24.12.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 348/1

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 1340/2008 AL CONSILIULUI

din 8 decembrie 2008

privind comerțul cu anumite produse siderurgice între Comunitatea Europeană și Republica Kazahstan

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	Articolul 17 alineatul (1) din Acordul de parteneriat și cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și Republica Kazahstan (1) prevede că schimburile comerciale cu anumite produse siderurgice trebuie să facă obiectul unui acord specific privind înțelegerile cantitative.

(2)

Acordul bilateral între Comunitatea Europeană și Guvernul Republicii Kazahstan privind comerțul cu anumite produse siderurgice (2), care a fost încheiat la 19 iulie 2005, a expirat la 31 decembrie 2006. În 2007 și 2008, comerțul cu anumite produse siderurgice între Comunitatea Europeană și Kazahstan a fost reglementat de măsuri autonome stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1870/2006 al Consiliului (3) și, respectiv, Regulamentul (CE) nr. 1531/2007 al Consiliului (4).

(3)	În așteptarea semnării și a intrării în vigoare a unui nou acord sau a aderării Kazahstanului la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), ar trebui stabilite limite cantitative începând cu anul 2009.

(4)	Deoarece condițiile care au dus la stabilirea limitelor cantitative pentru 2007 și 2008 au rămas, în mare parte, neschimbate, este oportun să se stabilească limitele cantitative pentru anul 2009 la același nivel ca și pentru anii 2007 și 2008.

(5)	Este necesară asigurarea mijloacelor de administrare a acestui regim în Comunitate de asemenea manieră încât să fie facilitată punerea în aplicare a noului acord prin prevederea, în măsura posibilităților, a unor dispoziții similare.

(6)	Este necesar să se garanteze verificarea originii produselor în cauză și stabilirea în acest scop a unor metode de cooperare administrativă adecvate.

(7)	Produsele plasate într-o zonă liberă sau importate în temeiul regimurilor antrepozitelor vamale, de admitere temporară sau perfecționare activă (sistem cu suspendare) nu ar trebui să se deducă din limitele cantitative stabilite pentru produsele în cauză.

(8)	În vederea aplicării eficace a prezentului regulament, este necesară impunerea unei licențe de import comunitare pentru punerea în liberă circulație în cadrul Comunității a produselor în cauză.

(9)

Pentru a garanta faptul că aceste limite cantitative nu sunt depășite, este necesară stabilirea unei proceduri de gestionare care să prevadă că autoritățile competente din statele membre nu eliberează licențe de import înainte de a fi obținut din partea Comisiei confirmarea potrivit căreia există în continuare cantități corespunzătoare disponibile în limita cantitativă respectivă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prezentul regulament se aplică importurilor în Comunitate ale produselor siderurgice enumerate în anexa I, originare din Republica Kazahstan.

(2)   Produsele siderurgice respective sunt clasificate pe grupe de produse, astfel cum este prevăzut în anexa I.

(3)   Clasificarea produselor enumerate în anexa I se bazează pe Nomenclatura combinată (NC) instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (5).

(4)   Originea produselor menționate la alineatul (1) se stabilește în conformitate cu normele în vigoare în Comunitate.

Articolul 2

(1)   Importul în Comunitate al produselor siderurgice enumerate în anexa I, originare din Republica Kazahstan, face obiectul limitelor cantitative stabilite în anexa V. Punerea în liberă circulație în cadrul Comunității a produselor enumerate în anexa I, originare din Republica Kazahstan, se efectuează cu condiția prezentării certificatului de origine, al cărui model este prezentat în anexa II, și a unei licențe de import eliberate de autoritățile din statele membre în conformitate cu articolul 4.

(2)   Pentru a garanta că acele cantități pentru care se eliberează licențele de import nu depășesc, în niciun moment, limitele cantitative totale prevăzute pentru fiecare grupă de produse, autoritățile competente enumerate în anexa IV eliberează licențele de import numai după ce au obținut din partea Comisiei confirmarea potrivit căreia există în continuare cantități disponibile în limita cantitativă stabilită pentru grupa de produse siderurgice în cauză și pentru țara furnizoare, pentru care unul sau mai mulți importatori au înaintat o cerere autorităților menționate anterior.

(3)   Importurile autorizate se deduc din limita cantitativă corespunzătoare stabilită în anexa V. Se consideră că expedierea produselor are loc la data la care acestea sunt încărcate în mijlocul de transport utilizat pentru exportarea produselor respective.

Articolul 3

(1)   Limitele cantitative menționate în anexa V nu se aplică produselor plasate într-o zonă liberă sau antrepozit liber sau importate în temeiul regimurilor antrepozitelor vamale, de admitere temporară sau perfecționare activă (sistem cu suspendare).

(2)   În cazul în care produsele menționate la alineatul (1) sunt ulterior puse în liberă circulație, fie într-o stare nemodificată, fie după prelucrare sau transformare, se aplică articolul 2 alineatul (2), iar produsele puse astfel în liberă circulație se deduc din limita cantitativă corespunzătoare stabilită în anexa V.

Articolul 4

(1)   În scopul aplicării articolului 2 alineatul (2), înainte de a elibera licențele de import, autoritățile competente enumerate în anexa IV notifică Comisiei cantitățile corespunzătoare cererilor de licențe de import pe care le-au primit, însoțite de licențele de export, în original. Ca răspuns, Comisia informează dacă acea cantitate sau acele cantități solicitate sunt disponibile pentru import, în ordinea cronologică a primirii notificărilor din partea statelor membre (pe baza principiului „primul venit, primul servit”).

(2)   Pentru a fi valabile, cererile incluse în notificările adresate Comisiei trebuie să conțină, în fiecare caz, indicații precise cu privire la țara exportatoare, codul produsului vizat, cantitățile care urmează să fie importate, numărul licenței de export, anul contingentar și statul membru în care produsele urmează să fie puse în liberă circulație.

(3)   În măsura posibilului, Comisia confirmă autorităților cantitatea totală indicată în cererile transmise pentru fiecare grupă de produse.

(4)   Autoritățile competente înștiințează Comisia de îndată ce au fost informate cu privire la orice cantitate care nu este utilizată în timpul perioadei de valabilitate a licenței de import. Aceste cantități neutilizate sunt transferate automat în cantitățile rămase disponibile în cadrul limitei cantitative comunitare totale stabilite pentru fiecare grupă de produse.

(5)   Notificările menționate la alineatele (1)-(4) se efectuează electronic, prin intermediul rețelei integrate instituite în acest scop, cu excepția cazului în care, din motive tehnice imperative, se impune utilizarea temporară a altor mijloace de comunicare.

(6)   Licențele de import sau documentele echivalente se eliberează în conformitate cu articolele 12-16.

(7)   Autoritățile competente din statele membre informează Comisia cu privire la orice anulare de licență de import sau documente echivalente eliberate deja în momentul în care licențele de export corespunzătoare au fost retrase sau anulate de către autoritățile competente din Republica Kazahstan. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia sau autoritățile competente dintr-un stat membru au fost informate de către autoritățile competente din Republica Kazahstan cu privire la retragerea sau anularea unei licențe de export după ce produsele respective au fost importate în Comunitate, cantitățile în cauză se deduc din limita cantitativă corespunzătoare, stabilită în anexa V.

Articolul 5

(1)   În cazul în care Comisia deține informații potrivit cărora produsele enumerate în anexa I și originare din Republica Kazahstan au fost transbordate, au suferit schimbări de rută sau au fost importate în alt mod în Comunitate prin eludarea limitelor cantitative menționate la articolul 2 și trebuie efectuate ajustările necesare, aceasta solicită deschiderea consultărilor pentru a se ajunge la un acord cu privire la ajustarea necesară a limitelor cantitative corespunzătoare.

(2)   În așteptarea rezultatelor consultărilor menționate la alineatul (1), Comisia poate invita Republica Kazahstan să adopte măsurile asiguratorii necesare pentru a garanta că ajustarea limitelor cantitative convenită în urma acestor consultări poate fi efectuată.

