25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/1

(1)

Având în vedere experiența dobândită după introducerea plății pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu („plata de ecologizare”), astfel cum se prevede în titlul III capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), este oportună simplificarea anumitor norme privind metoda de calculare a plății de ecologizare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei (3).

(2)

În cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control, calcularea ajutorului la care are dreptul beneficiarul se bazează pe conceptul de grupă de culturi. Totuși, acest concept nu pare a fi necesar în contextul specific al plății de ecologizare, deoarece aceasta din urmă trebuie să fie stabilită în funcție de suprafața totală a exploatației. Prin urmare, în scopul simplificării, conceptul de grupă de culturi ar trebui să fie eliminat în cazul plății de ecologizare.

(3)

Articolele 24 și 26 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 stabilesc normele pentru calcularea reducerii plății de ecologizare în cazul nerespectării cerințelor de diversificare a culturilor și, respectiv, a cerințelor privind zonele de interes ecologic. Aceste calcule implică un procentaj de diferență și un factor de reducere de 50 %. În scopul clarificării și fără a modifica nivelul reducerilor, este justificată reformularea dispozițiilor respective și înlocuirea procentajului de diferență și a factorului de reducere de 50 % cu un multiplicator.

(4)

În vederea obținerii unui echilibru mai bun între nivelul de severitate al reducerilor și necesitatea de a menține caracterul proporțional și echitabil al reducerilor, este oportună atenuarea reducerilor plății de ecologizare atunci când obligația de diversificare a culturilor impune cultivarea a trei culturi diferite.

(5)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Pentru a se evita situația în care statele membre ar trebui să își adapteze sistemele de calcul al plăților pentru anul de cerere 2016 în cursul perioadei de plată și pentru a oferi predictibilitate beneficiarilor cu privire la normele care se aplică în vederea calculării plăților, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 16 octombrie 2017 în ceea ce privește anii de cerere care încep de la 1 ianuarie 2017,

1.

Articolul 22 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 22

Principii generale

În sensul prezentei secțiuni, în cazul în care aceeași suprafață este determinată pentru mai multe practici agricole benefice pentru climă și mediu, menționate la articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, suprafața respectivă este luată în considerare separat pentru fiecare dintre aceste practici în vederea calculării plății pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu, denumită în continuare «plata de ecologizare».”.

2.

La articolul 23 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Fără a se aduce atingere sancțiunilor administrative aplicabile în conformitate cu articolul 28, dacă suprafața declarată într-o cerere unică pentru plata de bază sau pentru plata unică pe suprafață depășește suprafața determinată, suprafața determinată este utilizată pentru calcularea plății de ecologizare.”

3.

Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 24

Reducerea plății de ecologizare în cazul nerespectării diversificării culturilor

(1)   În ceea ce privește terenul arabil în cazul căruia, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, trebuie cultivate cel puțin două culturi diferite și cultura principală nu trebuie să acopere mai mult de 75 % din suprafața totală de teren arabil, dar suprafața determinată pentru cultura principală acoperă mai mult de 75 % din suprafața totală determinată de teren arabil, suprafața de utilizat pentru calcularea plății de ecologizare în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament se reduce cu o suprafață obținută înmulțind cu 2 suprafața culturii principale care depășește 75 % din suprafața totală determinată de teren arabil.

(2)   În ceea ce privește terenul arabil în cazul căruia, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, trebuie cultivate cel puțin trei culturi diferite și cultura principală nu trebuie să acopere mai mult de 75 % din suprafața totală de teren arabil, dar suprafața determinată pentru cultura principală acoperă mai mult de 75 % din suprafața totală determinată de teren arabil, suprafața de utilizat pentru calcularea plății de ecologizare în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament se reduce cu suprafața culturii principale care depășește 75 % din suprafața totală determinată de teren arabil.

(3)   În ceea ce privește terenul arabil în cazul căruia, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, trebuie cultivate cel puțin trei culturi diferite și principalele două culturi nu trebuie să acopere mai mult de 95 % din suprafața totală de teren arabil, dar suprafața determinată pentru principalele două culturi acoperă mai mult de 95 % din suprafața totală determinată de teren arabil, suprafața de utilizat pentru calcularea plății de ecologizare în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament se reduce cu o suprafață obținută înmulțind cu 5 suprafața principalelor două culturi care depășește 95 % din suprafața totală determinată de teren arabil.

(4)   În ceea ce privește exploatațiile în cazul cărora, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cultura principală de pe terenul arabil rămas nu trebuie să acopere mai mult de 75 % din respectivul teren arabil rămas, dar suprafața determinată pentru cultura principală pe terenul arabil determinat rămas acoperă mai mult de 75 %, suprafața de utilizat pentru calcularea plății de ecologizare în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament se reduce cu o suprafață obținută înmulțind cu 2 suprafața culturii principale care depășește 75 % din respectivul teren arabil determinat rămas.

(5)   Dacă s-a constatat că un beneficiar nu a respectat, timp de trei ani, obligația privind diversificarea culturilor descrisă în prezentul articol, suprafața cu care va trebui să fie redusă, în anii următori, suprafața utilizată pentru calcularea plății de ecologizare, în conformitate cu alineatele (1)-(4), se înmulțește cu 2.”

4.

La articolul 26, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Dacă zona de interes ecologic cerută este mai mare decât zona de interes ecologic determinată ținând cont de ponderea zonelor de interes ecologic prevăzute la articolul 46 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, suprafața de utilizat pentru calcularea plății de ecologizare în conformitate cu articolul 23 din prezentul regulament se reduce cu o suprafață obținută înmulțind cu 10 suprafața zonei de interes ecologic negăsite.

În sensul primului paragraf, zona de interes ecologic determinată nu trebuie să depășească proporția zonelor de interes ecologic declarate în cadrul suprafeței totale de teren arabil declarate.

(3)   Dacă s-a constatat că un beneficiar nu a respectat, timp de trei ani, cerințele privind zonele de interes ecologic descrise în prezentul articol, suprafața cu care va trebui să fie redusă, în anii următori, suprafața utilizată pentru calcularea plății de ecologizare, în conformitate cu alineatul (2), se înmulțește cu 2.”

25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/4

(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 248/2011 al Consiliului (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a prejudiciului, s-a situat între 7,3 % și 13,8 %.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014 al Comisiei (3), în urma unei anchete antisubvenții și a unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor antidumping, Comisia a modificat taxa antidumping inițială pentru valori cuprinse între 0 % și 19,9 % și a impus o taxă compensatorie suplimentară cuprinsă între 4,9 % și 10,3 %.

(3)

Prin urmare, măsurile combinate compensatorii și antidumping sub formă de taxe ad valorem rezultate au variat între 4,9 % și 30,2 %.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă la data de 14 decembrie 2015 de Asociația europeană a producătorilor de fibre din sticlă (Glass Fibre Producers Association – APFE) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din totalul producției Uniunii de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu.

