoriul altor state membre Schengen.

În cazul în care un stat membru a încheiat un acord sau o înțelegere bilaterală cu Ucraina cu privire la aspecte care nu sunt reglementate de acord, această exonerare va continua să se aplice și după intrarea în vigoare a acordului.

1.7.   Declarația Comunității Europene privind accesul solicitanților de vize și armonizarea informațiilor privind procedurile de eliberare a vizelor de scurtă ședere și documentele necesare pentru depunerea cererii de viză de scurtă ședere

În conformitate cu această declarație a Comunității Europene, atașată la acord, au fost elaborate informații de bază comune privind accesul solicitanților de vize la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre, privind procedurile și condițiile de eliberare a vizelor, precum și privind valabilitatea vizelor eliberate, în scopul asigurării faptului că solicitanții de viză primesc informații coerente și uniforme. Aceste informații sunt disponibile pe pagina de internet a delegației UE în Ucraina: http://eeas.europa.eu/delegations/ukraine/index_en.htm

Se solicită misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statelor membre să disemineze aceste informații pe scară largă (pe panourile de informare, prin broșuri, pe site-uri internet etc.) și să difuzeze, de asemenea, informații precise privind condițiile de eliberare a vizelor, reprezentarea statelor membre în Ucraina și lista UE armonizată a documentelor justificative necesare.

II.   ORIENTĂRI PRIVIND DISPOZIȚII SPECIFICE

2.1.   Norme care se aplică tuturor solicitanților de viză

Important: se reamintește faptul că facilitățile menționate mai jos referitoare la taxele de procesare, durata procedurilor de prelucrare a cererilor de viză, călătoriile în cazul în care documentele sunt pierdute sau furate și prelungirea vizelor în circumstanțe excepționale se aplică tuturor solicitanților de viză și titularilor de viză ucraineni.

2.1.1.   Taxa de procesare a vizelor

Articolul 6 alineatul (1) din acord prevede:

În conformitate cu articolul 6 alineatul (1), taxa pentru procesarea unei cereri de viză este de 35 EUR. Această taxă se va aplica tuturor solicitanților de viză ucraineni (inclusiv turiștilor) și se referă la vizele de scurtă ședere, indiferent de numărul de intrări. Taxa se aplică, de asemenea, în cazul cererilor de viză depuse la frontierele externe.

Articolul 6 alineatul (2) din acord prevede:

Articolul 6 alineatul (3) din acord prevede:

Se percepe o taxă de 70 EUR pentru procesarea cererilor de viză în cazurile în care cererea de viză și documentele justificative au fost depuse de către solicitantul de viză al cărui loc de reședință se știe că se află în oblastul în care statul membru în care solicitantul dorește să călătorească nu are reprezentanță consulară (dacă în oblastul respectiv nu există niciun consulat, niciun centru de vize, nici consulate ale statelor membre care au încheiat acorduri de reprezentare cu statul membru în care solicitantul dorește să călătorească) și în cazul în care misiunea diplomatică sau oficiul consular a fost de acord să ia o decizie privind cererea de viză în termen de trei zile. Dovada locului de reședință al solicitantului de viză este furnizată în cadrul formularului de cerere de viză.

În principiu, obiectivul articolului 6 alineatul (3) din acord este de a facilita solicitarea unei vize de către solicitanții care locuiesc la o distanță mare de un consulat. În cazul în care este necesară o călătorie îndelungată pentru a depune o cerere de viză, scopul este de a o elibera rapid, astfel încât solicitantul să poată primi viza fără a mai fi nevoit să facă încă o dată aceeași călătorie îndelungată.

Din motivele menționate mai sus, în cazurile în care timpul „standard” de procesare a unei cereri de viză de către o anumită misiune diplomatică sau un anumit oficiu consular este de trei zile sau mai puțin, se percepe taxa de viză standard de 35 EUR.

Pentru misiunile diplomatice și oficiile consulare care au un sistem de programare, perioada de timp pentru obținerea unei programări nu trebuie considerată ca făcând parte din timpul de procesare (a se vedea, de asemenea, II. 2.1.2).

Articolul 6 alineatul (4) din acord prevede:

.

(NB. Acest punct reglementează situația rudelor ucrainene apropiate care călătoresc în statele membre pentru a vizita cetățeni ucraineni aflați în situație de ședere legală în statele membre sau cetățeni ai Uniunii Europene care au reședința pe teritoriul statului membru ai cărui resortisanți sunt. Solicitanților de viză ucraineni care sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii, în înțelesul articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), li se eliberează vize gratuit, în cel mai scurt termen și pe baza unei proceduri accelerate.)

