6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/1

(1)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1676/2001 (2) modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1424/2006 al Consiliului (3), a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din polietilen tereftalat (PET) originare, printre altele, din India. Măsurile, care fac obiectul prezentelor reexaminări, constau într-o taxă antidumping ad valorem cuprinsă între 0 % și 18 %, aplicabilă importurilor provenind de la exportatori numiți individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la toate celelalte societăți ridicându-se la 17,3 %. Ancheta care a condus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1676/2001 modificat va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Măsurile impuse importurilor din India în cadrul anchetei inițiale au fost extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1975/2004 al Consiliului (4) la importurile de folii din PET expediate din Brazilia și din Israel, indiferent dacă au fost declarate ca fiind originare din Brazilia sau Israel.

(3)

Prin Decizia 2001/645/CE (5), Comisia a acceptat angajamentele oferite de către cinci producători indieni în legătură cu ancheta inițială. Aceste angajamente au fost abrogate prin Decizia 2006/173/CE (6).

(4)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1124/2007 al Consiliului (7), a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de folii din PET originare din India. Măsurile se prezentau sub forma unor taxe ad valorem cuprinse între 7 % și 19,1 %, aplicabile importurilor provenind de la exportatori numiți individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la toate celelalte societăți ridicându-se la 19,1 %. Ancheta care a condus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 367/2006 modificat va fi denumită în continuare „ancheta antisubvenție precedentă”.

(5)

La 23 mai 2006 și, respectiv, 3 iulie 2006, o cerere de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, și o cerere de reexaminare intermediară parțială, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitate la examinarea dumpingului practicat de Jindal Poly Films Limited („Jindal”), au fost depuse de către următorii producători comunitari: Du Pont Teijin Films, Mitsubishi Polyester Film GmbH și Nuroll SpA (denumiți în continuare „solicitanții”). Solicitanții reprezintă un procent important din producția comunitară de folii din PET.

(6)

Solicitanții au invocat și au furnizat probe prima facie suficiente, conform cărora: (a) există probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului provocat industriei comunitare; și (b) circumstanțele cu privire la dumping, pe baza cărora au fost stabilite măsurile pentru Jindal, s-au modificat și aceste modificări au un caracter durabil.

(7)

După consultarea comitetului consultativ, stabilind că existau probe suficiente pentru a justifica deschiderea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, și a unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a anunțat deschiderea acestor reexaminări prin publicarea unor avize de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, la 22 august 2006 (8) și, respectiv, 25 august 2006 (9).

(8)

Sfera de aplicare a reexaminării intermediare parțiale a fost limitată la examinarea dumpingului practicat de Jindal. Perioada de anchetă în vederea reexaminării (denumită în continuare „PAR”) a fost stabilită pentru ambele reexaminări de la 1 iulie 2005 la 30 iunie 2006. Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între anul 2003 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada analizată”).

(9)

Comisia a informat oficial producătorii-exportatori, reprezentanții țării exportatoare, producătorii comunitari, importatorii și utilizatorii cunoscuți ca fiind vizați cu privire la deschiderea reexaminării măsurilor care urmează să expire. Pentru ambele reexaminări, părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul limită fixat în avizele de deschidere.

(10)

S-au acordat audieri tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(11)

În ceea ce privește reexaminarea măsurilor care urmează să expire, având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori indieni de folii din PET menționați în cerere, în avizul de deschidere s-a preconizat recurgerea la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a decide dacă este necesar să se procedeze prin eșantionare și, în caz afirmativ, pentru a determina alcătuirea eșantionului, toți producătorii-exportatori au fost invitați să se facă cunoscuți și să furnizeze, astfel cum se arată în avizul de deschidere, informații de bază despre activitățile lor cu privire la foliile din PET în cursul PAR. Șase producători-exportatori din India și-au exprimat intenția de a coopera. Dintre acești șase producători-exportatori, trei societăți (Ester Industries Limited, Garware Polyester Limited și Jindal) au fost selectate pentru a constitui eșantionul și au primit câte un chestionar. S-a constatat că aceste societăți reprezintă cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de folii din PET către Comunitate care putea fi examinat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(12)

În plus, Comisia a trimis chestionare tuturor celorlalte părți cunoscute ca fiind vizate sau care s-au făcut cunoscute în termenele fixate în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri complete din partea a patru producători comunitari, a celor trei producători-exportatori care au constituit eșantionul, a unui importator/utilizator și a patru utilizatori.

(13)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea existenței dumpingului și a prejudiciului, precum și pentru a determina dacă există probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și pentru a estima dacă menținerea măsurilor ar fi în interesul Comunității. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(14)

Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, și anume foliile din polietilen tereftalat (PET) originare din India, declarate în mod obișnuit sub codurile NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90.

(15)

Ca și în ancheta inițială, s-a constatat că foliile din PET fabricate și vândute pe piața internă în India, cele exportate către Comunitate din India și cele fabricate și vândute de către producătorii comunitari au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, acestea sunt produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

Pentru a se stabili valoarea normală, s-a verificat mai întâi dacă vânzările interne totale ale societății Jindal sunt reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, respectiv dacă acestea reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză exportat către Comunitate.

(17)

S-a determinat apoi, pentru fiecare tip de produs, dacă vânzările interne totale reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportat către Comunitate.

(18)

Pentru acele tipuri de produse pentru care vânzările interne reprezentau cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportate către Comunitate, s-a analizat apoi dacă volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale a fost suficient, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Pentru fiecare tip de produs pentru care volumul vânzărilor interne efectuate la un preț superior costului de producție reprezenta mai mult de 80 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv pentru toate vânzările interne. Pentru acele tipuri de produse pentru care volumul tranzacțiilor profitabile a fost mai mic sau egal cu 80 %, dar nu mai mic de 10 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv numai pentru vânzările interne profitabile. Pentru acele tipuri de produse pentru care mai puțin de 10 % din volumul vânzărilor au fost efectuate pe piața internă la un preț care nu este inferior costului unitar, s-a considerat că tipul de produs în cauză nu a fost vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(19)

Pentru tipurile de produse pentru care prețurile interne ale producătorului-exportator nu au putut fi folosite pentru stabilirea valorii normale, fie pentru că vânzările nu au fost suficient de reprezentative, fie pentru că volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale nu a fost suficient, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de producție suportate de către producătorul-exportator în cauză, la care s-a adăugat o sumă rezonabilă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale („costuri VAG”), precum și profiturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(20)

Costurile VAG au fost stabilite pe baza costurilor suportate de către producătorul-exportator, în legătură cu vânzările sale interne ale produsului în cauză care au fost considerate ca fiind reprezentative. Marja de profit a fost calculată pe baza marjei de profit medii ponderate a societății, pentru tipurile de produse vândute pe piața internă în cantități suficiente, în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(21)

Marea majoritate a vânzărilor la export ale produsului în cauză către Comunitate, în cursul PAR, au fost destinate unor clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețului de export plătit efectiv sau de plătit.

(22)

O parte din vânzările la export a fost făcută către o societate afiliată din Comunitate. Aceasta nu a revândut mărfurile direct, ci le-a transformat în mod substanțial, în așa fel încât s-a dovedit imposibilă construirea prețului de export al produsului exportat pe baza prețului de revânzare al produsului transformat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prețurile practicate de Jindal către această societate afiliată au fost comparate cu prețurile practicate de Jindal către clienții săi independenți din Comunitate, pentru aceleași tipuri de produse, în cursul PAR. Deoarece s-a constatat că aceste două serii de prețuri sunt conforme pentru fiecare tip de produs, s-a concluzionat că prețurile practicate de Jindal către clientul său afiliat din Comunitate sunt fiabile și pot fi folosite pentru calcularea prețului de export.

(23)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor legate de discounturi, rabaturi, costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, ambalare, credit și comisioane, acolo unde a fost cazul și au existat probe verificate în acest sens.

(24)

Jindal a cerut o ajustare la valoarea normală pentru a ține cont de taxa de import care nu a fost percepută în cadrul Sistemului licențelor prealabile (Advance Licence Scheme, „ALS”), în ceea ce privește importurile de materii prime folosite pentru fabricarea bunurilor destinate exportului. Sistemul ALS permite importul de materii prime fără taxe, cu condiția ca societatea respectivă să exporte o cantitate și o valoare corespunzătoare de produs finit, stabilită în conformitate cu normele standard oficiale de intrări/ieșiri („standard input-output norms”). Importurile efectuate în cadrul sistemului ALS pot fi utilizate fie pentru producția bunurilor destinate exportului, fie pentru reconstituirea factorilor de producție de pe piața internă folosiți pentru a produce aceste bunuri. Societatea a pretins că exporturile produsului în cauză către Comunitate au fost folosite pentru îndeplinirea cerințelor impuse de sistemul ALS în privința materiilor prime importate. Nu s-a ajuns la nicio concluzie cu privire la eventuala justificare a unei ajustări în cadrul acestei cereri, deoarece, stabilindu-se că societatea nu a practicat dumpingul în timpul PAR, aceasta nu ar avea niciun impact asupra rezultatului final al anchetei de reexaminare

(25)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(26)

Această comparație a indicat o marjă de dumping negativă.

