11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/1

(1)

Comisia a negociat, în numele Uniunii Europene, un acord cu Republica Kiribati privind exonerarea de la obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”).

(2)

În conformitate cu Decizia (UE) 2016/1197 a Consiliului (2), acordul a fost semnat și se aplică cu titlu provizoriu de la 24 iunie 2016.

(3)

Acordul instituie un Comitet mixt de experți de gestionare a acordului. Uniunea este reprezentată în cadrul respectivului Comitet mixt de către Comisie, care ar trebui să fie asistată de reprezentanți ai statelor membre.

(4)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(5)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(6)

Acordul ar trebui să fie aprobat,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/3

(1)

Comisia a negociat, în numele Uniunii, un acord cu Republica Insulelor Marshall privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”).

(2)

În conformitate cu Decizia (UE) 2016/1363 a Consiliului (2), acordul a fost semnat și se aplică cu titlu provizoriu de la 28 iunie 2016.

(3)

Prin acord s-a instituit un comitet mixt de experți pentru gestionarea acordului. Uniunea urmează să fie reprezentată în cadrul acestui comitet mixt de către Comisie, care ar trebui să fie asistată de reprezentanții statelor membre.

(4)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(5)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(6)

Acordul ar trebui să fie aprobat,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/5

(1)

Comisia a negociat, în numele Uniunii, un acord cu Statele Federate ale Microneziei privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”).

(2)

În conformitate cu Decizia (UE) 2016/1879 a Consiliului (2), acordul a fost semnat și se aplică cu titlu provizoriu de la 20 septembrie 2016..

(3)

Acordul instituie un Comitet mixt de experți de gestionare a acordului. Uniunea urmează să fie reprezentată în cadrul respectivului comitet mixt de către Comisie, care ar trebui să fie asistată de reprezentanții statelor membre.

(4)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(5)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(6)

Acordul ar trebui să fie aprobat,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/7

(1)

Comisia a negociat, în numele Uniunii, un acord cu Insulele Solomon privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”).

(2)

În conformitate cu Decizia (UE) 2016/1888 a Consiliului (2), acordul a fost semnat și se aplică cu titlu provizoriu de la 8 octombrie 2016.

(3)

Acordul instituie un comitet mixt de experți de gestionare a acordului. Uniunea urmează să fie reprezentată în cadrul acestui comitet mixt de către Comisie, care ar trebui să fie asistată de reprezentanți ai statelor membre.

(4)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(5)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(6)

Acordul ar trebui să fie aprobat,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/9

(1)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate înscrise pe produsele alimentare sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate de Comisie în conformitate cu regulamentul respectiv și sunt incluse într-o listă cu mențiuni permise.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede, de asemenea, că cererile de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi trimise de către operatorii din sectorul alimentar autorității naționale competente a unui stat membru. Autoritatea națională competentă trebuie să trimită cererile valabile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), denumită în continuare „autoritatea”.

(3)

După primirea unei cereri, autoritatea trebuie să informeze fără întârziere celelalte state membre și Comisia cu privire la cerere și să emită un aviz cu privire la mențiunea de sănătate în cauză.

(4)

Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea mențiunilor de sănătate, ținând cont de avizul emis de autoritate.

(5)

Ca urmare a unei cereri din partea Anxiofit Ltd. și ExtractumPharma Co Ltd, transmisă în temeiul articolului 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i sa solicitat să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate referitoare la relația dintre Anxiofit-1 și reducerea anxietății subclinice și ușoare [Întrebarea nr. EFSA-Q-2015-00006 (2)]. Mențiunea propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „S-a dovedit că Anxiofit-1 ameliorează anxietatea subclinică și ușoară. Anxietatea subclinică și ușoară constituie factori de risc în dezvoltarea tulburărilor anxioase și a depresiei”.

(6)

La data de 8 ianuarie 2016, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care a concluzionat că datele prezentate nu aduceau dovezi științifice suficiente pentru a stabili o relație cauză-efect între consumul de Anxiofit-1 și reducerea anxietății subclinice și ușoare. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunea nu ar trebui autorizată.

(7)

Măsura prevăzută în prezentul regulament este conformă cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/12

(1)

Ca urmare a publicării, în 2001, a unui studiu științific intitulat „Use of permanent hair dyes and bladder cancer risk” (Utilizarea vopselelor de păr permanente și riscul de cancer al vezicii), Comitetul științific pentru produse cosmetice și produse nealimentare destinate consumatorilor, înlocuit ulterior de Comitetul științific pentru produse destinate consumatorilor (CSPC) în temeiul Deciziei 2004/210/CE a Comisiei (2), a concluzionat că riscurile potențiale ale utilizării vopselelor de păr constituie o sursă de îngrijorare. În avizele sale, CSPC a recomandat Comisiei să ia noi măsuri pentru a controla utilizarea substanțelor conținute în vopselele de păr.

(2)

CSPC a recomandat, de asemenea, o strategie generală de evaluare a siguranței substanțelor conținute în vopselele de păr, care să cuprindă cerințele pentru testarea posibilei genotoxicități sau carcinogenicități a produselor pentru vopsirea părului.

(3)

În urma avizelor CSPC, Comisia a convenit cu statele membre și cu părțile interesate asupra unei strategii generale de reglementare a substanțelor folosite în produsele pentru vopsirea părului, conform căreia industria producătoare a fost invitată să prezinte dosare conținând date științifice actualizate privind siguranța substanțelor conținute în vopselele de păr, în scopul evaluării riscurilor de către CSPC.

(4)

CSPC, înlocuit ulterior de Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor (CSSC) în temeiul Deciziei 2008/721/CE a Comisiei (3), a evaluat siguranța substanțelor individuale conținute în vopselele de păr pentru care industria a prezentat dosare actualizate.

(5)

În ceea ce privește evaluarea eventualelor riscuri pentru sănătatea consumatorilor prezentate de produșii de reacție formați de substanțele oxidante utilizate în vopselele de păr în timpul procesului de vopsire a părului, pe baza datelor disponibile în prezent, CSSC, în avizul său din 21 septembrie 2010, nu a găsit motive de îngrijorare majore privind genotoxicitatea și carcinogenicitatea vopselelor de păr și a produșilor de reacție ai acestora utilizați în prezent în Uniune.

(6)

Pentru a asigura siguranța pentru sănătatea umană a produselor pentru vopsirea părului, este adecvat să se limiteze concentrațiile maxime ale celor 10 substanțe conținute în vopselele de păr evaluate, ținând cont de avizele finale privind siguranța lor emise de CSSC.