„(b)	pentru membrii delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Ucrainei, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente organizate pe teritoriul unuia dintre statele membre de către organizații interguvernamentale;

(c)	membrii guvernelor și ai parlamentelor naționale și regionale, ai curților constituționale și curților supreme, dacă aceștia nu sunt scutiți de obligativitatea vizelor prin prezentul acord;

(d)	elevii, studenții instituțiilor universitare și postuniversitare și profesorii însoțitori, care călătoresc în scopul efectuării unor studii sau în scopuri educaționale;

(e)	persoanele cu dizabilități și persoanele care le însoțesc, dacă este cazul”; (N.B. Pentru a beneficia de scutirea de taxă, trebuie prezentate documente justificative care să demonstreze că fiecare solicitant de viză se încadrează la această categorie.)

„(f)

persoanele care au prezentat documente care dovedesc necesitatea călătoriei în scopuri umanitare, inclusiv pentru urmarea unui tratament medical urgent, precum și persoana însoțitoare, sau persoanele care participă la funeraliile unei rude apropiate sau vizitează o rudă apropiată care este grav bolnavă;

(g)	participanții la evenimente sportive internaționale și persoanele însoțitoare”; (N.B. Sunt acoperite numai persoanele însoțitoare care călătoresc în capacitate profesională; suporterii nu sunt considerați drept persoane însoțitoare.)

„(h)	persoanele care participă la activități științifice, culturale și artistice, inclusiv programe de schimb între universități și de altă natură;

(i)	participanții la programe oficiale de schimb organizate de orașe înfrățite și de alte entități municipale;

(j)	jurnaliștii și personalul tehnic care îi însoțește în scop profesional”; [N.B. La această literă se încadrează jurnaliștii care fac obiectul articolului 4 alineatul (1) litera (e) din acord].

„(k)	pensionari”; (N.B. Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie, solicitanții de viză trebuie să prezinte documente justificative care să le demonstreze statutul de pensionari.)

„(l)	conducătorii auto care prestează servicii de transport internațional de mărfuri și pasageri către teritoriile statelor membre, cu vehicule înregistrate în Ucraina;

(m)	membri ai echipajului trenului, precum și ai echipajului responsabil de vagoanele frigorifice și de locomotivele trenurilor internaționale, care călătoresc pe teritoriile statelor membre;

(n)

copiii cu vârsta sub 18 ani și copiii aflați în întreținere, cu vârsta sub 21 de ani.” (N.B. Pentru a beneficia de scutirea de taxă pentru această categorie, solicitanții de viză trebuie să prezinte documente justificative care să le demonstreze vârsta și, în plus – dacă au sub 21 de ani – faptul că se află în întreținere.);

„(o)	reprezentanții comunităților religioase;

(p)	membrii profesiilor liberale care participă la expoziții, conferințe, simpozioane, seminare internaționale sau la alte evenimente similare organizate pe teritoriul statelor membre;

(q)	participanții în vârstă de cel mult 25 de ani la seminare, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații nonprofit;

(r)	reprezentanții organizațiilor societății civile care efectuează călătorii în scopul formării educaționale sau în scopul participării la seminare și conferințe, inclusiv în cadrul programelor de schimb;

(s)	pentru participanții la programe oficiale de cooperare transfrontalieră ale Uniunii Europene, cum ar fi cele din cadrul Instrumentului european de vecinătate și parteneriat (IEVP).

Primul paragraf se aplică, de asemenea, atunci când scopul călătoriei este tranzitul.”

Articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din acord se aplică numai dacă scopul călătoriei către țara terță este echivalent cu unul dintre scopurile enumerate la articolul 6 alineatul (4) literele (a)-(s) din acord, de exemplu dacă tranzitul este necesar pentru a participa la un seminar, a vizita membri de familie, a participa la un program de schimb al organizațiilor societății civile etc. în țara terță.

Categoriile de persoane menționate mai sus sunt scutite integral de taxă. În plus, în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) din Codul de vize, „în cazuri particulare, se poate renunța la perceperea taxei de viză sau valoarea acesteia poate fi redusă dacă acest lucru contribuie la promovarea unor interese de ordin cultural sau sportiv, precum și a unor interese din domeniul politicii externe, al politicii de dezvoltare și alte domenii de interes public vital sau din motive umanitare”.

Totuși, această regulă nu poate fi aplicată pentru a scuti solicitanții de taxa de 70 EUR pentru procesarea vizei în situații individuale în care cererea de viză și documentele justificative au fost depuse de către solicitantul de viză al cărui loc de reședință se știe că se află departe de misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului membru și care se încadrează într-una din categoriile scutite de plata taxei de viză, enumerate la articolul 6 alineatul (4) din acord.

Ar trebui reamintit, de asemenea, faptul că categoriile de persoane scutite de plata taxei de viză ar putea totuși plăti o taxă pentru servicii în cazul în care un stat membru cooperează cu un prestator extern de servicii.

