13.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/1

(1)

Articolul 297 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) se referă la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „Jurnalul Oficial”) și la intrarea în vigoare a actelor juridice ale Uniunii.

(2)

Regulamentul nr. 1/1958 (1), inclusiv orice modificare ulterioară a acestuia, stabilește limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii Europene.

(3)

Ediția tipărită a Jurnalului Oficial, disponibilă în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii, este în prezent singura publicație obligatorie din punct de vedere juridic, deși acesta este disponibilă și online.

(4)

În conformitate cu Decizia 2009/496/CE, Euratom a Parlamentului European, a Consiliului, a Comisiei, a Curții de Justiție, a Curții de Conturi, a Comitetului Economic și Social European și a Comitetului Regiunilor din 26 iunie 2009 privind organizarea și funcționarea Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (2), Oficiul pentru Publicații permite instituțiilor să își îndeplinească obligația de a publica texte legislative.

(5)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, în cauza C-161/06 Skoma-Lux sro/Celní ředitelství Olomouc (3), că actele juridice ale Uniunii nu sunt opozabile persoanelor dacă nu au fost corect publicate în Jurnalul Oficial și că punerea la dispoziție a unor astfel de acte online nu echivalează cu o publicare valabilă în Jurnalul Oficial, în lipsa oricărei reglementări în această privință în dreptul Uniunii.

(6)

Dacă publicarea în Jurnalul Oficial în format electronic ar constitui o publicare valabilă, accesul la dreptul Uniunii ar fi mai rapid și mai economic. Cu toate acestea, cetățenii ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a obține o versiune tipărită a Jurnalului Oficial de la Oficiul pentru Publicații.

(7)

Comunicarea Comisiei intitulată „O agendă digitală pentru Europa” subliniază că accesul la conținutul juridic online favorizează dezvoltarea unei piețe interne digitale, ceea ce duce la beneficii economice și sociale.

(8)

Prin urmare, ar trebui stabilite norme care să asigure autenticitatea, integritatea și inalterabilitatea publicației electronice a Jurnalului Oficial.

(9)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească, de asemenea, normele aplicabile în cazurile în care, datorită unor circumstanțe neprevăzute și excepționale, nu este posibilă publicarea și punerea la dispoziție a ediției electronice a Jurnalului Oficial.

(10)

Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice (4) stabilește efectele juridice ale semnăturilor electronice ca mijloc de autentificare. În scopul de a asigura autenticitatea, integritatea și inalterabilitatea ediției electronice a Jurnalului Oficial, o semnătură electronică avansată bazată pe un certificat calificat și creată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii în conformitate cu directiva menționată oferă publicului garanții suficiente. Ar trebui să fie posibilă verificarea ediției Jurnalului Oficial semnate electronic prin utilizarea unor mijloace ușor accesibile.

(11)

Accesul la site-ul internet EUR-Lex trebuie asigurat cu respectarea angajamentelor de protecție a persoanelor cu handicap, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (5).

(12)

În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului de a permite tuturor cetățenilor europeni să se bazeze pe ediția electronică a Jurnalului Oficial, întrucât domeniul său de aplicare se limitează la a face o astfel de publicație autentică, astfel cum este, în prezent, publicația tipărită.

(13)

TFUE nu prevede, pentru adoptarea prezentului regulament, alte competențe de acțiune decât cele prevăzute la articolul 352,

(a)

publicarea acesteia și garantarea autenticității sale;

(b)

implementarea, gestionarea și întreținerea sistemului informatic care produce ediția electronică a Jurnalului Oficial, precum și actualizarea acestui sistem, în conformitate cu evoluțiile tehnice viitoare;

(c)

implementarea și dezvoltarea caracteristicilor tehnice pentru a asigura accesibilitatea pentru toți utilizatorii la ediția electronică a Jurnalului Oficial;

(d)

stabilirea normelor interne în materie de securitate și acces în ceea ce privește sistemul informatic care produce ediția electronică a Jurnalului Oficial;

(e)

păstrarea și arhivarea fișierelor electronice și tratarea acestora în conformitate cu evoluțiile tehnologice viitoare.

13.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/4

(1)

La 29 ianuarie 2007, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu anumite state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului în temeiul articolului XXIV alineatul (6) din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994, în cursul procesului de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Bulgaria și a României.

