31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/1

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/1

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/1

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/2

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/3

1.

„autoritate competentă” înseamnă:

sau orice altă autoritate pe care partea în cauză o poate notifica în scris, în orice moment, celeilalte părți;

2.

„echipamente” înseamnă articolele enumerate în secțiunile 1, 3, 4, 5, 6 și 7 din anexa B la circulara de informare INFCIRC/254/Rev.10/Partea 1 (Orientări privind transferurile nucleare) a AIEA;

3.

„informații” înseamnă date științifice sau tehnice, rezultate sau metode de cercetare și dezvoltare care derivă din proiecte de cercetare comună, precum și orice alte informații pe care părțile și/sau participanții implicați în proiectele de cercetare comună consideră că este necesar să le furnizeze sau cu care consideră că este necesar să facă schimb în temeiul prezentului acord sau al cercetării desfășurate conform acestuia;

4.

„proprietate intelectuală” are înțelesul dat la articolul 2 din Convenția pentru instituirea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, încheiată la 14 iulie 1967, astfel cum a fost modificată la 28 septembrie 1979, și poate include și alte obiecte, după cum convin de comun acord părțile;

5.

„proiecte de cercetare comună” înseamnă cercetare sau dezvoltare tehnologică aplicată cu sau fără sprijinul financiar al uneia sau al ambelor părți, care presupune colaborarea participanților atât din Comunitate, cât și din Africa de Sud și care este desemnată în scris drept cercetare comună de către părți sau de către organizațiile și agențiile lor științifice și tehnologice responsabile cu punerea în aplicare a programelor de cercetare științifică. În cazul în care finanțarea este asigurată doar de una dintre părți, desemnarea se face de către partea respectivă și de către participantul la proiectul respectiv;

6.

„materiale nucleare” înseamnă orice material sursă sau orice material fisionabil special în sensul articolului XX din Statutul AIEA. Orice decizie a Consiliului guvernatorilor AIEA, adoptată în temeiul articolului XX din Statutul AIEA, care modifică lista materialelor considerate „materiale sursă” sau „materiale fisionabile speciale” produce efecte în cadrul prezentului acord numai în cazul în care părțile la prezentul acord se informează reciproc în scris că acceptă decizia respectivă;

7.

„materiale nenucleare” înseamnă:

8.

„participant” înseamnă orice persoană fizică, institut de cercetare, persoană juridică sau firmă sau orice alt organism autorizat de oricare dintre părți să participe la activitățile de cooperare și/sau la proiectele de cercetare comună în temeiul prezentului acord, inclusiv părțile înseși;

9.

„persoană” înseamnă orice persoană fizică, orice întreprindere sau orice altă entitate care se supune legislației și reglementărilor aplicabile în teritoriile aflate sub jurisdicția părților, fără a include părțile;

10.

„rezultate ale activității intelectuale” (RAI) înseamnă informații și/sau elemente de proprietate intelectuală;

11.

„părți” înseamnă Republica Africa de Sud, pe de o parte, și Comunitatea, pe de altă parte;

„Comunitate” înseamnă atât:

12.

„tehnologie” are înțelesul definit în anexa A la circulara de informare INFCIRC/254/Rev.10/Partea 1 a AEIA.

(a)

cercetarea și dezvoltarea în domeniul energiei nucleare (inclusiv tehnologiile de fuziune);

(b)

utilizarea materialelor și a tehnologiilor nucleare, cum ar fi aplicațiile din domeniul sănătății sau al agriculturii;

(c)

transferurile de materiale nucleare și echipamente;

(d)

securitatea nucleară, gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat, dezafectare, protecția împotriva radiațiilor, inclusiv prevenirea situațiilor de urgență și capacitatea de reacție la acestea;

(e)

garanțiile nucleare;

(f)

alte domenii care urmează să fie convenite de către părți, în măsura în care acestea sunt vizate de programele respective ale părților.

(a)

furnizarea de materiale nucleare și nenucleare, de echipamente și de tehnologii conexe;

(b)

furnizarea de servicii privind ciclul combustibilului nuclear;

(c)

înființarea unor grupuri de lucru, dacă este necesar, menite să pună în aplicare studii și proiecte specifice în domeniul cercetării științifice și al dezvoltării tehnologice;

(d)

schimburi de experți, de informații științifice și tehnologice, organizarea de seminarii științifice și conferințe, de cursuri de formare a personalului administrativ, științific și tehnic;

(e)

consultări privind aspectele tehnologice și de cercetare și desfășurarea unor activități de cercetare comună în temeiul programelor convenite;

(f)

activități de cooperare în privința promovării securității nucleare; și

(g)

alte forme de cooperare convenite în scris de către părți.

(a)

că articolele respective au fost retransferate în afara teritoriului aflat sub jurisdicția părții destinatare, în conformitate cu dispozițiile relevante ale prezentului acord; sau

(b)

că materialele nucleare nu mai pot fi utilizate în scopul niciunei activități nucleare relevante din punctul de vedere al garanțiilor menționate la articolul VI alineatul (1) din prezentul acord sau că acestea au devenit practic irecuperabile; sau

(c)

că echipamentele sau materialele nenucleare nu mai pot fi utilizate în scopuri nucleare; sau

(d)

că părțile au convenit de comun acord că nu mai este necesar ca articolele respective să intre sub incidența dispozițiilor prezentului acord.

(a)

în Comunitate, garanțiilor Euratom prevăzute de Tratatul Euratom și garanțiilor AIEA prevăzute de următoarele acorduri privind garanțiile, după caz, cu modificările și înlocuirile ulterioare, în măsura în care acestea sunt acoperite de Tratatul de neproliferare:

(b)

în Africa de Sud, garanțiilor AIEA prevăzute de Acordul dintre Guvernul Republicii Africa de Sud și AIEA pentru aplicarea garanțiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, semnat și intrat în vigoare la 16 septembrie 1991 și publicat în documentul INFCIRC/394, completat de protocolul adițional semnat și intrat în vigoare la 13 septembrie 2002, precum și Tratatului privind stabilirea unei zone libere de arme nucleare în Africa, semnat la 11 aprilie 1996 și intrat în vigoare la 15 iulie 2009.

(a)

Comunitatea aplică, în ceea ce o privește, garanții bazate pe sistemul de garanții al Euratom, care asigură o eficacitate și un domeniu de aplicare echivalente cu cele prevăzute de acordurile privind garanțiile menționate la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol; sau, în cazul în care nu este posibil,

(b)

părțile încheie înțelegeri privind aplicarea garanțiilor, care să asigure o eficacitate și un domeniu de aplicare echivalente cu cele prevăzute de acordurile privind garanțiile menționate la alineatul (1) litera (a) sau (b) din prezentul articol.

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/11

(1)

Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului (1) împuternicește Comisia să declare, prin regulamente, că anumite categorii de ajutoare specificate sunt compatibile cu piața internă și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)

Ajutorul de stat este o noțiune obiectivă definită la articolul 107 alineatul (1) din TFUE. Competența de a adopta exceptări pe categorii care revine Comisiei în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 se aplică numai măsurilor care îndeplinesc criteriile de la articolul 107 alineatul (1) din TFUE și, prin urmare, constituie ajutoare de stat. Includerea unei anumite categorii de ajutoare în Regulamentul (CE) nr. 994/98 sau în cadrul unui regulament de exceptare nu predetermină calificarea unei măsuri drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 994/98 împuternicește Comisia să declare că, în anumite condiții, ajutoarele pentru întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”), ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare, ajutoarele pentru protecția mediului, ajutoarele pentru ocuparea forței de muncă și pentru formare, precum și ajutoarele care sunt conforme cu harta aprobată de către Comisie pentru fiecare stat membru pentru acordarea ajutoarelor regionale sunt compatibile cu piața internă și nu fac obiectul obligației de notificare.

(4)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98, Comisia este abilitată să acorde exceptări în cazul ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare, dar nu pentru inovare. De la data adoptării regulamentului, inovarea a devenit o prioritate a politicii Uniunii în contextul inițiativei „O Uniune a inovării”, una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020. De asemenea, multe dintre măsurile de ajutor pentru inovare au valori relativ mici și nu creează denaturări semnificative ale concurenței.

(5)

În sectorul culturii și al conservării patrimoniului, este posibil ca o serie de măsuri întreprinse de statele membre să nu constituie ajutoare de stat întrucât nu îndeplinesc criteriile de la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, de exemplu fiindcă beneficiarul nu desfășoară o activitate economică sau fiindcă nu există efecte asupra schimburilor comerciale între statele membre. Cu toate acestea, în măsura în care măsurile din sectorul culturii și al conservării patrimoniului constituie ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, statelor membre li se solicită, în prezent, să notifice respectivele măsuri Comisiei. Regulamentul (CE) nr. 994/98 autorizează Comisia să excepteze ajutoarele acordate IMM-urilor, însă în sectorul culturii acordarea unei exceptări de acest tip ar avea o utilitate limitată întrucât beneficiarii sunt adesea întreprinderi mari. Cu toate acestea, proiectele mici din domeniul culturii, creației și al conservării patrimoniului, chiar dacă sunt întreprinse de întreprinderi mai mari, nu cauzează de obicei denaturări semnificative ale concurenței, iar cazurile recente au indicat că ajutorul de acest tip are efecte limitate asupra schimburilor comerciale.