Articolul 6 alineatul (5) din acord prevede:

Menținerea posibilității ca toate categoriile de solicitanți să-și depună cererile direct la consulat și nu prin intermediul unui prestator extern de servicii presupune că ar trebui să existe o posibilitate reală de alegere între aceste două opțiuni. Chiar dacă accesul direct nu trebuie să fie organizat în condiții identice sau similare celor aplicabile în cazul accesului la prestatorul de servicii, condițiile respective nu ar trebui să facă accesul direct imposibil în practică. Chiar dacă se acceptă ca perioada de așteptare pentru obținerea unei programări să fie diferită în cazul accesului direct, aceasta nu trebuie să fie atât de lungă încât să facă accesul direct imposibil în practică.

2.1.2.   Durata procedurilor pentru procesarea cererilor de viză

Articolul 7 din acord prevede:

O decizie privind cererea de viză se ia, în principiu, în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii de viză complete și a documentelor justificative.

Această perioadă poate fi prelungită până la 30 de zile calendaristice atunci când este necesară o analiză detaliată, de exemplu, pentru consultarea autorităților centrale.

Toate aceste termene încep să curgă numai din momentul în care dosarul de cerere este complet, adică de la data primirii cererii de viză și a documentelor justificative.

Pentru misiunile diplomatice și oficiile consulare care au un sistem de programare, perioada de timp pentru obținerea unei programări nu trebuie considerată ca făcând parte din timpul de procesare. La stabilirea programării, ar trebui să se țină seama de posibila situație de urgență invocată de solicitantul de viză în vederea punerii în aplicare a articolului 7 alineatul (3) din acord. De regulă, programările ar trebui să se facă într-un termen de două săptămâni de la data solicitării programării [a se vedea articolul 6 alineatul (5) din acord]. Un termen mai îndelungat ar trebui să fie o excepție, inclusiv în perioadele foarte aglomerate. Comitetul mixt va monitoriza cu atenție acest aspect. Statele membre depun toate eforturile pentru a se asigura că programările solicitate de membrii delegațiilor oficiale din Ucraina pentru a depune cereri la misiunile diplomatice și oficiile consulare sunt fixate cât mai curând posibil, de preferință în termen de două zile lucrătoare, în cazurile urgente în care invitația a fost transmisă cu întârziere.

Decizia privind reducerea perioadei de timp pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de viză, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (3) din acord, este luată de către funcționarul consular.

2.1.3.   Prelungirea vizei în circumstanțe excepționale

Articolul 9 din acord prevede:

În ceea ce privește posibilitatea de a extinde durata de valabilitate a vizelor în cazuri de forță majoră, de exemplu în cazul internării într-un spital din motive neprevăzute/pentru o boală subită/în caz de accident, dacă titularul vizei nu are posibilitatea de a părăsi teritoriul statului membru până la data menționată pe viză, se aplică dispozițiile articolului 33 alineatul (1) din Codul de vize în măsura în care sunt compatibile cu acordul (de exemplu, viza prelungită trebuie să rămână o viză uniformă, permițând intrarea pe teritoriul tuturor statelor membre Schengen pentru care viza era valabilă la data eliberării). Cu toate acestea, în temeiul acordului, prelungirea vizei se efectuează gratuit în caz de forță majoră.

2.2.   Norme care se aplică anumitor categorii de solicitanți de viză

2.2.1.   Documente justificative privind scopul călătoriei

Pentru toate categoriile de persoane enumerate la articolul 4 alineatul (1) din acord, inclusiv pentru conducătorii auto care prestează servicii de transport internațional de mărfuri și pasageri, vor fi necesare numai documentele justificative indicate privind scopul călătoriei. Pentru aceste categorii de solicitanți nu se solicită alte documente privind scopul șederii. Astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (3) din acord, nu se va mai cere altă justificare, invitație sau validare referitoare la scopul călătoriei.

Dacă, în cazuri individuale, persistă îndoieli cu privire la scopul real al călătoriei, solicitantul vizei este invitat la un interviu (suplimentar) detaliat la sediul ambasadei/consulatului, unde poate fi chestionat în legătură cu scopul real al vizitei sau intenția solicitantului de a se întoarce – a se vedea articolul 21 alineatul (8) din Codul de vize. În astfel de cazuri individuale, solicitantul de viză poate furniza documente suplimentare sau funcționarul consular le poate cere, în mod excepțional. Comitetul mixt va monitoriza îndeaproape acest aspect.

Pentru categoriile de persoane care nu sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din acord, normele actuale continuă să se aplice în ceea ce privește documentele care fac dovada scopului călătoriei. Același lucru este valabil și pentru documentele referitoare la consimțământul părinților pentru călătoria copiilor cu vârsta sub 18 ani.

