Jurnalul Oficial C 28/25 i

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/2

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 19 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Cour d'appel d'Aix-En-Provence – Franța) – procedura penală împotriva BS, CA

(Cauza C-663/18) (1)

(Trimitere preliminară - Libera circulație a mărfurilor - Organizarea comună a piețelor în sectorul inului și al cânepii - Derogări - Protecția sănătății publice - Legislație națională care limitează prelucrarea industrială și comercializarea cânepii numai la fibre și la semințe - Canabidiol (CBD))

(2021/C 28/02)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour d'appel d'Aix-En-Provence

Părțile din procedura principală

B S, C A

Cu participarea: Ministère public, Conseil national de l’ordre des pharmaciens

Dispozitivul

Articolele 34 și 36 TFUE trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale prin care se interzice comercializarea canabidiolului (CBD) produs în mod legal în alt stat membru, atunci când este extras din planta de cannabis sativa în integralitatea sa, iar nu doar din fibre și din semințe, cu excepția cazului în care această reglementare este de natură să asigure realizarea obiectivului de protecție a sănătății publice și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia. Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului și Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului trebuie interpretate în sensul că nu se aplică unei astfel de reglementări.

(1) JO C 4, 7.1.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/3

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 18 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de First-tier Tribunal (Tax Chamber) – Regatul Unit) – Kaplan International colleges UK Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue and Customs

(Cauza C-77/19) (1)

(Trimitere preliminară - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 132 alineatul (1) litera (f) - Scutirea serviciilor prestate de grupuri independente de persoane în favoarea membrilor lor - Aplicabilitate în cazul grupurilor TVA - Articolul 11 - Grup TVA)

(2021/C 28/03)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

First-tier Tribunal (Tax Chamber)

Părțile din procedura principală

Apelantă: Kaplan International Colleges UK Ltd

Intimați: The Commissioners for Her Majesty's Revenue and Customs

Dispozitivul

Articolul 132 alineatul (1) litera (f) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008, trebuie interpretat în sensul că scutirea prevăzută de această dispoziție nu este aplicabilă serviciilor prestate de un grup independent de persoane în favoarea unui grup de persoane care pot fi considerate o persoană impozabilă unică, în sensul articolului 11 din această directivă, în condițiile în care membrii acestui din urmă grup nu sunt cu toții membri ai respectivului grup independent de persoane. Existența unor dispoziții de drept național care prevăd că membrul reprezentativ al unui asemenea grup de persoane care pot fi considerate o persoană impozabilă unică are caracteristicile și statutul membrilor grupului independent de persoane vizat, în scopul aplicării scutirii prevăzute în favoarea grupurilor independente de persoane, nu are nicio incidență în această privință.

(1) JO C 131, 8.4.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/3

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 19 noiembrie 2020 – Serviciul European de Acțiune Externă/Chantal Hebberecht

(Cauza C-93/19 P) (1)

(Recurs - Funcție publică - Funcționari - Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) - Politica de rotație a funcționarilor - Post de șef al Delegației Uniunii Europene în Etiopia - Decizie prin care se refuză prelungirea repartizării pe acest post - Interesul serviciului - Principiul egalității de tratament - Discriminare pozitivă în favoarea sexului subreprezentat - Articolul 1d din Statutul funcționarilor Uniunii Europene)

(2021/C 28/04)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (reprezentanți: S. Marquardt și R. Spáč, agenți)

Cealaltă parte din procedură: Chantal Hebberecht

Dispozitivul

1)	Respinge recursul.

2)	SEAE suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 155, 6.5.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/4

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 18 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Supremo – Spania) – Atresmedia Corporación de Medios de Comunicación S.A./Asociación de Gestión de Derechos Intelectuales (AGEDI), Artistas e Intérpretes o Ejecutantes, Sociedad de Gestión de España (AIE)

(Cauza C-147/19) (1)

(Trimitere preliminară - Proprietate intelectuală - Drepturi conexe dreptului de autor - Directiva 92/100/CEE - Articolul 8 alineatul (2) - Directiva 2006/115/CE - Articolul 8 alineatul (2) - Comunicare publică a unei opere audiovizuale care încorporează o fonogramă sau o reproducere a unei fonograme - Remunerație echitabilă unică)

(2021/C 28/05)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Supremo

Părțile din procedura principală

Recurentă: Atresmedia Corporación de Medios de Comunicación S.A.