(27)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă constatările stabilite în cadrul acestei anchete pot fi considerate în mod rezonabil ca fiind durabile.

(28)

În acest sens, se amintește că, în cadrul a două anchete consecutive încheiate prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1676/2001 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 390/2005 al Consiliului (10), s-a constatat faptul că Jindal nu a practicat dumpingul. Aceste concluzii privind absența dumpingului au fost confirmate de către ancheta actuală și nu există elemente care să indice că această situație de absență a dumpingului nu ar avea un caracter durabil.

(29)

Prin urmare, se consideră că măsurile actuale privind societatea Jindal permit obținerea rezultatelor dorite și trebuie să rămână neschimbate.

(30)

Conform datelor Eurostat, volumul produsului în cauză importat în Comunitate din India s-a ridicat la 23 472 tone în cursul PAR. Cei trei producători-exportatori care au constituit eșantionul reprezentau aproximativ 97 % din această cantitate în cursul PAR, iar Jindal singur reprezenta aproximativ 90 % din volumul total al exporturilor din India către Comunitate în cursul aceleiași perioade.

(31)

În cursul perioadei de anchetă (PA) a anchetei inițiale (de la 1 aprilie 1999 la 31 martie 2000), volumul importurilor din India a fost de 50 590 tone. În cursul PA a precedentei anchete antisubvenție (de la 1 octombrie 2003 la 30 septembrie 2004), volumul importurilor din India a fost de 12 679 tone.

(32)

Astfel cum se menționează la considerentul 11 de mai sus, trei producători-exportatori au fost aleși pentru a constitui eșantionul. Pentru Jindal, se aplică constatările prezentate la considerentele 16-26.

(33)

Pentru a se stabili valoarea normală pentru Garware și Ester, s-a verificat mai întâi dacă vânzările interne raportate ale fiecărui producător-exportator sunt reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, respectiv dacă acestea reprezintă cel puțin 5 % din volumul raportat de vânzări ale produsului în cauză exportat către Comunitate.

(34)

S-a determinat apoi, pentru fiecare tip de produs, dacă vânzările interne totale reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportat către Comunitate.

(35)

Pentru tipurile de produse pentru care vânzările interne reprezentau cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportate către Comunitate, s-a analizat apoi dacă volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale a fost suficient, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Pentru fiecare tip de produs pentru care volumul vânzărilor interne efectuate la un preț superior costului de producție reprezenta mai mult de 80 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv pentru toate vânzările interne. Pentru tipurile de produse pentru care volumul tranzacțiilor profitabile a fost mai mic sau egal cu 80 %, dar nu mai mic de 10 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv numai pentru vânzările interne profitabile. Pentru tipurile de produse pentru care mai puțin de 10 % din volumul vânzărilor au fost efectuate pe piața internă la un preț care nu este inferior costului unitar, s-a considerat că tipul de produs în cauză nu a fost vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(36)

Pentru tipurile de produse pentru care prețurile interne ale producătorului-exportator nu au putut fi folosite pentru stabilirea valorii normale, fie pentru că vânzările nu au fost suficient de reprezentative, fie pentru că volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale nu a fost suficient, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de producție suportate de către producătorul-exportator în cauză, la care s-a adăugat o sumă rezonabilă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale („costuri VAG”), precum și profiturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(37)

Costurile VAG au fost stabilite pe baza costurilor suportate de către producătorul-exportator, în legătură cu vânzările sale interne ale produsului în cauză care au fost considerate ca fiind reprezentative. Marja de profit a fost calculată pe baza marjei de profit medii ponderate a societății, pentru tipurile de produse vândute pe piața internă în cantități suficiente, în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(38)

În ceea ce privește determinarea prețurilor de export, trebuie amintit faptul că ancheta actuală încearcă să stabilească dacă, în cazul abrogării măsurilor de protecție, dumpingul ar continua sau ar reapărea. În acest context, determinarea prețurilor de export folosite pentru calcularea dumpingului nu poate fi limitată la o examinare a comportamentului trecut al exportatorilor, ci trebuie să examineze și evoluția probabilă a prețurilor de export în viitor. Cu alte cuvinte, trebuie să se determine dacă prețurile de export trecute oferă indicații fiabile cu privire la evoluția probabilă a prețurilor de export în viitor.

(39)

Având în vedere existența angajamentelor de preț în cursul unei părți a PAR, s-a examinat în special dacă existența unor astfel de angajamente a influențat prețurile de export practicate în trecut, astfel încât să le facă necorespunzătoare pentru stabilirea strategiilor de export viitoare. În plus, se constată că angajamentele de preț ale societăților Garware și Ester au fost retrase la 9 martie 2006, în timp ce PAR acoperă perioada cuprinsă între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006. Atât pentru Garware, cât și pentru Ester, s-a constatat că tranzacțiile de export care au avut loc în timpul PAR, când angajamentul de preț era în vigoare, au fost făcute la prețuri care se apropiau suficient de mult de prețul minim de import (PMI), pentru a pune la îndoială faptul că aceste prețuri pot fi considerate ca fiind durabile și că pot fi stabilite independent de PMI. Un raționament similar a fost deja descris la considerentul 28 din Regulamentul (CE) nr. 366/2006 al Consiliului (11).

(40)

În ceea ce privește societatea Garware, tranzacțiile efectuate în timpul PAR, după retragerea angajamentelor, au acoperit aproximativ 20 % din volumul total al exporturilor și au fost efectuate cu regularitate după retragerea angajamentelor. Având în vedere volumele exportate după expirarea angajamentelor, la 8 martie 2006, prețurile practicate în cadrul acestor tranzacții sunt considerate a fi semnificative în ceea ce privește politica de prețuri care ar fi fost adoptată de către Garware în absența acestor angajamente. În consecință, prețurile practicate în cadrul acestor tranzacții au fost folosite pentru calcularea prețului de export pentru toate cantitățile exportate de Garware, pe întreg parcursul PAR.

(41)

În ceea ce privește societatea Ester, tranzacțiile efectuate în timpul perioadei, după retragerea angajamentelor, acoperă numai 5 % din volumele totale și au fost limitate la o perioadă foarte scurtă, imediat după retragerea angajamentelor. Prin urmare, prețurile practicate în cadrul acestor tranzacții nu pot fi considerate reprezentative pentru prețurile de export pe care societatea le-ar fi practicat în absența angajamentelor. Astfel cum a fost deja menționat la considerentul 39 de mai sus, prețurile de export către Comunitate, practicate de către Ester înainte de retragerea angajamentelor, au fost foarte apropiate de prețurile minime de import (PMI). În plus, s-a constatat, de asemenea, că prețurile practicate de către Ester la exportul către alte țări terțe, analizate fie pe baza unei medii ponderate, fie pe tipuri de produse, erau considerabil inferioare prețurilor practicate la exportul către Comunitate, ceea ce sugerează că, în absența angajamentelor, este probabil că acestea din urmă ar fi fost aliniate prețurilor practicate, pentru aceleași tipuri de produse, la exportul către alte țări terțe. Prin urmare, s-a concluzionat că prețurile practicate de către Ester la exportul către Comunitate, atunci când angajamentele erau în vigoare, nu pot fi folosite pentru a stabili prețuri de export fiabile, în sensul articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, în cadrul prezentei reexaminări a măsurilor care urmează să expire. Având în vedere faptul că Ester a vândut produsul în cauză în cantități substanțiale pe piața mondială, în timpul PAR, s-a hotărât să se stabilească prețul de export pentru modelele vândute către Comunitate, în timpul părții PAR când angajamentul era în vigoare, pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plătit tuturor țărilor terțe. Pentru perioada de după retragerea angajamentelor, din cadrul PAR, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plătit la exportul către Comunitate.

(42)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a se asigura o comparație echitabilă, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor legate de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, comisioane, ambalare și credit, acolo unde a fost cazul și au existat probe verificate în acest sens.