(6)

Ar putea fi instituite exceptări în sectorul culturii și al conservării patrimoniului pe baza experienței Comisiei, astfel cum se menționează în orientări, de exemplu în cazul unor opere cinematografice sau audiovizuale, sau de la caz la caz. La redactarea acestor exceptări pe categorii, Comisia ar trebui să ia în considerare faptul că respectivele exceptări ar trebui să privească numai măsuri care constituie ajutor de stat, că ele ar trebui, în principiu, să se concentreze asupra măsurilor care contribuie la obiectivele Modernizării ajutoarelor de stat în UE (SAM) și că exceptările pe categorii privesc numai ajutoarele pentru care Comisia are deja o experiență substanțială. În plus, ar trebui să se țină cont de competența principală a statelor membre în domeniul culturii și de protecția specială de care se bucură diversitatea culturală în temeiul articolului 167 alineatul (1) din TFUE, precum și de natura specială a culturii.

(7)

De asemenea, statelor membre le revine obligația de a notifica Comisiei măsurile de ajutor de stat care au scopul de a repara prejudiciul cauzat de calamitățile naturale. Sumele acordate în acest domeniu sunt de obicei limitate și pot fi definite condiții de compatibilitate clare. Regulamentul (CE) nr. 994/98 autorizează Comisia să excepteze astfel de ajutoare de la obligația notificării numai în cazul în care ajutoarele sunt acordate IMM-urilor. Cu toate acestea, întreprinderile mari pot fi, de asemenea, afectate de catastrofe naturale. Din experiența Comisiei, ajutoarele de acest tip nu cauzează denaturări semnificative ale concurenței, putând fi definite condiții de compatibilitate clare pe baza experienței dobândite.

(8)

De asemenea, statelor membre le revine obligația de a notifica Comisiei măsurile de ajutor de stat care au scopul de a repara prejudiciul cauzat sectorului pescuitului de anumite condiții meteorologice nefavorabile. Sumele acordate în acest domeniu sunt de obicei limitate și pot fi definite condiții de compatibilitate clare. Regulamentul (CE) nr. 994/98 autorizează Comisia să excepteze astfel de ajutoare de la obligația notificării numai în cazul în care ajutoarele sunt acordate IMM-urilor. Cu toate acestea, întreprinderile mari pot fi, de asemenea, afectate de condiții meteorologice nefavorabile pescuitului. Din experiența Comisiei, ajutoarele de acest tip nu cauzează denaturări semnificative ale concurenței, putând fi definite condiții de compatibilitate clare pe baza experienței dobândite.

(9)

În conformitate cu articolul 42 din TFUE, normele privind ajutorul de stat nu se aplică, în anumite condiții, măsurilor specifice de ajutor în favoarea produselor agricole enumerate în anexa I la TFUE. Cu toate acestea, articolul 42 nu se aplică silviculturii și produselor care nu sunt incluse în anexa I. Prin urmare, în prezent, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98, ajutoarele pentru silvicultură și pentru promovarea produselor din sectorul alimentar care nu sunt incluse în anexa I pot fi exceptate numai dacă se limitează la IMM-uri. Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a excepta anumite tipuri de ajutor pentru silvicultură, inclusiv ajutoarele cuprinse în programele de dezvoltare rurală, precum și ajutoarele pentru promovarea și publicitatea pentru produsele din sectorul alimentar care nu sunt incluse în anexa I în cazul în care, potrivit experienței Comisiei, denaturarea concurenței este limitată și se pot defini condiții de compatibilitate clare.

(10)

Potrivit articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul european pentru pescuit (2), articolele 107, 108 și 109 din TFUE se aplică în cazul ajutoarelor acordate de statele membre întreprinderilor din sectorul pescuitului, cu excepția plăților efectuate de statele membre în temeiul și cu respectarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1198/2006. Ajutoarele de stat suplimentare pentru conservarea resurselor biologice marine și de apă dulce au de obicei efecte limitate asupra schimburilor comerciale între statele membre, contribuie la obiectivele Uniunii în materie de politică în domeniul maritim și al pescuitului și nu creează denaturări grave ale concurenței. Sumele acordate sunt de obicei limitate și pot fi definite condiții de compatibilitate clare.

(11)

În domeniul sportului, în special în sectorul sporturilor pentru amatori, este posibil ca o serie de măsuri întreprinse în statele membre să nu constituie ajutoare, deoarece nu întrunesc criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, de exemplu fiindcă beneficiarul nu desfășoară o activitate economică sau fiindcă nu există efecte asupra comerțului între statele membre. Cu toate acestea, atunci când măsurile din domeniul sportului constituie ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, statelor membre le revine în prezent obligația de a notifica aceste măsuri Comisiei. Măsurile care constituie ajutoare de stat pentru sport, în special cele din sectorul sporturilor pentru amatori sau la scară mică, au adesea efecte limitate asupra schimburilor comerciale între statele membre și nu generează denaturări majore ale concurenței. De asemenea, sumele acordate sunt de obicei reduse. Pe baza experienței dobândite, pot fi definite condiții de compatibilitate clare pentru a se asigura faptul că ajutoarele pentru sport nu generează denaturări semnificative.

(12)

În ceea ce privește ajutorul pentru transportul aerian și maritim, din experiența Comisiei, ajutoarele care au un caracter social acordate pentru transportul rezidenților din regiunile izolate, precum regiunile ultraperiferice și insulele, inclusiv statele membre insulare care cuprind o singură regiune și regiunile slab populate, nu generează denaturări majore ale concurenței în condițiile în care se acordă fără a face diferențe în funcție de identitatea transportatorului. Mai mult pot fi definite condiții de compatibilitate clare.

(13)

În domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile de bandă largă, în ultimii ani, Comisia a dobândit o vastă experiență și a elaborat orientări (3). Din experiența Comisiei, ajutoarele pentru anumite tipuri de infrastructură de bandă largă nu generează denaturări semnificative ale concurenței și ar putea beneficia de o exceptare pe categorii, cu condiția să fie întrunite anumite condiții de compatibilitate și ca infrastructura să fie dezvoltată în „zone albe”, și anume zone în care nu există nicio infrastructură de aceeași categorie [fie bandă largă, fie rețelele de acces de generație următoare, de foarte mare viteză (NGA)] și în care nicio astfel de infrastructură nu s-ar dezvolta, probabil, în viitorul apropiat, după cum este menționat în criteriile elaborate în cadrul orientărilor. Acest lucru este adevărat în cazul ajutoarelor care vizează furnizarea de infrastructuri de bandă largă de bază, precum și în cazul ajutoarelor pentru măsuri individuale cu valoare redusă acordate pentru NGA, în cazul ajutorului pentru lucrări de construcții civile aferente comunicațiilor în bandă largă și pentru infrastructura de bandă largă pasivă.

(14)

În ceea ce privește infrastructura, este posibil ca o serie de măsuri întreprinse de statele membre să nu constituie ajutoare de stat întrucât nu îndeplinesc toate criteriile de la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, de exemplu fiindcă beneficiarul nu desfășoară o activitate economică sau fiindcă nu există efecte asupra schimburilor comerciale între statele membre sau fiindcă măsura constă în compensare pentru un serviciu de interes economic general care îndeplinește toate criteriile cauzei Altmark  (4). Cu toate acestea, în măsura în care finanțarea infrastructurii constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, statele membre au obligația de a notifica aceste măsuri Comisiei. Cu privire la infrastructură, ajutoarele de mică valoare pentru proiecte de infrastructură pot constitui un mod eficient de a susține obiectivele Uniunii, în măsura în care ajutorul diminuează costurile și limitează o eventuală denaturare a concurenței. Prin urmare, Comisia ar trebui să poată acorda exceptări pentru ajutorul de stat destinat proiectelor de infrastructură care sprijină obiectivele menționate în prezentul regulament și alte obiective de interes comun, în special obiectivele Europa 2020 (5). Acestea ar putea include sprijinul pentru proiecte care implică rețele sau facilități multisectoriale atunci când sunt necesare ajutoare de valori relativ mici. Cu toate acestea, exceptările pe categorii nu pot fi acordate decât pentru proiecte de infrastructură în cazul cărora Comisia deține suficientă experiență încât să definească criterii de compatibilitate clare și stricte care să asigure faptul că riscul de potențială denaturare a concurenței este limitat și că ajutoarele de valoare mare fac în continuare obiectul notificării în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE.