(6)

Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor antidumping ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și repetarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(7)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări, Comisia a deschis la 15 martie 2016 o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (4) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(8)

În avizul de deschidere a unei reexaminării în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a invitat părțile interesate să participe la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special APFE, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din RPC, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(9)

În avizul de deschidere a unei reexaminării în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a informat părțile interesate că intenționa să utilizeze Turcia ca țară terță cu economie de piață („țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a declarat că, în conformitate cu informațiile de care dispune Comisia, alți producători care operează în condițiile unei economii de piață se găsesc, printre altele, în Egipt, Malaysia și Taiwan.

(10)

Comisia a trimis notificări autorităților din Egipt, Japonia, Malaysia, Taiwan, Turcia și SUA, prin care le informa cu privire la deschiderea anchetei și le solicita informații privind producția și vânzările de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu în țările respective. Ulterior au fost trimise scrisori tuturor producătorilor cunoscuți, prin care li se solicita cooperarea în cadrul reexaminării și care erau însoțite de un chestionar.

(11)

Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere cu Comisia și/sau cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți și unei asociații din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia a solicitat autorităților din RPC să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă este cazul, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(14)

Cinci producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a propus inițial un eșantion de trei producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum de exporturi care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil.

(15)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din RPC, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu au fost prezentate observații.

(16)

La scurt timp după ce a primit chestionarul, cea mai mare dintre cele trei societăți incluse în eșantion și-a retras cooperarea. Comisia a înlocuit-o cu următorul cel mai mare producător-exportator pe baza volumului exporturilor.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum de vânzări ale produsului similar pe piața Uniunii.

(18)

Acest eșantion a fost constituit din trei grupuri de societăți cu instalații de producție situate în Belgia, Franța, Italia și Slovacia, reprezentând aproximativ 74 % din vânzările totale de pe piața Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Prin urmare, Comisia a concluzionat că eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(19)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(20)

Opt importatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, pe baza celui mai mare volum de importuri în Uniune, un eșantion format din trei importatori. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți în cauză au fost consultați cu privire la constituirea eșantionului. Nu au fost prezentate observații.

(21)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, celor trei importatori incluși în eșantion, producătorilor-exportatori incluși în eșantion și producătorilor-exportatori cunoscuți din Egipt, Japonia, Malaysia, Taiwan, Turcia și SUA.

(22)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea a trei producători din Uniune, a doi importatori și a trei producători din Japonia, Malaysia și Turcia. Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion nu a transmis răspunsuri la chestionar.

(23)

De asemenea, Comisia a trimis chestionare unor 64 de utilizatori cunoscuți și a primit 19 răspunsuri.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate a fi necesare în scopul prezentei anchete. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(25)

Ancheta privind probabilitatea continuării dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(26)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(27)

Produsul în cauză este reprezentat de fire tăiate din fibră de sticlă, având o lungime de maximum 50 mm; semitorturi din fibră de sticlă, cu excepția semitorturilor din fibră de sticlă care sunt impregnate și acoperite și prezintă o pierdere la calcinare de mai mult de 3 % (determinată conform standardului ISO 1887); și covorașe de filamente din fibră de sticlă, cu excepția covorașelor din vată de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC 7019 11 00, ex 7019 12 00 (codurile TARIC 7019120021, 7019120022, 7019120023, 7019120025, 7019120039) și 7019 31 00 originare din RPC.

(28)

Produsul în cauză este materia primă cel mai des utilizată pentru a consolida rășinile termoplastice și termorezistente din industria materialelor compozite. Materialele compozite care rezultă (materiale armate cu fibră de sticlă cu filament) se utilizează în multe ramuri industriale: transport (sectorul auto, maritim, aerospațial, militar), electronică, energie eoliană, construcție și inginerie civilă, rezervoare/conducte, bunuri de consum, etc.

(29)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(30)

Prin urmare, Comisia a decis că respectivele produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(31)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă dumpingul se practica la momentul respectiv și dacă exista o probabilitate ca el să continue sau să reapară în cazul unei posibile expirări a măsurilor în vigoare vizând importurile din RPC.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță care are economie de piață. În acest scop, Comisia a trebuit să selecteze țara analogă.

(33)

Comisia a solicitat producătorilor-exportatori cunoscuți ai produsului similar din Egipt, Japonia, Malaysia, Taiwan, Turcia și SUA să furnizeze informații, răspunzând la chestionarul privind țara analogă, și a primit răspunsuri de la trei producători din Japonia, Malaysia și Turcia (5).

(34)

În urma publicării avizului de deschidere, APFE a prezentat observații în sprijinul Turciei ca țară analogă.

(35)

În cadrul anchetei inițiale din 2011, Comisia a utilizat Turcia ca țară analogă în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. În cadrul anchetei inițiale, Comisia a primit doar un singur răspuns din partea Turciei.

(36)

În scopul selectării țării analoge, Comisia a ținut seama de toate informațiile utile disponibile în momentul efectuării alegerii, ținând seama de elemente cum ar fi, dar fără a se limita la, vânzările pe piața internă, dimensiunea pieței și mediul concurențial de pe piața internă.

(37)

Vânzările pe piața internă ale producătorului japonez se potrivesc aproape perfect tipurilor de produse exportate de RPC, la nivelul codurilor NC. În cazul Turciei, această potrivire a fost mai mică de 50 %. În ceea ce privește potrivirea vânzărilor pe piața internă ale producătorului-exportator din Malaysia, nivelul acesteia era atât de redus, încât Comisia a trebuit să excludă Malaysia ca țară analogă.

(38)

Comisia a estimat că piața japoneză de produs similar este de aproximativ trei ori mai mare decât piața turcă. Comisia a considerat că piața japoneză este mai competitivă, cu șase producători locali cunoscuți, în comparație cu doar un singur producător cunoscut în Turcia. Nu existau taxe vamale pentru produsul similar în Japonia în comparație cu taxele vamale de 7 %, precum și cu taxele antidumping și compensatorii, variind împreună între 24,5 % și 35,75 % aplicate de Turcia imposturilor din RPC.

(39)

Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că Japonia este țara analogă cea mai adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(40)

După selectarea Japoniei, Comisia nu a primit alte observații privind țara analogă.

(41)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din țara analogă au fost utilizate ca bază pentru determinarea valorii normale pentru RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(42)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor practicate pe piața internă în cadrul operațiunilor comerciale normale de către producătorul japonez cooperant.

(43)

Comisia nu a primit răspunsuri la chestionar din partea niciunui producător-exportator din RPC inclus în eșantion. Ca urmare a lipsei de cooperare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a informat producătorii-exportatori din RPC și autoritățile din RPC, că, în cazul în care nu se obține un nivel suficient de cooperare din partea producătorilor-exportatori, Comisia poate să își bazeze concluziile pe datele disponibile. De asemenea, Comisia a subliniat că o concluzie bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin avantajoasă pentru părțile în cauză. Nu s-a primit nicio reacție. Prin urmare, Comisia a stabilit prețul de export pe baza statisticilor de import ale Eurostat (Comext) la nivelul codurilor NC relevante.