(2)

Negocierile au fost conduse de Comisie în cadrul directivelor de negociere adoptate de Consiliu.

(3)

Aceste negocieri au fost încheiate și Acordul sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și al articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994 referitor la modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Bulgaria și ale României în cursul procesului lor de aderare la Uniunea Europeană (denumit în continuare „acordul”) a fost parafat, la 21 decembrie 2011, de un reprezentant al Uniunii Europene și, la 17 februarie 2012, de un reprezentant al Statelor Unite ale Americii.

(4)

Acordul a fost semnat, în numele Uniunii Europene, la 7 decembrie 2012, sub rezerva încheierii lui la o dată ulterioară, în conformitate cu Decizia 2012/644/UE a Consiliului (1).

(5)

Acordul ar trebui aprobat,

13.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/11

(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 833/2012 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie (denumită în continuare „măsurile provizorii”) asupra importurilor de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la data de 9 noiembrie 2011 de către Asociația Europeană a Metalelor (Eurométaux) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 50 % din producția totală de anumite folii de aluminiu în rulouri din Uniune. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul și a prejudiciului important cauzat de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri. În conformitate cu considerentul 17 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(3)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea concluziilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris punctele de vedere cu privire la concluziile provizorii. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate. În special, un producător-exportator a cerut și i s-au acordat audieri, în prezența consilierului-auditor din cadrul Direcției Generale Comerț.

(4)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(5)

În urma publicării regulamentului provizoriu, trei dintre producătorii-exportatori chinezi care au cooperat au afirmat că denumirile lor au fost incorect scrise la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul provizoriu. În consecință, un corrigendum la regulamentul provizoriu a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), în care au fost stabilite denumirile corecte ale acestor societăți.

(6)

Produsul care face obiectul prezentei anchete este folia de aluminiu cu grosimea cuprinsă între minimum 0,007 mm și maximum 0,021 mm, fără suport, neprelucrată altfel decât prin simplă laminare, gofrată sau nu, în rulouri ușoare cu greutatea de maximum 10 kg (denumită în continuare „produsul în cauză”, „folie de aluminiu în rulouri” sau „AHF”). Produsul în cauză este clasificat în prezent la codurile NC ex 7607 11 11 și ex 7607 19 10.

(7)

Produsul în cauză este utilizat, în general, ca produs de consum pentru ambalare și alte aplicații de uz casnic și/sau de catering. Definiția produsului nu a fost contestată.

(8)

Ancheta a arătat că foliile de aluminiu în rulouri produse și exportate din RPC, foliile de aluminiu în rulouri produse și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune și foliile de aluminiu în rulouri produse și vândute în Turcia (țara analoagă) de către producătorul turc cooperant au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(9)

În absența altor comentarii cu privire la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă concluziile considerentelor 18-20 din regulamentul provizoriu.

(10)

În lipsa altor observații cu privire la eșantionare, se confirmă considerentele 21-26 din regulamentul provizoriu.

(11)

Ulterior comunicării provizorii, s-au primit comentarii din partea CeDo (Shanghai) Ltd (denumită în continuare „CeDo”) privind constatările cu privire la criteriul prevăzut la articolul 2 alineatul (7) litera (c) a treia liniuță din regulamentul de bază. În observațiile sale și în timpul unei audieri cu consilierul-auditor, societatea a contestat constatarea că deciziile sale privind obținerea de finanțare din străinătate au fost sub rezerva aprobării statului și, prin urmare, au creat o denaturare a situației sale financiare. CeDo a susținut că „Normele de aplicare a înregistrării datoriilor externe” din China nu au avut un efect de denaturare asupra situației sale financiare, deoarece împrumutul său privea un împrumut intragrup de la o societate afiliată din afara Chinei și s-a bazat exclusiv pe considerente financiare în cadrul grupului. Societatea a afirmat, de asemenea, că aprobarea de a transfera dobânzile și suma împrumutată a fost acordată în mod automat.