(7)

Întrucât substanțele N,N'-bis-(2-hidroxietil)-2-nitro-p-fenilenediamină și 2,6-dihidroxietilaminotoluen sunt în prezent reglementate în rubricile generice 8 și 9 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, ar trebui create numere de ordine separate pentru substanțele respective, având în vedere concluziile privind siguranța acestora din avizele 1572/16 și 1563/15 ale CSSC.

(8)

Definiția unui produs pentru păr din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 excludea aplicarea vopselelor de păr pe gene. Această excludere a fost motivată de faptul că nivelul riscului este diferit atunci când produsele cosmetice sunt aplicate pe părul de pe cap și, respectiv, atunci când sunt aplicate pe gene. A fost necesară o evaluare a siguranței specifică cu privire la aplicarea pe gene a substanțelor utilizate în vopselele pentru păr.

(9)

În avizul său din 25 martie 2015 privind substanțele oxidante utilizate în vopselele pentru păr și peroxidul de hidrogen utilizat în produsele pentru vopsirea genelor (CSSC/1553/15), CSSC a concluzionat că substanțele oxidante utilizate în vopselele pentru păr toluen-2,5-diamină, p-aminofenol, 2-metilresorcinol, sulfat de tetraaminopirimidină, sulfat de hidroxietil-p-fenilenediamină și 2-amino-3-hidroxipiridină, enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 și considerate sigure pentru utilizarea în produsele pentru vopsirea părului, pot fi utilizate în condiții de siguranță de utilizatorii profesioniști în produsele pentru vopsirea genelor.

(10)

Pe baza evaluării științifice a substanțelor respective, ar trebui să fie autorizată utilizarea lor în produsele destinate vopsirii genelor. Cu toate acestea, pentru a se evita orice risc legat de aplicarea produselor destinate vopsirii genelor de către consumatori, produsele pentru vopsirea genelor ar trebui să fie autorizate numai pentru uz profesional. Pentru a permite utilizatorilor profesioniști să informeze consumatorii cu privire la posibilele efecte adverse ale aplicării produselor pentru vopsirea genelor, precum și pentru a reduce riscul de sensibilizare cutanată la produsele respective, pe etichetele acestora ar trebui să fie tipărite avertizări adecvate.

(11)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 ar trebui modificat în consecință.

(12)

Este necesar să se prevadă o perioadă de timp rezonabilă, pentru a permite industriei să se adapteze la noile cerințe și să elimine treptat produsele respective care nu respectă aceste cerințe.

(13)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse cosmetice,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/37

(1)

Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor (denumit în continuare „CSSC”) a concluzionat, în avizul său din 16 decembrie 2008 (2), că utilizarea benzofenonei-3 ca filtru UV la o concentrație de până la 6 % g/g în produsele cosmetice cu ecran solar și de până la 0,5 % g/g în toate tipurile de produse cosmetice, pentru a le proteja formula, nu prezintă riscuri pentru sănătatea umană, în afară de potențialul alergen la contact și fotoalergen al acesteia.

(2)

Prin urmare, actuala concentrație maximă de 10 % g/g pentru benzofenonă-3 utilizată ca filtru UV în produsele cosmetice ar trebui redusă la 6 % g/g.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Aplicarea noii concentrații maxime ar trebui amânată pentru a permite industriei să facă ajustările necesare ale formulelor produselor. Mai precis, întreprinderilor ar trebui să li se acorde un termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, în care să ia măsurile necesare pentru a introduce pe piață produse conforme și pentru a nu mai pune la dispoziție produse deja introduse pe piață care nu respectă noua concentrație maximă.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse cosmetice,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/39

(1)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, la 14 noiembrie 2013, Irlanda a primit o cerere de aprobare a substanței active oxatiapiprolin din partea societății DuPont de Nemours (Deutschland) GmbH. În conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul respectiv, la 16 ianuarie 2014, Irlanda, în calitate de stat membru raportor, a notificat admisibilitatea cererii solicitantului, celorlalte state membre, Comisiei și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”).

(2)

La 1 ianuarie 2015, statul membru raportor a transmis un proiect de raport de evaluare Comisiei, cu o copie către autoritate, în care s-a evaluat dacă este de așteptat ca substanța activă în cauză să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(3)

Autoritatea s-a conformat articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, autoritatea a cerut solicitantului să furnizeze informații suplimentare statelor membre, Comisiei și autorității. Evaluarea informațiilor suplimentare, realizată de către statul membru raportor, a fost transmisă autorității la 12 februarie 2016, sub forma unui proiect de raport de evaluare actualizat.

(4)

La 26 mai 2016, autoritatea a comunicat solicitantului, statelor membre și Comisiei concluzia sa (2) cu privire la posibilitatea ca substanța activă oxatiapiprolin să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Autoritatea și-a făcut publică concluzia.

(5)

La 6 octombrie 2016, Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale raportul de reexaminare pentru oxatiapiprolin și un proiect de regulament care prevede aprobarea substanței oxatiapiprolin.

(6)

Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a trimite observații cu privire la raportul de examinare.

(7)

Cu privire la una sau mai multe utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de examinare, s-a stabilit că sunt îndeplinite criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Prin urmare, criteriile de aprobare respective se consideră îndeplinite. Prin urmare, substanța oxatiapiprolin ar trebui să fie autorizată.

(8)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. În special, este oportun să se solicite informații de confirmare suplimentare.

(9)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (3) ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/43

(1)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Comisia a primit, la 7 iulie 2015, din partea Institutului tehnic pentru agricultură ecologică (Institut technique de l`agriculture biologique – ITAB) o cerere de aprobare a uleiului esențial de Satureja montana L. ca substanță de bază. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile solicitate în baza articolului 23 alineatul (3) al doilea paragraf.

(2)

Comisia a solicitat asistență științifică din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La data de 13 iunie 2016 (2), autoritatea a prezentat Comisiei un raport tehnic privind substanța în cauză. La data de 7 octombrie 2016, Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale raportul de examinare (3) și proiectul prezentului regulament privind neaprobarea uleiului esențial de Satureja montana L., pe care le-a finalizat în vederea reuniunii comitetului respectiv din 7 decembrie 2016.