(15)

Prin urmare, domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 994/98 ar trebui să fie extins pentru a include noi categorii de ajutoare. Includerea unor categorii noi în acest regulament nu afectează calificarea unei măsuri drept ajutor de stat în cadrul categoriilor sau sectoarelor în care statele membre sunt deja active.

(16)

Conform Regulamentului (CE) nr. 994/98, pragurile pentru fiecare categorie de ajutoare pentru care Comisia adoptă un regulament de exceptare pe categorii trebuie să fie exprimate fie ca intensitate a ajutoarelor în raport cu totalul costurilor eligibile, fie ca valori maxime ale ajutorului. Această premisă îngreunează exceptarea pe categorii a anumitor tipuri de măsuri care presupun ajutor de stat și care, din cauza modului specific în care sunt concepute, nu pot fi exprimate cu precizie din perspectiva intensității ajutorului sau a sumelor maxime pentru ajutoare, cum este cazul instrumentelor de inginerie financiară sau al unor forme de măsuri care au scopul de promovare a investițiilor în capital de risc. Explicația este că astfel de măsuri complexe pot implica ajutor la diferite niveluri (beneficiari direcți, beneficiari intermediari, beneficiari indirecți). Având în vedere importanța tot mai mare a măsurilor de acest gen și contribuția lor la obiectivele Uniunii, ar trebui să existe un grad mai ridicat de flexibilitate care să permită exceptarea acestor măsuri. Prin urmare, în cazul unor astfel de măsuri, pragurile pentru acordarea ajutorului într-o situație anume ar trebui să poată fi definite din perspectiva nivelului maxim al sprijinului acordat de stat sau în legătură cu măsura respectivă. Nivelul maxim de ajutor de stat poate cuprinde un element de ajutor, care poate să nu fie ajutor de stat, cu condiția ca măsura respectivă să includă cel puțin unele elemente care conțin ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE și care nu constituie elemente marginale.

(17)

Conform Regulamentului (CE) nr. 994/98, statele membre au obligația de a prezenta rezumate ale informațiilor privind ajutoarele aplicate de acestea și care fac obiectul unui regulament de exceptare. Pentru a asigura transparența măsurilor adoptate de către statele membre este necesar ca rezumatele să fie publicate. Publicarea rezumatelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost mijlocul cel mai eficient pentru asigurarea transparenței la data adoptării Regulamentului (CE) nr. 994/98. Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea mijloacelor electronice de comunicare, publicarea rezumatelor pe site-ul internet al Comisiei constituie o metodă la fel de rapidă și eficientă, cu un grad mai mare de transparență, spre folosul părților interesate. Prin urmare, în loc să fie publicate în Jurnalul Oficial, rezumatele ar trebui să fie publicate pe site-ul internet al Comisiei.

(18)

În mod similar, proiectele de regulamente și alte documente care urmează să fie examinate de Comitetul consultativ în domeniul ajutorului de stat, conform Regulamentului (CE) nr. 994/98, ar trebui publicate pe site-ul internet al Comisiei, mai degrabă decât în Jurnalul Oficial, pentru a asigura o transparență mai mare și pentru a reduce sarcina administrativă și întârzierile cu publicarea.

(19)

Procedura de consultare instituită prin articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 994/98 prevede consultarea Comitetului consultativ în domeniul ajutorului de stat anterior publicării unui proiect de regulament. Cu toate acestea, pentru o mai mare transparență, proiectul de regulament ar trebui să fie publicat pe site-ul internet al Comisiei simultan cu consultarea pentru prima dată a Comitetului consultativ de către Comisie.

(20)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 994/98 ar trebui modificat în consecință,

1.

Titlul regulamentului se înlocuiește cu următorul text:

„Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale”.

2.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

3.

La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   La punerea în aplicare a schemelor de ajutor sau a ajutoarelor individuale acordate în afara unei scheme, care au fost exceptate în temeiul regulamentelor menționate la articolul 1 alineatul (1), statele membre transmit Comisiei, în vederea publicării pe site-ul internet al Comisiei, rezumate ale informațiilor privind aceste scheme de ajutor sau ajutoare individuale care nu sunt incluse în schemele de ajutor exceptate.”

4.

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/15

(1)

În contextul modernizării în profunzime a normelor privind ajutoarele de stat menite să contribuie la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru creștere (1) și la consolidarea bugetară, articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să se aplice în mod eficient și uniform în întreaga Uniune. Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (2) a codificat și a consolidat practica anterioară a Comisiei de a spori securitatea juridică și de a sprijini dezvoltarea politicii în domeniul ajutoarelor de stat într-un mediu transparent. Cu toate acestea, având în vedere experiența dobândită în urma aplicării sale și evoluțiile recente, cum ar fi extinderea Uniunii și criza economică și financiară, anumite aspecte ale Regulamentului (CE) nr. 659/1999 ar trebui să fie modificate pentru a permite Comisiei să fie mai eficace.

(2)

Pentru a evalua compatibilitatea cu piața internă a oricărui ajutor de stat notificat sau ilegal, pentru care Comisia are competența exclusivă în temeiul articolului 108 din TFUE, în scopul asigurării aplicării normelor privind ajutoarele de stat, ar trebui să se garanteze competența Comisiei de a solicita oricărei întreprinderi, asociații de întreprinderi sau oricărui stat membru toate informațiile necesare referitoare la piață, atunci când are îndoieli cu privire la compatibilitatea măsurii vizate cu normele Uniunii și a inițiat, prin urmare, procedura oficială de investigare. În special, Comisia ar trebui să se prevaleze de această competență în cazurile în care se impune o evaluare de fond complexă. Atunci când decide să se prevaleze de această competență, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de durata investigației preliminare.

(3)

În scopul de a evalua compatibilitatea unei măsuri de ajutor după inițierea procedurii oficiale de investigare, în special în ceea ce privește unele cazuri complexe din punct de vedere tehnic care fac obiectul unei evaluări de fond, Comisia ar trebui să fie în măsură, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să solicite oricărei întreprinderi, asociații de întreprinderi sau oricărui stat membru să furnizeze toate informațiile referitoare la piață necesare pentru finalizarea evaluării sale, în cazul în care informațiile furnizate de statul membru vizat în cursul investigației preliminare nu sunt suficiente, ținând seama în mod corespunzător de principiul proporționalității, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

(4)

Din perspectiva relației speciale dintre beneficiarii de ajutor și statul membru vizat, Comisia ar trebui să poată solicita informații din partea unui beneficiar de ajutor numai în acord cu statul membru vizat. Furnizarea de informații de către beneficiarul măsurii de ajutor în cauză nu constituie un temei juridic pentru negocierile bilaterale dintre Comisie și beneficiarul respectiv.

(5)

Comisia ar trebui să selecteze destinatarii cererilor de informații pe baza unor criterii obiective, adecvate pentru fiecare caz, asigurând totodată faptul că, atunci când cererea este adresată unui eșantion de întreprinderi sau asociații de întreprinderi, eșantionul de respondenți este reprezentativ în cadrul fiecărei categorii. Informațiile solicitate ar trebui să consiste în special în date faptice referitoare la întreprindere și la piață și o analiză factuală a funcționării pieței.

(6)

În calitate de inițiator al procedurii, Comisia ar trebui să fie responsabilă de verificarea atât a transmiterii informațiilor de către statele membre, întreprinderi sau asociații de întreprinderi, cât și a confidențialității prezumate pentru divulgarea informațiilor.

(7)

Prin impunerea unor amenzi și penalități cu titlu cominatoriu proporționale, Comisia ar trebui să fie în măsură să se asigure că întreprinderile sau, după caz, asociațiile de întreprinderi dau curs cererilor de informații care le sunt adresate. La stabilirea valorilor amenzilor și penalităților cu titlu cominatoriu, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și adecvării, în special în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii. Drepturile părților cărora li se solicită informațiile ar trebui să fie protejate, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere înainte de orice decizie de impunere a unor amenzi sau a unor penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar trebui să aibă competență nelimitată cu privire la aceste amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, în temeiul articolului 261 din TFUE.

(8)

Ținând seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și adecvării, Comisia ar trebui să poată reduce penalitățile cu titlu cominatoriu sau le poate elimina în întregime atunci când destinatarii cererilor furnizează în cele din urmă informațiile solicitate, deși după expirarea termenului.

(9)

Amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu nu sunt aplicabile statelor membre, deoarece acestora le revine obligația de a coopera sincer cu Comisia, în conformitate cu articolul 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și de a furniza acesteia toate informațiile necesare pentru a-i permite să își îndeplinească sarcinile care îi revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 659/1999.