Normele Schengen sau legislația națională se aplică în cazul aspectelor care nu fac obiectul dispozițiilor acordului, cum ar fi recunoașterea documentelor de călătorie, asigurarea medicală de călătorie, garanțiile privind întoarcerea în țara de origine și mijloacele de subzistență suficiente (a se vedea punctul I.1.2.).

În conformitate cu „Declarația Uniunii Europene privind documentele necesare pentru depunerea cererii de viză de scurtă ședere”, anexată la acordul de modificare, „Uniunea Europeană va stabili o listă armonizată a documentelor justificative, în conformitate cu articolul 48 alineatul (1) litera (a) din Codul de vize, în scopul de a se asigura că solicitanților de viză din Ucraina li se cere să depună, în principiu, aceleași documente justificative”; consulatele statelor membre, care acționează în cadrul cooperării locale Schengen, sunt invitate să se asigure că solicitanții de viză ucraineni primesc informații de bază coerente și uniforme și că trebuie să depună, în principiu, aceleași documente justificative, indiferent de consulatul statului membru în care depun cererea.

În principiu, cererea inițială sau adeverința prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din acord sunt prezentate împreună cu cererea de viză. Cu toate acestea, consulatul poate începe procesarea cererii de viză pe baza documentelor transmise prin fax sau a copiilor cererii ori ale adeverinței. Totuși, consulatul poate solicita documentul original în cazul unei prime cereri și solicită documentul original în cazuri individuale în care există îndoieli.

întrucât listele autorităților de mai jos cuprind uneori și numele persoanei care poate semna cererile/adeverințele relevante, autoritățile ucrainene ar trebui să informeze cooperarea locală Schengen atunci când aceste persoane sunt înlocuite.

Articolul 4 din acord prevede că:

.

Numele solicitantului trebuie să fie indicat în scrisoarea emisă de autoritatea competentă, care să confirme că persoana face parte din delegația care călătorește pe teritoriul celeilalte părți în scopul de a participa la reuniunea oficială. Numele solicitantului nu trebuie în mod obligatoriu să fie indicat în invitația oficială de participare la reuniune, deși acest lucru ar putea fi valabil atunci când invitația oficială se adresează unei anumite persoane.

Această dispoziție se aplică membrilor delegațiilor oficiale, indiferent de tipul de pașaport (pașaport de serviciu nebiometric sau pașaport obișnuit) pe care îl dețin;

„(b)

pentru oamenii de afaceri și reprezentanții organizațiilor de afaceri: — o solicitare scrisă din partea unei persoane juridice sau societăți comerciale gazdă sau din partea unui birou sau filială a unei astfel de persoane juridice sau societăți comerciale, din partea unor autorități locale și naționale ale statelor membre sau a comitetelor de organizare a târgurilor și a expozițiilor, a conferințelor și a simpozioanelor organizate pe teritoriile statelor membre;

(c)

pentru conducătorii auto care prestează servicii de transport internațional de mărfuri și pasageri către teritoriile statelor membre, cu vehicule înmatriculate în Ucraina: — o cerere scrisă din partea asociației naționale a transportatorilor din Ucraina care prestează servicii de transport rutier internațional, în care să se precizeze scopul, durata, destinația (destinațiile) și frecvența călătoriilor”

.

Autoritățile competente care furnizează servicii de transport rutier internațional și sunt responsabile pentru precizarea scopului, duratei, destinației (destinațiilor) și a frecvenței călătoriilor efectuate de conducătorii auto care furnizează servicii de transport internațional de mărfuri și pasageri către teritoriile statelor membre, cu vehicule înmatriculate în Ucraina, sunt următoarele:

1.

Asociația transportatorilor rutieri internaționali din Ucraina (AsMAP/„АсМАП”) Adresa poștală a AsMAP: 11, Shorsa str. Kiev, 03150, Ucraina Funcționari autorizați să semneze cererile:   Kostiuchenko Leonid – Președintele AsMAP din Ucraina;   Dokil' Leonid – Vicepreședintele AsMAP din Ucraina;   Kuchynskiy Yurii – Vicepreședintele AsMAP din Ucraina.

2.

Întreprinderea de stat „Serviciul privind transportul rutier internațional” (SE „SIRC”) Adresa poștală a SE „SIRC”: 57, av. Nauka Kiev, 03083, Ucraina Tel. +38 044 524 21 01 Fax +38 044 524 00 70 Funcționari autorizați să semneze cererile:   Tkachenko Anatolij – Directorul SE „SIRC”;   Neronov Oleksandr – Prim-director adjunct al SE „SIRC”.

3.

Uniunea pentru transport rutier și logistică din Ucraina Adresa poștală a Uniunii pentru transport rutier și logistică din Ucraina: 28, Predslavinska str. Kiev, 03150, Ucraina Tel./fax +38 044 528 71 30/+38 044 528 71 46/+38 044 529 44 40 Funcționarul autorizat să semneze cererile: Lypovskiy Vitalij – Președintele Uniunii pentru transport rutier și logistică din Ucraina

4.