Intimate: Asociación de Gestión de Derechos Intelectuales (AGEDI), Artistas e Intérpretes o Ejecutantes, Sociedad de Gestión de España (AIE)

Dispozitivul

Articolul 8 alineatul (2) din Directiva 92/100/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale și articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale trebuie interpretate în sensul că remunerația echitabilă unică, vizată la aceste dispoziții, nu trebuie plătită de utilizator atunci când efectuează o comunicare publică a unei înregistrări audiovizuale care conține fixarea unei opere audiovizuale în care a fost încorporată o fonogramă sau o reproducere a acestei fonograme.

(1) JO C 182, 27.5.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/5

Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 19 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Hannover – Germania) – EZ/Bundesrepublik Deutschland

(Cauza C-238/19) (1)

(Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Politica în materie de azil - Directiva 2011/95/UE - Condiții de acordare a statutului de refugiat - Refuzul de a efectua serviciul militar - Articolul 9 alineatul (2) litera (e) - Dreptul țării de origine care nu prevede dreptul la obiecție pe motive de conștiință - Protecția persoanelor care au fugit din țara de origine după expirarea termenului pentru amânarea serviciului militar - Articolul 9 alineatul (3) - Legătură între motivele menționate la articolul 10 din această directivă și urmărirea penală și sancțiunile vizate la articolul 9 alineatul (2) litera (e) din directiva menționată - Probă)

(2021/C 28/06)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Verwaltungsgericht Hannover

Părțile din procedura principală

Reclamant: EZ

Pârâtă: Bundesrepublik Deutschland.

Dispozitivul

Articolul 9 alineatul (2) litera (e) din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate trebuie interpretat în sensul că nu se opune, atunci când legislația statului de origine nu prevede posibilitatea de a refuza efectuarea serviciului militar, ca acest refuz să fie constatat în cazul în care persoana vizată nu și a formalizat refuzul potrivit unei proceduri stabilite și a fugit din țara de origine fără să se pună la dispoziția autorităților militare.

Articolul 9 alineatul (2) litera (e) din Directiva 2011/95 trebuie interpretat în sensul că, pentru un recrut care refuză efectuarea serviciului militar în caz de conflict, dar care nu cunoaște viitorul domeniu militar în care va fi utilizat, într-un context de război civil generalizat caracterizat prin comiterea în mod repetat și sistematic a unor crime sau acte prevăzute la articolul 12 alineatul (2) din această directivă, de către armată prin intervenția recruților, efectuarea serviciului militar ar presupune participarea, în mod direct sau indirect, la comiterea unor asemenea crime sau acte indiferent de domeniul în care va fi utilizat.

3)	Articolul 9 alineatul (3) din Directiva 2011/95 trebuie interpretat în sensul că impune existența unei legături între motivele menționate la articolul 10 din această directivă și urmărirea penală și sancțiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (e) din directiva menționată.

Dispozițiile articolului 9 alineatul (2) litera (e) coroborate cu cele ale articolului 9 alineatul (3) din Directiva 2011/95 trebuie interpretate în sensul că existența unei legături între motivele menționate la articolul 2 litera (d), precum și la articolul 10 din această directivă și urmărirea penală și sancțiunile aplicate în cazul refuzului de a efectua serviciul militar vizate la articolul 9 alineatul (2) litera (e) din directiva menționată nu trebuie considerată dovedită pentru simplul fapt că urmărirea penală și sancțiunile sunt legate de acest refuz. Există însă o prezumție puternică în sensul că refuzul de a efectua serviciul militar în condițiile precizate la articolul 9 alineatul (2) litera (e) din aceeași directivă este legat de unul dintre cele cinci motive amintite la articolul 10 din aceasta. Revine autorităților naționale competente sarcina de a verifica, având în vedere ansamblul împrejurărilor în discuție, caracterul plauzibil al acestei legături.