(3)

Documentația furnizată de solicitant arată că uleiul esențial de Satureja montana L. îndeplinește criteriile unui produs alimentar, astfel cum este definit la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(4)

În raportul tehnic al autorității au fost identificate probleme specifice reprezentate de expunerea la uleiul esențial și la componentele carvacrol și gama-terpinen în cazul utilizării specifice ca pesticid și, prin urmare, evaluarea riscurilor pentru operatori, lucrători, trecători, consumatori și organisme nevizate nu a putut fi finalizată.

(5)

Comisia a invitat solicitantul să își prezinte observațiile privind raportul tehnic al autorității, precum și privind proiectul de raport de examinare. Solicitantul a prezentat observațiile sale, acestea fiind examinate cu atenție.

(6)

Cu toate acestea, în pofida argumentelor prezentate de solicitant, problemele pe care le-ar putea genera substanța nu pot fi eliminate.

(7)

În consecință, astfel cum se menționează în raportului de examinare întocmit de Comisie, nu s-a stabilit că cerințele prevăzute la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite. Prin urmare, este adecvat să nu se aprobe uleiul esențial de Satureja montana L. ca substanță de bază.

(8)

Prezentul regulament nu împiedică transmiterea unei noi cereri de aprobare a uleiului esențial de Satureja montana L. ca substanță de bază în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/45

(1)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Comisia a primit, la 19 octombrie 2015, din partea Institutului tehnic pentru agricultură ecologică (Institut Technique de l`Agriculture Biologique – ITAB) o cerere de aprobare a uleiului esențial de Origanum vulgare L. ca substanță de bază. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile solicitate în baza articolului 23 alineatul (3) al doilea paragraf.

(2)

Comisia a solicitat asistență științifică din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La data de 22 iunie 2016 (2), autoritatea a prezentat Comisiei un raport tehnic privind substanța în cauză. La data de 7 octombrie 2016, Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale raportul de examinare (3) și proiectul prezentului regulament privind neaprobarea uleiului esențial de Origanum vulgare L. și le-a finalizat în vederea reuniunii comitetului respectiv din 7 decembrie 2016.

(3)

Documentația furnizată de solicitant arată că uleiul esențial de Origanum vulgare L. îndeplinește criteriile unui produs alimentar, astfel cum este definit la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(4)

În raportul tehnic al autorității au fost identificate probleme specifice reprezentate de expunerea la uleiul esențial și la componentele carvacrol, gama-terpinen și 1,8-cineol în cazul utilizării specifice ca pesticid și, prin urmare, evaluarea riscurilor pentru operatori, lucrători, trecători, consumatori și organisme nevizate nu a putut fi finalizată.

(5)

Comisia a invitat solicitantul să își prezinte observațiile privind raportul tehnic al autorității, precum și privind proiectul de raport de examinare. Solicitantul a prezentat observațiile sale, acestea fiind examinate cu atenție.

(6)

Cu toate acestea, în pofida argumentelor prezentate de solicitant, problemele pe care le-ar putea genera substanța nu pot fi eliminate.

(7)

În consecință, astfel cum se menționează în raportului de examinare întocmit de Comisie, nu s-a stabilit că cerințele prevăzute la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite. Prin urmare, este adecvat să nu se aprobe uleiul esențial de Origanum vulgare L. ca substanță de bază.

(8)

Prezentul regulament nu împiedică transmiterea unei noi cereri de aprobare a uleiului esențial de Origanum vulgare L. ca substanță de bază în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/47

(1)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de scutire de măsurile antidumping și de măsurile compensatorii aplicabile importurilor de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză, extinsă la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) expediate din Malaysia și din Taiwan, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Malaysia sau din Taiwan, în ceea ce îl privește pe solicitant, în temeiul articolului 11 alineatul (4) și al articolului 13 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenție de bază.

(2)

Cererea a fost depusă la data de 21 octombrie 2016 de către Jinko Solar Technology SDN.BHD (denumit în continuare „solicitantul”), un producător-exportator malaysian de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin sau panouri și celule de tipul celor utilizate în modulele sau panourile fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin.

(3)

Produsul în cauză este reprezentat de module sau panouri fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și de celule de tipul celor utilizate în modulele sau panourile fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin (celulele au o grosime de maximum 400 de micrometri), expediate din Malaysia și din Taiwan, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Malaysia sau din Taiwan, încadrate în prezent la codurile NC ex 8501 31 00, ex 8501 32 00, ex 8501 33 00, ex 8501 34 00, ex 8501 61 20, ex 8501 61 80, ex 8501 62 00, ex 8501 63 00, ex 8501 64 00 și ex 8541 40 90.

(4)

Următoarele tipuri de produse sunt excluse din definiția produsului care face obiectul reexaminării:

(5)

Consiliul, prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 (3) și (UE) nr. 1239/2013 (4), a instituit măsuri antidumping și măsuri compensatorii pentru modulele sau panourile fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și celulele de tipul celor utilizate în modulele fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Un acord de asociere a fost, de asemenea, acceptat. Prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2016/184 (5) și (UE) 2016/185 (6), Comisia a extins măsurile la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) expediate din Malaysia și din Taiwan (denumite în continuare „măsurile extinse”), indiferent dacă au fost declarate sau nu ca originare din Malaysia sau din Taiwan, cu excepția importurilor de produse fabricate de anumite societăți menționate în mod expres.

(6)

La 5 decembrie 2015, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping (7) și a măsurilor compensatorii (8) și o reexaminare intermediară (9). Aceste anchete de reexaminare sunt în curs de desfășurare.

(7)

Solicitantul a susținut că nu a exportat produsul care face obiectul reexaminării în Uniune în cursul perioadei de anchetă utilizate pentru ancheta care a condus la măsurile extinse, și anume perioada 1 aprilie 2014-31 martie 2015.

(8)

În plus, solicitantul a susținut că nu a eludat măsurile în vigoare.

(9)

Solicitantul a susținut în continuare că, după perioada de anchetă utilizată în ancheta care a condus la măsurile extinse, și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune.

(10)

Comisia a examinat elementele de probă disponibile și a concluzionat că acestea sunt suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete în temeiul articolului 11 alineatul (4) și al articolului 13 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază, precum și al articolului 23 alineatul (6) din regulamentul antisubvenție de bază, pentru a examina posibilitatea de a acorda solicitantului o scutire de măsurile extinse.