(10)

Pentru a proteja dreptul la apărare al statului membru vizat, acesta ar trebui să primească copii ale cererilor de informații transmise altor state membre, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi și ar trebui să fie în măsură să își prezinte observațiile cu privire la comentariile primite. Statul membru vizat ar trebui, de asemenea, să fie informat cu privire la denumirea întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi consultate, în măsura în care respectivele nu au arătat un interes legitim privind protecția identității lor.

(11)

Comisia ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător interesul legitim al întreprinderilor în ceea ce privește protejarea secretelor comerciale ale acestora. Comisia nu ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza în nicio decizie informațiile confidențiale furnizate de respondenți, care nu pot fi agregate sau al căror caracter anonim nu poate fi asigurat, cu excepția cazului în care a obținut în prealabil acordul respondenților privind divulgarea acestor informații statului membru vizat.

(12)

În cazurile în care informațiile marcate drept confidențiale nu par să intre sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional, este oportun să se instituie un mecanism prin care Comisia să poată decide în ce măsură astfel de informații pot fi divulgate. Orice astfel de decizie de a respinge o cerere de a considera informațiile drept confidențiale ar trebui să indice un termen la sfârșitul căruia informațiile vor fi divulgate, astfel încât respondentul să poate utiliza orice protecție juridică pe care o are la dispoziție, inclusiv orice măsură provizorie.

(13)

Comisia ar trebui să poată analiza, din proprie inițiativă, informații provenind din orice sursă privind ajutoarele ilegale, cu scopul de a asigura respectarea articolului 108 din TFUE și, în special, a obligației de notificare și a clauzei suspensive prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE și de a evalua compatibilitatea ajutoarelor cu piața internă. În acest context, plângerile reprezintă o sursă esențială de informații pentru detectarea încălcărilor normelor Uniunii privind ajutoarele de stat.

(14)

Pentru a îmbunătăți calitatea plângerilor prezentate Comisiei și, în același timp, pentru a spori transparența și securitatea juridică, este necesară definirea condițiilor pe care ar trebui să le îndeplinească o plângere astfel încât Comisia să intre în posesia informaților privind un ajutor presupus ilegal și să declanșeze procedura de examinare preliminară. Plângerile care nu îndeplinesc aceste condiții ar trebui să aibă regimul unor informații generale referitoare la piață și nu ar trebui să ducă neapărat la o investigație ex officio.

(15)

Reclamanților ar trebui să le revină obligația de a face dovada faptului că sunt părți interesate în sensul articolului 108 alineatul (2) din TFUE și al articolului 1 litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999. De asemenea, acestora ar trebui să le revină obligația de a furniza o serie de informații într-o formă pe care Comisia ar trebui să fie abilitată să o stabilească printr-o dispoziție de punere în aplicare. Pentru a nu-i descuraja pe reclamanții potențiali, dispoziția de punere în aplicare ar trebui să asigure faptul că cerințele pentru prezentarea de către partea interesată a unei plângeri nu sunt împovărătoare.

(16)

Din motive de securitate juridică, este necesar să se stabilească termenele de prescripție pentru impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu.

(17)

Pentru a se asigura abordarea consecventă de către Comisie a unor chestiuni similare în cadrul pieței interne, este oportun să se completeze competențele actuale ale Comisiei prin introducerea unui temei juridic specific privind lansarea de investigații pe anumite sectoare ale economiei sau pe anumite instrumente de ajutor în mai multe state membre. Din motive de proporționalitate și din perspectiva sarcinii administrative ridicate pe care o presupun astfel de investigații, anchetele sectoriale ar trebui să fie întreprinse numai atunci când informațiile disponibile justifică o suspiciune rezonabilă conform căreia măsurile privind ajutoarele de sat dintr-un anumit sector pot restricționa sau denatura în mod semnificativ concurența pe piața internă în mai multe state membre sau conform căreia măsurile de ajutor existente dintr-un anumit sector în mai multe state membre nu sunt sau nu mai sunt compatibile cu piața internă. Astfel de anchete ar permite Comisiei să trateze în mod eficient și transparent aspectele orizontale privind ajutoarele de stat și să obțină o viziune globală ex ante a sectorului vizat.

(18)

Consecvența în aplicarea normelor privind ajutoarele de stat impune stabilirea de măsuri pentru cooperarea între instanțele statelor membre și Comisie. O astfel de cooperare este relevantă pentru toate instanțele statelor membre care aplică articolul 107 alineatul (1) și articolul 108 din TFUE, indiferent de context. În special, instanțele naționale ar trebui să se poată adresa Comisiei pentru a obține informații sau pentru a obține avizul acesteia în ceea ce privește unele aspecte legate de aplicarea normelor în materia ajutoarelor de stat. Comisia ar trebui să fie, de asemenea, în măsură să prezinte observații scrise sau orale instanțelor care trebuie să aplice articolul 107 alineatul (1) sau articolul 108 din TFUE. Atunci când oferă asistență instanțelor naționale în acest sens, Comisia ar trebui să acționeze în conformitate cu atribuția de apărare a interesului public care îi revine.

(19)

Observațiile și avizele Comisiei nu ar trebui să aducă atingere articolului 267 din TFUE și nu ar trebui să aibă forță juridică obligatorie pentru instanțele naționale. Respectivele observații ar trebui prezentate în conformitate cu normele de procedură și practicile naționale, inclusiv cu normele de garantare a drepturilor părților, cu respectarea deplină a independenței instanțelor naționale. Observațiile prezentate de Comisie din proprie inițiativă ar trebui să se limiteze la cazurile care sunt importante pentru aplicarea coerentă a articolului 107 alineatul (1) sau a articolului 108 din TFUE, în special în cazurile care sunt importante pentru aplicarea sau dezvoltarea în continuare a jurisprudenței Uniunii în materie de ajutoare de stat.

(20)

Din motive de transparență și de securitate juridică, informațiile cu privire la deciziile Comisiei ar trebui să fie făcute publice. Prin urmare, este necesar să se publice deciziile de a impune amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu, dat fiind că acestea afectează interesele surselor vizate. În momentul publicării deciziilor, Comisia ar trebui să respecte normele privind secretul profesional, și anume protecția tuturor informațiilor confidențiale și a datelor cu caracter personal, în conformitate cu articolul 339 din TFUE.

(21)

Comisia, în strânsă colaborare cu Comitetul consultativ privind ajutoarele de stat, ar trebui să poată adopta dispoziții de punere în aplicare prin care să stabilească norme detaliate privind forma, conținutul și alte criterii aferente plângerilor prezentate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 659/1999.

(22)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 659/1999 ar trebui să fie modificat în consecință,

1.

Titlul regulamentului se înlocuiește cu următorul text:

„REGULAMENTUL (CE) NR. 659/1999 AL CONSILIULUI DIN 22 MARTIE 1999 DE STABILIRE A NORMELOR DE APLICARE A ARTICOLULUI 108 DIN TRATATUL PRIVIND FUNCțIONAREA UNIUNII EUROPENE”.

2.

Titlul articolului 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Cerere de informații adresată statului membru care transmite notificarea”.

3.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 6a

Cerere de informații adresată altor surse

(1)   După inițierea procedurii oficiale de investigare prevăzute la articolul 6, în special în ceea ce privește unele cazuri complexe din punct de vedere tehnic care fac obiectul unei evaluări de fond, în cazul în care informațiile furnizate de statul membru vizat în cursul investigației preliminare nu sunt suficiente, Comisia poate solicita oricărui stat membru, oricărei întreprinderi sau asociații de întreprinderi să furnizeze toate informațiile referitoare la piață necesare pentru a-i permite să își finalizeze evaluarea măsurii aflate în discuție, ținând seama în mod corespunzător de principiul proporționalității, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

(2)   Comisia poate solicita informații numai:

(3)   Întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi care furnizează informații ca urmare a unei cereri din partea Comisiei privind informații referitoare la piață în temeiul alineatelor (6) și (7) transmit răspunsul lor simultan Comisiei și statului membru vizat, în măsura în care documentele furnizate nu includ informații care sunt confidențiale referitor la statul membru vizat.

Comisia gestionează și monitorizează transmiterea informațiilor între statele membre, între întreprinderi sau asociații de întreprinderi și verifică confidențialitatea prezumată a informațiilor transmise.

(4)   Comisia solicită numai informații care se află la dispoziția unui stat membru, a unei întreprinderi sau asociații de întreprinderi vizate de cerere.

(5)   Statele membre furnizează informațiile pe baza unei cereri simple și într-un termen stabilit de Comisie, care nu ar trebui să depășească, în mod normal, o lună. În cazul în care statul membru nu furnizează informațiile solicitate în termen sau furnizează informații incomplete, Comisia îi transmite o atenționare.