(44)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație justă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări în intervalul de 0-7 % pentru costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costurile auxiliare, costurile de credit și ambalare.

(45)

În cursul anchetei, Comisia a stabilit că numerele de control al produsului solicitate în chestionarul Comisiei nu puteau fi corelate cu codurile TARIC. Prin urmare, Comisia a comparat prețul de export și valoarea normală pe baza codurilor NC (7019 11 00 pentru fire tăiate, 7019 12 00 pentru semitorturi și 7019 31 00 pentru covorașe).

(46)

Pe această bază, Comisia a constatat o marjă de dumping medie, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, la un nivel de peste 70 %.

(47)

Ca urmare a lipsei de cooperare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a utilizat pentru constatările sale informațiile furnizate în cererea de reexaminare și informații din alte surse independente disponibile, cum ar fi listele de prețuri publicate, statisticile oficiale privind importurile sau informațiile obținute de la părțile interesate în cursul anchetei și informațiile obținute în cursul anchetelor anterioare.

(48)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul abrogării măsurilor, Comisia a examinat informațiile disponibile privind capacitățile, producția și consumul de produse din fibră de sticlă pe piața internă din RPC, precum și exporturile din RPC. Sursa de informații în acest sens s-a limitat în principal la informațiile furnizate de APFE (6). Aceste informații s-au bazat pe statisticile de comerț (import/export) și pe informațiile comerciale colectate de către membrii asociației. Comisia le-a verificat cu informațiile colectate din alte surse independente disponibile și nu a constatat probe suplimentare. Informațiile furnizate de APFE cu privire la capacitate nu au fost contestate de părțile interesate.

(49)

Producția totală de fibră de sticlă din RPC în cursul perioadei anchetei de reexaminare a depășit consumul intern cu peste 700 de mii de tone metrice din care circa 90 % au fost exportate către țări terțe și circa 10 % către Uniune. Supracapacitatea din RPC în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost estimată la aproximativ 150 de mii de tone metrice, ceea ce reprezintă peste 15 % din consumul total din Uniune (a se vedea considerentul 68 de mai jos). Conform estimărilor, supracapacitatea din RPC a crescut de mai mult de două ori în 2016, ajungând la aproximativ 300 de mii de tone sau 30 % din consumul total al Uniunii.

(50)

În ciuda acestei supracapacități și a previziunilor de încetinire a creșterii cererii interne în 2016, producătorii de fibră de sticlă din China au continuat să consolideze capacitățile în RPC și în alte țări terțe care vizează piața Uniunii.

(51)

Supracapacitățile din RPC, precum și o comparație cu consumul Uniunii, întăresc probabilitatea ca importurile să crească în mod semnificativ în cazul abrogării măsurilor antidumping.

(52)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul în care măsurile ar fi abrogate, Comisia a analizat atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile.

(53)

Comisia a analizat datele privind exporturile din RPC la nivelul codului NC (7) în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Semitorturile au fost fibrele de sticlă care au înregistrat cel mai mare volum de exporturi din RPC. În ceea ce privește exporturile de semitorturi, piața Uniunii a fost a doua ca importanță, după SUA. Deși similare la nivel mondial, prețurile cele mai ridicate s-au înregistrat în Uniune și s-au situat la nivelul de 1 USD per kilogram. Pentru comparație, acestea se situau la nivelul de 0,99 USD pentru SUA și de 0,85 USD per kilogram pentru Malaysia și India (8). Prețurile pentru Uniune erau cele mai ridicate în rândul celor mai importante 10 piețe de export (9).

(54)

În ceea ce privește exporturile de fire tăiate, piața Uniunii a fost a cincea ca importanță pentru exporturile din RPC. Prețurile din Uniune au fost semnificativ mai mari în comparație cu principalele piețe de export, în ordinea importanței, SUA, Coreea, Japonia și India.

(55)

În ceea ce privește covorașele din fibre de sticlă, piața Uniunii a fost cea mai importantă, iar prețurile pentru Uniune au fost cele mai atractive dintre principalele piețe de export ale RPC. A doua cea mai importantă piață pentru covorașele din fibră de sticlă a fost SUA, cu un nivel mediu al prețurilor ușor mai ridicat. Pentru celelalte piețe, Vietnam, Indonezia, Emiratele Arabe Unite, în ordinea importanței, acest preț a fost mai mic sau semnificativ mai mic decât pentru Uniune.

(56)

În ceea ce privește analiza de mai sus, Comisia s-a bazat pe datele de la nivelul codului vamal (nivelul codului NC). Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu a dispus de date la nivelul numărului de control al produsului. Datele privind prețurile la nivelul numărului de control al produsului ar fi fost mai precise și nu ar fi fost expuse la posibile inexactități rezultate din variațiile mari de preț în cadrul aceleiași categorii de produs (de exemplu, fire tăiate de diametre diferite).

(57)

În ciuda acestei limitări, datele disponibile arată că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, prețurile pentru majoritatea celorlalte piețe au fost mai scăzute decât prețurile pentru piața Uniunii. Date fiind prețurile atractive de pe piața Uniunii, este probabil ca, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, cantități importante vândute în prezent altor piețe să fie redirecționate către piața Uniunii. Așa cum se arată la considerentul 49 de mai sus, peste 600 de mii de tone au fost exportate către alte piețe și, prin urmare, ar putea, cel puțin parțial, să fie redirecționate către piața Uniunii.

(58)

Atractivitatea pieței Uniunii este confirmată și de investițiile exportatorilor chinezi în țări terțe, în special în Egipt. Capacitatea estimată a furnalelor instalate în Egipt a fost de 80 de mii de tone metrice în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Se estimează că aceasta va atinge 160 de mii de tone metrice până la sfârșitul anului 2017 și 200 de mii de tone metrice până în 2019 (10).

(59)

Nivelul prețurilor de pe piața Uniunii, precum și importanța acestuia pentru exporturile din RPC îi permit Comisiei să concluzioneze că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii de fibră de sticlă din RPC. Există o probabilitate mare ca importurile să crească în mod semnificativ în cazul abrogării măsurilor antidumping.

(60)

Procedurile Comisiei în ancheta antisubvenție din 2014 au confirmat o serie de stimulente puse la dispoziția industriei fibrei de sticlă din RPC, ceea ce indică faptul că RPC este dispusă să sprijine extinderea industriei fibrei de sticlă și a prezenței sale mondiale. Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, se așteaptă o creștere a exporturilor către piața Uniunii.

(61)

În septembrie 2016, India și-a extins taxele antidumping la importurile de fibră de sticlă din RPC. Turcia a extins taxele antidumping la importurile respective în noiembrie 2016. Existența taxelor antidumping pe alte piețe reduce atractivitatea acestora pentru exportatorii chinezi.

(62)

În ceea ce privește comportamentul Chinei în materie de prețuri, Comisia consideră că existența unor măsuri antidumping în alte țări terțe constituie o indicație suplimentară a practicilor de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi.