(12)

Reanalizând informațiile suplimentare furnizate de către societate și argumentele prezentate în urma comunicării provizorii, s-a considerat că, în pofida existenței unor cerințe privind aprobarea înregistrării și a rambursării împrumutului, se poate stabili, în acest caz particular al unui împrumut în interiorul grupului că situația financiară a societății nu a făcut obiectul unor distorsiuni semnificative având în vedere faptul că s-a constatat că societatea a rambursat dobânzile și suma împrumutată în conformitate cu termenii acordului de împrumut. În aceste condiții, s-a constatat că societatea îndeplinește criteriul prevăzut la articolul 2 alineatul (7) litera (c) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(13)

În lipsa oricăror altor observații în ceea ce privește statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, sub rezerva modificării menționate anterior, considerentele 27-53 din regulamentul provizoriu sunt astfel confirmate.

(14)

În absența oricăror observații cu privire la TI, se confirmă considerentele 54-56 din regulamentul provizoriu.

(15)

Nicio parte nu a adus obiecții cu privire la alegerea Turciei ca țară analoagă pentru determinarea definitivă.

(16)

În lipsa altor observații privind alegerea țării analoage, se confirmă considerentele 57-64 din regulamentul provizoriu.

(17)

Valoarea normală a fost calculată pe baza datelor furnizate de unicul producător cooperant din țara analoagă (Turcia). Astfel, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de vânzare interne și valoarea normală construită a unui producător turc al produsului similar.

(18)

Societatea Ningbo Favored Commodity Co., Ltd (denumită in continuare „Ningbo Favored”) a pus sub semnul întrebării modul în care datele provenind de la un singur producător turc ar putea fi suficient de reprezentative pentru a stabili o marjă de dumping pentru ansamblul tuturor producătorilor-exportatori chinezi și a considerat surprinzător faptul că prețurile de pe piața internă din Turcia erau în mod semnificativ mai ridicate decât cele din Uniune. În ceea ce privește piața turcă de folie de aluminiu, astfel cum s-a menționat în considerentul 63 din regulamentul provizoriu, Turcia a fost considerată ca fiind o țară analoagă adecvată, pa baza volumului și valorilor producției interne, a importurilor și a exporturilor. În ceea ce privește faptul că prețurile de pe piața turcă sunt mai mari decât cele din Uniune, acesta nu este un factor decisiv în selectarea unei țări analoge corespunzătoare. În orice caz, diferența de preț poate fi parțial explicată prin faptul că industria din Uniune s-a apropiat de pragul de rentabilitate în cursul perioadei de anchetă. Dacă industria din Uniune este în măsură să realizeze un profit rezonabil (adică 5 %, astfel cum se menționează în considerentul 158 din regulamentul provizoriu), diferența de preț între prețurile din Turcia și prețurile de pe piața Uniunii se va reduce.

(19)

Ningbo Favored a susținut, de asemenea, că instituțiile nu au furnizat informații suficiente cu privire la valoarea normală construită.

(20)

În această privință se precizează că, astfel cum se explică în considerentul 70, Comisia a furnizat părții în cauză toate informațiile relevante privind datele utilizate pentru calcularea valorii normale care puteau fi divulgate fără a încălca dispozițiile articolului 19 din regulamentul de bază, adică garantând în același timp faptul că datele confidențiale furnizate de unicul producător din Turcia sunt tratate ca atare și nu sunt dezvăluite altor părți. Informațiile transmise producătorului-exportator au fost utile și i-au oferit acestuia posibilitatea de a înțelege metodologia utilizată în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din regulamentul de bază. În plus, în cadrul unei audieri care a avut loc la cererea Ningbo Favored, societatea a fost informată că, în scopul calculării dumpingului toate numerele de control al produsului („NCP”) au fost utilizate și că în situațiile în care producătorul turc nu a vândut exact același tip de produs, valoarea normală a fost stabilită prin ajustarea celui mai apropiat NCP vândut de producătorul turc. În cele din urmă, Ningbo Favored și ceilalți exportatori chinezi incluși în eșantion au primit informații suplimentare cu privire la stabilirea valorii normale construite în momentul comunicării constatărilor finale. Prin urmare, afirmațiile de mai sus a trebuit să fie respinse.

(21)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 65-72 din regulamentul provizoriu.