(43)

Pentru un număr limitat de exporturi, producătorii-exportatori au solicitat o ajustare a prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, corespunzătoare valorii avantajelor acordate la export, în cadrul Sistemului de credite pentru drepturi de import (Duty Entitlement Passbook Scheme, „DEPB”) acordate ulterior exportului. În cadrul acestui sistem, creditele primite la exportul produsului în cauză pot fi utilizate pentru a compensa taxele vamale datorate pentru importurile de orice tip de marfă sau pot fi vândute în mod liber altor societăți. În plus, nu există obligația ca mărfurile importate să fie folosite numai pentru fabricarea produsului exportat. Producătorii nu au putut demonstra că avantajul conferit de Sistemul de credite pentru drepturi de import acordate ulterior exportului a afectat comparabilitatea prețurilor și, în special, că clienții au plătit în mod sistematic prețuri diferite pe piața internă din cauza avantajelor acordate de acest sistem. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(44)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază. În cazul în care prețurile de export au fost bazate pe prețurile practicate către țările terțe, au fost calculate valori CIF corespunzătoare prin adăugarea la prețul franco fabrică a diferenței medii ponderate, pe tip de produs, dintre prețurile la exportul către Comunitate la nivel franco fabrică și la nivel CIF.

(45)

Această comparație a indicat o marjă de dumping cuprinsă între 15 % și 25 %. Se reamintește faptul că, în cazul societății Jindal, a fost constatată o marjă de dumping negativă (a se vedea considerentul 26 de mai sus).

(46)

În timpul PAR, capacitatea disponibilă a tuturor exportatorilor indieni cunoscuți a fost estimată la 32 000 tone. Cu toate acestea, trebuie remarcat că, din acest total, aproximativ 25 000 tone sunt atribuite exportatorilor indieni având o taxă antidumping de 0 %. Eventuala abrogare a măsurilor antidumping va avea probabil un impact redus asupra politicii de export a acestor societăți. Prin urmare, se atribuie numai aproximativ 7 000 tone exportatorilor indieni care au o taxă antidumping diferită de 0 %. În cazul abrogării măsurilor, capacitatea disponibilă menționată anterior, care, în timpul PAR, reprezenta aproximativ 30 % din volumul total de import al produsului în cauză din India către Comunitate și 3 % din consumul comunitar, ar putea fi direcționată către Comunitate.

(47)

Pe baza unei comparații model cu model, prețurile de export către țările terțe practicate de către exportatorii indieni care au constituit eșantionul, având o marjă de dumping diferită de 0 %, au fost, în timpul PAR, cu 20 % până la 30 % mai scăzute față de prețurile de export către Comunitate ale acelorași producători-exportatori. Vânzările acestor doi exportatori către țările terțe constau în cantități importante, reprezentând 80 %-90 % din totalul vânzărilor lor la export. Prin urmare, s-a considerat că, în cazul abrogării măsurilor, nivelul prețurilor de export către alte țări terțe poate fi privit ca fiind un indicator al nivelului probabil al prețurilor vânzărilor la exportul către Comunitate.

(48)

Unele dintre cele mai mari piețe de export pentru foliile din PET sunt protejate prin tarife ridicate. În special, importurile de folii din PET din India către SUA sunt supuse unor taxe antidumping cuprinse între 2,32 % și 24,11 % și unor taxe compensatorii cuprinse între 9 % și 25,27 %, în funcție de exportatorul indian respectiv.

(49)

Prin urmare, se concluzionează că, având în vedere nivelurile relative ale prețurilor, capacitățile disponibile și stimulentele observate mai sus, există o probabilitate: (i) de continuare a dumpingului, (ii) de creștere a cantităților exportate către Comunitate, în cazul anulării măsurilor antidumping în vigoare.

(50)

Patru producători comunitari (Dupont Teijin Films, Mitsubishi Polyester Film GmbH, Nuroll SpA și Toray Plastics Europe) au cooperat în totalitate la anchetă. În timpul anchetei, aceștia reprezentau aproximativ 95 % din producția comunitară. Ei formează, așadar, industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(51)

Se observă că situația producției comunitare de folii din PET s-a schimbat de la ancheta inițială. Într-adevăr, Kodak Industrie (Franța) nu mai produce folii din PET în cadrul Comunității, iar 3M și-a transferat activitatea către societatea I.T.P. SpA (Italia), care își reorientează instalațiile către producții noi și diferite. De asemenea, trebuie subliniat faptul că, deoarece Republica Cehă a devenit, începând cu data de 1 mai 2004, membră a Uniunii Europene, societatea Fatra a.s. (stabilită în Republica Cehă) face parte din producția comunitară.

(52)

Determinarea consumului comunitar total s-a bazat pe statisticile de import efectuate de către Eurostat, pe vânzările industriei comunitare în cadrul Comunității și pe vânzările altor producători comunitari.

Tabelul 1

(53)

Consumul în timpul PAR a crescut cu 1 % față de anul 2003 (mai mult de 3 000 tone).

(54)

Volumul importurilor către Comunitate din India a crescut cu 86 % între anul 2003 și PAR, iar cota de piață a crescut de la 5 % la 9 %, în timp ce prețurile au scăzut cu 12 %. Datele sunt bazate pe statisticile Eurostat.

Tabelul 2

(55)

Importurile din Brazilia și Israel, cu privire la care s-a constatat că reprezintă circumvenție, astfel cum este menționat la considerentul 2 de mai sus, au scăzut considerabil în urma extinderii asupra acestor importuri a măsurilor antidumping aplicabile importurilor originare din India. Prețurile foliilor din PET originare din aceste țări au crescut cu 219 % în urma instituirii măsurilor anticircumvenție.

Tabelul 3

(56)

Cu toate acestea, trebuie ținut cont de faptul că, în cadrul anchetei actuale, s-a constatat că Jindal nu a practicat dumpingul, iar în cadrul unor anchete anterioare, s-a constatat că nici alte societăți (în special Flex Industries Limited și Polyplex Corporation Limited) nu au practicat dumpingul. În consecință, pentru ancheta actuală vor fi luate în considerare numai importurile originare din India care au făcut obiectul unui dumping și importurile cu privire la care s-a constatat că reprezintă circumvenție. Importurile din India care au făcut obiectul unui dumping și cele supuse unor taxe anticircumvenție au scăzut cu 70 % între anul 2003 și PAR – a se vedea tabelul 4 de mai jos. Scăderea puternică a acestor importuri se datorează, în mare măsură, aplicării măsurilor anticircumvenție la importurile din Brazilia și din Israel.

Tabelul 4

(57)

Importurile provenind din alte țări terțe au crescut cu 24 % în timpul perioadei analizate (de la aproximativ 62 000 tone în anul 2003 la aproximativ 77 000 tone în timpul PAR), iar cota de piață comunitară corespunzătoare acestor importuri a crescut cu 5 puncte procentuale (de la 25 % la 30 %). Principalele importuri efectuate provin din Coreea de Sud, SUA, Thailanda și Emiratele Arabe Unite. Prețul mediu pe tonă a scăzut cu 11 % între anul 2003 și PAR. Cifrele sunt bazate pe datele Eurostat.

Tabelul 5

(58)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici pertinenți care influențează situația industriei comunitare.

(59)

În timpul perioadei analizate, capacitatea a rămas stabilă (aproximativ 190 000 tone), iar producția și gradul de utilizare a capacității au scăzut cu 4 %.

Tabelul 6

(60)

Stocurile produsului în cauză au scăzut între anii 2003 și 2004 de la 23 929 tone la 22 241 tone, au crescut ușor în anul 2005 și au scăzut la 21 272 tone, în timpul PAR. Scăderea s-a datorat în principal unei scăderi a producției.

Tabelul 7

(61)

Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienții independenți de pe piața comunitară a scăzut cu 5 % între anii 2003 și 2005, de la 142 755 tone la 135 956 tone, apoi a crescut ușor în anul 2005 și PAR, dar nu a atins decât 98 % din nivelul vânzărilor din anul 2003. Vânzările către societățile comunitare au fost neglijabile (acestea au fost cuprinse între 200 și 300 de tone în fiecare an, în timpul perioadei analizate). În plus, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 2 puncte procentuale între anul 2003 și PAR.

Tabelul 8

(62)

Prețurile de vânzare unitare au scăzut cu 2 % în timpul perioadei analizate (de la 2 891 EUR/tonă, în anul 2003, la 2 819 EUR/tonă, în timpul PAR), la fel ca și costul mediu pe tonă, care a scăzut de la 3 216 EUR/tonă, în anul 2003, la 3 137 EUR/tonă, în timpul PAR. Această scădere a costurilor a avut loc în ciuda creșterii substanțiale a costului mediu pentru majoritatea materiilor prime (datorită creșterii prețurilor petrolului). Aceste cifre arată că, pentru a evita o pierdere excesivă din cota de piață, industria comunitară nu era în măsură să își acopere în totalitate costurile de producție prin prețurile de vânzare.