(63)

Pe baza celor de mai sus, Comisia se așteaptă ca importurile care fac obiectul unui dumping din China să fie reluate în volume mai mari și să exercite o presiune crescută asupra prețurilor pe piața Uniunii în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate.

(64)

Produsul similar a fost fabricat de șapte producători din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(65)

Pe baza informațiilor privind industria din Uniune furnizate de către APFE, Comisia a stabilit producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare la aproximativ 652 de mii de tone.

(66)

Astfel cum se menționează în considerentul 18, Comisia a inclus în eșantion unitățile de producție deținute de trei producători din Uniune, reprezentând 74 % din vânzările totale ale produsului similar pe piața Uniunii și 68 % din producția totală a Uniunii.

(67)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza: (i) volumului vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii, conform datelor furnizate de către APFE; și (ii) a importurilor din țări terțe, potrivit datelor extrase din baza de date Comext a Eurostat.

(68)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul Uniunii (tone metrice)

(69)

Consumul la nivelul Uniunii s-a dezvoltat puternic în perioada examinată. Această creștere reprezintă o revenire la nivelul de activitate anterior crizei financiare. Creșterea a fost alimentată de dezvoltarea puternică a industriei materialelor termoplastice și de creșterea substanțială a cererii de materiale durabile subțiri.

(70)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în tone metrice), cota de piață

(71)

Creșterea volumului importurilor între 2012 și 2014 demonstrează impactul limitat al taxei antidumping inițiale instituite în 2011. Creșterea nivelului de măsuri în 2014, împreună cu aprecierea dolarului american, au reușit să inverseze această tendință. Producătorii-exportatori din RPC își stabilesc prețurile în USD, iar aprecierea acestuia a scăzut atractivitatea importurilor pentru importatorii din Uniune.

(72)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza statisticilor Eurostat.

(73)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețul importurilor din RPC (EUR/tonă)

(74)

Prețul mediu al produsului în cauză a scăzut cu 4 % între 2012 și 2014, dar apoi a înregistrat o creștere de 31 % în perioada anchetei de reexaminare.

(75)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(76)

prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la nivel franco fabrică; și

(77)

statisticile de import ale Eurostat bazate pe codul NC stabilite pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului.

(78)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri ipotetică a industriei din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(79)

În pofida creșterii prețului mediu al importurilor din China în 2015, nivelul subcotării stabilit astfel a fost de 15 %.

(80)

Volumele de import în Uniune din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor (în tone metrice), cota de piață – alte țări

(81)

Celelalte surse principale de aprovizionare ale Uniunii au fost Malaysia, Egipt, Norvegia și Turcia.

(82)

Cota de piață a celorlalte țări terțe a crescut de la 21 % la 26 % în perioada examinată.

(83)

Aspectul cel mai semnificativ a fost creșterea importurilor din Egipt. Nu au existat importuri în primii ani ai perioadei examinate, dar în 2015, importurile din Egipt, unde un mare producător stabilit în RPC continuă să investească în mod semnificativ, au atins 5 % din cota de piață.

(84)

Prețurile importurilor din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import EUR/tonă

(85)

Pe baza comparației la nivelul codurilor NC, până la perioada anchetei de reexaminare, prețurile de import din Malaysia erau mai mari decât prețurile de import din RPC. În perioada anchetei de reexaminare, prețurile practicate de Malaysia au scăzut ușor, spre deosebire de prețurile de import din alte țări.

(86)

Având în vedere că producătorul norvegian este afiliat unui producător din Uniune, prețurile din Norvegia sunt, într-o mare măsură, prețuri de transfer între părți afiliate și, prin urmare, Comisia a considerat că nu sunt fiabile pentru o comparație semnificativă.

(87)

Prețurile statistice medii nu reflectă prețurile reale, întrucât există diferențe semnificative de preț între diferitele tipuri de produse, iar gama de tipuri de produse nu este cunoscută. Prin urmare, nu se poate trage o concluzie în ceea ce privește prețurile la importurile din alte țări terțe.

(88)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate. Astfel cum s-a menționat în considerentul 18, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(89)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(90)

Comisia a analizat indicatorii macroeconomici pe baza datelor furnizate în plângere și în cererea de reexaminare, precum și în observațiile ulterioare care au fost confruntate, atunci când a fost posibil, cu statisticile. Datele se referă la toți producătorii din Uniune.

(91)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(92)

Datele utilizate pentru calcularea indicatorilor s-au dovedit a fi reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(93)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(94)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(95)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(96)

Anul 2012 s-a caracterizat printr-un nivel scăzut al volumului de producție, un nivel scăzut de capacitate și o rată scăzută de utilizare a capacității. În următorii ani, producția a crescut treptat, reacționând în mod pozitiv la cererea din ce în ce mai mare. A existat, de asemenea, un număr mai mic de reconstrucții de furnale în perioada de după 2012. Toate aceste elemente, analizate împreună, au contribuit în mod pozitiv la evoluția favorabilă a capacității și a gradului de utilizare a capacității de producție.

(97)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (tone metrice)

(98)

Pornind de la nivelurile scăzute din 2012, cererea aflată în creștere a crescut volumele vânzărilor, ajungând la o creștere de 30 % în 2015 față de 2012.

(99)

Cu toate acestea, până în 2014, creșterea vânzărilor industriei din Uniune a fost mai lentă decât evoluția consumului din Uniune din cauza prezenței importurilor chineze la prețuri subcotate. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 65 % la 63 % între 2012 și 2014 și a crescut până la 66 % în perioada anchetei de reexaminare, după creșterea numărului de măsuri în 2014.

(100)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(101)

Ocuparea forței de muncă a scăzut cu 5 % între 2012 și 2015, în ciuda unei evoluții pozitive în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Restructurarea sectorului, eforturile sale de a inova și de a-și optimiza procesele de producție, precum și creșterea gradului de utilizare a capacității de producție au condus la o îmbunătățire semnificativă a productivității în timpul perioadei examinate.

(102)

Prezenta anchetă a stabilit o marjă de dumping de peste 70 %. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost atenuat după creșterea nivelului de măsuri în 2014. Situația industriei din Uniune a început să beneficieze pe deplin de măsurile în cauză în 2015.

(103)

Măsurile în vigoare combinate au contribuit la scăderea importurilor din China și au permis industriei din Uniune să își mențină cota de piață. Cu toate acestea, prețurile industriei din Uniune au rămas la un nivel scăzut și, în medie, sub nivelul din 2012.

(104)

Prin urmare, se poate concluziona că industria din Uniune a fost în măsură să beneficieze de măsurile în vigoare și a început să se redreseze în urma prejudiciului cauzat de practicile anterioare de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi.

(105)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare către clienți neafiliați din Uniune

(106)

Prețurile medii de vânzare nu au variat în mod substanțial din 2012, deși au înregistrat o ușoară scădere de 3 % în 2015 față de 2012.