(22)

Ningbo Favored a solicitat ca valorile din vânzările la export în lista cu tranzacții individuale să fie convertite din dolari americani în moneda chineză pe baza cursului de schimb lunar furnizat în chestionar, mai degrabă decât rata de schimb efectivă la momentul diverselor tranzacții. În acest sens, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (j) privind conversiunea monedelor din regulamentul de bază, atunci când comparația prețurilor necesită o conversie monetară, astfel de operațiuni de conversie se fac utilizând cursul de schimb de la data vânzării. De asemenea, s-a observat că, instrucțiunile la chestionar prevedeau în mod explicit că sumele care trebuie utilizate sunt cele în moneda în care se ține contabilitatea, astfel cum au fost înregistrate în evidențele contabile ale pârâtului. Prin urmare, societatea a fost informată în mod corespunzător cu privire la rata de schimb care urmează a fi utilizată. Prin urmare, acest argument nu a putut fi acceptat.

(23)

În urma instituirii măsurilor provizorii, s-a efectuat o vizită suplimentară de verificare la sediul unuia dintre importatorii independenți pentru care a fost stabilit profitul menționat în considerentul 75 din regulamentul provizoriu. Ca urmare, marja de profit utilizată pentru construirea prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, a scăzut.

(24)

În absența oricăror alte observații, sub rezerva modificării menționate anterior, se confirmă considerentele 73-75 din regulamentul provizoriu.

(25)

Nu s-a primit nicio observație pertinentă în ceea ce privește comparația. În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 76-78 din regulamentul provizoriu.

(26)

Nu a fost prezentată nicio observație pertinentă cu privire la marjele de dumping. În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 79-81 din regulamentul provizoriu.

(27)

Ca urmare a revizuirii profiturilor importatorilor independenți, astfel cum se menționează în considerentul 23, precum și ca urmare a rectificării unor erori materiale, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(28)

Pe baza datelor prezentate în considerentul 81 din regulamentul provizoriu, marja de dumping națională definitivă pentru RPC a fost stabilită prin utilizarea tranzacțiilor care fac obiectul dumpingului celui mai mare ale exportatorilor care au cooperat. Pe această bază, marja de dumping definitivă s-a dovedit a fi de 45,6 %.

(29)

În absența observațiilor în legătură cu producția Uniunii și cu producătorii din Uniune, prin prezenta se confirmă considerentul 83 din regulamentul provizoriu.

(30)

În lipsa observațiilor cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele 84-86 din regulamentul provizoriu.

(31)

În absența observațiilor cu privire la nivelul importurilor din RPC în Uniune, și cu privire la cota de piață, se confirmă considerentele 87-89 din regulamentul provizoriu.

(32)

Astfel cum s-a explicat în mod corespunzător în considerentul 47, după analizarea observațiilor primite în urma comunicării concluziilor provizorii, s-a considerat oportun să nu se aplice un nivel de ajustare comercială pentru comparația între prețurile produsului în cauză și folia de aluminiu produsă de industria din Uniune. Această modificare a metodei a afectat ușor marjele de subcotare.

(33)

În plus, marja de subcotare a grupului CeDo grup a fost redusă prin revizuirea marjei de profit a importatorilor independenți (a se vedea considerentul 23). Cu toate acestea, marja de subcotare medie ponderată pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion rămâne peste 7 %.

(34)

Cu excepția modificărilor menționate anterior și în lipsa oricăror alte observații referitoare la prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping și subcotarea prețurilor, metodologia descrisă în considerentele 90-94 din regulamentul provizoriu pentru stabilirea subcotării prețurilor se confirmă.

(35)

În absența unor observații în acest sens, se confirmă constatările provizorii enunțate în considerentele 95-107 din regulamentul provizoriu.

(36)

În lipsa oricăror observații în acest sens, se confirmă considerentul 108 din regulamentul provizoriu.

(37)

Pe baza informațiilor de mai sus, constatările provizorii stabilite în considerentele 109-112 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(38)

Comisia nu a primit nicio observație referitoare la constatările provizorii în ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciu. Prin urmare, se confirmă faptul că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază și că nu există alți factori cunoscuți care sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Din aceste motive, concluziile specificate în considerentele 113-136 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(39)

În absența oricăror observații privind interesul industriei din Uniune, se confirmă considerentele 138-142 din regulamentul provizoriu.