(1) JO C 206, 17.06.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/6

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 18 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale ordinario di Torino – Italia) – Techbau SpA/Azienda Sanitaria Locale AL

(Cauza C-299/19) (1)

(Trimitere preliminară - Combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale - Directiva 2000/35/CE - Noțiunea de „tranzacții comerciale” - Noțiunile de „livrare de bunuri” și de „furnizare de servicii” - Articolul 1 și articolul 2 punctul 1 primul paragraf - Contract de achiziții publice de lucrări)

(2021/C 28/07)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale ordinario di Torino

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Techbau SpA

Pârâtă: Azienda Sanitaria Locale AL

Dispozitivul

Articolul 2 punctul 1 primul paragraf din Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale trebuie interpretat în sensul că un contract de achiziții publice de lucrări constituie o tranzacție comercială care conduce la livrarea de bunuri sau la furnizarea de servicii, în sensul acestei dispoziții, și intră, așadar, în domeniul de aplicare material al acestei directive.

(1) JO C 213, 24.6.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/6

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 18 noiembrie 2020 – Comisia Europeană/Republica Federală Germania

(Cauza C-371/19) (1)

(Neîndeplinirea obligațiilor - Fiscalitate - Taxa pe valoarea adăugată (TVA) - Directiva 2006/112/CE - Articolul 170 și articolul 171 alineatul (1) - Rambursarea TVA în favoarea persoanelor impozabile care nu sunt stabilite în statul membru în care efectuează achiziții de bunuri și servicii sau importuri de bunuri supuse impozitului, dar care sunt stabilite într-un alt stat membru - Directiva 2008/9/CE - Modalități de rambursare a TVA-ului - Articolele 9 și 10 - Articolul 15 alineatul (1) - Articolul 20 - Lipsa copiei unei facturi sau a unui document de import - Respingerea sistematică a cererilor de rambursare incomplete - Refuzul de a solicita persoanei impozabile să își completeze cererea după expirarea termenului prevăzut pentru depunerea unei cereri - Principiul neutralității fiscale - Principiul proporționalității - Admisibilitate)

(2021/C 28/08)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: J. Jokubauskaitė și R. Pethke, agenți)

Pârâtă: Republica Federală Germania (reprezentanți: S. Eisenberg și J. Möller, agenți)

Dispozitivul

Prin respingerea cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) depuse înainte de 30 septembrie a anului calendaristic următor perioadei de rambursare, dar la care nu sunt atașate copiile facturilor sau ale documentelor de import impuse de legislația statului membru de rambursare în temeiul articolului 10 din Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare, dar într-un alt stat membru, fără a invita mai întâi solicitanții să își completeze cererile prin prezentarea, dacă este necesar după data respectivă, a acestor copii sau să furnizeze informații adecvate care să permită procesarea cererilor menționate, Republica Federală Germania, prin încălcarea principiului neutralității TVA-ului, precum și a efectului util al dreptului la rambursarea TVA-ului al persoanelor impozabile care nu sunt stabilite în statul membru de rambursare, nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 170 și 171 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008, precum și al articolului 5 din Directiva 2008/9.

2)	Respinge acțiunea în rest.

3)	Republica Federală Germania suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, două treimi din cheltuielile de judecată ale Comisiei Europene.

4)	Comisia Europeană suportă o treime din propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 213, 24.6.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/7

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 19 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Amtsgericht Heilbronn – Germania) – Procedură penală privind pe ZW

(Cauza C-454/19) (1)

(Trimitere preliminară - Cetățenia Uniunii - Articolul 21 TFUE - Dreptul de liberă circulație și de liberă ședere pe teritoriul statelor membre - Incriminare penală care vizează în mod specific răpirea internațională a minorilor - Restricție - Justificare - Protecția copilului - Proporționalitate)

(2021/C 28/09)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgericht Heilbronn

Partea din procedura penală principală

cu participarea: Staatsanwaltschaft Heilbronn

Dispozitivul

Articolul 21 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune aplicării unei legislații a unui stat membru în temeiul căreia fapta unui părinte care nu predă curatorului desemnat copilul său care se află într-un alt stat membru poate fi sancționată penal chiar în lipsa recurgerii la violență, la amenințarea cu săvârșirea unui rău considerabil sau la viclenie, în timp ce, în cazul în care copilul se află pe teritoriul primului stat membru, aceeași faptă este sancționabilă numai în caz de recurgere la violență, la amenințarea cu săvârșirea unui rău considerabil sau la viclenie.