(3)   În cazul în care Comunitatea și Republica Kazahstan nu ajung la o soluție satisfăcătoare și în cazul în care Comisia constată că există dovezi certe de eludare, aceasta deduce din limitele cantitative o cantitate echivalentă de produse originare din Republica Kazahstan.

Articolul 6

(1)   O licență de export, care trebuie să fie eliberată de autoritățile competente din Republica Kazahstan, este solicitată pentru fiecare transport de produse siderurgice care fac obiectul limitelor cantitative stabilite în anexa V, fără a se depăși limitele cantitative menționate anterior.

(2)   În vederea eliberării licenței de import menționate la articolul 12, importatorul prezintă licența de export, în original.

Articolul 7

(1)   Licența de export pentru limite cantitative este conformă cu modelul stabilit în anexa II și certifică, printre altele, faptul că respectiva cantitate de produse a fost dedusă din limita cantitativă stabilită pentru grupa de produse în cauză.

(2)   Fiecare licență de export se eliberează doar pentru o singură grupă de produse din cele enumerate în anexa I.

Articolul 8

Exporturile se deduc din limitele cantitative corespunzătoare stabilite în anexa V și expediate în sensul articolului 2 alineatul (3).

Articolul 9

(1)   Licența de export menționată la articolul 6 poate include copii suplimentare desemnate ca atare, în mod corespunzător. Licența de export și copiile acesteia, împreună cu certificatul de origine și copiile acestuia, se redactează în limba engleză.

(2)   În cazul în care documentele menționate la alineatul (1) se completează de mână, acestea trebuie să fie completate cu cerneală și cu litere majuscule.

(3)   Formatul licențelor de export sau al documentelor este de 210 × 297 mm. Hârtia utilizată este hârtie de scris albă, tăiată, fără pastă mecanică și cu o greutate de cel puțin 25 g/m2. Fiecare parte are imprimat un fond ghioșat care să facă vizibilă orice falsificare prin metode mecanice sau chimice.

(4)   Autoritățile comunitare competente acceptă numai originalul ca document valabil în scopul importului, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)   Fiecare licență de export sau document echivalent poartă un număr de serie standard, tipărit sau nu, pe baza căruia să poată fi identificate.

(6)   Acest număr de serie este compus din următoarele elemente:

—	două litere care identifică țara exportatoare, după cum urmează: KZ = Republica Kazahstan;

—

două litere care identifică statul membru de destinație, după cum urmează: BE = Belgia BG = Bulgaria CZ = Republica Cehă DK = Danemarca DE = Germania EE = Estonia IE = Irlanda GR = Grecia ES = Spania FR = Franța IT = Italia CY = Cipru LV = Letonia LT = Lituania LU = Luxemburg HU = Ungaria MT = Malta NL = Țările de Jos AT = Austria PL = Polonia PT = Portugalia RO = România SI = Slovenia SK = Slovacia FI = Finlanda SE = Suedia GB = Regatul Unit;

—	un număr format dintr-o cifră care identifică anul contingentar și corespunde ultimei cifre a anului respectiv, de exemplu, „9” pentru 2009;

—	un număr format din două cifre care identifică biroul emitent din țara exportatoare;

—	un număr format din cinci cifre care evoluează consecutiv de la 00 001 la 99 999, atribuit statului membru de destinație respectiv.

Articolul 10

Licența de export poate fi eliberată după expedierea produselor la care se referă. În acest caz, licența are înscrisă mențiunea „eliberată retroactiv”.

Articolul 11

În caz de furt, pierdere sau distrugere a unei licențe de export, exportatorul poate solicita autorității competente care a eliberat documentul emiterea unui duplicat, întocmit pe baza documentelor de export care se află în posesia acestuia.

Licența emisă în acest fel are înscrisă mențiunea „duplicat”. Aceasta are înscrisă data de eliberare a licenței originale.

Articolul 12

(1)   În măsura în care, în temeiul articolului 4, Comisia a confirmat că respectiva cantitate solicitată este disponibilă în cadrul limitei cantitative în cauză, autoritățile competente din statele membre eliberează o licență de import în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la prezentarea originalului licenței de export aferente de către importator. Prezentarea originalului trebuie efectuată cel târziu până la data de 31 martie a anului următor celui în care au fost expediate mărfurile pentru care există licență. Licențele de import sunt eliberate de autoritățile competente ale oricărui stat membru, indiferent de statul membru înscris pe licența de export, în măsura în care, în temeiul articolului 4, Comisia a confirmat că respectiva cantitate solicitată este disponibilă în cadrul limitei cantitative în cauză.

(2)   Licențele de import sunt valabile timp de patru luni de la data eliberării acestora. Pe baza unei cereri temeinic motivate din partea unui importator, autoritățile competente ale unui stat membru pot să prelungească durata de valabilitate cu o perioadă suplimentară care să nu depășească patru luni.

(3)   Licențele de import se întocmesc conform modelului prezentat în anexa III și sunt valabile pe întreg teritoriul vamal comunitar.

(4)   Declarația sau cererea făcută de importator în vederea obținerii licenței de import include:

(a)	numele și adresa completă a exportatorului;

(b)	numele și adresa completă a importatorului;

(c)	descrierea exactă a mărfurilor și codul (codurile) TARIC;

(d)	țara de origine a mărfurilor;

(e)	țara expeditoare;

(f)	grupa de produse corespunzătoare și cantitatea de produse în cauză;

(g)	greutatea netă corespunzătoare poziției TARIC;

(h)	valoarea CIF a produselor la frontiera comunitară în funcție de poziția TARIC;

(i)	dacă produsele în cauză sunt de calitatea a doua sau declasate;

(j)	dacă este cazul, data plății și a livrării, precum și o copie a conosamentului și a contractului de cumpărare;

(k)	data și numărul licenței de export;

(l)	orice cod intern utilizat în scopuri administrative;

(m)	data și semnătura importatorului.

(5)   Importatorii nu au obligația de a importa într-un singur lot cantitatea totală înscrisă în licența de import.

Articolul 13

Valabilitatea licențelor de import emise de autoritățile statelor membre face obiectul valabilității licențelor de export și cantităților înscrise în licențele de export emise de autoritățile competente din Republica Kazahstan, pe baza cărora au fost emise licențele de import.

Articolul 14

Licențele de import sau documentele echivalente sunt emise de autoritățile competente din statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (2), fără discriminare față de niciun importator din Comunitate, indiferent de localizarea sediului acestuia în Comunitate, precum și fără a aduce atingere respectării altor condiții stipulate de normele în vigoare.

Articolul 15

(1)   În cazul în care Comisia descoperă că totalul cantităților înscrise în licențele de export emise de Republica Kazahstan pentru o anumită grupă de produse depășește limita cantitativă stabilită pentru respectiva grupă de produse, autoritățile competente ale statelor membre sunt informate în cel mai scurt termen pentru a suspenda emiterea în continuare de licențe de import. În această situație, Comisia inițiază de îndată consultări.

(2)   Autoritățile competente ale unui stat membru refuză emiterea de licențe de import pentru produsele originare din Republica Kazahstan care nu sunt reglementate de licențe de export emise în conformitate cu articolele 6-11.

Articolul 16

(1)   Formularele care trebuie utilizate de către autoritățile competente din statele membre pentru emiterea licențelor de import menționate la articolul 12 sunt în conformitate cu modelul pentru licențe de import prezentat în anexa III.

(2)   Formularele de licențe de import și extrasele acestora se întocmesc în două exemplare, o copie denumită „Exemplar pentru titular”, purtând numărul 1, care este eliberată solicitantului, și cealaltă copie denumită „Exemplar pentru autoritatea emitentă”, purtând numărul 2, care este păstrată de autoritatea care a emis licența. Autoritățile pot adăuga copii suplimentare la formularul 2 în scopuri administrative.