(40)

Cooperarea din sectorul importator a fost foarte scăzută și, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 146 din regulamentul provizoriu, numai doi importatori au transmis răspunsuri la chestionar. Astfel cum se menționează la considerentul 23, după instituirea de măsuri provizorii, cel mai mare importator (Robinson Young, UK) a fost vizitat în scopul de a verifica răspunsul său la chestionar. Verificarea a dus la o corecție a rentabilității raportate de această societate cu privire la activitățile sale relevante. În consecință, marja de profit medie ponderată a doi importatori care au cooperat incluși în eșantion a scăzut. Cu toate acestea, reducerea de profit a importatorilor cooperanți nu a fost considerată semnificativă în ceea ce privește analiza interesului Uniunii, deoarece ambele rate de profit (înainte și după corecție) au fost moderate.

(41)

Unul dintre importatorii incluși în eșantion a contestat concluzia preliminară sintetizată la considerentul 148 din regulamentul provizoriu că impactul măsurilor privind sectorul de import în ansamblul său nu ar fi disproporționat, deoarece acesta ar putea fi forțat să iasă de pe piață în cazul în care măsurile ar fi confirmate. Cu toate acestea, în regulamentul provizoriu s-a concluzionat că, într-adevăr, industria din Uniune ar putea recâștiga unele contracte în detrimentul sectorului de import. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că importurile produsului în cauză vor continua să contribuie la piața din Uniune, deși în prezent pe baza concurenței loiale, și, prin urmare, probabil la o scară mai redusă. Având în vedere acestea, se confirmă că impactul global asupra sectorului importator nu este disproporționat.

(42)

Nu au fost primite alte observații sau informații privind interesele importatorilor și ale angrosiștilor. Prin urmare, se confirmă constatările provizorii din considerentele 143-149 din regulamentul provizoriu în ceea ce privește interesul acestor grupuri.

(43)

În absența observațiilor cu privire la interesele vânzătorilor cu amănuntul și ale consumatorilor, se confirmă considerentele 150-153 din regulamentul provizoriu.

(44)

Având în vedere cele menționate mai sus, se confirmă concluziile provizorii privind interesul Uniunii, și anume faptul că nu există motive incontestabile care să împiedice instituirea de măsuri definitive asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din RPC.

(45)

După comunicarea concluziilor provizorii, Ningbo Favored a prezentat observații cu privire la metodologia folosită pentru calcularea marjelor de prejudiciu. Societatea a susținut că ajustările efectuate în structura NCP au creat un dezechilibru. În special, ea a susținut că responsabile de denaturarea datelor au fost probabil costurile de ambalare. O a doua observație privea metoda utilizată pentru a se asigura o comparație echitabilă în ceea ce privește nivelul de comercializare. În etapa provizorie, datele Uniunii au fost împărțite între canalele de vânzări cu amănuntul și angro, cu toate acestea, Ningbo Favored a susținut că acest lucru a creat două prețuri-țintă pentru fiecare tip de produs ceea ce, în opinia societății, este ilegal.

(46)

În legătură cu afirmația privind ajustarea efectuată în structura NCP, simulările au demonstrat faptul că ar avea loc distorsiuni în cazul în care nu ar fi efectuate ajustări. Aceste modificări în structura NCP (care au fost, de fapt, o consolidare a datelor pentru a îmbunătăți rata de concordanță și reprezentativitatea) au eliminat denaturările și au îmbunătățit gradul de fiabilitate a calculelor. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(47)

Cea de a doua problemă ridicată de către Ningbo Favored privind metoda utilizată provizoriu pentru a se asigura o comparație echitabilă în ceea ce privește nivelul de comercializare, a fost, de asemenea, analizată în mod corespunzător. În acest sens, s-a constatat că, deși în general, prețurile au variat între cele două canale de vânzare, în cazul de față nu a existat un model identificabil sau consecvent. Într-adevăr, în anumite cazuri, prețurile de vânzare ale producătorilor către comercianții cu amănuntul ar fi mai mici decât cele către angrosiști, în timp ce în alte cazuri, s-ar petrece invers. Prin urmare, s-a decis să se accepte această afirmație, că niciun nivel de ajustare comercială nu ar trebui efectuat deoarece condițiile pentru o astfel de ajustare nu au fost îndeplinite. Prin urmare, calculele definitive ale nivelurilor de eliminare a prejudiciului au fost adoptate pe baza prețurilor consolidate de producătorii-exportatori și industria din Uniune, fără nicio ajustare a nivelului de comercializare. Această modificare a metodei a afectat ușor marjele de prejudiciu.