Tabelul 9

(63)

În cursul perioadei analizate, industria comunitară a pierdut din cota de piață, pe o piață în ușoară creștere.

(64)

Nivelul de ocupare al forței de muncă în industria comunitară a scăzut cu 13 % între anul 2003 și PAR. Cu toate că salariul mediu pe angajat a crescut cu 5 %, a fost făcut un efort de raționalizare, și productivitatea pe angajat a crescut cu 9 %. Astfel, nivelul costurilor forței de muncă pe tonă produsă a scăzut cu 4 %.

Tabelul 10

(65)

Rentabilitatea vânzărilor reprezintă profitul obținut prin vânzările produsului în cauză în cadrul Comunității. Randamentul investițiilor a fost calculat pe baza randamentului activelor totale.

(66)

Rentabilitatea și randamentul investițiilor în ceea ce privește vânzările produsului în cauză către clienți independenți de Comunitate au rămas negative pe tot parcursul perioadei analizate, în ciuda unor ușoare îmbunătățiri în anii 2004 și 2005. În cursul PAR, atât rentabilitatea, cât și randamentul investițiilor au fost deosebit de scăzute (rentabilitatea – 11 %, și randamentul investițiilor – 3,1 %) și au scăzut în continuare după anul 2005.

Tabelul 11

(67)

Tendința privind fluxul de numerar a cunoscut o deteriorare, în special în timpul PAR.

Tabelul 12

(68)

Între anul 2003 și PAR, investițiile pentru producția de folii din PET au scăzut cu 18 %. În timpul PAR, valoarea investițiilor a crescut cu 6 % comparativ cu situația din anul 2005, dar, în comparație cu anul 2003, a rămas la un nivel mai scăzut. În timpul anchetei, s-a constatat că investițiile au fost efectuate în principal pentru a îmbunătăți calitatea produsului și pentru a menține capacitatea de producție.

(69)

Nivelul scăzut al investițiilor se explică în mare măsură prin faptul că societățile-mamă din cadrul industriei comunitare nu s-au arătat interesate de a investi sau de a oferi garanții pentru investiții în activități care nu sunt rentabile, precum producția de folii din PET în Europa.

(70)

Analiza privind amploarea marjei de dumping ia în considerare faptul că există măsuri în vigoare care permit eliminarea dumpingului prejudiciabil. Astfel cum se indică mai sus, informațiile disponibile arată că unul dintre producătorii-exportatori care au constituit eșantionul continuă să practice prețuri de dumping către Comunitate. Cu toate că marja de dumping constatată este semnificativă, impactul acesteia asupra situației industriei comunitare în timpul PAR a fost nesemnificativ, având în vedere că cota de piață a importurilor din India care au făcut obiectul unui dumping și a celor cu privire la care s-a constatat că reprezintă circumvenție reprezenta 1 % din consumul comunitar total. Jindal a contribuit cu siguranță la agravarea situației industriei comunitare. Cu toate acestea, trebuie ținut cont și de faptul că, chiar dacă importurile provenind de la Jindal sunt excluse din analiză, industria comunitară nu ar fi fost în măsură să se redreseze în urma practicilor anterioare de dumping, după instituirea măsurilor antidumping în anul 2001, din cauza eludării (împotriva căreia măsurile au fost adoptate doar la sfârșitul anului 2004) și a inadecvării angajamentelor, care au fost abrogate doar anul trecut. Nu trebuie uitat faptul că, înaintea instituirii drepturilor împotriva eludării și a abrogării angajamentelor, nivelul importurilor provenind de la societățile indiene care au practicat dumpingul era de mai mult de trei ori mai mare în raport cu PAR.

(71)

Volumul de folii din PET consumate în Comunitate a crescut cu 1 %, în timp ce volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 2 %.

(72)

Situația economică a industriei comunitare s-a înrăutățit în ceea ce privește majoritatea factorilor de prejudiciu: producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității (– 4 %), volumul vânzărilor (– 2 %) și valoarea acestora (– 5 %), cota de piață (– 2 puncte procentuale), fluxul de numerar și rentabilitatea, activitatea de investiții și randamentul investițiilor.

(73)

Eforturile de restructurare depuse de industria comunitară în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, reducerea costurilor și creșterea productivității pe angajat nu au putut contrabalansa impactul creșterii prețurilor materiilor prime pe parcursul perioadei analizate. Costul producției a fost superior prețului de vânzare. Aceasta a coincis cu nivelul scăzut al prețului importurilor din India care au făcut obiectul unui dumping și din alte țări cu privire la care s-au constatat practici de circumvenție. Cu toate acestea, se constată că presiunea prețurilor asupra industriei comunitare a fost parțial provocată de importurile de la Jindal, despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în PAR, și care reprezentau aproximativ 90 % din importurile totale de folii din PET originare din India.

(74)

Având în vedere cele de mai sus, situația industriei comunitare este încă precară și orice creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping ar agrava, după toate probabilitățile, această situație.

(75)

După cum s-a menționat anterior, situația industriei comunitare este încă precară. În cazul eliminării măsurilor antidumping, importurile care fac obiectul unui dumping ar cunoaște o creștere semnificativă. Astfel cum a fost menționat anterior la considerentul 46, exportatorii indieni supuși unei taxe antidumping au capacitatea de a-și crește volumele exporturilor în mod semnificativ și, astfel cum a fost menționat la considerentul 48, unele dintre cele mai mari piețe de export mondiale pentru foliile din PET sunt protejate prin tarife ridicate, în special piața din SUA.

(76)

În absența taxelor antidumping, importurile din India care fac obiectul unui dumping ar putea exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor pe piața comunitară. Prin urmare, există o probabilitate importantă de reapariție a prejudiciului.

(77)

Având în vedere cele menționate anterior, dacă industria comunitară ar fi expusă unei creșteri a volumelor de importuri din India la prețuri de dumping, situația sa financiară s-ar deteriora și mai mult. Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor împotriva Indiei ar determina, după toate probabilitățile, o reapariție a prejudiciului provocat industriei comunitare.

(78)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Comunității în ansamblu.

(79)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă determinarea interesului Comunității s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, respectiv cele ale industriei comunitare, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(80)

Trebuie amintit că, în cadrul anchetei inițiale, s-a considerat că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Comunității. În afară de aceasta, faptul că prezenta anchetă constituie o reexaminare și, prin urmare, analizează o situație în care au fost deja instituite măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal asupra părților vizate de către măsurile antidumping actuale.

(81)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului prejudiciabil, există motive întemeiate care ar putea conduce la concluzia conform căreia menținerea măsurilor în acest caz special nu este în interesul Comunității.

(82)

Pentru a evalua impactul probabil al deciziei de a institui sau nu măsurile respective, au fost solicitate informații tuturor părților interesate care fie erau cunoscute ca fiind vizate, fie s-au făcut chiar ele cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare către industria comunitară, nouă importatori independenți și 23 de utilizatori. În plus, Comisia i-a contactat, de asemenea, pe toți ceilalți producători comunitari cunoscuți care nu au oferit informațiile cerute pentru cooperarea la anchetă, pentru a obține informațiile fundamentale privind producția și vânzările acestora.

(83)

Se amintește că industria comunitară se află în continuare într-o situație vulnerabilă, astfel cum a fost menționat la considerentele 58-74.

(84)

Menținerea măsurilor ar trebui să atenueze perturbările pieței și scăderea prețurilor. Măsurile ar trebui cel puțin să permită industriei comunitare să-și mențină vânzările și să beneficieze de economii de scară.

(85)

În caz contrar, dacă măsurile antidumping ar fi eliminate, este probabil ca situația financiară negativă a industriei comunitare să se mențină sau chiar să se deterioreze. Industria comunitară este în mod deosebit marcată de o pierdere de venituri, cauzată de prețurile scăzute și de cota de piață în declin.

(86)

În consecință, menținerea măsurilor antidumping ar fi conformă cu interesul Comunității.

(87)

Numai un importator/utilizator și patru utilizatori au cooperat la anchetă și au oferit răspunsuri complete. Aceștia reprezintă 16,3 % din consumul comunitar total de folii din PET și au indicat că prelungirea taxelor antidumping nu ar avea un impact major asupra societăților lor.

(88)

Luând în calcul toți factorii de mai sus, se concluzionează că instituirea măsurilor nu ar avea un efect negativ semnificativ sau chiar niciun efect negativ privind situația utilizatorilor și a importatorilor produsului în cauză.

(89)

Pe această bază, se concluzionează că nu există motive întemeiate pentru a nu se menține măsurile antidumping din rațiuni legate de interesul comunitar.

(90)

Toate părțile au fost informate cu privire la datele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea menținerii măsurilor existente. De asemenea, acestora li s-a acordat un termen, pentru a le permite să-și prezinte observațiile cu privire la informațiile comunicate.