(11)

Industria din Uniune cunoscută ca fiind vizată a fost informată cu privire la cererea de reexaminare și a avut ocazia de a formula observații. Industria din Uniune a afirmat că, întrucât solicitantul este afiliat unui grup din China care face obiectul măsurilor și care s-a retras din cadrul acordului de asociere (10), riscul de eludare este deosebit de ridicat.

(12)

Comisia va acorda o atenție deosebită acestei afilieri și va analiza cu atenție dacă afilierea cu societățile supuse măsurilor existente nu a fost stabilită sau folosită pentru a eluda măsurile. Comisia va analiza, de asemenea, dacă anumite condiții de monitorizare ar trebui să fie impuse în cazul în care ancheta va concluziona că acordarea scutirii se justifică.

(13)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază, taxa antidumping în vigoare vizând importurile de produse în cauză fabricate și vândute la export în Uniune de către solicitant ar trebui abrogată.

(14)

În același timp, astfel de importuri ar trebui înregistrate în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază, astfel încât să se garanteze că, în cazul în care reexaminarea constată existența unei eludări în ceea ce îl privește pe solicitant, taxele antidumping pot fi percepute de la data înregistrării acestor importuri. Valoarea unei eventuale datorii care ar putea reveni în viitor solicitantului nu poate fi estimată în acest stadiu al anchetei.

(15)

Deoarece nu există o bază juridică în regulamentul antisubvenție de bază pentru abrogarea măsurilor antisubvenție în vigoare, aceste măsuri vor rămâne în vigoare. Numai în cazul în care reexaminarea va avea ca rezultat constatarea că solicitantul are dreptul la o scutire, măsurile antisubvenție în vigoare vor fi abrogate printr-un regulament care să acorde o astfel de scutire.

(16)

Ancheta va viza perioada cuprinsă între 1 aprilie 2014 și 31 decembrie 2016 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”).

(17)

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru anchetă, Comisia va trimite un chestionar solicitantului. Solicitantul trebuie să transmită chestionarul completat în termen de 37 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, cu excepția cazului în care se specifică altfel, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul antisubvenție de bază.

(18)

În conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, informațiile respective și elementele de probă în sprijinul acestora trebuie să parvină Comisiei în termen de 37 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(19)

Toate părțile interesate pot solicita să fie audiate de serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Orice cerere de audiere trebuie să fie formulată în scris și să precizeze motivele care stau la baza sa. Pentru audierile privind aspectele referitoare la etapa inițială a anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Ulterior, orice cerere de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

(20)

Informațiile transmise Comisiei în scopul efectuării anchetelor de apărare comercială nu fac obiectul unor drepturi de autor. Înainte de transmiterea către Comisie a informațiilor și/sau a datelor care fac obiectul drepturilor de autor ale unor părți terțe, părțile interesate trebuie să solicite autorizarea specifică a deținătorului drepturilor de autor care să permită în mod explicit Comisiei (a) să utilizeze informațiile și datele în scopul desfășurării prezentei proceduri de apărare comercială și (b) să furnizeze informațiile și/sau datele părților interesate din prezenta anchetă sub o formă care să le permită să își exercite dreptul la apărare.

(21)

Toate observațiile prezentate în scris, inclusiv informațiile solicitate prin prezentul regulament, chestionarele completate și corespondența părților interesate, furnizate cu titlu confidențial, ar trebui să poarte mențiunea „Limited” (11) (acces limitat).

(22)

Părțile interesate care transmit informații cu mențiunea „Limited” trebuie să furnizeze rezumate cu caracter neconfidențial ale acestora, în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază antidumping și cu articolul 29 alineatul (2) din regulamentul antisubvenție de bază, care vor purta mențiunea „For inspection by interested parties” („versiune destinată consultării de către părțile interesate”). Aceste rezumate trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a substanței informațiilor transmise cu titlu confidențial. Dacă o parte interesată care transmite informații confidențiale nu furnizează și un rezumat neconfidențial al acestora în formatul și de calitatea solicitate, informațiile respective pot să nu fie luate în considerare.

(23)

Părțile interesate sunt invitate să prezinte toate documentele și cererile prin e-mail, inclusiv împuternicirile și fișele de certificare scanate, cu excepția răspunsurilor voluminoase, care ar trebui să fie prezentate pe suport digital portabil (CD-ROM, DVD, unitate flash USB…) în persoană sau prin scrisoare recomandată. Prin utilizarea e-mailului, părțile interesate își exprimă acordul cu normele aplicabile transmiterii informațiilor pe cale electronică conținute în documentul intitulat „CORESPONDENȚA CU COMISIA EUROPEANĂ ÎN CAZURILE DE APĂRARE COMERCIALĂ”, care este publicat pe site-ul Direcției Generale Comerț:

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2011/june/tradoc_148003.pdf

Părțile interesate trebuie să își indice numele, adresa, numărul de telefon și o adresă de e-mail valabilă și trebuie să se asigure că adresa de e-mail furnizată este o adresă de e-mail oficială funcțională, care este verificată zilnic. După ce datele de contact au fost transmise, Comisia va comunica cu părțile interesate doar prin e-mail, cu excepția cazului în care acestea solicită în mod explicit să primească toate documentele din partea Comisiei prin alte mijloace de comunicare sau a cazului în care natura documentului care trebuie trimis impune utilizarea unei scrisori recomandate. Pentru norme și informații suplimentare privind corespondența cu Comisia, inclusiv principiile care se aplică transmiterilor prin e-mail, părțile interesate ar trebui să consulte instrucțiunile privind comunicarea cu părțile interesate, menționate anterior.

Adresa de corespondență a Comisiei este:

(24)

În cazul în care o parte interesată nu permite accesul la informațiile necesare, nu le furnizează în termenele prevăzute sau obstrucționează în mod semnificativ ancheta, se pot stabili constatări pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 28 din regulamentul antisubvenție de bază.

(25)

Dacă se constată că o parte interesată a furnizat informații false sau înșelătoare, informațiile pot să nu fie luate în considerare și pot fi utilizate datele disponibile.

(26)

Dacă o parte interesată nu cooperează sau cooperează doar parțial și, în consecință, concluziile sunt stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 28 din regulamentul antisubvenție de bază, rezultatul poate fi mai puțin favorabil acelei părți decât dacă aceasta ar fi cooperat.

(27)

Faptul că nu se oferă un răspuns pe suport electronic nu va fi considerat un refuz de a coopera, cu condiția ca partea interesată respectivă să demonstreze că prezentarea unui răspuns în forma cerută ar antrena sarcini sau costuri suplimentare nerezonabile. Partea interesată ar trebui să contacteze imediat Comisia în acest sens.