(48)

În răspuns la comunicarea definitivă Ningbo Favored a susținut că metoda utilizată pentru a calcula subcotarea prețurilor de referință a fost inadecvată și nefiabilă, deoarece, în cazul industriei din Uniune, punctul de plecare a fost prețul de vânzare per NCP în Uniune mai degrabă decât a costurile de producție per NCP. Ningbo Favored a concluzionat că nu a fost utilizat CP per NCP deoarece funcționarii Comisiei „nu au cerut” societății să furnizeze date relevante și prin urmare, procedura ar trebui încheiată, din cauza „lipsei de probe”.

(49)

Cu toate acestea, regulamentul de bază nu dispune modul în care ar trebui să fie stabilit prețul-țintă al industriei din Uniune. Este o practică obișnuită să se facă acest lucru fie pe baza costului de producție per NCP plus profitul-țintă, fie prin utilizarea prețurilor de vânzare per NCP franco fabrică către clienți neafiliați de pe piața Uniunii și de ajustare a acestora cu profiturile/pierderile reale realizate în decursul PA și adăugând profitul-țintă stabilit. Ambele metode sunt fiabile și pot fi utilizate în mod interschimbabil (după caz). În cadrul anchetei, a fost utilizată a doua metodă (adică pe baza prețurilor efective de vânzare din Uniune către clienți neafiliați) deoarece nu toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să calculeze un CP per NCP fiabil.

(50)

Având în vedere cele de mai sus, afirmația că metoda adoptată nu este fiabilă și afirmația conform căreia procedura ar trebui încheiată sunt, prin urmare, respinse.

(51)

Grupul CeDo a susținut că metodologia utilizată pentru calcularea marjelor sale provizorii de prejudiciu nu a fost corectă, deoarece nu iau pe deplin în considerare structura grupului CeDo. Într-adevăr importatorul CeDo UK, afiliat unui producător-exportator care a cooperat inclus în eșantion [„CeDo (Shanghai)”], asigură pe piața Uniunii folii produse atât în RPC cât și în Uniune, toate fiind canalizate prin intermediul unui importator/comerciant afiliat. Potrivit afirmațiilor societății, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și celelalte costuri generale ale acestui importator afiliat și marja de profit nu ar fi trebuit să fie deduse din prețul de revânzare practicat de CeDo, deoarece concurența are loc la nivelul clienților din Uniune. Grupul a susținut că prețurile sale de vânzare la nivelul clienților nu ar fi prejudiciabile pentru industria din Uniune.

(52)

Afirmația CeDo cu privire la prețurile sale de vânzare în raport cu cele ale industriei din Uniune a fost contestată de mai multe observații primite de la producătorii reclamanți din Uniune. Cu toate acestea, acest aspect nu a putut fi investigat în continuare, deoarece informațiile prezentate de părți nu au putut fi verificate în acest stadiu tardiv al anchetei.

(53)

Pe fond, trebuie remarcat faptul că scopul de a calcula o marjă de prejudiciu este de a determina dacă aplicarea prețului CIF al importurilor care fac obiectul unui dumping la un nivel mai redus al taxei decât cel bazat pe marja de dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe prețul CIF al importurilor în cauză, care este considerat a fi la un nivel comparabil cu prețul franco fabrică al industriei din Uniune. În cazul importurilor efectuate prin intermediul unor importatori afiliați, prin analogie cu metoda utilizată pentru calcularea marjei de dumping, care poate fi înlocuită cu calcularea marjei de prejudiciu pentru determinarea taxei în conformitate cu regula taxei mai mici, prețul CIF este construit pe baza prețului de revânzare către primul client neafiliat, ajustat în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În al doilea rând și fără a aduce atingere acestor din urmă observații, trebuie remarcat faptul că metodologia susținută de CeDo ar conduce la utilizarea inevitabilă a prețurilor referitoare la producția de folie de aluminiu din Uniune a CeDo, deoarece, astfel cum s-a menționat mai sus, acest importator/comerciant a furnizat pe piața Uniunii folie de aluminiu fabricată atât în China, cât și Uniune.