(6)   Comisia poate să solicite, printr-o simplă cerere, unei întreprinderi sau unei asociații de întreprinderi să furnizeze informații. Atunci când trimite unei întreprinderi sau unei asociații de întreprinderi o cerere simplă în vederea obținerii de informații, Comisia menționează temeiul juridic și scopul cererii, precizează care sunt informațiile solicitate și stabilește un termen adecvat în care acestea trebuie furnizate. Comisia menționează, de asemenea, amenzile prevăzute la articolul 6b alineatul (1) pentru furnizarea de informații incorecte sau care induc în eroare.

(7)   Comisia poate să solicite, printr-o decizie, unei întreprinderi sau unei asociații de întreprinderi să furnizeze informații. Atunci când solicită printr-o decizie unei întreprinderi sau unei asociații de întreprinderi să furnizeze informații, Comisia menționează temeiul juridic și scopul cererii, precizează care sunt informațiile solicitate și stabilește un termen adecvat în care acestea trebuie furnizate. De asemenea, Comisia precizează amenzile prevăzute la articolul 6b alineatul (1) și indică sau, după caz, impune penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 6b alineatul (2). De asemenea, Comisia menționează dreptul întreprinderii sau asociației de întreprinderi de a solicita reexaminarea deciziei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(8)   Atunci când solicită informații în temeiul alineatului (1) sau (6) ori atunci când adoptă o decizie în temeiul alineatului (7), Comisia transmite simultan statului membru vizat o copie a cererii de informații. Comisia precizează criteriile aplicate pentru a selecta destinatarii unei cereri de informații.

(9)   Obligația de a furniza informațiile solicitate în numele întreprinderii vizate revine proprietarilor întreprinderilor sau reprezentanților acestora și, în cazul persoanelor juridice, societăților sau asociațiilor care nu au personalitate juridică și persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau al statutului. Persoanele autorizate corespunzător pot furniza informațiile în numele clienților lor. Aceștia din urmă rămân pe deplin răspunzători în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte, incomplete sau induc în eroare.

Articolul 6b

Amenzi și penalități cu titlu cominatoriu

(1)   Comisia poate impune printr-o decizie, dacă se consideră necesar și proporțional, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi amenzi care nu depășesc 1 % din cifra de afaceri totală din exercițiul financiar precedent, atunci când, în mod intenționat sau prin neglijență gravă, acestea:

(2)   Comisia poate impune, printr-o decizie, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi penalități cu titlu cominatoriu atunci când o întreprindere sau o asociație de întreprinderi nu furnizează în mod corect și complet informațiile solicitate de Comisie prin decizia adoptată în temeiul articolului 6a alineatul (7).

Penalitățile cu titlu cominatoriu nu depășesc, pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, 5 % din cifra de afaceri zilnică medie a întreprinderii sau asociației de întreprinderi vizate în exercițiul financiar precedent, calculate de la data stabilită în decizie, până când aceasta furnizează în mod corect și complet informațiile solicitate de Comisie.

(3)   La stabilirea valorii amenzii sau a penalității cu titlu cominatoriu se iau în considerare natura, gravitatea și durata încălcării, ținându-se seama în mod corespunzător de principiile proporționalității și adecvării, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

(4)   Atunci când întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi și-au îndeplinit obligația a cărei nerespectare era vizată de penalitățile cu titlu cominatoriu, Comisia poate reduce valoarea definitivă a penalităților cu titlu cominatoriu față de valoarea care ar rezulta în temeiul deciziei inițiale de impunere a unor penalități cu titlu cominatoriu. Comisia poate, de asemenea, să renunțe la penalitățile cu titlu cominatoriu.

(5)   Înainte de adoptarea oricărei decizii în conformitate cu alineatul (1) sau (2), Comisia stabilește un termen definitiv de două săptămâni pentru a primi informațiile lipsă referitoare la piață de la întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi vizate și acordă de asemenea întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi vizate posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

(6)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența pe fond, în sensul articolului 261 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește revizuirea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu impuse de către Comisie. Curtea de Justiție poate elimina, reduce sau majora amenda sau penalitatea cu titlu cominatoriu aplicată.”

4.

La articolul 7 se adaugă următoarele alineate:

„(8)   Înainte de adoptarea oricărei decizii în conformitate cu alineatele (2)-(5), Comisia oferă statului membru vizat posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere, într-un termen care nu depășește în mod normal o lună, cu privire la informațiile primite de Comisie și furnizate statului membru în conformitate cu articolul 6a alineatul (3).

(9)   Comisia nu utilizează informațiile confidențiale furnizate de respondenți, care nu pot fi agregate sau anonimizate, în nicio decizie luată în conformitate cu alineatele (2)-(5), cu excepția cazului în care a obținut acordul respondenților privind divulgarea acestor informații statului membru vizat. Comisia poate adopta o decizie motivată, care este comunicată întreprinderii sau asociației de întreprinderi vizate, prin care constată că informațiile furnizate de un respondent și marcate drept confidențiale nu sunt protejate și stabilește o dată ulterior căreia informațiile vor fi făcute publice. Această perioadă nu poate fi mai mică de o lună.

(10)   Comisia ia în considerare în mod corespunzător interesul legitim al întreprinderilor în ceea ce privește protejarea secretelor de afaceri și a altor informații confidențiale ale acestora. O întreprindere sau o asociație de întreprinderi care furnizează informații în conformitate cu articolul 6a și care nu beneficiază de respectivul ajutor de stat poate solicita, invocând un prejudiciu potențial, ca identitatea sa să nu fie dezvăluită statului membru vizat.”

5.

La articolul 10, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Fără a aduce atingere articolului 20, Comisia poate, din proprie inițiativă, să examineze informații provenind din orice sursă, cu privire la un ajutor presupus ilegal.

Comisia examinează, fără întârzieri nejustificate, orice plângere depusă de orice parte interesată, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2), și se asigură că statul membru vizat este informat pe deplin și periodic cu privire la evoluția și rezultatul examinării.

(2)   Dacă este necesar, Comisia solicită informații statului membru vizat. Articolul 2 alineatul (2) și articolul 5 alineatele (1) și (2) se aplică mutatis mutandis.

După inițierea procedurii oficiale de investigare, Comisia poate solicita de asemenea informații oricărui stat membru, oricărei întreprinderi sau asociații de întreprinderi în conformitate cu articolele 6a și 6b, care se aplică mutatis mutandis.”

6.

După articolul 14 se introduce următorul titlu de capitol:

„CAPITOLUL IIIa

TERMENE DE PRESCRIPȚIE”.

7.

Titlul articolului 15 se înlocuiește cu următorul text:

„Termenul de prescripție pentru recuperarea ajutorului”.

8.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 15a

Termenul de prescripție pentru impunerea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

(1)   Competențele conferite Comisiei prin articolul 6b sunt supuse unui termen de prescripție de trei ani.

(2)   Termenul prevăzut la alineatul (1) începe să curgă de la data la care s-a comis încălcarea menționată la articolul 6b. Cu toate acestea, în cazul unor încălcări continue sau repetate, termenul începe să curgă de la data la care încălcarea încetează.

(3)   Orice acțiune întreprinsă de Comisie în scopul investigațiilor sau al procedurilor legate de o încălcare menționată la articolul 6b întrerupe termenul de prescripție pentru impunerea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu, începând cu data la care acțiunea este comunicată întreprinderii sau asociației de întreprinderi vizate.

(4)   După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție. Cu toate acestea, termenul de prescripție expiră la data încheierii unei perioade de șase ani în cazul în care Comisia nu a aplicat o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu. Perioada respectivă se prelungește cu perioada în care termenul de prescripție a fost suspendat în conformitate cu alineatul (5).

(5)   Termenul de prescripție pentru aplicarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu se suspendă pe durata în care decizia Comisiei face obiectul unor acțiuni pendinte la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 15b

Termenele de prescripție pentru executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

(1)   Competența Comisiei de a asigura aplicarea deciziilor luate în temeiul articolului 6b este supusă unui termen de prescripție de cinci ani.

(2)   Termenul de prescripție prevăzut la alineatul (1) începe să curgă de la data la care decizia adoptată în conformitate cu articolul 6b devine definitivă.

(3)   Termenul de prescripție prevăzut la alineatul (1) este întrerupt de:

(4)   După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție.

(5)   Termenul de prescripție prevăzut la alineatul (1) este suspendat pe perioada în care:

9.

Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 16

Utilizarea abuzivă a ajutorului

Fără a aduce atingere articolului 23, în caz de utilizare abuzivă a unui ajutor, Comisia poate deschide procedura oficială de investigare în temeiul articolului 4 alineatul (4). Articolele 6, 6a, 6b, 7, 9 și 10, articolul 11 alineatul (1) și articolele 12-15 se aplică mutatis mutandis.”

10.

La articolul 20, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Orice parte interesată poate înainta o plângere Comisiei pentru a o informa cu privire la orice presupus ajutor ilegal, precum și la orice presupusă utilizare abuzivă a unui ajutor. În acest scop, partea interesată completează în mod corespunzător un formular al cărui conținut a fost stabilit printr-o dispoziție de punere în aplicare menționată la articolul 27 și furnizează toate informațiile obligatorii solicitate în acesta.