(28)

Părțile interesate pot solicita intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Consilierul-auditor acționează drept intermediar între părțile interesate și serviciile Comisiei responsabile cu ancheta. Consilierul-auditor examinează cererile de acces la dosar, litigiile privind confidențialitatea documentelor, cererile de prelungire a termenelor și cererile terților de a fi audiați. Consilierul-auditor poate organiza o audiere cu o anumită parte interesată și poate acționa ca mediator pentru a asigura exercitarea deplină a drepturilor la apărare ale părților interesate. Consilierul-auditor va oferi, de asemenea, posibilitatea de audiere a părților implicate, pentru a permite prezentarea diferitelor puncte de vedere și a contraargumentelor.

(29)

Orice cerere de a fi audiat de către consilierul-auditor trebuie efectuată în scris și trebuie să precizeze motivele. Pentru audierile privind aspectele referitoare la etapa inițială a anchetei, cererea trebuie transmisă în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Ulterior, orice cerere de audiere trebuie transmisă în termenele specifice stabilite de Comisie în comunicarea sa cu părțile.

(30)

Pentru mai multe informații și date de contact, părțile interesate pot consulta paginile dedicate consilierului-auditor de pe site-ul internet al DG Comerț: http://ec.europa.eu/trade/trade-policy-and-you/contacts/hearing-officer/

(31)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 22 alineatul (1) din regulamentul antidumping de bază, ancheta se va încheia în termen de nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(32)

Toate datele cu caracter personal colectate pe parcursul prezentei anchete vor fi tratate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (12),

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/53

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 al Comisiei (2) alocă evaluarea fiecărei substanțe active unui stat membru raportor și unui stat membru coraportor. În acord cu statele membre în cauză, se consideră necesar să se modifice statul membru coraportor pentru substanța activă metaldehidă, respectând echilibrul în ceea ce privește distribuția responsabilităților și a activităților între statele membre. Coevaluarea necesară în scopul aplicării procedurilor de reînnoire pentru metaldehidă ar trebui să fie alocată Austriei.

(2)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 686/2012 ar trebui modificat în consecință.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/54

(1)

Prin Directiva 2003/31/CE a Comisiei (2), linuronul a fost inclus ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3).

(2)

Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE se consideră a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt enumerate în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Aprobarea substanței active linuron, astfel cum este stabilită în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 31 iulie 2017.

(4)

A fost depusă o cerere de reînnoire a aprobării substanței linuron, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5), în termenul prevăzut la articolul respectiv.

(5)

Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea era completă.

(6)

Statul membru raportor a întocmit, în colaborare cu statul membru coraportor, un raport de evaluare a reînnoirii, pe care l-a transmis, la data de 15 aprilie 2015, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei.

(7)

Autoritatea a comunicat solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii în vederea formulării de observații și a transmis Comisiei observațiile primite. De asemenea, autoritatea a pus la dispoziția publicului dosarul suplimentar rezumativ.

(8)

La 8 iunie 2016 (6), autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa cu privire la probabilitatea ca substanța linuron să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Au fost identificate probleme specifice, în special faptul că expunerea copiilor rezidenți depășește valoarea toxicologică de referință (denumită în continuare „AOEL”) și faptul că expunerea operatorului în cazul folosirii unor aparate portabile de aplicare prin pulverizare depășește, de asemenea, AOEL, chiar atunci când se utilizează echipamente individuale de protecție. În plus, s-a identificat un risc ridicat pentru păsări și mamifere sălbatice, artropode nețintă și macroorganisme nețintă din sol. Evaluarea riscurilor pentru consumatori nu a putut fi finalizată din cauza unei serii de deficiențe grave în cadrul pachetului de date. În plus, nici evaluarea expunerii și a riscurilor pentru diverse compartimente de mediu, incluzând apa subterană, nu a putut fi finalizată.

(9)

Linuronul este clasificat ca substanță toxică pentru reproducere, categoria 1B, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Expunerea copiilor rezidenți depășește AOEL pentru utilizările propuse. Pentru a demonstra o expunere neglijabilă a oamenilor la substanță în condiții de utilizare propuse realiste, expunerea nu poate depăși AOEL; prin urmare, utilizarea linuronului în condiții de utilizare propuse realiste, astfel încât expunerea oamenilor la substanță să fie neglijabilă, este exclusă. În plus, o cerință suplimentară pentru a demonstra o expunere neglijabilă este ca reziduurile substanței active să nu depășească valoarea implicită stabilită în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Din datele disponibile pentru utilizarea propusă a linuronului nu a putut fi dedusă o limită maximă de reziduuri; cu toate acestea, datele disponibile generate de studiile privind reziduurile pentru utilizarea propusă indică faptul că ar fi de așteptat ca reziduurile de linuron să depășească valoarea implicită, astfel încât condiția aceasta nu este îndeplinită. Pe baza acestor considerații, cerințele stabilite la punctul 3.6.4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 nu sunt îndeplinite.

(10)

Mai mult, pe lângă clasificarea linuronului ca substanță toxică pentru reproducere, categoria 1B, linuronul este clasificat și ca substanță cancerigenă categoria 2, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008; prin urmare, linuronul se consideră a avea proprietăți de perturbare a sistemului endocrin, în conformitate cu punctul 3.6.5 al treilea paragraf din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În plus, dovezile științifice disponibile arată că linuronul are proprietăți de perturbare a sistemului endocrin care pot cauza efecte adverse asupra organelor endocrine la oameni și la organismele nețintă. Expunerea neglijabilă a oamenilor la linuron în condiții de utilizare realiste este exclusă din motivele detaliate în considerentul 9. Pe baza acestor considerații, cerințele stabilite la punctul 3.6.5 primul paragraf din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 nu sunt îndeplinite.

(11)

Comisia a invitat solicitantul să își prezinte observațiile privind concluzia autorității. În plus, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012, Comisia a invitat solicitantul să prezinte observații privind raportul de reînnoire. Solicitantul și-a prezentat observațiile, acestea fiind examinate cu atenție.

(12)

Cu toate acestea, în pofida argumentelor prezentate de solicitant, aspectele problematice legate de substanță nu au putut fi eliminate.

(13)

În consecință, nu s-a putut stabili, cu privire la una sau mai multe utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor, îndeplinirea criteriilor de aprobare prevăzute la articolul 4. Prin urmare, ar trebui să nu se reînnoiască aprobarea substanței active linuron.