(91)

Pe baza faptelor și a considerentelor menționate anterior, se concluzionează că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, trebuie încheiată reexaminarea intermediară parțială limitată la Jindal și trebuie menținută taxa antidumping de 0 % instituită, în cadrul anchetei inițiale, la importurile de folii din PET produse și exportate către Comunitate de către Jindal.

(92)

În ceea ce privește reexaminarea măsurilor care urmează să expire, astfel cum prevede articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și pe baza constatărilor menționate anterior, măsurile antidumping aplicabile importurilor de folii din PET originare din India trebuie menținute,

—

nu a exportat mărfurile descrise la alineatul (1) în perioadele cuprinse între 1 aprilie 1999 și 31 martie 2000 și între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006;

—

nu este afiliată niciunui exportator sau producător supus măsurilor instituite prin Regulamentul (CE) nr. 366/2006; și

—

a exportat mărfurile respective după perioada cuprinsă între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006 sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate substanțială în Comunitate,

Terphane Ltda BR 101, km 101, orașul Cabo de Santo Agostinho, statul Pernambuco, Brazilia (cod suplimentar TARIC A569);

Jolybar Filmtechnic Converting Ltd (1987), Hacharutsim str. 7, Ind. Park Siim 2000, Natania South, 42504, POB 8380, Israel (cod suplimentar TARIC A570);

Hanita Coatings Rural Cooperative Association Ltd., Kibbutz Hanita, 22885, Israel (cod suplimentar TARIC A691).

6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/17

(1)

La 18 iunie 2002, au fost impuse taxe antidumping definitive aplicabile la importurile de compact-discuri inscriptibile originare din Taiwan prin Regulamentul (CE) nr. 1050/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui drept antidumping definitiv și privind perceperea definitivă a dreptului provizoriu pentru importurile de compact-discuri originare din Taiwan (3) („procedura antidumping inițială”). Nivelul acestor taxe se situa între 17,7 % și 38,5 %. Aceste măsuri au expirat ipso iure la 18 iunie 2007 în conformitate cu Avizul Comisiei privind expirarea anumitor măsuri antidumping (4).

(2)

La 5 iunie 2003, au fost instituite taxe compensatorii definitive la importurile de compact-discuri inscriptibile („CD-R-uri”) din India prin Regulamentul (CE) nr. 960/2003 din 2 iunie 2003 de instituire a unui drept compensatoriu definitiv la importurile de compact discuri originare din India (5) („procedura antisubvenții inițială”). Nivelul acestor taxe era de 7,3 %.

(3)

Prin Decizia 2006/753/CE (6), Comisia a încheiat o procedură antidumping referitoare la importurile de CD-R-uri originare din Republica Populară Chineză („RPC”), Hong Kong și Malaezia pe motivul lipsei de interes comunitar pentru instituirea măsurilor („decizia de încheiere”). S-a ajuns la concluzia că, dată fiind cota sa de piață redusă, era puțin probabil ca industria comunitară să obțină beneficii semnificative de pe urma instituirii măsurilor. Instituirea acestor măsuri a fost, prin urmare, considerată disproporționată, având în vedere efectele negative considerabile asupra importatorilor, a distribuitorilor, a comercianților cu amănuntul și a consumatorilor.

(4)

La 22 martie 2007, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de inițiere”) (7), a fost anunțată inițierea unei reexaminări intermediare parțiale privind măsurile antidumping aplicabile importurilor de compact-discuri inscriptibile originare din Taiwan și a unei reexaminări intermediare parțiale privind măsurile compensatorii aplicabile importurilor de compact-discuri inscriptibile originare din India.

(5)

Obiectul acestor reexaminări, deschise la inițiativa Comisiei, s-a limitat în ambele cazuri la evaluarea interesului comunitar, deciziile luate putând avea efect retroactiv din 5 noiembrie 2006, aceasta reprezentând data intrării în vigoare a deciziei de încheiere. Din motive de eficiență procedurală, reexaminările referitoare atât la taxele antidumping aplicabile importurilor de CD-R-uri din Taiwan, cât și la taxele compensatorii aplicabile importurilor de CD-R-uri din India au fost efectuate în cadrul unei singure anchete.

(6)

După cum s-a menționat mai sus, măsurile antidumping instituite la importurile din Taiwan au expirat la 18 iunie 2007. În consecință, reexaminarea privitoare la Taiwan a fost întreruptă. Cu toate acestea, reexaminarea a fost efectuată în mod formal până la acea data, Comisia luând în considerare în special chestiunea eliminării cu titlu retroactiv a taxelor achitate în perioada 5 noiembrie 2006-18 iunie 2007.

(7)

Din motive de eficiență procedurală și pentru a asigura coerența de ansamblu a acțiunilor sale, Comisia a reunit concluziile acestor două reexaminări în cadrul prezentului regulament.

(8)

Comisia a informat oficial producătorii, importatorii și utilizatorii comunitari, precum și exportatorii și reprezentanții Indiei și Taiwanului în privința inițierii procedurii. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita audieri în termenul stabilit de avizul de inițiere. Având în vedere că reexaminările s-au limitat la aspecte legate de interesul comunitar, numai părțile interesate din interiorul Comunității, cu alte cuvinte producătorii, importatorii și utilizatorii comunitari, au fost invitate de Comisie să completeze chestionarele. S-au primit răspunsuri la chestionare din partea unui producător, a 14 importatori și a 10 utilizatori.

(9)

Comisia a primit, de asemenea, o scrisoare din partea Comitetului de producători europeni de CD-R-uri (Committee of European CD-R Manufacturers – „CECMA”), care a reprezentat reclamantul în cadrul procedurilor antidumping și antisubvenții inițiale și în cadrul procedurii încheiate prin decizia de încheiere, precum și o scrisoare din partea fostului reprezentant al societății D, după cum este identificată în decizia de încheiere.

(10)

Pe lângă acestea, serviciile Comisiei au primit observații de la alte părți interesate, în special de la distribuitorii și furnizorii unui exportator indian.

(11)

Serviciile Comisiei au analizat în mod corespunzător toate observațiile și argumentele aduse de părțile interesate. Cu toate acestea, având în vedere situația în care se află producția comunitară, concluziile reexaminării actuale se vor limita la identificarea industriei comunitare.

(12)

Ancheta privind aspectele de interes comunitar a vizat perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2006 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea interesului comunitar a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(13)

Produsul examinat constă în compact-discuri inscriptibile (CD-R-uri) originare din India („produsul în cauză”), clasificate în prezent la codul NC ex 8523 40 11. Acest cod NC este menționat doar cu titlu informativ.

(14)

Același produs provenind din Taiwan a fost examinat în perioada cuprinsă între 22 martie 2007, când a fost publicat avizul de inițiere, și 18 iunie 2007, când au expirat măsurile de instituire a taxelor antidumping aplicabile la importurile de CD-R-uri din Taiwan.

(15)

Produsul în cauză este un disc de policarbonat acoperit cu un strat de substanță colorantă, un strat de material reflectorizant și un strat protector. Deși înregistrarea pe astfel de discuri se poate realiza în mai multe etape, informațiile înregistrate nu pot fi șterse. Acest disc este un suport optic de stocare a datelor digitale sau a sunetului.

(16)

CD-R-urile se disting în funcție de tipul de date stocate (CD-R-uri pentru date și CD-R-uri pentru muzică), de capacitatea de stocare, de stratul metalic reflectorizant și de faptul că sunt imprimate sau nu. Toate tipurile de CD-R-uri au aceleași caracteristici fizice și tehnice și sunt utilizate în aceleași scopuri. Prin urmare, se consideră că acestea constituie un singur produs.

(17)

În cadrul procedurii actuale, nu s-au făcut observații privind comparabilitatea CD-R-urilor importate cu cele produse în Comunitate. Din acest motiv, toate tipurile de CD-R-uri, originare din India sau Taiwan sau produse în interiorul Comunității, sunt considerate similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază și al articolului 1 alineatul (5) din regulamentul antisubvenții de bază.

(18)

În cadrul acestei proceduri (a se vedea considerentele 28, 58 și următoarele din decizia de încheiere), direcțiile Comisiei au constatat că producția comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, era constituită din 10 producători. S-a considerat că numai unul dintre aceștia reprezenta industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul antidumping de bază (societatea Manufacturing Advanced Media – „MAM-E”).

(19)

Niciunul dintre producătorii care reprezintă producția comunitară conform deciziei de încheiere nu a cooperat în cadrul procedurii actuale.