(1) JO C 280, 19.8.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/8

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 18 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Conseil de prud'hommes de Metz – Franța) – Syndicat CFTC du personnel de la Caisse primaire d’assurance maladie de la Moselle/Caisse primaire d’assurance maladie de Moselle

(Cauza C-463/19) (1)

(Trimitere preliminară - Politica socială - Directiva 2006/54/CE - Egalitate de șanse și egalitate de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă - Articolele 14 și 28 - Convenție colectivă națională care acordă dreptul la un concediu consecutiv concediului legal de maternitate lucrătoarelor care își cresc ele însele copilul - Excluderea dreptului la acest concediu pentru lucrătorii de sex masculin - Protecția lucrătoarei în ceea ce privește atât consecințele sarcinii, cât și condiția sa de maternitate - Condiții de aplicare)

(2021/C 28/10)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil de prud'hommes de Metz

Părțile din procedura principală

Reclamant: Syndicat CFTC du personnel de la Caisse primaire d’assurance maladie de la Moselle

Pârâtă: Caisse primaire d’assurance maladie de Moselle

cu participarea: Mission nationale de contrôle et d’audit des organismes de sécurité sociale

Dispozitivul

Articolele 14 și 28 din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, citite în lumina Directivei 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [A zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], trebuie interpretate în sensul că nu se opun dispoziției unei convenții colective naționale care rezervă lucrătoarelor care își cresc ele însele copilul dreptul la un concediu după încheierea concediului legal de maternitate, cu condiția ca acest concediu suplimentar să vizeze protecția lucrătoarelor în ceea ce privește atât consecințele sarcinii, cât și condiția de maternitate a acestora, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, ținând seama, printre altele, de condițiile de acordare a concediului menționat, de modalitățile și de durata sa, precum și de nivelul de protecție juridică aferentă acestuia.

(1) JO C 280, 19.8.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/8

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 18 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Sąd Okręgowy w Warszawie – Polonia) – Ryanair DAC/DelayFix, fostă Passenger Rights

(Cauza C-519/19) (1)

(Trimitere preliminară - Cooperare judiciară în materie civilă și comercială - Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 - Contract de transport aerian - Clauză atributivă de competență contractată de pasagerul care are calitatea de consumator - Creanța acestui pasager față de compania aeriană - Cesiunea acestei creanțe unei societăți de recuperare a creanțelor - Opozabilitatea clauzei atributive de competență de către compania aeriană față de societatea cesionară a creanței respectivului pasager - Directiva 93/13/CEE)

(2021/C 28/11)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Warszawie

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Ryanair DAC

Pârâtă: DelayFix, fostă Passenger Rights

Dispozitivul

Articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că, pentru a contesta competența unei instanțe de a judeca o acțiune în despăgubire formulată în temeiul Regulamentului nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 și îndreptată împotriva unei companii aeriene, o clauză atributivă de competență inserată într-un contract de transport încheiat între un pasager și această companie aeriană nu poate fi opusă de aceasta din urmă unei societăți de recuperare căreia pasagerul i-a cedat creanța sa, cu excepția cazului în care, potrivit legislației statului ale cărui instanțe sunt desemnate în această clauză, această societate de recuperare a succedat contractantului inițial în toate drepturile și obligațiile sale, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere. Dacă este cazul, o astfel de clauză, care este inserată fără a fi făcut obiectul unei negocieri individuale într-un contract încheiat între un consumator, respectiv pasagerul aerian, și un profesionist, respectiv compania aeriană menționată, și care conferă o competență exclusivă instanței în a cărei rază teritorială este situat sediul acesteia, trebuie considerată abuzivă în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 93/13 a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

(1) JO C 337, 7.10.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/9

Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 19 noiembrie 2020 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Baden-Württemberg – Germania) – 5th AVENUE Products Trading GmbH/Hauptzollamt Singen

(Cauza C-775/19) (1)

(Trimitere preliminară - Uniunea vamală - Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 - Codul Vamal Comunitar - Articolul 29 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) - Articolul 32 alineatul (1) litera (c) și alineatul (5) litera (b) - Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 - Articolul 157 alineatul (2) - Stabilirea valorii în vamă - Valoarea de tranzacție a mărfurilor importate - Noțiunea de „condiție a vânzării” - Plată pentru acordarea unui drept de distribuție exclusiv)

(2021/C 28/12)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Finanzgericht Baden-Württemberg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: 5th AVENUE Products Trading GmbH

Pârâtă: Hauptzollamt Singen

Dispozitivul

Articolul 29 alineatul (1) și alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar trebuie interpretat în sensul că o plată efectuată pentru o perioadă limitată de cumpărătorul mărfurilor importate către vânzătorul lor pentru acordarea de către acesta din urmă a unui drept de distribuție exclusivă a mărfurilor menționate pe un anumit teritoriu și calculată pe cifra de afaceri realizată pe acest teritoriu trebuie să fie inclusă în valoarea în vamă a mărfurilor respective.