(14)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificat în consecință.

(15)

Statelor membre ar trebui să li se acorde timp pentru a retrage autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin linuron.

(16)

În cazul produselor de protecție a plantelor care conțin linuron, dacă statele membre acordă o perioadă de grație în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, această perioadă ar trebui să expire cel târziu la 3 iunie 2018.

(17)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/950 al Comisiei (9) a amânat data expirării substanței linuron până la 31 iulie 2017, pentru a permite ca procesul de reînnoire să fie finalizat înainte de expirarea aprobării substanței respective. Având în vedere faptul că se ia o decizie înainte de acest termen prelungit de expirare, prezentul regulament ar trebui să se aplice cât mai curând posibil.

(18)

Prezentul regulament nu exclude prezentarea unei noi cereri pentru aprobarea substanței linuron, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(19)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/57

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/59

(1)

În conformitate cu articolul 29 din Codul frontierelor Schengen, Consiliul a adoptat, la 12 mai 2016, la propunerea Comisiei, o Decizie de punere în aplicare de formulare a unei recomandări cu privire la controlul temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen (2).

(2)

Consiliul a recomandat ca cinci state Schengen (Austria, Germania, Danemarca, Suedia și Norvegia) să mențină controlul temporar proporțional la frontiere în cazul unui număr limitat de secțiuni ale frontierelor lor interne pentru o perioadă de șase luni, în vederea abordării amenințării grave la adresa ordinii publice și a securității interne apărute în aceste state în urma combinației dintre deficiențele controalelor efectuate la frontierele externe în Grecia și fluxurile secundare de migranți în situație neregulamentară care au ajuns în UE prin Grecia și care ar putea intenționa să se deplaseze spre alte state Schengen. La data de 11 noiembrie 2016, această perioadă a fost prelungită de către Consiliu, la propunerea Comisiei, pentru încă trei luni.

(3)

În temeiul articolelor 25 și 29 din Codul frontierelor Schengen, perioada inițială recomandată de Consiliu poate fi din nou prelungită dacă circumstanțele excepționale persistă.

(4)

Recomandarea din 11 noiembrie 2016 prevedea că statele Schengen în cauză trebuie să prezinte lunar Comisiei rapoarte privind rezultatele controalelor efectuate și privind evaluarea referitoare la necesitatea menținerii unor astfel de controale, dacă este cazul. Comisia a primit astfel de rapoarte din partea tuturor statelor Schengen în cauză. Informațiile din rapoartele respective demonstrează că aceste controale au respectat condițiile stabilite în recomandare. De asemenea, informațiile respective confirmă o stabilizare treptată a situației în aceste state, cu o reducere continuă a numărului de persoane cărora le este refuzată intrarea, precum și a numărului de cereri de azil primite.

(5)

Totuși, în pofida acestor progrese, condițiile stabilite în foaia de parcurs „Înapoi la Schengen” pentru a se putea elimina toate controalele la frontierele interne și reveni la o funcționare normală a spațiului Schengen nu sunt încă pe deplin îndeplinite. În plus, în ciuda progreselor continue și a îmbunătățirii semnificative realizate de Grecia în 2016 cu privire la gestionarea frontierelor externe, în Grecia continuă să existe un număr important de migranți în situație neregulamentară. Pe baza tendințelor observate în trecut, statele membre cele mai afectate de deplasările secundare ale migranților în situație neregulamentară care vin din Grecia rămân expuse riscului generat de deplasările neregulamentare ale acestora.

(6)

În comunicarea sa intitulată „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs”, Comisia a identificat diferitele politici care trebuie instituite pentru a reveni la un spațiu Schengen pe deplin funcțional. În prezent, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă devine rapid operațională, ceea ce îi permite să acorde asistență Greciei la frontiera externă din partea de nord a acestei țări începând din luna februarie 2017.

(7)

Un alt element identificat în foaia de parcurs „Înapoi la Schengen” este punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia. Cel de al patrulea raport privind progresele înregistrate (3) confirmă tendința unor rezultate constante, în pofida a numeroase provocări. Totuși, această punere în aplicare trebuie monitorizată în mod constant. Același lucru este valabil și în ceea ce privește cooperarea convenită în cadrul declarației emise cu ocazia reuniunii liderilor rutei Balcanilor de Vest.

(8)

Prin urmare, persistă încă circumstanțele excepționale care constituie o amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne și care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.

(9)

Având în vedere elementele de mai sus, pare, prin urmare, justificat, ca măsură de ultimă instanță, să se acorde o prelungire suplimentară a controalelor temporare la frontierele interne în cauză pentru statele Schengen care efectuează în prezent astfel de controale, și anume Austria, Germania, Danemarca, Suedia și țara asociată Norvegia, în conformitate cu articolul 29 din Codul frontierelor Schengen.

(10)

Pe baza indicatorilor factuali disponibili în acest stadiu, prelungirea respectivă nu ar trebui să depășească trei luni de la data adoptării prezentei decizii de punere în aplicare.

(11)

Statele membre care decid să efectueze în continuare controalele la frontiera internă prevăzute în prezenta decizie de punere în aplicare ar trebui să informeze în mod corespunzător celelalte state membre, Parlamentul European și Comisia.

(12)

Înainte de a opta pentru astfel de controale, statele membre în cauză ar trebui să examineze dacă nu ar putea fi utilizate măsuri alternative, altele decât controalele la frontieră, pentru a remedia cu eficacitate amenințarea identificată, cum ar fi exercitarea competențelor polițienești într-un mod compatibil cu articolul 23 din Codul frontierelor Schengen, și să decidă reintroducerea controalelor la frontierele interne în cauză numai în ultimă instanță, atunci când astfel de măsuri mai puțin restrictive pentru traficul transfrontalier nu pot aborda într-un mod suficient amenințările identificate. Ar trebui ca, în notificările lor, statele membre în cauză să comunice rezultatul acestui proces de reflecție și motivele pe baza cărora optează pentru controale la frontieră.