(20)

În plus, Comisia a obținut probe potrivit cărora singura societate considerată ca reprezentând industria comunitară în cadrul procedurii care a dus la decizia de încheiere era în curs de lichidare. Acest lucru a fost confirmat în scrisoarea trimisă de fostul reprezentant al societății. De asemenea, Comisia a primit o copie a hotărârii judecătorești de inițiere a procedurii de lichidare, conform căreia societatea își încheiase activitatea. Chestionarul trimis de Comisie a fost restituit cu mențiunea „în lichidare judiciară”.

(21)

Pe lângă acestea, deși CECMA și-a afirmat sprijinul în vederea menținerii măsurilor instituite, nu a trimis niciun chestionar și niciun element de probă în numele vreunui producător comunitar – membru al asociației.

(22)

O altă societate (societatea A, după cum a fost identificată în decizia de încheiere) a informat Comisia că și-a încetat activitatea de producție în Comunitate.

(23)

În cele din urmă, Comisia a primit, de asemenea, un răspuns de la societatea B (după cum a fost identificată în decizia de încheiere). Nu a fost prezentat niciun element de probă care să contrazică constatările expuse în decizia de încheiere, potrivit cărora societatea B nu ar trebui inclusă în definiția industriei comunitare, iar producția sa ar trebui exclusă din definiția producției comunitare (a se vedea considerentul 40 din decizia de încheiere).

(24)

Din aceste motive, se impune concluzia că nu mai există industrie comunitară în acest sector și, prin urmare, nu există un interes comunitar.

(25)

Ținând cont de constatările de mai sus, măsurile antidumping aplicabile importurilor de CD-R-uri originare din Taiwan și măsurile compensatorii aplicabile importurilor de CD-R-uri originare din India ar trebui abrogate, cu efect retroactiv, de la data intrării în vigoare a deciziei de încheiere.

(26)

În consecință, taxele antidumping definitive plătite sau contabilizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1050/2002 privind importurile de CD-R-uri originare din Taiwan și taxele compensatorii definitive plătite sau contabilizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 960/2003 privind importurile de CD-R-uri originare din India și puse în liberă circulație de la 5 noiembrie 2006 ar trebui rambursate sau remise.

(27)

Rambursarea sau remiterea trebuie solicitată autorităților vamale naționale în conformitate cu legislația vamală aplicabilă,

6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/20

(1)

Regulamentul (CE) nr. 3223/94 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a sumelor forfetare la import din țările terțe, pentru produsele și termenele menționate în anexa acestuia.

(2)

În conformitate cu criteriile menționate anterior, sumele forfetare la import trebuie stabilite la nivelurile prevăzute în anexa la prezentul regulament,

6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/22

(1)

Produsul în cauză vizat de această înregistrare este reprezentat de mandarinele preparate sau conservate (inclusiv tangerine și satsuma), clementine, wilking și alți hibrizi similari de citrice fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și astfel cum sunt definite la poziția NC 2008, originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”), care sunt încadrate la codurile NC 2008 30 55, 2008 30 75 și ex 2008 30 90.

(2)

Primind o plângere din partea Federației naționale spaniole a asociațiilor din industria fructelor și legumelor prelucrate (FNACV) (denumit în continuare „solicitantul”), Comisia a stabilit că există dovezi suficiente care justifică deschiderea unei proceduri și, în consecință, în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile anumitor citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din Republica Populară Chineză (2).

(3)

De asemenea, solicitantul cere ca importurile produsului în cauză să facă obiectul unei înregistrări, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, astfel încât să poată fi aplicate ulterior măsuri cu privire la aceste importuri de la data înregistrării lor.

(4)

Produsul în cauză este în prezent supus în mare parte măsurilor de salvgardare definitive impuse de Regulamentul (CE) nr. 658/2004 al Comisiei (3). Aceste măsuri expiră la data de 8 noiembrie 2007.

(5)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu pot fi impuse măsuri provizorii mai devreme de 60 de zile de la data deschiderii. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază, o taxă definitivă antidumping poate fi percepută asupra produselor care au fost introduse pentru consum, cu nu mai mult de 90 de zile înainte de data aplicării măsurilor provizorii, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul respectiv și a înregistrării importurilor în conformitate cu articolul 14 alineatul (5). În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate, după consultarea Comitetului consultativ, să dea instrucțiuni autorităților vamale în vederea luării măsurilor adecvate pentru a înregistra importurile, astfel încât să poată fi aplicate ulterior măsuri cu privire la aceste importuri de la data înregistrării lor. Importurile pot fi supuse înregistrării la cererea motivată corespunzător a industriei comunitare.

(6)

Cererea conține elemente de probă suficiente pentru a justifica înregistrarea. Acestea sunt susținute și de alte elemente de probă, provenite din alte surse.

(7)

În ceea ce privește dumpingul, Comisia dispune de suficiente elemente de probă la prima vedere care dovedesc că importurile produsului în cauză, originare din Republica Populară Chineză, fac obiectul unui dumping, și că exportatorii practică dumpingul. Plângerea antidumping și cererea pentru înregistrare conțin elemente de probă cu privire la prețurile de export referitoare la sezonul 2006/2007. În sprijinul acestei constatări vin informațiile emise de datele Eurostat precum și cele din numeroase oferte sau declarații de prețuri de export emise de mai multe surse și adresate mai multor importatori. Probele cu privire la valoarea normală cuprinse în plângerea antidumping și cererea pentru înregistrare, în acest stadiu și sub rezerva datelor suplimentare disponibile în cursul anchetei, conțin date detaliate cu privire la prețurile de pe piața internă și costurile de producție de la toți sau aproape toți producătorii dintr-o țară analoagă. În acest stadiu, aceste date, adaptate în mod corespunzător pentru costul estimat al transportului și alte costuri, par să se refere la prima vedere la același produs și perioadă de timp și aceeași etapă de comercializare și, prin urmare, par să fie în mare măsură comparabile. În ansamblu, și dată fiind proporția marjei de dumping pretinsă, aceste elemente de probă furnizează în acest stadiu suficiente susțineri ale afirmației că exportatorii în cauză practică dumpingul.

(8)

În ceea ce privește prejudiciul, Comisia dispune de suficiente elemente de probă la prima vedere care dovedesc că practicile de dumping ale exportatorilor cauzează prejudicii sau ar cauza prejudicii. Aceste elemente de probă sunt compuse din date detaliate cuprinse în plângerea antidumping și în cererea pentru înregistrare și sunt sprijinite de informații din alte surse cu privire la factorii de prejudiciu esențiali prevăzuți în articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. În plus, elementele de probă referitoare la ancheta de salvgardare anterioară vin în sprijinul opiniei că, în absența măsurii de salvgardare, volumul importurilor ar crește în mod semnificativ, iar prejudiciul suferit de industria comunitară s-ar putea agrava.

(9)

De asemenea, Comisia dispune de suficiente elemente de probă la prima vedere, cuprinse în plângerea antidumping și în cererea pentru înregistrare și sprijinite de informațiile din alte surse că importatorii au fost conștienți, sau ar fi trebuit să fie conștienți de faptul că exportatorii practică un dumping prejudiciabil, sau care ar putea deveni prejudiciabil pentru industria comunitară. A fost publicat un aviz de deschidere a unei anchete asupra dumpingului prejudiciabil presupus. În plus, mai multe articole din presa de specialitate apărute în decursul unei perioade extinse de timp sugerează că industria comunitară ar putea suferi prejudicii ca urmare a importurilor la prețuri scăzute din China. În cele din urmă, dată fiind proporția în care dumpingul ar putea apărea, este rezonabil să se ajungă la concluzia că importatorii sunt conștienți sau ar trebui să fie conștienți de această situație.

(10)

În plus, Comisia dispune de suficiente elemente de probă la prima vedere că un astfel de prejudiciu este cauzat sau ar fi cauzat de importuri masive care fac obiectul unui dumping într-un timp relativ scurt și care, în lumina perioadelor aferente și a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, precum și a altor împrejurări (cum ar fi constituirea rapidă a stocurilor) ar putea submina în mod grav efectul corectiv al oricăror taxe antidumping definitive, cu excepția cazului în care astfel de taxe ar fi aplicate retroactiv. Aceste elemente de probă cuprinse în plângerea antidumping și în cererea pentru înregistrare și susținute de informații din alte surse sunt alcătuite din informații cu privire la natura produsului, inclusiv natura sa fungibilă și sezonieră, precum și la faptul că sunt ambalate în conserve și pot fi ușor transportate și depozitate pentru perioade îndelungate. Prin urmare, acestea fac posibilă constituirea rapidă a stocurilor. Mai mult decât atât, elementele de probă din ancheta de salvgardare confirmă opinia că, în absența oricăror măsuri, s-ar putea ca volumul importurilor să crească de asemenea în mod dramatic. Acest fapt este în special valabil, dat fiind faptul că măsurile de salvgardare expiră la scurt timp după începerea sezonului de ambalare în conserve.