Asociația ucraineană a transportatorilor de autovehicule (AAAC)(Всеукраїнська асоціація автомобільних перевізників) Adresa poștală a AAAC: 139, Velyka Vasylkivska str. Kiev, 03150, Ucraina Tel./fax: +38044-538-75-05, +38044-529-25-21 Funcționari autorizați să semneze cererile:   Reva Vitalii (Віталій Рева) – Președintele AAAC   Glavatskyi Petro (Петро Главатський) – Vicepreședintele AAAC e-mail: vaap@i.com.ua

5.

Asociația ucraineană a transportatorilor de autovehicule (AAAC) (Всеукраїнська асоціація автомобільних перевізників) Adresa poștală a AAAC: 3, Rayisy Okipnoyi str. Kiev, 02002, Ucraina Tel./fax: +38044-517-44-31, +38044-516-47-26 Funcționari autorizați să semneze cererile: Vakulenko Volodymyr (Вакуленко Володимир Михайлович) – Vicepreședintele AAAC

6.

Întreprinderea ucraineană de stat „Ukrinteravtoservice” (Українське державне підприємство по обслуговуванню іноземних та вітчизняних автотранспортних засобів „Укрінтеравтосервіс”) Adresa poștală a întreprinderii ucrainene de stat „Ukrinteravtoservice”: 57, av. Nauky Kiev, 03083, Ucraina Funcționari autorizați să semneze cererile:   Dobrohod Serhii (Доброход Сергій Олександрович) – Director general al întreprinderii ucrainene de stat „Ukrinteravtoservice” (telefon: +38 044 524-09-99; telefon mobil: +38 050 463-89-32);   Kubalska Svitlana (Кубальська Світлана Сергіївна) – Director general adjunct al întreprinderii ucrainene de stat „Ukrinteravtoservice” (telefon: +38 044 524-09-99; telefon mobil: +38 050 550-82-62);

Luând în considerare problemele actuale cu această categorie de solicitanți de viză, Comitetul mixt monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a acestei dispoziții;

.

Autoritatea competentă în domeniul transporturilor feroviare din Ucraina este Administrația de Stat a Transportului Feroviar din Ucraina („Ukrzaliznytsia”/„Укрзалізниця”).

Adresa poștală a „Ukrzaliznytsia”:

5-7 Tverskaya str.

Kiev, 03680, Ucraina

Potrivit repartizării competențelor din conducerea „Ukrzaliznytsia”, funcționarii responsabili cu furnizarea de informații privind scopul, durata și frecvența călătoriilor efectuate de membri ai echipajului trenului, precum și ai echipajului responsabil de vagoanele frigorifice și de locomotivele trenurilor internaționale, care călătoresc pe teritoriile statelor membre sunt:

Bolobolin Serhii (Болоболін Сергій Петрович) – Prim-director general al Ukrzaliznytsia (telefon: +38 044 465 00 10);

Serhiyenko Mykola (Сергієнко Микола Іванович) – Prim-director general adjunct al Ukrzaliznytsia (telefon: +38 044 465 00 01);

Zhurakivskyy Vitaliy (Жураківський Віталій Олександрович) – Prim-director general adjunct al Ukrzaliznytsia (telefon: +38 044 465 00 41);

Slipchenko Oleksiy (Сліпченко Олексій Леонтійович) – Director general adjunct al Ukrzaliznytsia (telefon: +38 044 465 00 14);

Naumenko Petro (Науменко Петро Петрович) – Director general adjunct al Ukrzaliznytsia (telefon: +38 044 465 00 12);

Chekalov Pavlo (Чекалов Павло Леонтійович) – Director general adjunct al Ukrzaliznytsia (telefon: +38 044 465 00 13);

Matviiv Igor – șeful departamentului „Relații internaționale” al Ukrzaliznytsia (telefon: +38 044 465 04 25);

.

Această categorie nu include jurnaliștii independenți.

Trebuie prezentat certificatul sau documentul din care să reiasă faptul că solicitantul este un jurnalist profesionist, precum și documentul original eliberat de angajatorul acestuia în care să se indice că scopul călătoriei este desfășurarea unei activități de natură jurnalistică sau din care să reiasă faptul că persoana în cauză este membru al personalului tehnic care îl însoțește pe jurnalist în scop profesional.

Organizația profesională competentă din Ucraina care poate demonstra că persoana în cauză este un jurnalist calificat este:

1.