(107)

Costul de producție unitar a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costul de producție unitar

(108)

Costul de producție unitar a scăzut pe parcursul perioadei examinate. Această tendință poate fi explicată prin creșterea capacității de utilizare a producției, ceea ce contribuie la reducerea costurilor de producție unitare în această industrie cu utilizare intensivă a capitalului. De asemenea, industria din Uniune a beneficiat de prețurile scăzute ale materiilor prime și ale energiei.

(109)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(110)

Ușoara creștere a salariilor și disponibilizările lucrătorilor cu salarii mici, rezultate din proiectul de eficientizare al unuia dintre producătorii incluși în eșantion, au provocat o creștere a cifrei medii cu forța de muncă pe angajat.

(111)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocuri (în tone metrice)

(112)

Mai întâi, stocul final a crescut ușor în 2013 și apoi a continuat să scadă pe parcursul perioadei examinate, ca urmare a cererii în creștere.

(113)

Creșterea nivelului măsurilor în 2014 a contribuit la scăderea înregistrată spre sfârșitul perioadei examinate.

(114)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 13

Rentabilitatea

(115)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a început să se amelioreze treptat și a devenit pozitivă în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(116)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Producătorii din Uniune s-au confruntat cu fluxuri negative de numerar în 2012 și 2013. Situația s-a ameliorat treptat în cursul perioadei examinate, iar producătorii din Uniune au înregistrat fluxuri pozitive de numerar începând cu 2014.

(117)

Investițiile efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au urmat o tendință crescătoare de-a lungul perioadei examinate. Creșterea a fost mai semnificativă către 2015. Investițiile au fost impulsionate în mare măsură de reconstrucția furnalelor.

(118)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a evoluat în concordanță cu rentabilitatea. Redresarea randamentului investițiilor este o consecință a situației economice îmbunătățite a industriei Uniunii la sfârșitul perioadei examinate.

(119)

Rezultatele financiare slabe ale industriei din Uniune între 2012 și 2014 limitează capacitatea sa de a mobiliza capital. Industria din Uniune necesită investiții semnificative și pe termen lung pentru a putea reconstrui furnalele la intervale regulate de timp și pentru a continua să funcționeze.

(120)

Anul 2012 a fost caracterizat de un nivel scăzut al cererii, un nivel scăzut de capacitate, ca urmare a reconstrucției furnalelor, o rată scăzută de utilizare a capacității de producție, niveluri ridicate ale stocurilor, măsuri de restructurare și prețuri scăzute rezultate în urma practicilor de dumping anterioare, ceea ce a condus, per total, la pierderi masive și la o ieșire de numerar pentru societățile incluse în eșantion.

(121)

Ulterior, între 2012 și 2014, dezvoltarea puternică a cererii a impulsionat dezvoltarea vânzărilor, ceea ce a condus la creșterea producției și la scăderea nivelului stocurilor. Capacitatea și utilizarea capacităților au înregistrat o creștere. Absorbția mai bună a costurilor fixe, îmbunătățirea productivității și reducerea anumitor factori de producție importanți au permis o reducere considerabilă a costurilor de producție pentru societățile incluse în eșantion.

(122)

Cu toate acestea, măsurile antidumping instituite inițial în 2011 nu au compensat pe deplin subcotarea importurilor din China, care au crescut cu 46 % între 2012 și 2014. Această situație a subminat redresarea industriei din Uniune.

(123)

Pentru a-și menține cota de piață, în 2014, industria din Uniune a fost nevoită să suporte o scădere continuă a prețurilor și abia a atins pragul de rentabilitate.

(124)

În urma creșterii nivelului de măsuri în 2014, în ceea ce privește cota de piață și prețurile industriei din Uniune, situația s-a inversat și acestea au avut o tendință ascendentă. Costurile unitare de producție s-au diminuat în continuare ca urmare a creșterii volumelor de producție, ceea ce a permis industriei din Uniune să atingă un profit de 8,6 % în perioada anchetei de reexaminare. Toți indicatorii de performanță, inclusiv crearea de locuri de muncă, s-au redresat.

(125)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta din 2014, industria din Uniune a continuat să înregistreze un prejudiciu important până în septembrie 2013. Efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping și al importurilor care fac obiectul unor subvenții a continuat în 2014. Doar după creșterea nivelului de măsuri, industria din Uniunea a redevenit rentabilă și a reînceput să creeze locuri de muncă.

(126)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, după creșterea nivelului de măsuri în 2014, industria din Uniune s-a redresat parțial în urma prejudiciului cauzat de practicile de dumping anterioare și nu a suferit niciun prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(127)

După cum s-a menționat în considerentul 49, capacitățile neutilizate estimate ale producătorilor din RPC au reprezentat o parte semnificativă din consumul total din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În 2016 capacitățile neutilizate s-au dublat în comparație cu 2015. Datorită acestei tendințe de creștere și atractivității ridicate a pieței Uniunii, demonstrată la considerentul 59, este probabil ca nivelul importurilor din China să fie reluat în proporții semnificative dacă măsurile ar fi abrogate.

(128)

După cum se menționează în considerentul 75, importurile chineze au continuat să submineze în mod semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în ciuda unei evoluții negative a ratei de schimb EUR/USD.

(129)

Redresarea prețurilor la fibra de sticlă a fost limitată. Prețurile industriei din Uniune rămân sub nivelul lor din 2012, iar efectul creșterii nivelului de măsuri în 2014 a fost atenuat de presiunea tot mai mare exercitată de importurile din Egipt. După ce a atins nivelurile anterioare crizei financiare, se așteaptă ca creșterea consumului din Uniune să scadă treptat.

(130)

Producția de fibră de sticlă este o industrie cu utilizare intensivă a capitalului. În perioada examinată, producătorii incluși în eșantion au investit 165 de milioane EUR în capacitățile lor de producție. În aceeași perioadă, fluxul de numerar de exploatare s-a ridicat la doar 5 milioane EUR. Din aceste motive, abrogarea măsurilor ar crea un nivel de risc și o presiune financiară care ar submina în continuare raționamentul economic din spatele acestor investiții pe termen lung. Industria din Uniune ar fi obligată să își închidă furnalele. Acest lucru ar periclita existența sa. În plus, proporția ridicată de costuri fixe din această industrie o fac să fie foarte sensibilă la fluctuațiile volumelor de producție. Acest lucru înseamnă că o scădere relativ mică a producției ar genera pierderi mari. Ameliorarea recentă a industriei din Uniune are în mare măsură legătură cu o mai bună absorbție a costurilor fixe determinată de creșterea ratei de utilizare a capacității, care a fost posibilă în principal datorită măsurilor în vigoare, în special după 2014.

(131)

În plus, performanța industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate a fost, de asemenea, influențată pozitiv de factori externi, cum ar fi prețurile la energie și materii prime, care au fost relativ scăzute. Pe termen lung, este puțin probabil ca prețurile la acești factori de producție să rămână la acest nivel scăzut. Creșterea acestor factori de producție ar avea un impact negativ suplimentar asupra rentabilității industriei din Uniune.