(11)

În consecință, în acest caz, sunt îndeplinite condițiile pentru înregistrare.

(12)

În lumina celor menționate mai sus, Comisia a ajuns la concluzia că cererea solicitantului conține dovezi suficiente pentru a supune importurile produsului în cauză unei proceduri de înregistrare, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(13)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să aducă elemente de probă pentru susținerea lor. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare scrisă din care să reiasă că au motive specifice în baza cărora ar trebui să fie audiate.

(14)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importarea produsului în cauză ar trebui să facă obiectul unei înregistrări pentru a garanta că, în cazul în care concluziile anchetei duc la impunerea unor taxe antidumping, aceste taxe să poată fi percepute retroactiv în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.

(15)

Orice responsabilitate ulterioară va decurge din constatările anchetei antidumping. Conform afirmațiilor din plângerea care solicită deschiderea unei anchete, procentajul depășește 50 % pentru dumping și 30 % pentru prejudiciu.

(16)

Toate datele cu caracter personal colectate în cadrul acestei anchete vor fi prelucrate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (4),

6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/25

(1)

Regulamentul (CE) nr. 41/2007 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de stabilire pentru 2007 a posibilităților de pescuit și a condițiilor asociate pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (3), stabilește cotele pentru 2007.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de către Comisie, capturile pentru stocul menționat în anexa la prezentul regulament, realizate de către navele care arborează pavilionul statului membru menționat sau sunt înregistrate în statul membru respectiv au epuizat cota stabilită pentru anul 2007.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului, păstrarea la bord, transbordarea și debarcarea stocului respectiv,

6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/27

(1)

Inundațiile au capacitatea de a produce pierderi de vieți omenești, evacuări de persoane și daune mediului, de a compromite grav dezvoltarea economică și de a submina activitățile economice ale Comunității.

(2)

Inundațiile sunt fenomene naturale care nu pot fi prevenite. Cu toate acestea, unele activități umane (cum ar fi numărul tot mai mare de așezări umane și de bunuri economice aflate în zone inundabile, precum și reducerea capacității de retenție naturală a apei prin exploatarea terenurilor) și schimbările climatice contribuie la creșterea probabilității survenirii inundațiilor și a impactului negativ al acestora.

(3)

Este realizabil și de dorit să se reducă riscul consecințelor negative, în special pentru sănătatea și viața persoanelor, mediu, patrimoniul cultural, activitatea economică și infrastructura asociată cu inundațiile. Cu toate acestea, măsurile de reducere a acestor riscuri, pentru a fi eficiente, ar trebui, pe cât posibil, coordonate la nivelul unui întreg bazin hidrografic.

(4)

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (3) impune crearea unor planuri de gestionare a bazinului hidrografic pentru fiecare district hidrografic, pentru a ajunge la o bună stare ecologică și chimică, contribuind la atenuarea efectelor inundațiilor. Cu toate acestea, reducerea riscului de inundații nu constituie unul dintre obiectivele principale ale respectivei directive și nu ține seama de modificările viitoare ale riscurilor de inundații, ca urmare a schimbărilor climatice.

(5)

Comunicarea Comisiei din 12 iulie 2004 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Gestionarea riscului de inundații – Prevenirea inundațiilor, protecția împotriva acestora și atenuarea efectelor acestora” prezintă analiza Comisiei și punctul de vedere al acesteia privind gestionarea riscurilor de inundație la nivel comunitar și declară că acțiunile concertate și coordonate la nivel comunitar ar aduce o valoare adăugată considerabilă și ar îmbunătăți nivelul general de protecție împotriva inundațiilor.

(6)

Prevenirea inundațiilor și atenuarea efectelor acestora în mod eficient necesită, pe lângă coordonarea între statele membre, cooperarea cu țări terțe. Aceasta se desfășoară în conformitate cu Directiva 2000/60/CE și cu principiile internaționale de gestionare a riscului de inundații, astfel cum au fost dezvoltate în special în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, aprobate prin Decizia 95/308/CE a Consiliului (4), și al acordurilor ulterioare privind aplicarea acesteia.

(7)

Decizia 2001/792/CE, Euratom a Consiliului din 23 octombrie 2001 de instituire a unui mecanism comunitar de favorizare a unei cooperări consolidate în cadrul intervențiilor de urgență care țin de protecția civilă (5) mobilizează sprijin și asistență din partea statelor membre în cazul unor urgențe majore, inclusiv al inundațiilor. Protecția civilă poate furniza un răspuns adecvat către populațiile afectate și poate îmbunătăți pregătirea și capacitatea de răspuns a acestora.

(8)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (6), este posibil să se acorde asistență financiară rapid în cazul unui dezastru major în scopul ajutorării populației, a zonelor naturale și a țărilor implicate să revină la condițiile normale pe cât posibil. Cu toate acestea, fondul poate interveni numai în cazul operațiunilor de urgență, nu și în fazele anterioare urgenței.

(9)

În elaborarea politicilor privind apa și exploatarea terenurilor, statele membre și Comunitatea ar trebui să țină seama de impactul pe care l-ar putea avea politicile respective asupra riscurilor de inundații și asupra gestionării riscurilor respective.

(10)

Pe teritoriul Comunității apar diferite tipuri de inundații, cum ar fi inundații ale râurilor, viituri torențiale, inundații urbane și inundații produse de mare în zonele de coastă. Daunele produse de inundații pot varia și de la o țară și regiune la alta ale Comunității. Ca urmare, obiectivele privind gestionarea riscurilor de inundații ar trebui stabilite de statele membre însele și ar trebui să se bazeze pe circumstanțe locale și regionale.

(11)

Riscurile de inundații în anumite zone din cadrul Comunității pot fi considerate a nu fi semnificative, de exemplu, în zone slab populate sau nepopulate sau în zone cu bunuri economice sau valoare ecologică limitată. În fiecare district hidrografic sau unitate de gestionare ar trebui evaluate riscurile de inundații și nevoia de acțiuni suplimentare, cum ar fi evaluarea potențialului de atenuare a inundațiilor.

(12)

Pentru a avea la dispoziție un instrument eficient de informare, precum și o bază valoroasă pentru stabilirea priorităților și pentru luarea unor decizii ulterioare tehnice, financiare și politice privind gestionarea riscului de inundații, este necesar să se prevadă crearea unor hărți de hazard la inundații și a unor hărți cu risc de inundații care să arate potențialele consecințe negative asociate diferitelor cazuri de inundații, inclusiv informații privind surse potențiale de poluare a mediului ca urmare a inundațiilor. În acest context, statele membre ar trebui să evalueze activitățile care determină creșterea riscurilor de inundații.

(13)

În vederea evitării și a reducerii impactului negativ al inundațiilor în zona respectivă, este indicat să se elaboreze planuri de gestionare a riscului de inundații. Cauzele și consecințele inundațiilor variază în funcție de țările și regiunile Comunității. Planurile de gestionare a riscului de inundații trebuie, așadar, să ia în considerare caracteristicile proprii ale zonelor pe care le acoperă și să prevadă soluții adaptate în conformitate cu nevoile și prioritățile acelor zone, asigurând, în același timp, o coordonare relevantă în districtele hidrografice și promovând realizarea obiectivelor de mediu prevăzute de legislația comunitară. Statele membre ar trebui, în special, să se abțină de la adoptarea unor măsuri sau angajarea în acțiuni care cresc semnificativ riscul de inundații în alte state membre, cu excepția cazului în care aceste măsuri au fost coordonate și s-a convenit asupra unei soluții între statele membre respective.

(14)

Planurile de gestionare a riscului de inundații ar trebui să se concentreze asupra prevenirii, a protecției și a pregătirii. Pentru a asigura mai mult spațiu râurilor, acestea ar trebui să ia în considerare, în măsura posibilului, întreținerea și/sau refacerea zonelor inundabile, precum și măsuri de prevenire și reducere a efectelor negative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și a activității economice. Elementele planurilor de gestionare a riscurilor de inundații trebuie revizuite periodic și, după caz, trebuie actualizate, luând în considerare efectele posibile ale schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor.

(15)

Principiul solidarității este foarte important în contextul gestionării riscurilor de inundații. În lumina acestuia, statele membre ar trebui încurajate să găsească o partajare echitabilă a responsabilităților, atunci când măsurile sunt decise de comun acord pentru beneficiul comun, în ceea ce privește gestionarea riscului de inundații de-a lungul cursurilor de apă.

(16)

Pentru a preveni dublarea activității, statele membre ar trebui să aibă dreptul de a utiliza evaluări preliminare existente ale riscurilor, hărți de hazard sau risc de inundații și planuri de gestionare a riscului de inundații în scopul realizării obiectivelor și al îndeplinirii cerințelor prezentei directive.