(1) JO C 27, 27.1.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/10

Cerere de decizie preliminară introdusă de Sąd Okręgowy w Opolu (Polonia) la 22 iulie 2020 – Skarb Państwa – Starosta Nyski przeciwko New Media Development & Hotel Services Sp. z o. o.

(Cauza C-327/20)

(2021/C 28/14)

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Sąd Okręgowy w Opolu

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Skarb Państwa – Starosta Nyski

Pârâtă: New Media Development & Hotel Services Sp. z o. o.

Întrebările preliminare

Dispozițiile articolului 2 punctul 1 din Directiva 2011/7/UE din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (reformare) (1) trebuie interpretate în sensul că se opun unei interpretări a articolului 2 și a articolului 4 punctul 1) din Legea din 8 martie 2013 privind combaterea întârzierilor excesive în tranzacțiile comerciale, potrivit căreia noțiunea de bunuri nu cuprinde bunurile imobile, iar noțiunea de furnizare de bunuri nu cuprinde constituirea uzufructului perpetuu asupra unui bun imobil, în sensul articolului 232 și următoarele din Codul civil, sau, eventual, o asemenea operațiune nu poate fi considerată prestare de servicii?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, dispozițiile articolului 2 punctul 1 din Directiva 2011/7/UE din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (reformare) trebuie interpretate în sensul că se opun unei interpretări a articolului 71 și următoarele din Legea din 21 august 1997 privind administrarea bunurilor imobile și a articolului 238 din Codul civil, potrivit căreia perceperea unor redevențe anuale pentru uzufructul perpetuu de către Trezoreria Statului de la entități care desfășoară activitate economică, dar care nu au fost entitățile inițiale în favoarea cărora Trezoreria Statului a constituit dreptul de uzufruct perpetuu, ci doar au dobândit acest drept de la alți uzufructuari perpetui, nu intră în sfera noțiunilor de tranzacții comerciale și de autoritate publică în sensul articolului 2 punctele 1 și 2 din această directivă și al articolului 2 și al articolului 4 punctul 1) din Legea din 8 martie 2013 privind combaterea întârzierilor excesive în tranzacțiile comerciale sau, eventual, o asemenea operațiune nu intră sub incidența directivei sau a legii menționate?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima și la a doua întrebare, dispozițiile articolului 12 alineatul (4) din Directiva 2011/7/UE din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (reformare) și ale articolului 6 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 iunie 2000 privind combaterea întârzierii efectuării plăților în cazul tranzacțiilor comerciale trebuie interpretate în sensul că se opun unei interpretări a articolului 15 din Legea din 8 martie 2013 privind combaterea întârzierilor excesive în tranzacțiile comerciale și a articolului 12 din Legea din 12 iunie 2003 privind termenele de plată în tranzacțiile comerciale, care exclude posibilitatea aplicării dispozițiilor directivei menționate și ale legii de transpunere a acesteia în privința contractelor de vânzare a dreptului de uzufruct perpetuu către uzufructuarul perpetuu actual, care este obligat la plata redevenței anuale, încheiate după 28 aprilie 2013 și 1 ianuarie 2004, în cazul în care constituirea inițială a uzufructului perpetuu asupra terenului de către Trezoreria Statului în favoarea unei alte entități a avut loc înainte de 28 aprilie 2013 și 1 ianuarie 2004?

(1) JO 2011 L 48, p. 1.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/11

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – Admiral Gaming Network Srl/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ministero dell'Economia e delle Finanze, Presidente del Consiglio dei Ministri

(Cauza C-475/20)

(2021/C 28/16)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Admiral Gaming Network Srl

Pârâte: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ministero dell'Economia e delle Finanze, Presidente del Consiglio dei Ministri

Întrebările preliminare

Este compatibilă cu exercitarea libertății de stabilire garantate la articolul 49 TFUE și cu exercitarea liberei prestări a serviciilor garantate la articolul 56 TFUE introducerea unei dispoziții precum cea cuprinsă la articolul 1 alineatul 649 din Legea nr. 190/14, prin care remunerațiile și comisioanele sunt reduse doar prin raportare la o categorie limitată și specifică de operatori, și anume doar operatorii de jocuri practicate cu mașini de jocuri, iar nu prin raportare la toți operatorii din sectorul de jocuri?