(132)

Situația industriei din Uniune, deși s-a îmbunătățit în 2015, rămâne, prin urmare, vulnerabilă și se caracterizează prin persistența unor prețuri în scădere, costuri de producție volatile și cerințe de capital ridicate. În acest context, cantitățile mari de importuri chinezești care fac obiectul unui dumping la prețuri subcotate ar putea determina o deteriorare a performanței financiare a industriei din Uniune.

(133)

Pe această bază, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, iar taxa compensatorie ar rămâne la un nivel care s-a dovedit deja a fi ineficient în ceea ce privește limitarea sosirii unor cantități mari de importuri la prețuri subcotate, Comisia a ajuns la concluzia că există o probabilitate de reapariție a prejudiciului.

(134)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea concluziona în mod clar că nu este în interesul Uniunii menținerea măsurilor antidumping existent în cazul de față, în pofida stabilirii probabilității reapariției dumpingului prejudiciabil. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(135)

A existat un grad foarte ridicat de cooperare din partea producătorilor din Uniune în cadrul prezentei anchete.

(136)

Industria din Uniune a arătat că activitățile sale sunt viabile atunci când nu sunt supuse unei concurențe neloiale din partea importurilor care fac obiectul unui dumping și a importurilor care fac obiectul unor subvenții, iar măsurile în vigoare au permis industriei să se redreseze parțial în urma prejudiciului suferit în trecut.

(137)

În același timp, eliminarea măsurilor ar conduce, foarte probabil, la o creștere a concurenței neloiale din partea importurilor chinezești care fac obiectul unui dumping, amenințând continuarea activităților producătorilor din Uniune.

(138)

Prin urmare, s-a concluzionat că este în interesul industriei din Uniune ca măsurile în vigoare să fie menținute.

(139)

Astfel cum se menționează în considerentul 20 de mai sus, opt importatori neafiliați au răspuns la formularul de eșantionare. Cei trei importatori principali au fost incluși în eșantion, iar doi dintre aceștia au cooperat. Aceștia au reprezentat 5 % din importurile din China în timpul perioadei anchetei de reexaminare. Niciunul dintre importatorii care s-au înregistrat ca părți interesate în această anchetă nu și-a exprimat poziția, indiferent dacă în favoarea sau împotriva măsurilor aflate în curs de reexaminare.

(140)

Importatorii și comercianții au acces la un număr mare de surse de aprovizionare, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. În plus, produsul în cauză este, în mare măsură, standardizat, iar sursele sale de aprovizionare pot fi schimbate în mod eficient.

(141)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că extinderea taxei antidumping va avea un impact limitat asupra situației importatorilor.

(142)

Produsul care face obiectul anchetei este utilizat pentru un număr mare de aplicații, cum ar fi transportul (sectorul auto, maritim, aerospațial, militar), electronica, energia eoliană, construcția și ingineria civilă, rezervoare/conducte, bunurile de consum. A fost obținută cooperarea unei game largi de utilizatori.

(143)

19 din cei 64 de utilizatori care s-au înregistrat ca părți interesate au răspuns la chestionarul Comisiei. Ei reprezintă aproximativ 10 % din consumul total din Uniune.

(144)

14 societăți s-au declarat împotriva prelungirii măsurilor, trei societăți s-au pronunțat în favoarea menținerii măsurilor, iar două s-au abținut. O asociație de utilizatori și-a exprimat opoziția față de măsuri.

(145)

Mai mulți utilizatori au susținut că măsurile în vigoare fac ca produsele din aval să fie necompetitive în comparație cu aceleași produse fabricate în Asia. De asemenea, aceștia au susținut că nu au fost în măsură să absoarbă creșterea corespunzătoare a costurilor sau să o transfere clienților lor.

(146)

Ca urmare a creșterii nivelului de măsuri în 2014, Comisia a majorat nivelul taxelor impuse produsului în cauză de aproximativ două ori față de nivelul taxei antidumping inițiale. Comisia apreciase că impactul unei astfel de creșteri nu ar depăși un punct procentual de rentabilitate pentru industriile utilizatoare, deși a recunoscut că unele sectoare industriale au fost mai expuse decât altele.

(147)

Acest lucru a fost confirmat în cadrul actualei anchete. Datele furnizate de utilizatorii care au cooperat arată că, într-adevăr, costul fibrei de sticlă, indiferent de originea sa, a crescut între 2014 și 2015 cu o sumă care reprezintă 0,5 % din cifra lor de afaceri. În același timp, cifra de afaceri, profiturile și crearea de locuri de muncă legate de produsul în cauză au crescut. Doar două societăți au raportat o scădere a cifrei de afaceri și a ocupării forței de muncă, iar patru societăți au raportat o reducere a profiturilor.

(148)

Unii utilizatori au afirmat, de asemenea, că industria din Uniune nu are o capacitate de producție suficientă pentru a satisface cererea Uniunii, nu crește capacitățile și nu este competitivă deoarece are echipamente vechi și costuri mai mari la energie și cu forța de muncă.

(149)

Ancheta a arătat că aceste afirmații nu sunt justificate. Astfel cum se descrie în considerentele anterioare, industria din Uniune a făcut investiții semnificative, și-a îmbunătățit productivitatea și și-a sporit capacitățile de producție, în pofida unei perioade prelungite de pierderi care s-a încheiat în 2014, în urma creșterii nivelului de măsuri în 2014. Dezvoltarea în continuare a capacităților necesită angajamente de capital pe termen lung care, la rândul lor, depind de menținerea unor condiții de concurență echitabile, în care producătorii competitivi pot aștepta o rentabilitate adecvată a investițiilor.

(150)

În plus, în ciuda creșterii numărului de măsuri între 2014 și 2015, consumul din Uniune a continuat să se dezvolte în același ritm ca în anii precedenți. Într-adevăr, există surse alternative de aprovizionare în afara RPC, cum ar fi Bahrain, Egipt, Japonia, Malaysia și SUA. În cursul perioadei examinate, importurile din RPC nu au depășit aproape niciodată jumătate din totalul importurilor din țări terțe, iar cota de piață a acestora a culminat la 17 % din consumul total din Uniune în 2014. În orice caz, scopul taxelor antidumping și antisubvenție nu este de a pune capăt importurilor chineze în Uniune, ci de a se asigura că aceste importuri concurează în condiții echitabile cu alte surse de aprovizionare.

(151)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că extinderea taxei antidumping va avea un impact limitat asupra situației utilizatorilor.

(152)

Abrogarea măsurilor ar avea un impact important și negativ asupra producătorilor din Uniune.

(153)

Extinderea taxei antidumping ar avea un impact limitat asupra importatorilor, care au rămas neutri.

(154)

Deși operațiunile anumitor utilizatori sunt expuse la creșterea costului produsului în cauză și al produsului similar, ancheta a confirmat că măsurile au avut un impact limitat asupra performanței generale a industriilor utilizatoare.

(155)

Comisia concluzionează că, după analizarea avantajelor și dezavantajelor, nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping la importurile produsului în cauză din RPC.