(3)   Formularele se tipăresc pe hârtie de culoare albă fără pastă mecanică, finisată pentru scris și cântărind între 55 și 65 g/m2. Dimensiunile sunt de 210 × 297 mm; spațiul dintre rânduri este de 4,24 mm (o șesime dintr-un inch); formatul formularelor se respectă cu strictețe. Ambele fețe ale copiei nr. 1, care este licența, trebuie să aibă imprimat în plus un fond ghioșat de culoare roșie pentru a face vizibilă orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice.

(4)   Statele membre sunt responsabile de tipărirea formularelor. De asemenea, formularele pot fi tipărite și de tipografii autorizate de statul membru în care își au sediul. În cazul din urmă, pe fiecare formular trebuie să apară referința la autorizația acordată de statul membru respectiv. Fiecare formular conține numele și adresa tipografiei sau un marcaj prin care aceasta să poate fi identificată.

(5)   La momentul eliberării, licențele sau extrasele de import primesc un număr de înregistrare stabilit de autoritățile competente ale statului membru respectiv. Numărul licenței de import se notifică Comisiei prin mijloace electronice, prin intermediul rețelei integrate instituite în conformitate cu articolul 4.

(6)   Licențele și extrasele se completează în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale din statul membru emitent.

(7)   În căsuța 10, autoritățile competente indică grupa de produse siderurgice corespunzătoare.

(8)   Însemnele agențiilor emitente și ale autorităților de imputare se aplică cu ajutorul unei ștampile. Cu toate acestea, ștampila autorității emitente poate fi înlocuită cu un timbru sec cu litere sau cifre obținute prin perforare sau tipărire pe licență. Autoritățile emitente utilizează orice metodă împotriva falsificării pentru a înregistra cantitatea alocată, făcând imposibilă inserția de cifre sau de referințe.

(9)   Copia verso nr. 1 și copia verso nr. 2 dispun de o căsuță în care se pot introduce cantitățile, fie de către autoritățile vamale când se realizează formalitățile de import, fie de autoritățile administrative competente când se emite un extras. Dacă spațiul rezervat deducerilor pe o licență sau pe un extras din aceasta este insuficient, autoritățile competente pot anexa una sau mai multe pagini având căsuțe care se potrivesc cu cele de pe copia verso nr. 1 și copia verso nr. 2 a licenței sau a extrasului. Autoritățile de imputare aplică ștampila lor astfel încât o jumătate să fie pe licență sau pe extras și cealaltă jumătate pe pagina anexată. Dacă există mai mult de o pagină anexată, se aplică încă o ștampilă în mod similar pe fiecare pagină anexată și pe cea precedentă.

(10)   Licențele de import și extrasele emise, precum și mențiunile și vizele aplicate de autoritățile unui stat membru au în fiecare dintre celelalte state membre aceleași efecte juridice ca și documentele emise și mențiunile și vizele aplicate de autoritățile statelor membre respective.

(11)   Autoritățile competente din statele membre în cauză pot solicita, atunci când este absolut necesar, traducerea conținutului licențelor sau al extraselor în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale din statul membru respectiv.

Articolul 17

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2009. În cazul aderării Kazahstanului la OMC, prezentul regulament expiră la data aderării (6).

---

(1)  JO L 196, 28.7.1999, p. 3.

(2)  JO L 232, 8.9.2005, p. 64.

(3)  JO L 360, 19.12.2006, p. 1.

(4)  JO L 337, 21.12.2007, p. 2.

(5)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(6)  Data expirării prezentului regulament se publică de către Comisia Europeană în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

---

---

---

---

---

24.12.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 348/19

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 1341/2008 AL CONSILIULUI

din 18 decembrie 2008

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, în ceea ce privește anumite proiecte generatoare de venituri

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 161 paragraful al treilea,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul conform al Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

întrucât:

(1)	Cadrul de reglementare pentru perioada de programare 2007-2013 a fost pregătit și negociat cu scopul de a consolida simplificarea programării și a gestiunii fondurilor, eficacitatea intervenției și subsidiaritatea punerii în aplicare a acestora.

(2)	În derularea proiectelor generatoare de venituri aflate sub incidența articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 (3), a fost pusă în aplicare o abordare mai precisă și mai exigentă, bazată pe calcularea cheltuielii eligibile maxime.

(3)

În ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor acestui articol, au fost evidențiate o serie de dificultăți, inclusiv existența unor obligații administrative disproporționate, în special pentru operațiunile cofinanțate de Fondul social european și pentru micile operațiuni finanțate de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) sau de Fondul de coeziune.

(4)

Dificultăți respective pot avea efecte adverse în ceea ce privește gestionarea operațiunilor, în special în cazul proiectelor din domenii corespunzătoare priorităților comunitare, precum mediul, incluziunea socială, cercetarea, inovarea sau energia, precum și în ceea ce privește obligațiile administrative. Prin urmare, articolul 55 ar trebui să fie simplificat.

(5)	Simplificarea respectivă ar trebui să se aplice tuturor proiectelor care beneficiază de asistență din fondurile structurale sau din Fondul de coeziune, în cursul perioadei de programare 2007-2013. În consecință, se impune să se aplice retroactiv.

(6)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 august 2006 tuturor operațiunilor care beneficiază de asistență din fondurile structurale sau din Fondul de coeziune în cursul perioadei de programare 2007-2013.

---

(1)  Avizul conform din 16 decembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul din 27 octombrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO L 210, 31.7.2006, p. 25.

---

24.12.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 348/20

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 1342/2008 AL CONSILIULUI

din 18 decembrie 2008

de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2004

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Obiectivul Regulamentului (CE) nr. 423/2004 al Consiliului din 26 februarie 2004 de stabilire a unor măsuri de refacere a rezervelor de cod (2) este să garanteze refacerea în siguranță a rezervelor de cod din Kattegat, Marea Nordului, inclusiv Skagerrak și partea de est a Canalului Mânecii, până în vestul Scoției și Marea Irlandei, la nivelurile de precauție recomandate de specialiști, într-un interval de timp de 5-10 ani.

(2)

Potrivit unui aviz științific recent din partea Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), reducerile înregistrate în ceea ce privește capturile de cod, determinate de efectul cumulat al capturilor totale admisibile (TAC-uri), al măsurilor tehnice și al măsurilor complementare de gestionare a efortului de pescuit, inclusiv măsurile de supraveghere și control destinate prevenirii capturării și debarcării codului ca urmare a activităților de pescuit ilegal, nereglementat și nedeclarat, nu au fost suficiente pentru a reduce mortalitatea provocată de pescuit la nivelurile necesare care să permită reconstituirea rezervelor de cod și niciuna dintre cele patru rezerve de cod care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 423/2004 nu prezintă semne clare de refacere, deși rezervele din Marea Nordului prezintă anumite semne de ameliorare.

(3)	Se pare că este necesară consolidarea regimului și introducerea unui plan pe termen lung, pentru a asigura exploatarea durabilă a rezervelor de cod pe baza randamentului durabil maxim.

(4)

Conform contribuțiilor științifice recente, în special privind tendințele pe termen lung ale ecosistemelor marine, nu se pot stabili, cu precizie, niveluri dezirabile pe termen lung ale biomasei. În consecință, obiectivul planului pe termen lung ar trebui să fie transformat dintr-unul bazat pe criterii de biomasă într-unul bazat pe criterii de mortalitate provocată de pescuit, care să se aplice, de asemenea, nivelurilor autorizate ale efortului de pescuit.

(5)

Rezervele de cod din Marea Nordului sunt utilizate împreună cu Norvegia și sunt gestionate în comun. Măsurile prevăzute în prezentul regulament ar trebui să țină cont în mod corespunzător de consultările cu Norvegia în temeiul Acordului privind pescuitul dintre Comunitatea Economică Europeană și Regatul Norvegiei (3).