Uniunea națională a jurnaliștilor din Ucraina (NUJU) („Національна спілка журналістів україни”, НСЖУ). NUJU eliberează angajaților calificați din domeniul mass-media legitimații naționale de jurnalist profesionist și legitimații internaționale de presă după modelul standard stabilit de Federația Internațională a Jurnaliștilor. Adresa poștală a NUJU: 27-a Khreschatyk str. Kiev, 01001, Ucraina Persoana autorizată a NUJU: Nalyvaiko Oleg Igorovych (Наливайко Олег Ігорович) – șeful NUJU Telefon/Fax: +38044-234-20-96; +38044-234-49-60; +38044-234-52-09 e-mail: spilka@nsju.org; admin@nsju.org.

2.

Uniunea independentă a mass-mediei din Ucraina (IMUU) Незалежна медіа-профспілка України. Adresa poștală a IMUU: Office 25, 27 – A, Khreshchatyk Str., Kiev, 01001, Ucraina Persoanele autorizate:   Lukanov Yurii (Луканов Юрій Вадимович) – Directorul IMUU   Vynnychuk Oksana (Оксана Винничук) – Secretar executiv al IMUU Telefon + 38 050 356 57 58 e-mail: secretar@profspilka.org.ua;

„(f)	pentru persoanele care participă la activități științifice, culturale și artistice, inclusiv programe de schimb între universități și de altă natură: — o invitație scrisă din partea unei organizații-gazdă de a participa la aceste activități;

(g)

pentru elevii, studenții instituțiilor universitare și postuniversitare și profesorii însoțitori care efectuează călătorii de studii sau educaționale, inclusiv în cadrul programelor de schimb, precum și al altor activități conexe educației școlare: — o invitație scrisă sau o adeverință de înscriere din partea universității, colegiului sau școlii-gazdă, carnete de student sau certificate privind cursurile care vor fi urmate”

.

Un carnet de student nu poate fi acceptat ca document justificativ pentru scopul călătoriei decât dacă este emis de universitatea, colegiul sau școala gazdă în care urmează să se desfășoare studiile sau formarea educațională;

.

Lista persoanelor însoțitoare în cazul evenimentelor sportive internaționale se va limita la persoanele care însoțesc sportivul/sportiva în scop profesional: antrenori, maseuri, manager, personal medical și șeful clubului sportiv. Suporterii nu sunt considerați drept persoane însoțitoare;

.

Șefii administrației/primarii orașelor sau ai altor entități municipale care au competența de a elibera invitația scrisă sunt șefii administrației/primarii orașelor sau ai entităților municipale în care urmează să se desfășoare activitatea programului de înfrățire. Această categorie include numai înfrățirile oficiale;

.

Această literă reglementează situația rudelor ucrainene apropiate care călătoresc în statele membre pentru a vizita cetățeni ucraineni aflați în situație de ședere legală în statele membre sau cetățeni ai Uniunii Europene care au reședința pe teritoriul statului membru ai cărui resortisanți sunt.

Autenticitatea semnăturii persoanei care face invitația trebuie dovedită de autoritatea competentă în conformitate cu legislația națională a țării de reședință.

Este necesar, de asemenea, să se facă dovada șederii legale a persoanei care face invitația și a legăturii de familie; de exemplu, împreună cu invitația scrisă din partea gazdei, se furnizează copii ale documentelor care explică statutul acesteia, cum ar fi o fotocopie a permisului de rezidență, și care confirmă legăturile de familie.

Această dispoziție se aplică, de asemenea, rudelor personalului care lucrează la misiuni diplomatice și consulate, care călătoresc pentru a efectua o vizită de familie de până la 90 de zile pe teritoriul statelor membre, însă nu este necesar să se facă dovada șederii legale și a legăturilor de familie.

În conformitate cu Declarația Uniunii Europene privind facilitățile acordate membrilor de familie, anexată la acordul de modificare, „în scopul facilitării mobilității unui număr mai mare de persoane care au legături de familie (în special frați și surori, precum și copiii acestora) cu cetățeni ucraineni aflați în situație de ședere legală pe teritoriile statelor membre sau cu cetățeni ai Uniunii Europene care au reședința pe teritoriul statului membru ai căror resortisanți sunt, Uniunea Europeană invită oficiile consulare ale statelor membre să utilizeze pe deplin posibilitățile existente în cadrul Codului de vize cu privire la facilitarea eliberării vizelor pentru această categorie de persoane, posibilități care includ, în special, simplificarea documentelor justificative cerute solicitanților de viză, scutirea de taxele de prelucrare și, dacă este cazul, eliberarea de vize cu intrări multiple”;

.

Acordul nu specifică țara ale cărei autorități ar trebui să elibereze documentul oficial menționat mai sus: țara în care se va desfășura ceremonia funerară sau țara în care locuiește persoana care dorește să participe la ceremonia funerară. Ar trebui să se accepte posibilitatea ca autoritățile competente din ambele țări să poată elibera un astfel de document oficial.