(54)

CeDo a revenit asupra aspectelor de mai sus în stadiul de definitivare. De asemenea, grupul a solicitat să fie audiat de către consilierul-auditor din cadrul Direcției Generale pentru Comerț și a fost organizată o audiere pentru a discuta acest aspect. CeDo a reiterat argumentele sale anterioare și, de asemenea, a contestat explicația de mai sus privind articolul 2 alineatul (9), susținând că articolul 2 alineatul (9) apare în cadrul dispozițiilor referitoare la dumping din regulamentul de bază și nu a putut fi utilizat prin analogie pentru calcularea prejudiciului. Instituțiile indică faptul că, deși articolul 2 se referă la dumping, articolul 2 alineatul (9) se află în cadrul subcapitolului „prețul de export” și oferă orientări pentru calcularea prețului de export în cazul vânzărilor în Uniune prin intermediul unui importator afiliat. Nicio altă dispoziție în regulamentul de bază nu conține îndrumări mai specifice în acest sens.

(55)

CeDo a ridicat problema Hotărârii Tribunalului în cazul Kazchrome (4) care, potrivit grupului, a furnizat orientări în acest sens, precizând că modul cel mai exact de calculare a subcotării de preț ar fi compararea prețurilor de import cu prețurile produselor din industria comunitară cu includerea tuturor costurilor suportate până la sediul clienților. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că Tribunalul a recunoscut, de asemenea, că această abordare nu este practică și hotărârea precizează faptul că prețurile CIF reprezintă o metodologie acceptabilă de calculare a marjelor de prejudiciu. În plus, cauza Kazchrome se referea la o situație specială care implică mărfuri care au intrat pe piața UE în primul rând prin Lituania (în tranzit) și apoi prin Rotterdam, unde au fost vămuite. În acest caz, Comisia a decis să se calculeze subcotarea prețurilor de vânzare și subcotarea prețurilor indicative pe baza prețului la punctul de tranzit, spre deosebire de prețul după vămuire. Acest lucru nu este valabil pentru prezenta anchetă, în care nu se contestă faptul că modalitatea calculării subcotării prețurilor de vânzare și a subcotării prețurilor indicative, se bazează pe prețul CIF al CeDo după vămuire. În plus, în hotărârea sa privind Kazchrome, Tribunalul și-a limitat în mod clar concluziile la acest caz specific.

(56)

CeDo a ridicat problema unei comparații echitabile și a citat două rapoarte ale grupului special al OMC (5). Instituțiile sunt convinse că prețurile CeDo, astfel cum au fost stabilite de către serviciile Comisiei și prețurile franco fabrică practicate de industria din Uniune (atât pentru subcotarea prețurilor de vânzare cât și a celor indicative) oferă baza unei comparații echitabile și rezonabile. Ar trebui să se țină seama de faptul că o perfectă comparație ar însemna că numai ofertele pentru același contract ar trebui să fie luate în considerare, deoarece numai atunci condițiile de vânzare ar fi identice. Deoarece o comparație perfectă nu este posibilă în acest caz, instituțiile consideră că metodologia care utilizează prețurile medii colectate pentru produse similare în cursul unei perioade de anchetă de un an este corectă. Această metodologie a fost comunicată în mod clar prin informațiile transmise.

(57)

În plus, se consideră că metoda de calcul propusă de CeDo ar determina un tratament inegal în calculul marjelor grupului și ale celor ale celorlalți producători-exportatori incluși în eșantion care vând către importatori independenți. Metodologia utilizată pentru ceilalți producători-exportatori incluși în eșantion s-a bazat pe un preț de export la nivelul CIF, care, bineînțeles, exclude costurile de vânzare, cheltuielile administrative și celelalte costuri generale din Uniune și profitul pentru revânzarea în Uniune după vămuire. Comisia consideră că stabilirea prețului de import relevant pentru calcularea subcotării și a subcotării prețurilor nu ar trebui să fie influențată de faptul că exporturile sunt efectuate către operatori afiliați sau independenți din Uniune. Metodologia urmată de Comisie garantează că în ambele cazuri tratamentul este similar. În cele din urmă, astfel cum s-a menționat deja la considerentul 53, abordarea cerută de către CeDo, în special având în vedere situația acestei societăți, ar induce în eroare și ar face dificilă diferențierea celor două calități distincte în care CeDo funcționează ca un furnizor de folie de aluminiu pe piața Uniunii. Într-adevăr, CeDo livrează pe piața Uniunii, în primul rând, ca producător cu sediul în Uniune și, în al doilea rând, ca revânzător de folie de aluminiu importată din China. Scopul calculării marjei de prejudiciu nu este să se evalueze în ce măsură vânzările CeDo UK, ca producător-importator din Uniune, cauzează un prejudiciu producătorilor din Uniune, ci mai degrabă dacă exporturile CeDo Shanghai au un astfel de efect prin subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative ale producătorilor din Uniune. În acest scop, prețul care trebuie luat în considerare este prețul la care produsul în cauză este vândut către Uniune, și nu prețul la care materiile importate sunt apoi revândute de către producătorii-importatori din Uniune. Această abordare este în concordanță cu abordarea adoptată în momentul calculării marjei de prejudiciu datorată importurilor efectuate de producătorii interni în Uniune.