(6)

În cazul în care Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) nu este în măsură să avizeze o TAC datorită absenței unor informații precise și reprezentative, este necesar să se prevadă dispoziții pentru a garanta faptul că o TAC poate fi stabilită, într-un mod adecvat, chiar și în condițiile unor date insuficiente.

(7)

Pentru a se asigura atingerea obiectivelor legate de mortalitatea provocată de pescuit și a contribui la reducerea cantităților capturate și aruncate înapoi în mare, este necesar ca posibilitățile de pescuit, din punctul de vedere al efortului de pescuit, să fie fixate la niveluri adecvate în raport cu strategia de refacere a rezervelor. Pe cât posibil, astfel de oportunități de pescuit ar trebui definite pe tipuri de echipamente de pescuit, pe baza practicilor de pescuit actuale. Se consideră potrivit să se asigure o revizuire periodică a eficienței sistemului de gestionare și să se asigure în special că, atunci când stocurile de cod vor atinge niveluri care permit o exploatare care să dea randamentul durabil maxim, sistemul de reglementare a efortului de pescuit este revizuit.

(8)

Ar trebui introduse noi mecanisme pentru a încuraja pescarii să participe la programe de evitare a capturilor accidentale de cod. Aceste programe de evitare a capturilor accidentale de cod sau de reducere a numărului de capturi aruncate înapoi în mare au mai multe șanse de reușită dacă sunt elaborate în cooperare cu sectorul pescuitului. În consecință, programele de acest gen elaborate împreună cu statele membre trebuie considerate o modalitate eficientă de promovare a durabilității, fiind încurajată, prin urmare, elaborarea de astfel de programe. Mai mult, statele membre ar trebui să își exercite competențele de acordare a accesului la pescuitul din rezervele de cod, astfel încât să își încurajeze pescarii să utilizeze metode care ar duce la un pescuit mai selectiv și care sunt mai puțin dăunătoare mediului.

(9)

Stabilirea și alocarea limitelor de captură, fixarea nivelurilor minime și de precauție ale stocurilor și a nivelului ratelor mortalității provocate de pescuit, a efortului de pescuit maxim admisibil pentru fiecare grup de efort pentru fiecare stat membru, precum și excluderea anumitor grupe de nave din regimul de efort prevăzut în prezentul regulament sunt măsuri de maximă importanță în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Consiliul ar trebui să își rezerve dreptul de a exercita direct aceste competențe de executare în aceste cazuri specifice.

(10)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale prezentului regulament, în special cele legate de adaptarea limitelor efortului de pescuit la nivelul efortului de pescuit maxim admisibil stabilit de Consiliu, ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind stabilirea normelor pentru exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (4).

(11)

Pentru a se asigura conformitatea cu măsurile stabilite de prezentul regulament, ar trebui introduse măsuri de control suplimentare față de cele stabilite în Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (5).

(12)

Ar trebui instituite norme pentru a califica planul pe termen lung introdus de prezentul regulament, ținându-se seama de situația stocurilor relevante, drept plan de refacere în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (6) și în sensul articolului 21 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul european pentru pescuit (7) sau, alternativ, drept plan de gestionare în sensul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și în temeiul articolului 1 litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

(13)	Regulamentul (CE) nr. 423/2004 ar trebui abrogat și înlocuit cu prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește un plan pentru patru rezerve de cod, care corespund următoarelor zone geografice:

(a)

Kattegat;

(b)	Marea Nordului, Skagerrak și partea de est a Canalului Mânecii;

(c)	vestul Scoției;

(d)	Marea Irlandei.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile stabilite la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, se aplică următoarele definiții:

(a)	„grup de efort de pescuit” înseamnă o unitate de gestionare a unui stat membru pentru care se stabilește un efort de pescuit maxim admisibil. Este definit printr-o categorie de echipamente, iar o zonă este definită în anexa I;

(b)	„grup de efort de pescuit cumulat” înseamnă cumularea tuturor grupurilor de efort de pescuit ale statelor membre care au aceeași categorie de echipamente și aceeași zonă;

(c)	„captură pe unitatea de efort de pescuit” (cpue) înseamnă cantitatea de cod capturat, exprimată în greutatea în viu pe unitate de efort de pescuit, măsurată în kW zile timp de un an;

(d)

„grupe de vârstă corespunzătoare” înseamnă vârstele 3, 4 și 5 pentru codul din Kattegat; vârstele 2, 3 și 4 pentru codul din Marea Irlandei, din Marea Nordului, Skagerrak și partea de est a Canalului Mânecii; vârstele 2, 3, 4 și 5 pentru codul din vestul Scoției; sau alte grupe de vârstă, astfel cum este indicat ca fiind corespunzătoare de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).

Articolul 3

Definiții geografice

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor geografice:

(a)

„Kattegat” înseamnă acea parte din diviziunea IIIa, delimitată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), mărginită la nord de o linie care se întinde de la farul Skagen la farul Tistlarna, prelungindu-se din acest punct până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză, iar la sud de o linie care se întinde de la Hasenore la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen;

(b)	„Marea Nordului” înseamnă subzona IV ICES și acea parte din diviziunea ICES IIIa care nu este cuprinsă în definiția Skagerrak și Kattegat, precum și acea parte din diviziunea ICES IIa care se situează în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre;

(c)	„Skagerrak” înseamnă acea parte din diviziunea ICES IIIa delimitată la vest de o linie care se întinde de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie care se întinde de la farul Skagen la farul Tistlarna, iar din acel punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;

(d)	„partea de est a Canalului Mânecii” înseamnă diviziunea ICES VIId;

(e)	„Marea Irlandei” înseamnă diviziunea ICES VIIa;

(f)	„vestul Scoției” înseamnă diviziunea ICES VIa și partea din diviziunea ICES Vb situată în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre.

Articolul 4

Calcularea efortului de pescuit

În sensul prezentului regulament, efortul de pescuit depus de un grup de nave se calculează drept suma produselor valorilor de capacitate în kW pentru fiecare navă și numărul de zile în care fiecare navă a fost prezentă în una dintre zonele definite în anexa I. O zi de prezență într-o zonă reprezintă orice perioadă neîntreruptă de 24 de ore (sau o parte a acesteia) în care o navă este prezentă în zonă și absentă din port.

Articolul 5

Obiectivul planului

(1)   Planul menționat la articolul 1 asigură exploatarea durabilă a rezervelor de cod pe baza randamentului durabil maxim.

(2)   Obiectivul definit la alineatul (1) se atinge prin menținerea următoarelor valori de mortalitate la cod pe grupe de vârste corespunzătoare:

Rezerve	Mortalitate prin pescuit
Codul din Kattegat	0,4
Codul din vestul Scoției	0,4
Codul din Marea Irlandei	0,4

(3)   Pentru stocurile de cod din Marea Nordului, Skagerrak și estul Canalului Mânecii, obiectivul stabilit la alineatul (1) se atinge menținând în același timp rata mortalității pentru cod pe grupele de vârstă corespunzătoare menționate la articolul 8.

CAPITOLUL II

CAPTURILE TOTALE ADMISIBILE

Articolul 6

Niveluri minime și de precauție

Nivelul minim și nivelul de precauție de biomasă reproducătoare pentru fiecare dintre rezervele de cod este după cum urmează:

Rezerve	Niveluri minime de biomasă reproducătoare în tone	Niveluri de precauție de biomasă reproducătoare în tone
Codul din Kattegat	6 400	10 500
Codul din Marea Nordului, Skagerrak și partea de est a Canalului Mânecii	70 000	150 000
Codul din vestul Scoției	14 000	22 000
Codul din Marea Irlandei	6 000	10 000

Articolul 7

Procedura de stabilire a TAC pentru rezervele de cod din Kattegat, vestul Scoției și Marea Irlandei

(1)   În fiecare an, Consiliul decide cu privire la TAC pentru următorul an pentru fiecare dintre rezervele de cod din Kattegat, vestul Scoției și Marea Irlandei. TAC este calculată prin deducerea următoarelor cantități din totalul disparițiilor de cod care sunt prognozate de CSTEP ca fiind corespunzătoare ratelor mortalității provocate de pescuit menționate la alineatele (2) și (3):

(a)	o cantitate de pește echivalentă cu cantitățile de cod aruncate înapoi în mare din rezervele în cauză;

(b)	după caz, o cantitate care corespunde altor cauze de mortalitate a codului determinate prin pescuit și care urmează să fie fixată pe baza unei propuneri a Comisiei.