Trebuie prezentat documentul oficial menționat anterior care confirmă decesul, precum și gradul de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant și decedat, de exemplu, certificatul de naștere și/sau de căsătorie;

.

Acordul nu specifică dacă documentul oficial menționat mai sus ar trebui să fie eliberat de autoritățile: din țara în care este situat cimitirul sau de autoritățile din țara în care persoana care dorește să viziteze cimitirul își are reședința. Ar trebui să se accepte posibilitatea ca autoritățile competente din ambele țări să poată elibera un astfel de document oficial.

Trebuie prezentat documentul oficial menționat anterior care să confirme existența și conservarea mormântului, precum și gradul de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant și decedat.

În conformitate cu declarația Comunității Europene privind eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru vizitarea cimitirelor militare și civile atașată la acord, de regulă, vizele de scurtă ședere pentru persoanele care vizitează cimitirele militare și civile se eliberează pentru o perioadă de până la 14 zile;

.

Trebuie prezentat documentul din partea instituției medicale, care să confirme necesitatea îngrijirii medicale în această instituție, și dovada mijloacelor financiare suficiente pentru achitarea tratamentului medical; acest document ar trebui, de asemenea, să confirme necesitatea ca persoanele în cauză să fie însoțite;

.

Documentul care dovedește înregistrarea în Ucraina a unei organizații a societății civile este o scrisoare emisă de Serviciul de înregistrare de Stat din Ucraina, care preia informațiile relevante din Registrul asociațiilor publice;

„(o)

pentru membrii profesiilor liberale care participă la expoziții, conferințe, simpozioane, seminare internaționale sau la alte evenimente similare organizate pe teritoriul statelor membre: — o invitație scrisă din partea organizației-gazdă care să confirme că persoana în cauză participă la eveniment;

(p)	pentru reprezentanții comunităților religioase: — o invitație scrisă din partea comunității religioase înregistrate în Ucraina, în care să se precizeze scopul, durata și frecvența călătoriilor”

.

Documentul care dovedește înregistrarea în Ucraina a unei comunității religioase este un extras din Registrul de stat unificat al persoanelor juridice și al întreprinzătorilor individuali care arată că forma organizațională și juridică a unei entități juridice este aceea a unei comunități religioase;

Important: Acordul nu creează nicio normă nouă privind răspunderea persoanelor fizice sau juridice care emit invitații scrise. Dreptul UE/național respectiv se aplică în cazul emiterii unor astfel de invitații false.

2.2.2.   Eliberarea vizelor cu intrări multiple

În cazul în care solicitantul de viză trebuie să călătorească în mod frecvent sau regulat pe teritoriul statelor membre, se eliberează vize de scurtă ședere pentru mai multe vizite, cu condiția ca durata totală a acestor vizite să nu depășească 90 de zile într-un interval de 180 de zile.

Articolul 5 alineatul (1) din acord prevede:

Pentru aceste categorii de persoane, luând în considerare statutul lor profesional sau legătura de rudenie cu un cetățean ucrainean aflat în situație de ședere legală pe teritoriile statelor membre sau cu un cetățean al Uniunii Europene care are reședința pe teritoriul statului membru al cărui resortisant este, este justificat să se elibereze, de regulă, o viză cu intrări multiple cu o perioadă de valabilitate de cinci ani. În versiunea inițială a acordului, expresia „cu termen de valabilitate de până la cinci ani” lăsa consulatelor o marjă de apreciere în a decide perioada de valabilitate a vizei, stabilind numai durata maximă de valabilitate. În acordul de modificare, această marjă de apreciere a dispărut, odată cu noua formulare „cu un termen de valabilitate de cinci ani”, care stipulează că, dacă solicitantul îndeplinește toate cerințele de la articolul 5 alineatul (1) din acord, „misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de cinci ani”.

Pentru persoanele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (a) din acord trebuie să se furnizeze o confirmare a statutului lor profesional și a duratei mandatului acestora.

Această dispoziție nu se aplică persoanelor care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (a) din acord dacă acestea sunt exonerate de obligația de a deține viză în temeiul acordului, și anume dacă sunt titulari de pașapoarte diplomatice sau de pașapoarte de serviciu biometrice.

Pentru persoanele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (b) din acord trebuie prezentată dovada privind statutul de membru al delegației și necesitatea de a participa în mod regulat la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb.

Pentru persoanele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) litera (c) din acord trebuie prezentată dovada șederii legale a persoanei care face invitația (a se vedea punctul II.2.2.1).

Pentru persoanele care intră sub incidența articolului 5 alineatul (1) literele (d) și (e) din acord trebuie prezentată o confirmare a statutului lor profesional și a duratei activităților acestora.