Este compatibilă cu principiul de drept european al protecției încrederii legitime introducerea unei dispoziții precum cea citată, cuprinsă la articolul 1 alineatul 649 din Legea nr. 190/14, care, pentru motive exclusiv economice, reduce, în cursul executării unei convenții de concesiune încheiate între o societate și o administrație a statului italian, comisionul stipulat în convenția menționată?

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/12

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – Cirsa Italia SpA/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

(Cauza C-476/20)

(2021/C 28/17)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Cirsa Italia SpA

Pârâtă: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

Întrebările preliminare

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – Codere Network SpA/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ministero dell'Economia e delle Finanze, Presidenza del Consiglio dei Ministri

(Cauza C-477/20)

(2021/C 28/18)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Codere Network SpA

Pârâte: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Ministero dell'Economia e delle Finanze, Presidenza del Consiglio dei Ministri

Întrebările preliminare

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/13

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – Gamenet SpA/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

(Cauza C-478/20)

(2021/C 28/19)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Gamenet SpA

Pârâtă: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

Întrebările preliminare

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – NTS Network SpA/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

(Cauza C-479/20)

(2021/C 28/20)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: NTS Network SpA

Pârâtă: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

Întrebările preliminare

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/14

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – Sisal Entertainment SpA/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

(Cauza C-480/20)

(2021/C 28/21)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Sisal Entertainment SpA

Pârâtă: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

Întrebările preliminare

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/15

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – Snaitech SpA, fostă Cogetech SpA/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Se. Ma. di Francesco Senese

(Cauza C-481/20)

(2021/C 28/22)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Snaitech SpA, fostă Cogetech SpA

Pârâte: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Se. Ma. di Francesco Senese

Întrebările preliminare

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/15

Cerere de decizie preliminară introdusă de Consiglio di Stato (Italia) la 28 septembrie 2020 – Snaitech SpA, fostă Snai SpA/Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

(Cauza C-482/20)

(2021/C 28/23)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Consiglio di Stato

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Snaitech SpA, fostă Snai SpA

Pârâtă: Agenzia delle Dogane e dei Monopoli

Întrebările preliminare

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/16

Cerere de decizie preliminară introdusă de Pécsi Törvényszék (Ungaria) la 8 octombrie 2020 – FGSZ Földgázszállító Zrt./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

(Cauza C-507/20)

(2021/C 28/24)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Pécsi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: FGSZ Földgázszállító Zrt.

Pârâtă: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

Întrebarea preliminară

Este conformă cu principiile fundamentale ale proporționalității, neutralității fiscale și efectivității – luând în considerare în special punctul 63 din Concluziile avocatei generale prezentate în cauza Biosafe – Indústria de Reciclagens (C-8/17), precum și punctul 27 din Hotărârea Di Maura (C-246/16) și punctul 36 din Hotărârea T-2 (C-396/16), și ținând seama de faptul că un stat membru nu poate primi cu titlu de TVA un cuantum superior celui efectiv încasat de furnizorul unei livrări sau prestații pentru livrarea sau prestația în cauză – o practică a unui stat membru potrivit căreia, pornind de la efectul ex tunc al reducerii bazei de impozitare aplicabile în cazul neplății definitive guvernate de articolul 90 alineatul (1) din Directiva TVA (1), termenul de prescripție de cinci ani în care reducerea bazei de impozitare este posibilă, prevăzut de reglementarea generală a acestui stat membru, se calculează începând de la data la care a fost efectuată inițial livrarea de bunuri, iar nu de la momentul la care o anumită creanță a devenit nerecuperabilă și, la expirarea acestui termen de prescripție, privează persoana impozabilă de bună credință de dreptul său, legat de faptul că creanța a devenit definitiv nerecuperabilă, de a reduce baza de impozitare, în condițiile în care au putut trece mai mulți ani între data la care livrarea de bunuri a fost efectuată și momentul în care creanța a devenit definitiv nerecuperabilă, iar reglementarea statului membru, la momentul în care creanța a devenit definitiv nerecuperabilă, nu permitea, contrar dreptului comunitar, reducerea bazei de impozitare legată de caracterul definitiv nerecuperabil al unei creanțe?