În cazul în care consideră că partea interesată nu respectă elementele obligatorii din formularul de plângere sau că elementele de fapt și de drept invocate de partea interesată nu oferă motive suficiente pentru a demonstra, pe baza unei examinări prima facie, existența unui ajutor ilegal sau utilizarea abuzivă a ajutorului, Comisia informează partea interesată cu privire la acest lucru și solicită acesteia să prezinte observații într-un termen stabilit, care în mod normal nu depășește o lună. În cazul în care partea interesată nu își prezintă observațiile în termenul prevăzut, se va considera că plângerea a fost retrasă. Comisia informează statul membru vizat atunci când o plângere a fost considerată ca fiind retrasă.

Comisia transmite reclamantului o copie a deciziei adoptate în orice dosar legat de subiectul plângerii.”

11.

După articolul 20 se introduce următorul capitol:

„CAPITOLUL VIa

INVESTIGAȚII PE SECTOARE ECONOMICE ȘI PE INSTRUMENTE DE AJUTOR

Articolul 20a

Investigații pe sectoare economice și pe instrumente de ajutor

(1)   În cazul în care informațiile disponibile justifică o suspiciune rezonabilă conform căreia măsurile de ajutor de stat dintr-un anumit sector sau bazate pe un anumit instrument de ajutor pot restricționa sau denatura în mod semnificativ concurența în interiorul pieței interne în mai multe state membre sau conform căreia măsurile de ajutor existente într-un anumit sector în mai multe state membre nu sunt sau nu mai sunt compatibile cu piața internă, Comisia poate iniția o investigație în diferite state membre privind sectorul economiei sau utilizarea instrumentului de ajutor vizat. În cursul investigației, Comisia poate solicita statelor membre și/sau întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi vizate să furnizeze informațiile necesare pentru aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE, ținând seama în mod corespunzător de principiul proporționalității.

Comisia precizează motivele investigației și alegerea destinatarilor în toate cererile de informații transmise în temeiul prezentului articol.

Comisia publică un raport cu privire la rezultatele investigației sale, în diferite state membre, în ceea ce privește anumite sectoare ale economiei sau anumite instrumente de ajutor și invită statele membre, precum și orice întreprindere sau asociație de întreprinderi vizată să își prezinte observațiile.

(2)   Informațiile obținute din investigațiile sectoriale pot fi utilizate în cadrul procedurilor desfășurate în temeiul prezentului regulament.

(3)   Articolele 5, 6a și 6b se aplică mutatis mutandis.”

12.

După articolul 23 se introduce următorul capitol:

„CAPITOLUL VIIa

COOPERAREA CU INSTANȚELE NAȚIONALE

Articolul 23a

Cooperarea cu instanțele naționale

(1)   Pentru aplicarea articolului 107 alineatul (1) și a articolului 108 din TFUE, instanțele statelor membre pot solicita Comisiei să le transmită informațiile pe care le deține sau avizul său cu privire la chestiunile legate de aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.

(2)   Atunci când aplicarea coerentă a articolului 107 alineatul (1) sau a articolului 108 din TFUE impune acest lucru, Comisia, acționând din proprie inițiativă, poate înainta observații scrise instanțelor statelor membre care sunt responsabile de aplicarea normelor privind ajutoarele de stat. Cu permisiunea instanței în cauză, Comisia poate formula și observații orale.

Comisia informează statul membru vizat cu privire la intenția de a prezenta observații înainte de a le prezenta oficial.

Exclusiv în scopul pregătirii observațiilor sale, Comisia poate solicita instanței competente a statului membru să transmită documente, aflate la dispoziția instanței, care sunt necesare pentru evaluarea cazului.”

13.

Articolul 25 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 25

Destinatarul deciziilor

(1)   Deciziile luate în temeiul articolului 6a alineatul (7), al articolului 6b alineatele (1) și (2) și al articolului 7 alineatul (9) sunt adresate întreprinderii sau asociației de întreprinderi vizate. Comisia notifică de îndată aceste decizii destinatarului respectiv, acordându-i posibilitatea de a informa Comisia cu privire la informațiile pe care le consideră ca intrând sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional.

(2)   Toate celelalte decizii adoptate de Comisie în temeiul capitolelor II, III, IV, V și VII se adresează statelor membre vizate. Comisia notifică de îndată aceste decizii statului membru vizat, acordându-i posibilitatea de a informa Comisia cu privire la informațiile pe care le consideră ca intrând sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional.”

14.

La articolul 26 se introduce următorul alineat:

„(2a)   Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene deciziile pe care le adoptă în temeiul articolului 6b alineatele (1) și (2).”

15.

Articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 27

Dispoziții de punere în aplicare

Comisia, acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29, este abilitată să adopte dispoziții de punere în aplicare în ceea ce privește:

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/23

(1)

La 4 februarie 2011, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 101/2011.

(2)

Informațiile referitoare la un număr de trei persoane din lista persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor prevăzută la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 ar trebui înlocuite și ar trebui furnizate justificări noi cu privire la desemnarea lor.

(3)

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 ar trebui modificată în consecință,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/25

(1)

Regulamentul (UE) nr. 528/2012 prevede continuarea programului de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente utilizate în produsele biocide, început în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind introducerea pe piață a produselor biocide (2).

(2)

Articolul 89 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 prevede finalizarea programului de lucru până la 14 mai 2014.

(3)

Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei, exprimate în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la poziția Consiliului cu privire la adoptarea unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață și utilizarea produselor biocide (3), examinarea tuturor substanțelor active existente utilizate în produsele biocide se va încheia abia la 31 decembrie 2024.

(4)

Prin urmare, este oportun să se prelungească programul de lucru până la data respectivă,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/26

(1)

Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei (2) stabilește reguli pentru elaborarea, selecția, implementarea, finanțarea și verificarea acțiunilor de informare și promovare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 3/2008.

(2)

Lista temelor și a produselor care pot face obiectul acțiunilor pe piața internă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 3/2008, este prevăzută în partea A din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 501/2008 și lista produselor care pot face obiectul unor acțiuni de promovare în țări terțe, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 3/2008, este prevăzută în partea A din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 501/2008. Listele respective trebuie să fie revizuite din doi în doi ani.

(3)

Orientările menționate la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 3/2008 sunt stabilite în partea B din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 501/2008.

(4)

Ținând cont de criza din sectorul cărnii de oaie și în vederea creșterii gradului de informare în ceea ce privește carnea de oaie, producția și consumul său, organizațiile profesionale și interprofesionale din sector ar trebui să poată beneficia de cofinanțare din partea Uniunii pentru programele de informare și de promovare a cărnii de oaie provenind din Uniune, ca produs generic.

(5)

Mențiunile de calitate facultative, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (3), constituie al doilea nivel al sistemelor de calitate care aduc valoare adăugată. Acestea pot fi comunicate pe piața internă și se referă la caracteristici orizontale specifice cu privire la una sau mai multe categorii de produse, metode de producție sau caracteristici de prelucrare care se aplică în zone specifice. Pentru ca programele de promovare să poată fi disponibile pe piața internă pentru toate sistemele de calitate actuale, produsele reglementate de sistemul privind mențiunile de calitate facultative ar trebui incluse ca produse eligibile, alături de produsele reglementate de sistemele privind denumirile de origine protejate (DOP), indicațiile geografice protejate (IGP) sau specialitățile tradiționale garantate (STG).

(6)

Argumentele care au motivat includerea în listă a cărnii de pasăre nu mai sunt valabile, dat fiind că a trecut suficient timp de la criza gripei aviare pentru a restabili încrederea consumatorilor. Prin urmare, trimiterile la carnea de pasăre ar trebui să fie eliminate.

(7)

Atunci când se selectează țările terțe pentru a fi incluse în partea B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 501/2008, trebuie să se țină seama de piețele țărilor terțe în care există o cerere reală sau potențială. Având în vedere creșterea constantă a consumului, potențialul produselor agricole ale Uniunii și interesul pe care îl suscită, precum și extinderea programelor și proiectelor de cooperare ale Uniunii, noi țări și regiuni ar trebui considerate drept piețe eligibile pentru programele de promovare.

(8)

În contextul aderării Croației la Uniunea Europeană la 1 iulie 2013, această țară ar trebui eliminată din lista țărilor terțe eligibile.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 501/2008 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/32

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora.

(2)

Această listă poate fi modificată în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2), fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(3)

O cerere de autorizare a utilizării unor aditivi în icrele de pește analoage pe bază de alge marine a fost prezentată la 1 februarie 2011 și a fost pusă la dispoziția statelor membre.