(58)

În sfârșit, este necesar să se precizeze că prețurile producătorilor din Uniune au fost ajustate la un nivel franco fabrică, prin deducerea nu numai a notelor de credit, reducerilor și rabaturilor, ci și a comisioanelor (o formă de costuri de vânzare) și a cheltuielilor legate de transport. Prin urmare, compararea prețurilor de revânzare ale importatorului, cu prețurile franco fabrică din Uniune nu ar fi o comparație echitabilă.

(59)

Pe baza motivelor enunțate mai sus, s-a susținut în continuare că cererea de revizuire a metodologiei de calculare a marjei de prejudiciu a CeDo nu poate fi acceptată.

(60)

Cu toate acestea, marja de profit revizuită a importatorilor independenți (modificate pentru motivele explicate în considerentul 23) au un impact asupra marjei de prejudiciu a CeDo, deoarece aceasta este dedusă din prețul său de revânzare. În cele din urmă, toate marjele de subcotare au fost afectate de corectarea unei erori de redactare minore în aplicarea profitului-țintă în etapa provizorie.

(61)

Având în vedere mențiunile anterioare, marjele definitive de prejudiciu se stabilesc după cum urmează:

(62)

Având în vedere constatările formulate cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din RPC la nivelul marjei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În acest caz, nivelul taxei ar trebui stabilit, în consecință, la nivelul marjelor prejudiciului constatat.

(63)

Pe baza celor de mai sus, rata la care aceste taxe vor fi impuse este stabilită după cum urmează:

(64)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților respective, în cursul anchetei. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societăți, și anume de persoanele juridice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților expres menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(65)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare din cauza diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele prezentate în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură fac obiectul taxei antidumping reziduale care se aplică tuturor celorlalți exportatori.

(66)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind eludarea. Ancheta poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, de a institui o taxă la scară națională.

(67)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual al taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată de îndată Comisiei (6) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, prezentul regulament va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(68)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei la nivel național ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(69)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în tabelul de la articolul 1 alineatul (2), cu taxa medie per eșantion de 14,6 %, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori, care ar fi altfel îndreptățiți la o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât articolul respectiv nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(70)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea de a institui o taxă antidumping definitivă pentru importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din RPC și de a percepe definitiv sumele depuse cu titlu de taxe provizorii („comunicarea concluziilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare a constatărilor finale.

(71)

Observațiile verbale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare, după caz.

(72)

Ținându-se cont de mărimea marjelor de dumping stabilite și de nivelul de prejudiciu cauzat sectorului industrial din Uniune, se consideră necesar ca sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie, stabilită prin regulamentul provizoriu, să se perceapă în mod definitiv.

(73)

În cazul în care taxele definitive sunt superioare taxelor provizorii, numai sumele depuse cu titlu de taxe provizorii ar trebui să fie percepute definitiv, în timp ce sumele depuse peste nivelul taxei antidumping definitive sunt returnate,

—

nu a exportat în Uniune produsele descrise la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei de anchetă (de la 1 octombrie 2010 până la 30 septembrie 2011);

—

nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament;

—

a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după perioada de anchetă care stă la baza măsurilor sau și-a asumat obligația contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune,

13.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/21

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 a intrat în vigoare la 3 ianuarie 2013. Acest regulament a abrogat și a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2).

(2)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, Comisia a examinat cererea Portugaliei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Cabrito Transmontano”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1263/1996 al Comisiei (3).

(3)

Deoarece modificarea respectivă nu este minoră, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006. Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție, în conformitate cu articolul 7 din regulamentul respectiv, modificarea trebuie aprobată,

13.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 69/23

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,