Articolul 5 alineatul (2) din acord prevede:

În versiunea inițială a acordului, expresia „cu termen de valabilitate de până la un an” lăsa consulatelor o marjă de apreciere în a decide perioada de valabilitate a vizei, stabilind numai durata maximă de valabilitate. În acordul de modificare, această marjă de apreciere a dispărut, odată cu noua formulare „cu un termen de valabilitate de un an”, care stipulează că, dacă solicitantul îndeplinește toate cerințele de la articolul 5 alineatul (2) din acord, „misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de un an”. Se remarcă faptul că vizele cu intrări multiple valabile timp de un an, cu condiția ca în anul precedent (12 luni) solicitantul de viză să fi obținut cel puțin o viză Schengen și să o fi utilizat în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) privind intrarea și șederea (de exemplu, persoana să nu fi depășit perioada legală de ședere) și dacă există motive pentru a solicita o viză cu intrări multiple. Viza Schengen obținută în anul precedent poate fi o viză eliberată de un stat Schengen, altul decât cel în care solicitantul a cerut noua viză. În cazurile în care nu se justifică eliberarea unei vize valabile timp de un an (de exemplu, dacă durata programului de schimb este mai mică de un an sau dacă persoana nu are nevoie să călătorească în mod frecvent sau regulat pentru un an complet), durata de valabilitate a vizei va fi mai mică de un an, cu condiția ca celelalte cerințe pentru eliberarea vizei să fie îndeplinite.

Articolul 5 alineatele (3) și (4) din acord prevăd:

Vizele cu intrări multiple valabile de la doi la cinci ani se eliberează categoriilor menționate la articolul 5 alineatul (2) din acord, cu condiția ca în ultimii doi ani acestea să fi utilizat vizele Schengen cu intrări multiple de un an în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) privind intrarea și șederea pe teritoriul respectiv, și ca necesitatea de a călători în mod frecvent sau regulat să nu fie vădit limitată la o perioadă mai scurtă. Trebuie remarcat faptul că o viză cu o valabilitate de la doi la cinci ani se eliberează numai dacă solicitantului de viză i s-au eliberat două vize valabile timp de un an (și nu mai puțin) în cursul celor doi ani precedenți și dacă solicitantul a utilizat aceste vize în conformitate cu legislația statului (statelor) vizitat(e) privind intrarea și șederea pe teritoriul respectiv. Misiunile diplomatice și oficiile consulare hotărăsc, pe baza evaluării fiecărei cereri de viză, perioada de valabilitate a acestor vize, și anume de la doi la cinci ani.

În ceea ce privește definirea criteriilor de la articolul 5 alineatul (2) din acord: „cu condiția ca … să existe motive pentru solicitarea unei vize cu intrări multiple” și de la articolul 5 alineatul (3) din acord: „cu condiția ca … motivele pentru solicitarea unei vize cu intrări multiple să fie în continuare valabile”, pentru eliberarea acestui tip de vize se aplică criteriile prevăzute la articolul 24 alineatul (2) litera (a) din Codul de vize, și anume faptul că persoana trebuie să călătorească frecvent într-unul sau mai multe state membre, de exemplu pentru afaceri.

Nu există nicio obligație de a elibera o viză cu intrări multiple dacă solicitantul nu a utilizat o viză anterioară. Cu toate acestea, o astfel de viză poate fi eliberată dacă solicitantul nu a utilizat viza anterioară din cauza unor circumstanțe independente de voința sa, de exemplu, în cazul unui șofer de camion, o perioadă lungă de absență de la locul de muncă din motive de boală.

A se vedea punctul II.2.2.1. privind documentele care justifică scopul călătoriei pentru eliberarea vizelor cu intrări multiple pentru categoriile menționate la articolul 5 din acord.

2.2.3.   Titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu

Articolul 10 din acord prevede:

Acordurile sau înțelegerile bilaterale existente privind exonerarea titularilor de pașapoarte de serviciu nebiometrice de obligația de a deține viză continuă să se aplice, cu excepția cazului în care acestea au fost denunțate sau suspendate (a se vedea punctul I.1.6).

Detașarea diplomaților în statele membre nu este reglementată de acord. Se aplică procedura de acreditare obișnuită.

III.   STATISTICI

Pentru a permite Comitetului mixt să monitorizeze eficient acordul, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre trebuie să transmită Comisiei, o dată la șase luni, statistici care să se refere, în măsura posibilului, și să precizeze pentru fiecare lună:

—	tipurile de vize eliberate diferitelor categorii de persoane care fac obiectul acordului;

—	numărul de refuzuri de a elibera viză diferitelor categorii de persoane care fac obiectul acordului;

—	procentul solicitanților chemați la un interviu personal, pe categorii de persoane;

—	numărul de vize cu intrări multiple de cinci ani eliberate resortisanților ucraineni (pe țară);

—	procentul vizelor eliberate gratuit diferitelor categorii de persoane care fac obiectul acordului.

---

(1)  Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).

(4)  Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).