(4)

Icre de pește analoage pe bază de alge marine au fost produse din extracte de alge marine, ajungând până la o valoare de aproximativ 85 % din produs. Ingrediente suplimentare sunt apa, mirodeniile și aditivii autorizați. Icre de pește analoage pe bază de alge marine aparțin categoriei alimentare 04.2.4.1 „Preparate din fructe și legume, cu excepția compoturilor”, în conformitate cu partea D din lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(5)

Întrucât aceste produse nu sunt vizual atrăgătoare, utilizarea unor coloranți alimentari este necesară. Utilizarea îndulcitorilor este necesară pentru a ajusta gustul, pentru a masca gustul amar, și, în același timp, pentru a evita ca utilizarea zaharurilor să limiteze stabilitatea microbiologică și durata de depozitare a acestor produse. Aditivii solicitați în mod suplimentar sunt necesari ca stabilizatori și antioxidanți.

(6)

Icrele de pește analoage pe bază de alge marine sunt destinate să fie utilizate în principal ca garnituri sau în scop ornamental pe preparate, ca alternativă la icre. Expunerea suplimentară ca urmare a utilizării acestor aditivi, prin urmare, ar fi neglijabilă în raport cu utilizarea lor în alte produse alimentare și nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății oamenilor. Prin urmare, este necesar să se autorizeze utilizarea anumitor coloranți, îndulcitori, antioxidanți și stabilizatori în icrele de pește analoage.

(7)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății oamenilor. Întrucât autorizarea utilizării de curcumină (E 100), riboflavine (E 101), coșenilă, acid carminic, carmine (E120), complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor (E 141), caramel simplu (E 150a), cărbune vegetal (E 153), caroteni (E 160a), extract de ardei roșu, capsanthin, capsorubin (E 160c), Beta-apo-8’-carotenal (C 30) (E 160e), roșu sfeclă, betanină (E 162), antocianine (E 163), dioxid de titan (E 171), oxizi și hidroxizi de fier (E 172), extracte de rozmarin (E 392), acid fosforic – fosfați – di-, tri- și polifosfați (E 338-452) și zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca (E 954) în icrele de pește analoage pe bază de alge marine constituie o actualizare a respectivei liste, care nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății umane, nu este necesar să se solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

(8)

Prin urmare, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/35

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii a aditivilor alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei (3) stabilește specificațiile pentru aditivii alimentari enumerați în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(3)

Aceste liste pot fi actualizate în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(4)

O cerere de autorizare a utilizării sterolilor vegetali bogați în stigmasterol ca stabilizatori în cocteiluri alcoolice gata de congelat a fost înaintată la 11 februarie 2011 și a fost pusă la dispoziția statelor membre.

(5)

Există o necesitate tehnologică pentru utilizarea sterolilor vegetali bogați în stigmasterol ca stabilizatori, agenți de formare a germenilor de cristalizare a gheții, pentru a genera și menține prezența dispersiilor de gheață într-o gamă de cocteiluri alcoolice gata de congelat. Aceste produse sunt destinate să fie achiziționate de către consumator în formă lichidă și să fie puse în congelatoarele de uz casnic pentru a produce o băutură semicongelată. Sterolii vegetali bogați în stigmasterol, atunci când sunt adăugați în cocteiluri ca agenți de formare a germenilor de cristalizare a gheții (stabilizator), asigură că acestea vor îngheța și vor produce, în congelatorul consumatorului, o băutură semicongelată satisfăcătoare. Dacă nu se utilizează steroli vegetali bogați în stigmasterol, poate avea loc o superrăcire a băuturii, iar formarea de gheață nu poate fi garantată, fapt ce ar conduce la un eșec al produsului.

(6)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(7)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a evaluat siguranța sterolilor vegetali bogați în stigmasterol, atunci când sunt utilizați ca aditiv alimentar în cocteiluri alcoolice gata de congelat, și și-a exprimat avizul la 14 mai 2012 (4). Aceasta a considerat că datele toxicologice disponibile pentru sterolii vegetali bogați în stigmasterol sunt insuficiente pentru a stabili o doză zilnică acceptabilă. Cu toate acestea, pe baza datelor disponibile, aceasta a concluzionat că utilizarea și nivelurile de utilizare propuse ale sterolilor vegetali bogați în stigmasterol ca stabilizatori în cocteiluri alcoolice gata de congelat nu reprezintă o problemă de siguranță. În plus, autoritatea consideră că doza zilnică medie, luând în considerare expunerea estimată la steroli vegetali din toate sursele (și anume din noi aplicații, din surse naturale și adăugați ca ingredient alimentar nou) nu va depăși 3 g/zi.

(8)

Prin urmare, este oportun să se autorizeze utilizarea sterolilor vegetali bogați în stigmasterol ca stabilizatori în cocteiluri alcoolice gata de congelat și să se aloce numărul E 499 ca număr E pentru respectivul aditiv alimentar.

(9)

Fitosterolii, fitostanolii și esterii lor au fost evaluați anterior de mai multe autorități științifice, inclusiv de Comitetul științific pentru alimentație, de Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și sunt autorizați pentru utilizare în diverse produse alimentare în cadrul Uniunii la niveluri de consum de până la 3 g/zi. Aceste substanțe sunt utilizate ca ingrediente alimentare noi cu scopul de a ajuta persoanele suferind de hipercolesterolemie să controleze nivelul colesterolului-LDL în sânge.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 608/2004 al Comisiei din 31 martie 2004 privind etichetarea produselor alimentare și a ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli, esteri de fitosterol, fitostanoli și/sau esteri de fitostanol (5) prevede mențiuni obligatorii privind etichetarea acestor produse alimentare, pe lângă cele enumerate la articolul 3 din Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (6). Respectivele cerințe de etichetare se referă la efectele fitosterolilor, ale esterilor de fitosterol, ale fitostanolilor și/sau ale esterilor de fitostanol asupra nivelului colesterolului în sânge.

(11)

Deoarece nivelurile sterolilor vegetali bogați în stigmasterol destinați utilizării prevăzute în băuturile alcoolice nu sunt suficiente pentru a afecta nivelurile colesterolului în sânge, cocteilurile alcoolice gata de congelat care conțin steroli vegetali bogați în stigmasterol ar trebui să fie scutite de respectarea cerințelor de etichetare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 608/2004.

(12)

Specificațiile pentru sterolii vegetali bogați în stigmasterol ar trebui incluse în Regulamentul (UE) nr. 231/2012.

(13)

Avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară din 14 mai 2012 privind siguranța sterolilor vegetali bogați în stigmasterol a luat în considerare specificațiile pentru acest aditiv alimentar, astfel cum sunt propuse de către solicitant și astfel cum se prevede în anexa II la prezentul regulament. Aceasta a concluzionat că specificațiile se bazează pe cele stabilite pentru fitosteroli, fitostanoli și esterii lor de către Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari (7) și că rezultatele analizei sterolilor vegetali bogați în stigmasterol au confirmat că procesul de producție permite obținerea unui produs coerent care răspunde specificațiilor propuse.

(14)

Atunci când se face actualizarea specificațiilor stabilite în Regulamentul (UE) nr. 231/2012, este necesar să se ia în considerare specificațiile și tehnicile analitice pentru aditivii alimentari prevăzute în Codex Alimentarius, astfel cum au fost elaborate de Comitetul mixt de experți FAO/OMS privind aditivii alimentari.

(15)

Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 1333/2008 și (UE) nr. 231/2012 ar trebui modificate în consecință.

(16)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/40

(1)

Prin Decizia 2012/735/UE, Consiliul a autorizat semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”). În temeiul Deciziei 2012/735/UE, acordul se aplică cu titlu provizoriu, în așteptarea finalizării procedurilor necesare pentru încheierea acestuia. Acordul se aplică cu titlu provizoriu de la 1 august 2013.

(2)

Anexa II la acord se referă la definiția „produselor originare” și la metodele de cooperare administrativă. Pentru un număr de produse, apendicele 2A la anexa respectivă prevede derogări de la regulile de origine prevăzute în anexa respectivă în cadrul contingentelor anuale. Prin urmare, este necesar să se stabilească condițiile de aplicare a acestor derogări pentru importurile din Columbia.

(3)

Contingentele stabilite în apendicele 2A la anexa II ar trebui să fie gestionate de Comisie pe principiul „primul venit, primul servit”, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (2).

(4)

Dreptul de a beneficia de concesii tarifare ar trebui să fie condiționată de prezentarea dovezii de origine autorităților vamale, astfel cum este prevăzut în acord.

(5)

Având în vedere că acordul se aplică de la 1 august 2013, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/43

(1)

Prin Decizia 2012/735/UE, Consiliul a autorizat semnarea, în numele Uniunii, a Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”). În temeiul Deciziei 2012/735/UE, acordul urmează să fie aplicat cu titlu provizoriu, în așteptarea finalizării procedurilor necesare pentru încheierea acestuia. Acordul se aplică cu titlu provizoriu de la 1 august 2013.