(13)

Controalele prevăzute în prezenta decizie de punere în aplicare ar trebui să continue să fie efectuate numai în măsura necesară, să aibă o intensitate limitată la minimul absolut necesar și să fie adaptate la împrejurări. În consecință, se poate preconiza că orice reducere suplimentară a fluxului ar trebui să conducă la suspendarea controalelor la anumite secțiuni ale frontierei. Ar trebui să se efectueze numai controale specifice, bazate pe o analiză de risc și pe date actualizate în mod constant pentru a optimiza beneficiile controalelor și a limita efectele negative ale acestora asupra liberei circulații. Ar trebui să se permită statelor Schengen afectate de aceste controale la sectoarele relevante ale frontierei să își exprime cu regularitate opiniile cu privire la necesitatea lor; statul Schengen care a decis reintroducerea unor astfel de controale ar trebui să țină seama de aceste opinii atunci când examinează și revizuiește necesitatea verificărilor respective, cu obiectivul reducerii lor treptate.

(14)

La sfârșitul fiecărei luni de punere în aplicare a prezentei decizii de punere în aplicare, ar trebui să li se transmită prompt Comisiei și Consiliului un raport complet privind rezultatele verificărilor efectuate, împreună cu o evaluare a necesității continuării acestora, atunci când este cazul. Acest raport ar trebui să cuprindă numărul total de persoane verificate, numărul total de refuzuri ale intrării aplicate în urma verificărilor, numărul total de decizii de returnare emise în urma verificărilor și numărul total de cereri de azil primite la frontierele interne la care au loc verificările.

(15)

Consiliul ia act de faptul că Comisia a anunțat că va continua să colaboreze cu statele Schengen în cauză pentru a se elimina treptat controalele temporare la frontierele interne, cu obiectivul de a se reveni la o funcționare normală a spațiului Schengen cât mai repede posibil.

(16)

Consiliul ia act, de asemenea, de faptul că Comisia a anunțat că va monitoriza îndeaproape aplicarea prezentei decizii de punere în aplicare,

1.

Austriei, Germaniei, Danemarcei, Suediei și Norvegiei să prelungească aplicarea controalelor temporare proporționale la frontieră pentru o perioadă maximă de trei luni, cu începere de la 11 februarie 2017, la următoarele frontiere interne:

2.

Înainte de a decide prelungirea suplimentară a unor astfel de controale pe baza prezentei recomandări, statele membre în cauză ar trebui să facă schimb de opinii cu statul (statele) membru (membre) relevant(e) în vederea asigurării faptului că respectivele controale la frontierele interne sunt efectuate numai în cazul în care acest lucru este considerat necesar și proporțional. În plus, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că respectivele controale la frontierele interne sunt efectuate numai în ultimă instanță, atunci când alte măsuri alternative nu pot obține același efect, și numai la acele părți ale frontierei interne unde se consideră că este necesar și proporțional, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen. Statele membre în cauză ar trebui să informeze în mod corespunzător celelalte state membre, Parlamentul European și Comisia.

3.

Controalele la frontiere ar trebui să fie în continuare specifice, să se bazeze pe analize de risc și pe date actualizate în mod constant ale serviciilor de informații și să fie limitate – în ceea ce privește domeniul de aplicare, frecvența, locul și momentul în care sunt efectuate – la ceea ce este strict necesar pentru a răspunde amenințării grave și pentru a proteja ordinea publică și securitatea internă. Statul membru care efectuează controalele la frontierele interne prevăzute în prezenta decizie de punere în aplicare ar trebui să reexamineze săptămânal necesitatea, frecvența, locul și momentul efectuării controalelor, să adapteze intensitatea acestora la nivelul amenințării abordate, să le elimine treptat ori de câte ori este cazul și să prezinte prompt Comisiei și Consiliului, în fiecare lună, un raport.

11.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/62

(1)

Gripa aviară este o boală infecțioasă virală a păsărilor. Infecțiile cu virusurile gripei aviare la păsările de curte și alte păsări ținute în captivitate cauzează două forme principale ale acestei boli, care se deosebesc prin virulența lor. Forma slab patogenă cauzează, în general, doar simptome ușoare, în timp ce forma înalt patogenă determină rate foarte mari ale mortalității la majoritatea speciilor de păsări. Boala în cauză poate avea un impact major asupra profitabilității aviculturii.

(2)

În cazul apariției unui focar de gripă aviară într-un stat membru, există riscul ca agentul infecțios să se răspândească la alte exploatații în care se află păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate. Prin urmare, el se poate răspândi de la un stat membru la altul sau în țări terțe prin intermediul comerțului cu păsări de curte vii sau cu alte păsări ținute în captivitate sau cu produse obținute de la acestea.

(3)

Directiva 2005/94/CE a Consiliului (3) stabilește anumite măsuri de prevenire vizând supravegherea și depistarea timpurie a gripei aviare, precum și măsurile minime de control care trebuie aplicate în cazul apariției unui focar de gripă aviară la păsările de curte sau la alte păsări ținute în captivitate. Directiva respectivă prevede stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în situația apariției unui focar de gripă aviară înalt patogenă. Această regionalizare este aplicată în special pentru a menține starea de sănătate a păsărilor în restul teritoriului statului membru, prin prevenirea introducerii agentului patogen și prin asigurarea depistării timpurii a bolii.

(4)

De la începutul lunii noiembrie 2016, șaisprezece state membre (denumite în continuare „statele membre în cauză”), și anume Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Grecia, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Regatul Unit au notificat Comisiei focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 în exploatații de pe teritoriile lor, în care se găsesc păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate.

(5)

Virusul gripei aviare înalt patogene de subtip H5N8 a fost detectat, începând de la sfârșitul lunii octombrie 2016, în rândul unui număr mare de păsări sălbatice, cu precădere specii de păsări migratoare, din statele membre enumerate mai sus și, de asemenea, din Irlanda, Spania, Portugalia și Slovenia.

(6)

În majoritatea statelor membre, virusul cauzal a fost detectat prima oară la păsările sălbatice, iar apoi în exploatațiile în care se găseau păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate.

(7)

Și țările terțe învecinate, precum fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Elveția, Federația Rusă și Ucraina au identificat virusul gripei aviare înalt patogene de subtip H5N8 pe teritoriile lor, la păsări sălbatice sau în exploatații în care se află păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate.

(8)

Ca răspuns la focarele de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 în Danemarca, Germania, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Austria și Suedia, Comisia a adoptat o serie de decizii de punere în aplicare ale Comisiei, adresate acestor state membre, privind măsurile de protecție.