(2)   Pe baza avizului CSTEP, TAC-urile îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

dacă volumul rezervelor la data de 1 ianuarie a anului de aplicare a TAC este anticipată de CSTEP ca fiind inferior nivelului minim de biomasă reproducătoare stabilit la articolul 6, rata mortalității provocate de pescuit se reduce cu 25 % în anul de aplicare a TAC, în comparație cu rata mortalității provocate de pescuit din anul precedent;

(b)

dacă volumul rezervelor la data de 1 ianuarie a anului de aplicare a TAC este anticipată de CSTEP ca fiind inferior nivelului de precauție de biomasă reproducătoare stabilit la articolul 6 și superior sau egal cu nivelul minim de biomasă reproducătoare stabilit la articolul 6, rata mortalității provocate de pescuit se reduce cu 15 % în anul de aplicare a TAC, în comparație cu rata mortalității provocate de pescuit din anul precedent; și

(c)

dacă volumul rezervelor la data de 1 ianuarie a anului de aplicare a TAC este anticipată de CSTEP ca fiind superior sau egal cu nivelul de precauție de biomasă reproducătoare stabilit la articolul 6, rata mortalității provocate de pescuit se reduce cu 10 % în anul de aplicare a TAC, în comparație cu rata mortalității provocate de pescuit din anul precedent.

(3)   Dacă aplicarea alineatului (2) literele (b) și (c), pe baza avizului CSTEP, determină o rată a mortalității provocate de pescuit inferioară valorii indicate la articolul 5 alineatul (2), Consiliul stabilește TAC la un nivel care determină o rată a mortalității provocate de pescuit în conformitate cu valorile specificate la respectivul articol.

(4)   Atunci când își dă avizul conform alineatelor (2) și (3), CSTEP consideră că rezervele sunt pescuite, în anul anterior anului de aplicare a TAC, în condițiile unei ajustări a ratei mortalității provocate de pescuit egală cu reducerea efortului de pescuit maxim admisibil care se aplică în anul respectiv.

(5)   Fără a aduce atingere alineatului (2) literele (a), (b) și (c) și alineatului (3), Consiliul nu fixează TAC la un nivel care este inferior sau superior cu 20 % față de TAC stabilită în anul anterior.

Articolul 8

Procedura de stabilire a TAC pentru rezervele de cod din marea Nordului, Skagerrak și Canalul Mânecii

(1)   În fiecare an, Consiliul decide cu privire la TAC pentru fiecare dintre rezervele de cod din Marea Nordului, Skagerrak și canalul Mânecii. TAC se calculează prin aplicarea normelor de reducere stabilite la articolul 7 alineatul (1) literele (a) și (b).

(2)   TAC inițiale se calculează în conformitate cu alineatele (3) și (5). Din anul în care TAC rezultate din aplicarea alineatelor (3) și (5) vor fi mai mici decât cele rezultate în urma aplicării alineatelor (4) și (5), TAC se calculează în conformitate cu alineatele (4) și (5).

(3)   Inițial, TAC nu depășește nivelul corespunzător unei rate a mortalității provocate de pescuit care reprezintă o fracțiune a estimării pentru rata mortalității provocate de pescuit pe grupe de vârstă corespunzătoare în 2008, după cum urmează: 75 % pentru TAC în 2009, 65 % pentru TAC în 2010 și prin aplicarea reducerilor succesive de 10 % pentru anii următori.

(4)   Ulterior, dacă volumul rezervelor la data de 1 ianuarie a anului anterior anului de aplicare a TAC este:

(a)	superior nivelului de precauție de biomasă reproducătoare, TAC corespunde unei rate a mortalității provocate de pescuit de 0,4 pe grupe de vârstă corespunzătoare;

(b)

între nivelul minim de biomasă reproducătoare și nivelul de precauție de biomasă reproducătoare, TAC nu depășește un nivel care corespunde ratei de mortalitate provocată de pescuit pe grupe de vârstă corespunzătoare egală cu formula următoare: 0,4 – [0,2 * (nivelul de precauție de biomasă reproducătoare – biomasa reproducătoare)/(nivelul de precauție de biomasă reproducătoare – nivelul minim de biomasă reproducătoare)];

(c)	egal sau inferior nivelului limită de biomasă reproducătoare, TAC se stabilește astfel încât să corespundă unei rate a mortalității provocate de pescuit de 0,2 pe grupe de vârstă corespunzătoare.

(5)   Fără a aduce atingere alineatelor (3) și (4), Consiliul stabilește TAC pentru anul 2010 și pentru anii următori la un nivel care să nu fie mai mare sau mai mic de 20 % din TAC stabilite pentru anul anterior.

(6)   Atunci când rezervele de cod menționate la alineatul (1) au fost exploatate cu o rată a mortalității provocate de pescuit apropiată de 0,4 pe parcursul a trei ani succesivi, Comisia evaluează aplicarea prezentului articol și, atunci când este cazul, propune măsurile relevante pentru modificarea acestuia în vederea asigurării exploatării la un randament durabil maxim.

Articolul 9

Procedura de stabilire a TAC-urilor în condiții de date insuficiente

În măsura în care, din cauza absenței unor informații suficient de precise și reprezentative, CSTEP nu este în măsură să ofere un aviz care să-i permită Consiliului să stabilească TAC conform articolului 7 sau 8, Consiliul decide după cum urmează:

(a)	dacă CSTEP recomandă să se reducă capturile de cod la nivelul cel mai scăzut posibil, TAC este stabilită prin aplicarea unei reduceri de 25 % în comparație cu TAC din anul anterior;

(b)	în toate celelalte cazuri, TAC se stabilește având în vedere o reducere de 15 % comparativ cu TAC din anul anterior, cu excepția cazului în care CSTEP semnalează că acest lucru nu este necesar.

Articolul 10

Adaptarea măsurilor

(1)   În cazul în care rata de mortalitate provocată de pescuit stabilită la articolul 5 alineatul (2) a fost atinsă sau în cazul în care CSTEP semnalează faptul că această rată sau că nivelurile minim și de precauție de biomasă reproducătoare de la articolul 6 sau nivelurile ratelor mortalității provocate de pescuit stabilite la articolul 7 alineatul (2) nu mai corespund necesității de a menține un risc redus de epuizare a rezervelor și un randament durabil maxim, Consiliul decide cu privire la noile valori ale acestor niveluri.

(2)   În cazul în care CSTEP semnalează că oricare dintre rezervele de cod nu se reface în mod adecvat, Consiliul ia o decizie care:

(a)	stabilește TAC pentru rezerva respectiva la un nivel mai scăzut decât cel prevăzut la articolele 7, 8 și 9;

(b)	stabilește efortul de pescuit maxim admisibil la un nivel mai scăzut decât cel prevăzut la articolul 12;

(c)	instituie condițiile conexe, după caz.

CAPITOLUL III

LIMITAREA EFORTULUI DE PESCUIT

Articolul 11

Regimul efortului de pescuit

(1)   TAC-urile stabilite la articolele 7, 8 și 9 sunt completate printr-un regim al efortului de pescuit prin care posibilitățile de pescuit, din punctul de vedere al efortului de pescuit, sunt alocate statelor membre anual.