(156)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se mențină măsurile antidumping în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. O singură parte interesată, reclamantul, s-a exprimat în urma acestei informări și s-a declarat de acord cu constatările Comisiei și cu propunerea acesteia de a menține măsurile antidumping în vigoare.

(157)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite produse din fibră de sticlă cu filament continuu originare din RPC, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 248/2011, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1379/2014, ar trebui menținute.

(158)

Comitetul instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/24

(1)

Prin Directiva 2003/68/CE a Comisiei (2) s-a inclus mezotrionul ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3).

(2)

Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE se consideră a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt enumerate în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Aprobarea substanței active mezotrion, în condițiile menționate în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 31 iulie 2017.

(4)

O cerere de reînnoire a aprobării substanței mezotrion a fost transmisă în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5) în termenul prevăzut la articolul respectiv.

(5)

Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Cererea a fost considerată completă de către statul membru raportor.

(6)

Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a întocmit un raport de evaluare a reînnoirii pe care l-a transmis, la data de 23 februarie 2015, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei.

(7)

Autoritatea a transmis solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii în vederea formulării de observații, iar observațiile primite le-a transmis Comisiei. De asemenea, autoritatea a pus la dispoziția publicului dosarul rezumativ suplimentar.

(8)

La 7 martie 2016 (6), autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa cu privire la posibilitatea ca substanța mezotrion să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. La 6 decembrie 2016, Comisia a prezentat proiectul de raport de reînnoire pentru substanța mezotrion Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale.

(9)

În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța mezotrion s-a constatat îndeplinirea criteriilor de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Prin urmare, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței mezotrion.

(10)

Evaluarea riscurilor în contextul reînnoirii aprobării substanței mezotrion se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care, totuși, nu limitează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin mezotrion. Prin urmare, este adecvat să nu se mențină restricția utilizărilor în exclusivitate ca erbicid.

(11)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 din același regulament și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. În particular, este adecvat să se solicite informații de confirmare suplimentare.

(12)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, coroborat cu articolul 13 alineatul (4) din același regulament, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință.

(13)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/950 al Comisiei (7) a prelungit perioada de aprobare a substanței mezotrion până la 31 iulie 2017 pentru a permite ca procesul de reînnoire să fie finalizat înainte de expirarea aprobării substanței respective. Cu toate acestea, având în vedere faptul că a fost luată o decizie cu privire la reînnoire înainte de termenul prelungit de expirare susmenționat, prezentul regulament se aplică de la 1 iunie 2017.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/29

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/31

(1)

În conformitate cu Directiva 2008/106/CE, statele membre pot decide să recunoască certificatele corespunzătoare ale navigatorilor emise de țări terțe, cu condiția ca țara terță respectivă să fie recunoscută de Comisie. Aceste țări terțe trebuie să îndeplinească toate cerințele Convenției din 1978 a Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart (denumită în continuare „Convenția STCW”).

(2)

Printr-o scrisoare din data de 29 martie 2011, Grecia a solicitat recunoașterea Muntenegrului. În urma acestei solicitări, Comisia a contactat autoritățile din Muntenegru în scopul efectuării unei evaluări a sistemului de formare și de certificare din acest stat și pentru a verifica dacă Muntenegru respectă toate cerințele Convenției STCW și dacă s-au luat măsurile corespunzătoare în vederea prevenirii fraudei în ceea ce privește certificatele. S-a explicat că evaluarea se va baza pe constatările unei proceduri de inspecție care urmează să fie efectuată de experții Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (denumită în continuare „agenția”).

(3)

Comisia a efectuat evaluarea sistemului de formare și de certificare din Muntenegru, pe baza rezultatelor unei inspecții care s-a desfășurat în luna februarie 2012, luând în considerare un plan voluntar de măsuri corective prezentat de autoritățile din Muntenegru în iunie 2013.

(4)

Evaluarea a identificat mai multe domenii care trebuie abordate în mod corespunzător de către autoritățile din Muntenegru, inclusiv unele deficiențe legate de prevederile naționale, cum ar fi absența unor dispoziții privind calificările pentru anumite categorii de instructori și cerințe insuficiente sau incomplete în materie de certificare, precum și în privința procedurilor de verificare a calității și a programelor de formare. Prin urmare, s-a considerat necesar ca agenția să efectueze o inspecție suplimentară, care a avut loc în martie 2015.

(5)

Ca urmare a inspecției suplimentare, autoritățile din Muntenegru au prezentat un plan actualizat de măsuri corective în noiembrie 2015. În mai 2016, Comisia a comunicat autorităților din Muntenegru un raport de evaluare bazat pe rezultatele inspecției din martie 2015, care a luat în considerare planul actualizat de măsuri corective și a solicitat clarificări suplimentare, care au fost furnizate de autoritățile Muntenegru în iulie, septembrie și octombrie 2016.

(6)

Pe baza tuturor informațiilor obținute, se poate concluziona că autoritățile din Muntenegru au adoptat măsuri pentru a aduce sistemul de formare și de certificare a navigatorilor din Muntenegru în conformitate cu cerințele din Convenția STCW, furnizând inclusiv documentele justificative corespunzătoare.

(7)

Concret, Muntenegru a adoptat noi acte legislative cu privire la deficiențele identificate legate de prevederile naționale, a actualizat procedurile de verificare a calității aplicate de administrație și de instituțiile sale de învățământ cu profil maritim, precum și programele de învățământ și de formare ale acestor instituții.

(8)

Rezultatul final al evaluării demonstrează că Muntenegru respectă cerințele Convenției STCW și că a adoptat măsuri corespunzătoare pentru prevenirea fraudei în ceea ce privește certificatele.

(9)

Statelor membre li s-a furnizat un raport privind rezultatele evaluării.

(10)

Măsura prevăzută în prezenta decizie este conformă cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave,

25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/33

(1)

Decizia de punere în aplicare 2013/92/UE a Comisiei (2) prevede supravegherea, controalele fitosanitare și măsurile care urmează să fie luate în ceea ce privește materialul de ambalaj pe bază de lemn utilizat efectiv în transportul anumitor mărfuri specificate originare din China.

(2)

Aplicarea Deciziei de punere în aplicare 2013/92/UE a arătat că materialul de ambalaj pe bază de lemn utilizat pentru transportul anumitor mărfuri originare din China continuă să prezinte un risc fitosanitar pentru Uniune. Prin urmare, supravegherea, controalele fitosanitare și măsurile prevăzute în decizia de punere în aplicare ar trebui să se aplice în continuare până la 31 iulie 2018, iar data până la care statele membre trebuie să prezinte rapoarte privind controalele fitosanitare la import ar trebui stabilită în consecință.

(3)

Codurile din Nomenclatura combinată pentru anumite mărfuri au fost actualizate prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei (3). Modelele de rapoarte stabilite în anexele I și II la Decizia 2013/92/UE ar trebui, prin urmare, să fie aliniate la nomenclatură actualizată.