(9)

Din motive de asigurare a clarității și pentru a oferi statelor membre, țărilor terțe și părților interesate informații actualizate cu privire la evoluția situației epidemiologice, a fost adoptată Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2122 a Comisiei (4), pentru a include într-un singur act al Uniunii toate zonele de protecție și de supraveghere care au fost stabilite de autoritățile competente ale statelor membre în cauză în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, ca urmare a apariției unor focare de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 în exploatații de pe teritoriile statelor membre respective. Statele membre în cauză sunt enumerate în anexa la respectiva decizie de punere în aplicare.

(10)

De la adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/2122, epidemia a luat amploare și și-a extins aria geografică, în special din cauza actualelor mișcări sezoniere ale păsărilor sălbatice migratoare, pătrunzând ocazional în exploatații în care se află păsări de curte și alte păsări ținute în captivitate. De asemenea, în anumite zone cu o densitate mare de exploatații, în care păsările de curte nu pot fi protejate suficient de contactul cu păsările sălbatice, virusul s-a extins între exploatații.

(11)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2122 a fost modificată ulterior prin Deciziile de punere în aplicare (UE) 2016/2219 (5), (UE) 2016/2279 (6), (UE) 2016/2367 (7), (UE) 2017/14 (8), (UE) 2017/116 (9) și (UE) 2017/155 (10) ale Comisiei, ca urmare a apariției altor focare de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 în Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Regatul Unit.

(12)

De la adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/155, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Franța, Italia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Regatul Unit au raportat noi focare de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 la păsările de curte și au luat măsurile necesare în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, inclusiv stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul focarelor respective. În toate cazurile, Comisia a examinat măsurile luate de statele membre în cauză în conformitate cu Directiva 2005/94/CE și admite faptul că limitele zonelor de protecție și de supraveghere, stabilite de autoritățile competente ale statelor membre în cauză, se află la o distanță suficientă de orice exploatație în care a fost confirmat un focar.

(13)

În plus, în Croația și în Austria încă mai există zone de supraveghere, din cauza focarelor anterioare din aceste state. Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2122 a fost adoptată și ulterior modificată în mod corespunzător, pentru a descrie rapid, la nivelul Uniunii, zonele de protecție și de supraveghere stabilite în statele membre în cauză în conformitate cu Directiva 2005/94/CE, astfel încât să se evite orice perturbare inutilă a comerțului în cadrul Uniunii și impunerea de către țări terțe a unor bariere nejustificate în calea comerțului.

(14)

Situația epidemiologică actuală este în continuă schimbare. În numeroase state membre, virusul de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N8 continuă să fie identificat la păsările sălbatice și la păsările de curte sau alte păsări ținute în captivitate. În plus, recent a fost detectat un virus de gripă aviară înalt patogenă de subtip H5N5 la păsări sălbatice din diferite specii, în general găsite moarte, în Germania, Italia, Croația, Grecia, Polonia, Țările de Jos și Slovenia. Germania a notificat, de asemenea, Comisiei, apariția unor focare de gripă aviară înalt patogene de subtip H5N5 în exploatații de pe teritoriul său, în care sunt ținute păsări de curte.

(15)

Păsările sălbatice, în special păsările sălbatice migratoare de apă, sunt cunoscute drept gazdă naturală pentru virusurile gripei aviare. Prezența diferitor subtipuri de gripă aviară înalt patogenă la păsările sălbatice nu este un lucru neobișnuit, dar reprezintă o amenințare permanentă legată de introducerea directă și indirectă a acestor virusuri în exploatații în care se află păsări de curte sau alte păsări ținute în captivitate, existând riscul unei posibile răspândiri ulterioare a virusului de la o exploatație infectată la alte exploatații. În plus, crește riscul reasortării genomice și al apariției unor noi subtipuri de virusuri.

(16)

La 20 decembrie 2016, EFSA a publicat următoarea declarație: „Cerere urgentă privind gripa aviară” (11), care recomandă luarea unor măsuri de prevenire și de control în ceea ce privește subtipurile H5 și H7 ale gripei aviare înalt patogene, în măsura în care nu există o justificare științifică pentru adoptarea unei abordări diferențiate.

(17)

De asemenea, Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) recomandă, pentru subtipurile H5 și H7 ale gripei aviare înalt patogene, aplicarea acelorași standarde pentru comerțul internațional cu păsări de curte și produse obținute de la păsări de curte.

(18)

Având în vedere situația epidemiologică în continuă schimbare în Uniune și ținând seama de caracterul sezonier al circulației virusului la păsările sălbatice, există riscul apariției, în lunile următoare, a unor noi focare de gripă aviară înalt patogenă de diferite subtipuri în Uniune.

(19)

Prin urmare, Comisia, împreună cu statele membre, evaluează situația epidemiologică și revizuiește măsurile în mod continuu.

(20)

Din motive de asigurare a clarității și ținând seama de circulația concomitentă, în cadrul actualei epidemii, a două sau chiar mai multe virusuri de gripă aviară înalt patogenă, este oportun să se extindă domeniul de aplicare al actualelor măsuri de protecție din Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2122, pentru a acoperi toate virusurile de gripă aviară înalt patogenă definite în anexa I la Directiva 2005/94/CE și pentru a oferi statelor membre, țărilor terțe și părților interesate informații actualizate cu privire la situația epidemiologică actuală. Zonele de protecție și de supraveghere stabilite de autoritățile competente ale statelor membre în conformitate cu Directiva 2005/94/CE ar trebui să fie enumerate din nou într-un singur act, iar durata regionalizării ar trebui stabilită ținându-se cont de epidemiologia gripei aviare înalt patogene.

(21)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2122 ar trebui abrogată și înlocuită cu prezentul act.

(22)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(a)

zonele de protecție stabilite de autoritățile lor competente în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/94/CE cuprind cel puțin zonele enumerate ca zone de protecție în partea A a anexei la prezenta decizie;

(b)

măsurile care trebuie aplicate în zonele de protecție, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (1) din Directiva 2005/94/CE, sunt menținute cel puțin până la datele corespunzătoare zonelor de protecție stabilite în partea A din anexa la prezenta decizie.

(a)

zonele de supraveghere stabilite de autoritățile lor competente în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2005/94/CE cuprind cel puțin zonele menționate ca zone de supraveghere în partea B a anexei la prezenta decizie;

(b)

măsurile care trebuie aplicate în zonele de supraveghere, astfel cum se prevede la articolul 31 din Directiva 2005/94/CE, sunt menținute cel puțin până la datele corespunzătoare zonelor de supraveghere stabilite în partea B din anexa la prezenta decizie.