(17)

Dezvoltarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice în temeiul Directivei 2000/60/CE și a planurilor de gestionare a riscurilor de inundații în temeiul prezentei directive sunt elemente de gestionare integrată a bazinelor hidrografice ale râurilor. Cele două procese ar trebui, prin urmare, să utilizeze potențialul reciproc pentru sinergii și avantaje comune, având în vedere obiectivele de protecție a mediului din Directiva 2000/60/CE, asigurând eficiența și utilizarea înțeleaptă a resurselor, precum și recunoașterea faptului că autoritățile competente și unitățile de gestionare pot să difere în conformitate cu prezenta directivă și în conformitate cu Directiva 2000/60/CE.

(18)

Statele membre ar trebui să își bazeze evaluările, hărțile și planurile pe cele mai bune practici și pe cele mai bune tehnologii disponibile, care nu implică costuri excesive în materie de gestionare a riscurilor de inundații.

(19)

Pentru utilizarea în mai multe scopuri a unor corpuri de apă pentru diverse forme de activități umane durabile (de exemplu, gestionarea riscului de inundații, ecologie, navigație pe apele interioare sau hidroenergie) și având în vedere impactul acestei utilizări asupra apelor, Directiva 2000/60/CE prevede un proces clar și transparent de abordare a respectivei utilizări și a respectivului impact, care include posibile derogări de la obiectivele „bunei stări” sau ale „nedeteriorării” prevăzute la articolul 4. Articolul 9 din Directiva 2000/60/CE prevede recuperarea costurilor.

(20)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (7).

(21)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adapteze prezenta anexă la progresul științific și tehnic. Întrucât măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE a Consiliului.

(22)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute, în special, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceasta are drept obiectiv, în special, să asigure promovarea integrării în politicile Comunității a unui nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum a fost stabilit la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(23)

Având în vedere că obiectivul prezentei directive, și anume crearea unui cadru pentru măsurile de reducere a riscurilor de daune produse prin inundații, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(24)

În conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității și cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității anexat la tratat, și având în vedere capacitățile existente ale statelor membre, ar trebui să se păstreze o flexibilitate considerabilă la nivel local și regional, în special în ceea ce privește organizarea și responsabilitatea autorităților.

(25)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (8), statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Comunității, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

1.

„inundații” înseamnă acoperire temporară cu apă a unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă. Aceasta include inundații cauzate de râuri, torenți de munte, cursuri de apă intermitente de tip mediteranean și inundații produse de mare în zonele costiere și nu include inundațiile produse de sistemele de canalizare;

2.

„risc de inundații” înseamnă combinația dintre probabilitatea apariției unor inundații și efectele potențial adverse pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică asociate apariției unei inundații.

(a)

desemna autorități competente diferite de cele identificate în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2000/60/CE;

(b)

identifica anumite zone costiere sau bazine hidrografice individuale și desemna o unitate de gestionare a acestora, diferită de cele desemnate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2000/60/CE.

(a)

hărți ale bazinului hidrografic la scala corespunzătoare, inclusiv limitele bazinelor hidrografice, ale subbazinelor și, acolo unde există, ale zonelor costiere, cu expunerea topografiei și a utilizării terenului;

(b)

o descriere a inundațiilor care au survenit în trecut și care au avut efecte negative semnificative asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și a activității economice și pentru care probabilitatea unor evenimente viitoare similare este încă relevantă, inclusiv în ceea ce privește dimensiunile inundațiilor și traseele acestora, precum și o evaluare a efectelor negative pe care le-au produs;

(c)

o descriere a inundațiilor semnificative care au survenit în trecut, atunci când consecințele negative semnificative sau evenimentele viitoare similare ar putea fi prevăzute;

și, în funcție de nevoile specifice ale statelor membre, include:

(d)

o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climaticei asupra apariției inundațiilor.

(a)

inundații cu probabilitate mică sau în cazuri extreme;

(b)

inundații cu probabilitate medie (perioada probabilă de revenire ≥ 100 ani);

(c)

inundații cu probabilitate mare, după caz.

(a)

dimensiunile inundațiilor;

(b)

adâncimea sau nivelul apelor, după caz;

(c)

după caz, viteza de curgere sau debitul de apă relevant.

(a)

numărul aproximativ de locuitori potențial afectați;

(b)

tipul de activitate economică din zona potențial afectată;

(c)

instalațiile, astfel cum sunt menționate în anexa I la Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (9), care pot produce poluare accidentală în cazul inundațiilor și zonele protejate potențial afectate enumerate în anexa IV punctul 1 punctele (i), (iii) și (v) la Directiva 2000/60/CE;

(d)

alte informații pe care statul membru le consideră utile, cum ar fi indicarea zonelor unde pot apărea inundații cu un conținut mare de sedimente transportate și inundații cu sedimente grosiere și informații privind alte surse importante de poluare.

1.

dezvoltarea primelor hărți de hazard și de risc de inundații și revizuirea ulterioară a acestora, astfel cum se face referire la aceasta la articolele 6 și 14 ale prezentei directive, se efectuează astfel încât informațiile pe care le conțin să fie consecvente cu informațiile relevante prezentate în conformitate cu Directiva 2000/60/CE. Acestea sunt coordonate cu revizuirile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2000/60/CE și pot fi integrate în acestea;

2.

dezvoltarea primelor planuri de gestionare a riscului de inundații și a revizuirilor ulterioare, astfel cum se face referire la acestea la articolele 7 și 14 din prezenta directivă, se efectuează, în coordonare cu și poate fi integrată în revizuirile planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice prevăzute la articolul 13 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE;

3.

implicarea activă a tuturor părților interesate în temeiul articolului 10 din prezenta directivă este coordonată, după caz, cu implicarea activă a părților interesate în temeiul articolului 14 din Directiva 2000/60/CE.

(a)

fie au întreprins deja o evaluare a riscurilor pentru a concluziona, înainte de 22 decembrie 2010, potrivit căreia există un risc semnificativ potențial de inundații sau se poate considera că este probabil să survină ca urmare a identificării zonei între cele menționate la articolul 5 alineatul (1); sau

(b)

fie au decis, înainte de 22 decembrie 2010, să pregătească hărți de risc și de risc de inundații și să creeze planuri de gestionare a riscului de inundații în conformitate cu dispozițiile relevante ale prezentei directive.

6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/35

(1)

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (1) și Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (2) prevăd anumite cerințe structurale pentru unitățile care se află sub incidența regulamentelor în cauză.

(2)

Anexa VII capitolul 5 secțiunea B subsecțiunea I litera (a) la Actul de aderare a Bulgariei și a României prevede că anumite cerințe structurale stabilite prin regulamentele în cauză nu se aplică unităților din România enumerate în apendicele B la anexa VII la Actul de aderare („lista unităților”) până la 31 decembrie 2009, sub rezerva respectării anumitor condiții.

(3)

Lista unităților a fost actualizată prin Decizia 2007/23/CE a Comisiei din 22 decembrie 2006 de modificare a anexei VII apendicele B la Actul de aderare din 2005 în ceea ce privește anumite unități din sectoarele cărnii, laptelui și peștelui din România (3).

(4)

În România, anumite unități din sectoarele cărnii, cărnii de pasăre, peștelui și laptelui și produselor lactate și-au încheiat procesul de modernizare și se conformează acum pe deplin cerințelor legislației comunitare. Pe de altă parte, anumite unități și-au încetat activitatea. Prin urmare, lista unităților ar trebui modificată pentru a ține seama de aceste schimbări.

(5)

În plus, în România, din cauza unor constrângeri tehnice, anumite unități din sectoarele cărnii, cărnii de pasăre, peștelui și laptelui și produselor lactate întâmpină dificultăți în îndeplinirea cerințelor structurale relevante stabilite prin Regulamentele (CE) nr. 852/2004 și (CE) nr. 853/2004. Aceste unități au nevoie de mai mult timp pentru încheierea procesului de modernizare în vederea respectării depline a cerințelor structurale relevante stabilite prin regulamentele în cauză. Aceste unități ar trebui să fie adăugate pe lista unităților aflate în tranziție.

(6)

Aceste unități au oferit garanții că dispun de fondurile necesare în vederea remedierii neregulilor restante pe timpul perioadei de tranziție. Sunt disponibile informații detaliate cu privire la neregulile fiecărei unități.

(7)

În scopul asigurării clarității legislației comunitare, ar trebui înlocuită lista unităților stabilită prin apendicele B la anexa VII la Actul de aderare a Bulgariei și a României cu lista stabilită prin anexa la prezenta decizie.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,