(2)

Subsecțiunea 1 din anexa I apendicele 1 secțiunea B la prezentul acord se referă la calendarul de eliminare a tarifelor UE pentru mărfurile originare din Columbia. Pentru o serie de produse specifice, secțiunea menționată prevede aplicarea unor contingente tarifare. Prin urmare, este necesar să se deschidă contingente tarifare pentru astfel de produse.

(3)

Contingentele tarifare trebuie gestionate de Comisie, pe baza principiului „primul venit, primul servit ” în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (2).

(4)

Dreptul de a beneficia de concesiile tarifare trebuie condiționat de prezentarea unor dovezi de origine pertinente autorităților vamale, așa cum prevede acordul.

(5)

Anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (3), modificată ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei (4), conține noi coduri NC care sunt diferite de cele menționate în acord. Prin urmare, noile coduri trebuie să se reflecte în anexa la prezentul regulament.

(6)

Având în vedere că acordul se aplică de la 1 august 2013, prezentul regulament trebuie să se aplice de la aceeași dată.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/47

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/49

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor biocide (2) stabilește o listă a substanțelor active care urmează să fie evaluate în vederea unei posibile includeri a acestora în anexa I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE. Pudra de știulete de porumb figurează pe această listă.

(2)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1451/2007, pudra de știulete de porumb a fost evaluată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE în vederea utilizării pentru tipul de produs 14, rodenticide, astfel cum este definit în anexa V la directiva respectivă.

(3)

Grecia a fost desemnată ca stat membru raportor și, la 22 octombrie 2009, a prezentat Comisiei raportul autorității competente, însoțit de o recomandare, în conformitate cu articolul 14 alineatele (4) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007.

(4)

Raportul autorității competente a fost examinat de statele membre și de Comisie, solicitantul fiind implicat în acest proces. În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007, concluziile analizei au fost incluse într-un raport de evaluare, în cadrul Comitetului permanent pentru produse biocide, la 21 septembrie 2012.

(5)

Raportul de evaluare concluzionează că produsele biocide care sunt utilizate ca rodenticide și conțin pudră de știulete de porumb sunt susceptibile de a satisface cerințele prevăzute la articolul 5 din Directiva 98/8/CE și, prin urmare, recomandă includerea pudrei de știulete de porumb în anexa I la directiva respectivă în vederea utilizării pentru tipul de produs 14. Este oportun să se dea curs recomandării respective.

(6)

Raportul de evaluare concluzionează, de asemenea, că produsele biocide care sunt utilizate ca rodenticide și conțin pudră de știulete de porumb nu prezintă decât riscuri minime pentru oameni, animalele nevizate și mediu, în special în cadrul utilizării examinate și descrise în raportul de evaluare, adică utilizarea sub formă de pelete în spații uscate. Prin urmare, raportul recomandă includerea pudrei de știulete de porumb, pentru acea utilizare, în anexa IA la Directiva 98/8/CE. Este oportun să se dea curs recomandării respective.

(7)

În conformitate cu practica actuală și cu articolul 10 alineatul (1) din Directiva 98/8/CE, este oportun să se limiteze perioada de includere la zece ani.

(8)

Nu toate utilizările și scenariile de expunere potențiale au fost evaluate la nivelul Uniunii. Prin urmare, este necesar să se prevadă obligația statelor membre de a evalua utilizările sau scenariile de expunere și riscurile pentru grupele de populație și compartimentele de mediu care nu au fost abordate în mod reprezentativ în cadrul evaluării riscurilor la nivelul Uniunii și de a se asigura, în momentul autorizării unui produs, că se iau măsuri adecvate sau se impun condiții specifice pentru a reduce la niveluri acceptabile riscurile identificate.

(9)

Dispozițiile adoptate în virtutea prezentei directive ar trebui să se aplice simultan în toate statele membre, pentru a se asigura tratamentul egal pe piața Uniunii al produselor biocide care aparțin tipului de produs 14 și conțin substanța activă pudră de știulete de porumb, precum și pentru a se facilita funcționarea corespunzătoare a pieței produselor biocide în general.

(10)

Este necesar să se prevadă un interval de timp rezonabil înainte de includerea unei substanțe active în anexa I și în anexa IA la Directiva 98/8/CE, cu scopul de a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească pentru respectarea noilor cerințe și de a garanta că solicitanții care au pregătit dosare pot beneficia pe deplin de perioada de 10 ani de protecție a datelor, care, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) din Directiva 98/8/CE, începe de la data includerii.

(11)

După includere, este necesar să se acorde statelor membre un interval de timp rezonabil pentru a pune în aplicare articolul 16 alineatul (3) din Directiva 98/8/CE.

(12)

Prin urmare, Directiva 98/8/CE ar trebui modificată în consecință.

(13)

În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (3), statele membre și-au luat angajamentul de a însoți notificarea măsurilor lor de transpunere, în cazuri justificate, cu unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere.

(14)

Comitetul instituit prin articolul 28 alineatul (1) din Directiva 98/8/CE nu a emis un aviz cu privire la măsurile prevăzute de prezenta directivă și, prin urmare, Comisia a transmis Consiliului o propunere privind măsurile respective, pe care a înaintat-o de asemenea Parlamentului European. Consiliul nu a acționat în termenul de două luni prevăzut la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (4) și, prin urmare, Comisia a înaintat fără întârziere propunerea Parlamentului European. Parlamentul European nu s-a opus măsurii în termen de patru luni de la înaintarea menționată anterior,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/52

(1)

La 31 ianuarie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/72/PESC.

(2)

Informațiile referitoare la un număr de trei persoane din lista persoanelor și entităților prevăzută în anexa la Decizia 2011/72/PESC ar trebui înlocuite și ar trebui furnizate justificări noi cu privire la desemnarea lor.

(3)

Anexa la Decizia 2011/72/PESC ar trebui modificată în consecință,

31.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 204/54

(1)

În scrisoarea sa din 9 octombrie 2012, Comisia a definit domeniile prioritare care urmează să fie finanțate de Uniune în cadrul programelor de control în domeniul pescuitului. Aceste domenii prioritare includ îmbunătățiri în sistemul de control al unui stat membru, măsurători ale puterii motorului și trasabilitatea produselor pescărești. De asemenea, în scrisoarea sa din 14 mai 2012, Comisia a precizat cerințele care trebuie îndeplinite de către operatori și de către statele membre atunci când efectuează investiții în proiecte de trasabilitate.

(2)

Statele membre au transmis Comisiei programele lor de control în domeniul pescuitului pentru 2013, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006, împreună cu cererile pentru acordarea unei contribuții financiare a Uniunii la cheltuielile legate de desfășurarea proiectelor incluse în aceste programe.

(3)

Pe această bază și ținând cont de constrângerile bugetare, au fost respinse cererile de finanțare din partea Uniunii prezentate în cadrul programelor și referitoare la acțiuni neprioritare, cum ar fi instalarea de sisteme de identificare automată (AIS) la bordul navelor de pescuit, proiectele de formare profesională care nu au nicio legătură cu îmbunătățirile care trebuie aduse sistemelor de control ale statelor membre, precum și achiziția de nave și aeronave de patrulare sau modernizarea acestora, deoarece nu se încadrau în domeniile prioritare.

(4)

Este necesar să se stabilească sumele maxime și rata contribuției financiare din partea Uniunii în limitele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 și să se stabilească în ce condiții poate fi acordată această contribuție.

(5)

În ceea ce privește proiectele de trasabilitate, este important să se asigure că acestea sunt elaborate pe baza standardelor recunoscute la nivel internațional, în conformitate cu articolul 67 alineatul (8) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (2).

(6)

Cererile de finanțare de către UE au fost evaluate în sensul conformității cu normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 391/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de stabilire a unor reguli detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului în ceea ce privește cheltuielile suportate de statele membre pentru punerea în aplicare a sistemelor de monitorizare și control privind politica comună în domeniul pescuitului (3).

(7)

Comisia a evaluat proiectele al căror cost nu depășește 40 000 EUR fără TVA și le-a reținut pe cele pentru care este justificat să se prevadă o cofinanțare din partea Uniunii, având în vedere îmbunătățirile pe care acestea sunt susceptibile de a le aduce sistemului de control din statul membru solicitant.

(8)

Pentru a încuraja investițiile în domeniile prioritare stabilite de Comisie și având în vedere efectele negative ale crizei financiare asupra bugetelor statelor membre, investițiile aferente acestor domenii prioritare trebuie să beneficieze de o rată mare de cofinanțare, în limitele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

(9)

Pentru a beneficia de contribuție, dispozitivele de localizare automată, precum și dispozitivele electronice de înregistrare și raportare de la bordul navelor de pescuit trebuie să fie conforme cerințelor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

(10)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,