(2)   Acționând în temeiul unei propuneri a Comisiei și pe baza informațiilor furnizate de statele membre și pe baza opiniei CSTEP menționate la alineatul (3), Consiliul poate exclude anumite grupe de nave de la aplicarea regimului de efort cu condiția ca:

(a)	să existe date corespunzătoare cu privire la capturile și capturile aruncate înapoi în mare care să permită CSTEP să evalueze procentajul de capturi de cod efectuat de fiecare grup de nave vizat;

(b)	procentajul de capturi de cod evaluat de CSTEP să nu depășească 1,5 % din totalul capturilor pentru fiecare grup de nave vizat; și

(c)	includerea acestor grupe de nave în regimul de efort să nu constituie o sarcină administrativă disproporționată în raport cu impactul global al acestora asupra rezervelor de cod.

În cazul în care CSTEP nu este în măsură să evalueze îndeplinirea acestor condiții, Consiliul va include în regimul de efort fiecare grup de nave vizat.

(3)   Statele membre furnizează anual Comisiei și CSTEP informațiile corespunzătoare pentru a putea stabili dacă sunt îndeplinite condițiile de mai sus în conformitate cu normele de aplicare care urmează să fie adoptate de Comisie.

Articolul 12

Alocările efortului de pescuit

(1)   În fiecare an, Consiliul decide cu privire la efortul de pescuit maxim admisibil pentru fiecare grup de efort de pescuit dintr-un stat membru.

(2)   Efortul de pescuit maxim admisibil este calculat cu ajutorul unei valori de referință, după cum urmează:

(a)	pentru primul an de aplicare a prezentului regulament, valoarea de referință este stabilită pentru fiecare grup de efort ca fiind efortul de pescuit mediu în kW-zile, realizat în anii 2004-2006 sau 2005-2007, în funcție de preferința statului membru vizat, pe baza avizului CSTEP;

(b)	pentru anii următori de aplicare a prezentului regulament, valoarea de referință este egală cu efortul de pescuit maxim admisibil pentru anul anterior.

(3)   Grupurile de efort de pescuit pentru care se aplică o ajustare anuală a efortului de pescuit maxim admisibil se stabilesc după cum urmează:

(a)

capturile de cod efectuate de către nave în fiecare grup de efort de pescuit se evaluează pe baza datelor prezentate de statele membre în conformitate cu articolele 18, 19 și 20 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (8);

(b)

se întocmește o listă pentru fiecare dintre zonele definite în anexa I la prezentul regulament cu privire la grupurile de efort de pescuit cumulat și capturile de cod corespunzătoare ale acestora, inclusiv capturile aruncate înapoi în mare. Lista poate fi organizată în ordinea crescătoare sau descrescătoare a capturilor de cod din fiecare grup de efort de pescuit;

(c)

totalul capturilor de cod de pe liste realizat în conformitate cu litera (b) se calculează după cum urmează: pentru fiecare grup de efort de pescuit cumulat, suma se calculează din captura de cod realizată de respectivul grup de efort de pescuit și capturile de cod realizate de toate grupurile de efort de pescuit cumulat de pe pozițiile precedente din listă;

(d)	capturile cumulate calculate în conformitate cu litera (c) se calculează ca procent din capturile totale de cod realizate de toate grupurile de efort de pescuit cumulat în aceeași zonă.

(4)   Pentru grupurile de efort de pescuit cumulat, în cazurile în care procentul de capturi totale calculat în conformitate cu alineatul (3) litera (b) este egal sau mai mare de 20 %, se aplică ajustări anuale grupurilor de efort de pescuit în cauză. Efortul de pescuit maxim admisibil al grupurilor în cauză se calculează după cum urmează:

(a)	în cazul în care se aplică articolul 7 sau 8, valorii de referință i se aplică același procentaj de ajustare care este stabilit la articolele respective pentru rata mortalității provocate de pescuit;

(b)	în cazul în care se aplică articolul 9, valorii de referință i se aplică același procentaj de reducere în ceea ce privește efortul de pescuit, ca și în cazul reducerii TAC.

(5)   Pentru grupurile de efort de pescuit altele decât cele menționate la alineatul (4), efortul de pescuit maxim admisibil este menținut la nivelul valorii de referință.

Articolul 13

Alocarea de efort de pescuit suplimentar pentru echipamentele foarte selective și campaniile de pescuit care evită capturile de cod

(1)   Statele membre pot majora efortul de pescuit maxim admisibil pentru grupurile de efort de pescuit al căror efort a fost ajustat în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) și sub rezerva condițiilor prevăzute în alineatele (2)-(7).

(2)   Efortul de pescuit maxim admisibil poate fi majorat în cadrul grupurilor de efort de pescuit în care activitatea de pescuit a uneia sau a mai multor nave:

(a)	se desfășoară având la bord un singur echipament reglementat ale cărui atribute tehnice duc, potrivit unui studiu științific evaluat de către CSTEP, la o captură cu conținut de cod mai mic de 1 % (echipament foarte selectiv);

(b)	are drept rezultat o structură a capturii mai mică de 5 % conținut de cod pe campanie de pescuit (campanii de pescuit care evită capturile de cod);

(c)	se desfășoară în conformitate cu un plan de evitare sau de reducere a capturilor accidentale de cod care reduce rata mortalității provocate de pescuit la cod în rândul vaselor participante cu cel puțin ajustarea de efort menționată la articolul 12 alineatul (4); sau

(d)	se desfășoară în zona din vestul Scoției la vest de o linie trasată prin loxodrome care unesc succesiv pozițiile stabilite la anexa IV măsurate pe baza sistemului de coordonate WGS84, cu condiția ca vasele participante să fie echipate cu sisteme de monitorizare a navelor (SMN) prin satelit.

(3)   Navele menționate la alineatul (2) vor face obiectul unei frecvențe sporite de monitorizare, în special în ceea ce privește următoarele:

(a)	utilizarea exclusivă a echipamentelor foarte selective în timpul campaniilor de pescuit vizate, în conformitate cu alineatul (2) litera (a);

(b)	cantitățile de cod aruncate înapoi în mare, în conformitate cu alineatul 2 litera (b);

(c)	reducerea ratei mortalității provocate de pescuit în conformitate cu alineatul (2) litera (c);

(d)	valoarea capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare care se efectuează la vest de linia menționată la alineatul (2) litera (d),

și sub rezerva dispozițiilor referitoare la furnizarea periodică de date statului membru cu privire la respectarea condițiilor speciale prevăzute la literele respective.

(4)   Majorarea efortului de pescuit în conformitate cu prezentul articol se calculează pentru fiecare navă din grupurile de efort de pescuit vizate care operează în condițiile speciale menționate la alienatul (2) literele (a), (b), (c) și (d) și nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea necesară pentru compensarea ajustării de efort menționată la articolul 12 alineatul (4) pentru echipamentele implicate în acțiunile respective.

(5)   Orice majorare a efortului de pescuit alocat efectuată de statele membre se notifică Comisiei până la data de 30 aprilie a anului în care se efectuează compensarea pentru ajustarea de efort. Notificarea include informații referitoare la navele care își desfășoară activitatea în condițiile speciale menționate la alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d), efortul de pescuit pe grup de efort de pescuit estimat de statul membru a fi realizat de navele respective în cursul acelui an, precum și condițiile de monitorizare a efortului realizat de nave, inclusiv modalitățile de control.

(6)   Statele membre raportează Comisiei, până cel târziu la data de 1 martie în fiecare an, volumul de efort de pescuit utilizat în cadrul acțiunilor din anul anterior.

(7)   Comisia solicită CSTEP să compare anual reducerea ratei mortalității codului care ar rezulta în urma aplicării alineatului (2) litera (c) cu reducerea care se estimează ca rezultat al ajustării efortului menționate la articolul 12 alineatul (4). Ținând seama de această evaluare, Comisia poate propune ajustări ale efortului care s-ar putea aplica categoriei de echipamente corespunzătoare în anul următor.