(4)

Prin urmare, Decizia 2013/92/UE ar trebui modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Raportare

Fără a aduce atingere Directivei 94/3/CE a Comisiei (*1), statele membre notifică Comisiei numărul și rezultatele controalelor fitosanitare efectuate în conformitate cu articolele 2 și 3 din prezenta decizie până la 31 iulie 2017 pentru perioada 1 aprilie 2016-31 martie 2017 și până la 30 aprilie 2018 pentru perioada 1 aprilie 2017-31 martie 2018. În acest scop, statele membre utilizează modelul de raport prevăzut în anexa II.

(*1)  Directiva 94/3/CE a Comisiei din 21 ianuarie 1994 de instituire a unei proceduri pentru notificarea interceptării unui transport sau a unui organism dăunător din țările terțe și care prezintă un pericol fitosanitar iminent (JO L 32, 5.2.1994, p. 37).”"

2.

La articolul 7, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Articolele 1-4 se aplică până la 31 iulie 2018.”

3.

Anexele I și II se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/35

(1)

Directiva 98/41/CE urmărește să sporească securitatea și posibilitățile de salvare a pasagerilor și a membrilor echipajului prezenți la bordul navelor de pasageri și să asigure o mai mare eficacitate în cadrul acțiunilor de căutare și salvare, precum și în cadrul intervențiilor în urma oricărui accident.

(2)

Articolul 5 alineatul (1) din Directiva 98/41/CE impune ca anumite informații să se înregistreze în legătură cu fiecare navă de pasageri care pleacă dintr-un port situat într-un stat membru pentru a efectua o călătorie pe o distanță mai mare de 20 de mile de la punctul de plecare.

(3)

Articolul 9 alineatul (4) din Directiva 98/41/CE permite statelor membre să solicite Comisiei derogări de la această cerință.

(4)

Prin scrisoarea din 3 septembrie 2015, Republica Croația a transmis Comisiei o cerere de derogare de la cerința de a înregistra informații prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 98/41/CE cu privire la persoanele aflate la bordul tuturor navelor de pasageri care călătoresc pe anumite rute în jurul insulelor croate.

(5)

La 20 octombrie 2015, Comisia a solicitat informații suplimentare Republicii Croația, pentru a putea să evalueze cererea. La data de 18 mai 2016, Republica Croația a comunicat răspunsul său și a modificat cererea de derogare cu privire la următoarele rute: rutele Zadar-Ist și Zadar-Olib de pe linia de feribot „Zadar-Premuda/Mali Lošinj”; rutele Split-Hvar, Hvar-Prigradica și Hvar-Korčula de pe linia de mare viteză „Korčula-(Prigradica)-Hvar-Split”; rutele Zadar-Ist și Zapuntel-Zadar de pe linia de mare viteză „Ist-Molat-Zadar”; ruta Split-Bol de pe linia de mare viteză „Jelsa-Bol-Split”; ruta Split-Hvar de pe linia de mare viteză „Split-(Milna)-Hvar”; ruta Split-Hvar de pe linia de mare viteză „Lastovo-Vela Luka-Hvar-Split”; ruta Rijeka-Rab de pe linia de mare viteză „Novalja-Rab-Rijeka”; ruta Split-Vela Luka de pe linia de feribot „Lastovo-Vela Luka-Split”; ruta Split-Stari Grad de pe linia de feribot „Split-Stari Grad”; ruta Vis-Split de pe linia de feribot „Vis-Split”; rutele Mali Lošinj-Cres și Cres-Rijeka de pe linia de mare viteză „Mali Lošinj-Ilovik-Susak-Unije-Martinšćica-Cres-Rijeka”; ruta Premuda-Zadar de pe linia de mare viteză „Olib-Silba-Premuda-Zadar”; rutele Vis-Split și Hvar-Split de pe linia de mare viteză „Vis-Hvar-Split”; rutele Dubrovnik-Sobra și Korčula-Lastovo de pe linia de mare viteză „Dubrovnik-Šipanska luka-Sobra-Polače-Korčula-Lastovo”.

(6)

Comisia, asistată de EMSA, a evaluat cererea de derogare pe baza informațiilor aflate la dispoziția sa.

(7)

Republica Croația a pus la dispoziție următoarele informații: 1. probabilitatea anuală de a se produce valuri cu o înălțime mai mare de 2 metri este sub 10 % pe rutele identificate; 2. navele cărora li s-ar aplica derogarea efectuează servicii regulate; 3. obiectivul prioritar al acestui serviciu este de a crea legături constante cu comunitățile periferice; 4. zona maritimă în care navighează navele de pasageri dispune de sisteme de coastă pentru dirijarea navigației, de servicii fiabile de prognoze meteorologice, precum și de instalații de căutare și salvare adecvate și suficiente; 5. nu există o infrastructură tampon și instalații portuare adecvate pentru înregistrarea informațiilor cu privire la pasageri într-un mod care să fie compatibil cu programul călătoriilor și sincronizat cu transportul terestru; și 6. cererea de derogare s-ar aplica tuturor operatorilor care navighează pe rutele specificate.

(8)

Rezultatul final al evaluării demonstrează că toate condițiile pentru aprobarea derogării sunt îndeplinite.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave,

1.

rutele Zadar-Ist și Zadar-Olib de pe linia de feribot „Zadar-Premuda/Mali Lošinj”;

2.

rutele Split-Hvar, Hvar-Prigradica și Hvar-Korčula de pe linia de mare viteză „Korčula-(Prigradica)-Hvar-Split”;

3.

rutele Zadar-Ist și Zapuntel-Zadar de pe linia de mare viteză „Ist-Molat-Zadar”;

4.

ruta Split-Bol de pe linia de mare viteză „Jelsa-Bol-Split”;

5.

ruta Split-Hvar de pe linia de mare viteză „Split-(Milna)-Hvar”;

6.

ruta Split-Hvar de pe linia de mare viteză „Lastovo-Vela Luka-Hvar-Split”;

7.

ruta Rijeka-Rab de pe linia de mare viteză „Novalja-Rab-Rijeka”;

8.

ruta Split-Vela Luka de pe linia de feribot „Lastovo-Vela Luka-Split”;

9.

ruta Split-Stari Grad de pe linia de feribot „Split-Stari Grad”;

10.

ruta Vis-Split de pe linia de feribot „Vis-Split”;

11.

rutele Mali Lošinj-Cres și Cres-Rijeka de pe linia de mare viteză „Mali Lošinj-Ilovik-Susak-Unije-Martinšćica-Cres-Rijeka”;

12.

ruta Premuda-Zadar de pe linia de mare viteză „Olib-Silba-Premuda-Zadar”;

13.

rutele Vis-Split și Hvar-Split de pe linia de mare viteză „Vis-Hvar-Split”;

14.

rutele Dubrovnik-Sobra și Korčula-Lastovo de pe linia de mare viteză „Dubrovnik-Šipanska luka-Sobra-Polače-Korčula-Lastovo”.

25.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 107/37