Articolul 14

Obligațiile statului membru

(1)   Fiecare stat membru stabilește metoda de alocare a efortului de pescuit maxim admisibil pentru navele sau pentru un grup de nave care arborează pavilionul său în funcție de anumite criterii care includ, de exemplu:

(a)	promovarea bunelor practici de pescuit, inclusiv îmbunătățirea colectării datelor, reducerea numărului de capturi aruncate înapoi în mare și minimizarea impactului asupra puietului de pește;

(b)	participarea la programe de cooperare pentru evitarea capturilor accidentale și inutile de cod;

(c)	impactul redus asupra mediului, inclusiv consumul de combustibil și emisiile de gaze cu efect de seră;

(d)	proporționalitatea în raport cu alocarea posibilităților de pescuit din punctul de vedere al cotelor de pescuit.

(2)   Pentru fiecare dintre domeniile prevăzute în anexa I la prezentul regulament, fiecare stat membru eliberează permise de pescuit speciale în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94 al Consiliului din 27 iunie 1994 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele speciale de pescuit (9) pentru navele care arborează pavilionul său și care desfășoară activități de pescuit în zona respectivă folosind un echipament care aparține uneia dintre categoriile de echipamente prevăzute în anexa I la prezentul regulament.

(3)   Pentru fiecare dintre domeniile stabilite în anexa I, capacitatea totală exprimată în kW a navelor care dețin permise speciale de pescuit eliberate conform alineatului (2) nu depășește capacitatea maximă a navelor care au fost în activitate în 2006 sau 2007 și care au utilizat echipamente reglementate și au pescuit în zona respectivă.

(4)   Fiecare stat membru întocmește și ține la zi o listă cu navele care dețin permisul special menționat la alineatul (2) și o pune la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre, pe site-ul său internet oficial.

Articolul 15

Reglementarea efortului de pescuit

Statele membre monitorizează capacitatea și activitatea flotei proprii pe grupuri de efort de pescuit și iau măsurile necesare în cazul în care efortul de pescuit maxim admisibil stabilit în conformitate cu articolul 12 este pe punctul de a fi atins, pentru a garanta faptul că efortul de pescuit nu va depăși limitele stabilite.

Articolul 16

Schimbul de efort de pescuit maxim admisibil între statele membre și reconstituirea efortului

(1)   Efortul de pescuit maxim admisibil stabilit conform articolului 11 poate fi adaptat de statele membre respective ținând seama de:

(a)	schimburile de cote efectuate în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002; și

(b)	realocările și/sau deducerile efectuate în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, precum și cu articolul 21 alineatul (4), articolul 23 alineatul (1) și articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.

(2)   Efortul de pescuit maxim admisibil stabilit în conformitate cu articolul 12 poate fi adaptat de un stat membru care întrerupe schimbul de cote în oricare din zonele menționate la articolul 3, în măsura în care statul membru obișnuia să efectueze astfel de schimburi în cursul perioadei de referință în vederea stabilirii valorilor de referință specificate la articolul 12 alineatul (2) și are nevoie să depună un efort suplimentar în oricare dintre grupurile de efort de pescuit vizate în vederea utilizării cotelor recuperate. Această reconstituire a efortului este însoțită de o reducere a efortului admisibil total de către statul membru care a returnat cota statului membru care recuperează cota, reflectând măsura în care grupurile sale de efort de pescuit au mai puține cote disponibile pentru pescuit, cu excepția cazului în care statul membru care returnează cota nu a utilizat efortul corespunzător pentru stabilirea valorilor de referință menționate mai sus.

(3)   Fără a se aduce atingere articolului 17 alineatul (2), în 2009 statele membre își pot modifica alocările de efort prin transferarea efortului și capacității de pescuit între zonele geografice indicate la articolul 3, cu condiția ca respectivul transfer să implice activitățile de pescuit menționate la articolul 13 alineatul (2) literele (a) și (b). Comisia este notificată cu privire la aceste transferuri. Efortul maxim de pescuit admisibil menționat la articolul 12 alineatul (2) litera (a) se va modifica în consecință.

Articolul 17

Schimbul de efort de pescuit maxim admisibil între grupurile de efort de pescuit

(1)   Un stat membru poate își modifica cotele de efort alocate prin transferarea capacității de pescuit mai multor grupuri de efort de pescuit în condițiile prevăzute la alineatele (2)-(5).

(2)   Transferul se permite între categorii de echipamente, dar nu între zone geografice, cu condiția ca statul membru în cauză să informeze Comisia cu privire la capturile pe unitate de efort (cpue) ale grupului donator și grupului receptor, ca medie pe ultimii trei ani.

(3)   În cazul în care cpue ale categoriei de echipamente donatoare este mai mare decât cpue al categoriei de echipamente receptoare, transferul se efectuează, în general pe baza unui kW-zi pentru fiecare kW-zi.

(4)   În cazul în care cpue ale categoriei de echipamente donatoare este mai mic decât cpue al categoriei de echipamente receptoare, statul membru aplică un factor de corecție cantității de efort din categoria de echipamente receptoare, astfel încât cpue mai mare ale acesteia din urmă să fie compensat.

(5)   Comisia solicită CSTEP să elaboreze factori de corecție standard care să poată fi utilizați pentru facilitarea transferului de efort între categorii de echipamente cu cpue diferite.

CAPITOLUL IV

MONITORIZARE, INSPECȚIE ȘI SUPRAVEGHERE

Articolul 18

Raportul cu Regulamentul (CEE) nr. 2847/93

Măsurile de control stabilite în prezentul capitol se aplică în completarea celor prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.

Articolul 19

Verificările tabloului de bord

(1)   Pentru navele echipate cu SMN, statele membre verifică dacă informațiile primite de Centrul de monitorizare a pescuitului corespund activităților înregistrate în jurnalul de bord, folosind datele SMN. Astfel de verificări încrucișate sunt înregistrate pe suport electronic, pentru o perioadă de trei ani.

(2)   Fiecare stat membru păstrează și pune la dispoziție, pe site-ul său internet oficial, coordonatele la care trebuie transmise jurnalele de bord și declarațiile de debarcare.

Articolul 20

Cântărirea codului debarcat

(1)   Comandantul unei nave de pescuit se asigură că orice cantitate de cod capturat în zonele stabilite la articolul 3 și debarcat într-un port comunitar care depășește 300 de kg. este cântărită la bord sau în portul de debarcare înainte de vânzare sau înainte de a fi transportată în altă parte. Cântarele utilizate sunt aprobate de către autoritățile naționale competente. Cifrele obținute ca urmare a cântăririi sunt folosite pentru declarația menționată la articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot permite cântărirea codului în cadrul unei burse de pește de pe teritoriul statului membru, cu condiția ca debarcarea să fi făcut obiectul unei inspecții fizice și ca peștele să fi fost sigilat înainte de a fi transportat direct la bursa de pește și să rămână sigilat până când are loc cântărirea. În documentul de transport se vor indica detaliile referitoare la inspecția efectuată la debarcare.

Articolul 21

Criteriile de inspecție

Fiecare stat membru ale cărui nave fac obiectul prezentului regulament stabilește criterii de inspecție specifice. Acestea sunt reexaminate periodic în urma realizării unei analize a rezultatelor obținute. Criteriile de inspecție evoluează progresiv până la atingerea criteriilor țintă prevăzute în anexa II.

Articolul 22

Interdicția de transbordare

Transbordarea codului pe mare este interzisă în zonele geografice stabilite la articolul 3.

Articolul 23

Programe naționale de control

(1)   Statele membre ale căror nave fac obiectul prezentului regulament elaborează un program național de control în conformitate cu anexa III.

(2)   În fiecare an, înainte de 31 ianuarie, statele membre ale căror nave fac obiectul prezentului regulament, pun la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre, pe site-ul lor internet oficial, programele naționale de control proprii, însoțite de un calendar de punere în aplicare.

(3)   Comisia convoacă, cel puțin o dată pe an, o întâlnire a Comitetului pentru pescuit și acvacultură pentru a evalua respectarea și rezultatele programelor naționale de control pentru rezervele de cod care fac obiectul prezentului regulament.

Articolul 24

Notificare prealabilă

(1)   Înainte de a intra într-un port sau un loc de debarcare dintr-un stat membru cu mai mult de o tonă de cod la bord, comandantul unei nave de pescuit comunitare sau reprezentantul său notifică autorităților competente ale statului membru respectiv, cu cel puțin patru ore înaintea intrării, următoarele:

(a)	numele portului sau al amplasamentului de debarcare;

(b)	momentul estimat al sosirii la portul sau la amplasamentul de debarcare respectiv;

(c)	cantitățile exprimate în kilograme de greutate în viu, pentru toate speciile al căror volum deținut la bord depășește 50 kg.

(2)   Autoritățile competente ale unui stat membru în care urmează să fie debarcată mai mult de o tonă de cod pot cere ca debarcarea capturilor deținute la bord să nu înceapă înainte de a fi autorizată de autoritățile menționate.

(3)   Comandantul unei nave de pescuit comunitare sau reprezentantul său, care dorește să transbordeze sau să deverseze în mare o cantitate deținută la bord sau să o debarce într-un port sau într-un loc de debarcare dintr-o țară terță, comunică autorităților competente din statul membru de pavilion informațiile menționate la alineatul (1), cu cel puțin 24 de ore înainte de transbordare sau deversarea în mare sau de debarcarea într-o țară terță.

Articolul 25

Porturile desemnate

(1)   În cazul în care urmează să fie debarcate în Comunitate mai mult de două tone de cod de pe o navă de pescuit comunitară, comandantul navei se asigură că debarcările se fac numai în porturile desemnate.

(2)   Fiecare stat membru desemnează porturile în care au loc debarcările cantităților de cod mai mari de două tone.

(3)   Fiecare stat membru pune la dispoziția publicului pe site-ul său internet public lista porturilor desemnate și procedurile asociate de inspecție și supraveghere pentru aceste porturi, inclusiv condițiile de înregistrare și de raportare a cantităților de cod debarcate în fiecare caz.

Comisia transmite aceste informații tuturor statelor membre.

Articolul 26

Marjă de toleranță în estimarea cantităților raportate în jurnalul de bord

Prin derogare de la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2807/83 al Comisiei din 22 septembrie 1983 de definire a procedurilor speciale de înregistrare a informațiilor privitoare la capturile de pește de către statele membre (10), marja de toleranță permisă la estimarea cantităților de pește, exprimate în kilograme deținute la bordul navelor, este fixată la 8 % din cantitatea înscrisă în jurnalul de bord.

Articolul 27

Arimarea separată a codului

Se interzice deținerea la bordul unei nave de pescuit comunitare, în orice fel de recipient, a unei cantități de cod amestecată cu alte specii de organisme marine. Recipientele cu cod sunt arimate în cală separat de alte recipiente.

Articolul 28

Transportul codului

(1)   Autoritățile competente ale unui stat membru pot cere ca orice cantitate de cod capturată în oricare dintre zonele geografice definite la articolul 3 și debarcată pentru prima dată în acest stat membru să fie cântărită în prezența controlorilor înainte de a fi transportată din portul de primă debarcare în altă parte. Pentru codul debarcat pentru prima dată într-un port desemnat în conformitate cu articolul 24, eșantioane reprezentative, corespunzând cel puțin unui procent de 20 % din numărul de debarcări, se cântăresc în prezența controlorilor autorizați de statele membre înainte de a fi puse pentru prima dată în vânzare și de a fi vândute. În acest scop, statele membre prezintă Comisiei, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, informații detaliate referitoare la regimul de eșantionare care urmează să fie folosit.

(2)   Prin derogare de la condițiile prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, toate cantitățile de cod care depășesc 50 kg și care sunt transportate într-un alt loc decât locul primei debarcări sau locul primului import sunt însoțite de o copie a uneia dintre declarațiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din regulamentul menționat privind cantitățile de cod transportate. Excepția prevăzută la articolul 13 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 nu se aplică.

Articolul 29

Programe specifice de monitorizare

Prin derogare de la articolul 34c alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, programele de monitorizare specifice pentru rezervele de cod vizate pot dura mai mult de doi ani de la data intrării lor în vigoare.

CAPITOLUL V

LUAREA DECIZIILOR ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 30

Procedura de luare a deciziilor

În cazul în care prezentul regulament prevede că deciziile sunt luate de Consiliu, acesta hotărăște cu majoritate calificată, pe baza propunerii Comisiei.

Articolul 31

Modificări ale anexei I

Pe baza avizului CSTEP, Comisia poate modifica anexa I la prezentul regulament conform procedurii prevăzute la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și ținând seama de următoarele principii:

(a)

grupurile de efort de pescuit sunt stabilite ca fiind cât se poate de omogene din punctul de vedere al rezervelor biologice capturate, al dimensiunilor peștilor capturați în mod voit sau accidental și al efectelor asupra mediului ale activităților de pescuit corespunzătoare grupurilor de efort de pescuit;

(b)	numărul și dimensiunea grupurilor de efort de pescuit răspund criteriilor de eficiență în raport cu costurile prin prisma obligației de gestionare referitoare la necesitățile de conservare.

Articolul 32

Norme de aplicare

Normele de aplicare a articolului 11 alineatul (3), a articolelor 14, 16 și 17 din prezentul regulament se pot adopta în conformitate cu procedura menționată la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.

Articolul 33

Asistența în cadrul Fondului european pentru pescuit

(1)   Pentru fiecare dintre cele patru rezerve de cod prevăzute la articolul 1, care corespund anilor în care rezervele se situează sub nivelul de precauție de biomasă reproducătoare stabilit la articolul 6, planul pe termen lung este considerat un plan de refacere în sensul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și în conformitate cu articolul 21 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

(2)   Pentru fiecare dintre cele patru rezerve de cod prevăzute la articolul 1, care corespund anilor alții decât anii menționați la alineatul (1), planul pe termen lung este considerat un plan de gestionare în sensul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și în conformitate cu articolul 21 litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006.

Articolul 34

Reexaminare

Pe baza recomandărilor CSTEP și ale consiliului consultativ regional corespunzător, Comisia evaluează impactul măsurilor de gestionare privind rezervele de cod vizate și zonele piscicole ale respectivelor rezerve, cel mai târziu în cel de-al treilea an de aplicare a prezentului regulament și în continuare la fiecare al treilea an consecutiv de aplicare a prezentului regulament și, atunci când este cazul, propune măsurile corespunzătoare de modificare a acestuia.

Articolul 35

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 423/2004 se abrogă.

Articolul 36

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2009.

---

(1)  Avizul din 21 octombrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 70, 9.3.2004, p. 8.

(3)  JO L 226, 29.8.1980, p. 48.

(4)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(5)  JO L 261, 20.10.1993, p. 1.

(6)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

(7)  JO L 223, 15.8.2006, p. 1.

(8)  JO L 60, 5.2.2008, p. 1.

(9)  JO L 171, 6.7.1994, p. 7.

(10)  JO L 276, 10.10.1983, p. 1.

---

---

---

---

---

24.12.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 348/34

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 1343/2008 AL COMISIEI

din 23 decembrie 2008

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 24 decembrie 2008.

---

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

---

---

24.12.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 348/36

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 1344/2008 AL COMISIEI

din 23 decembrie 2008

de publicare, pentru 2009, a nomenclaturii produselor agricole pentru restituirile la export, introdusă de Regulamentul (CEE) nr. 3846/87

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 al Comisiei din 17 decembrie 1987 de stabilire a unei nomenclaturi a produselor agricole pentru restituirile la export (2), în special articolul 3 al patrulea paragraf,

întrucât:

Este necesar să se publice versiunea completă a nomenclaturii de restituiri valabilă la 1 ianuarie 2009, astfel cum reiese din dispozițiile de reglementare a regimurilor de export pentru produsele agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 se modifică după cum urmează:

1.	Anexa I se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

2.	Anexa II se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2009.

---

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 366, 24.12.1987, p. 1.

---

---

---