(1) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesfinanzhof (Germania) la 14 octombrie 2020 – B AG/Finanzamt A

(Cauza C-515/20)

(2021/C 28/25)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesfinanzhof

Părțile din procedura principală

Reclamantă: B AG

Pârâtă: Finanzamt A

Întrebările preliminare

1)	Noțiunea de lemn de foc din cuprinsul articolului 122 din Directiva 2006/112/CE (1) trebuie interpretată în sensul că include orice lemn care, potrivit proprietăților sale obiective, este destinat exclusiv arderii?

Un stat membru care, în temeiul articolului 122 din Directiva 2006/112/CE, stabilește o cotă redusă de impozitare pentru livrările de lemn de foc, poate utiliza Nomenclatura combinată pentru a delimita în mod precis domeniul de aplicare al acestei cote în conformitate cu articolul 98 alineatul (3) din Directiva 2006/112/CE?

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, un stat membru poate să exercite competența care îi este conferită de articolul 122 din Directiva 2006/112/CE și de articolul 98 alineatul (3) din Directiva 2006/112/CE de a utiliza Nomenclatura combinată pentru a delimita domeniul de aplicare al cotei reduse de impozitare pentru livrările de lemn de foc, cu respectarea principiului neutralității fiscale, astfel încât livrările diverselor forme de lemn de foc – diferite în funcție de caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, dar care, din punctul de vedere al unui consumatorul mediu, răspund aceleiași nevoi (în speță, încălzirea), potrivit criteriului de comparabilitate în utilizare și care, prin urmare, se află în concurență – să fie supuse unor cote de impozitare diferite?

(1) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3 p. 7).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/17

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 14 octombrie 2020 – JT, NQ/Ryanair DAC

(Cauza C-516/20)

(2021/C 28/26)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamanți: JT, NQ

Pârâtă: Ryanair DAC

Întrebarea preliminară

O grevă a propriilor angajați declanșată la apelul sindical constituie o împrejurare excepțională în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1)?

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO. 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/18

Cerere de decizie preliminară introdusă de Győri Törvényszék (Ungaria) la 19 octombrie 2020 – Koppány 2007 Kft./Vas Megyei Kormányhivatal

(Cauza C-523/20)

(2021/C 28/27)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Győri Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Koppány 2007 Kft.

Pârâtă: Vas Megyei Kormányhivatal

Întrebările preliminare

Expresia „să aibă reședința în mod legal” care figurează la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1231/2010 (1) prin care se extinde aplicarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 (2) și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 (3) în cazul resortisanților țărilor terțe care nu fac obiectul regulamentelor respective exclusiv pe motive de cetățenie, în sensul că este de asemenea aplicabil resortisanților țărilor terțe care locuiesc cu un permis de ședere în statul membru respectiv și care dispun de un document de declarare a locului de cazare, emis de autoritatea privind străinii?

2)	Expresia „să aibă reședința în mod legal” este aplicabilă cetățenilor țărilor terțe care dispun de un loc de cazare atestat la sediul angajatorului?

La interpretarea expresiei „să aibă reședința în mod legal” trebuie să se țină seama de noțiunea de „reședință” care figurează la articolul 1 litera (j) din Regulamentul (CE) nr 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială sau de noțiunea de „reședință” definită de reglementarea națională a statului membru respectiv?

4)	Ce sens trebuie atribuit expresiei „să aibă reședința în mod legal” ca noțiune uniformă a dreptului Uniunii?

(1) Regulamentul (UE) nr. 1231/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de extindere a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 la resortisanții țărilor terțe care nu fac obiectul regulamentelor respective exclusiv pe motive de cetățenie (JO 2010, L 344, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2004, L 166, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82).

(3) Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2009, L 284, p. 1).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/19

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 19 octombrie 2020 – IO și alții/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-526/20)

(2021/C 28/28)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamanți: IO, SP, DR

Pârâtă: Deutsche Lufthansa AG

Întrebarea preliminară

O grevă a propriilor angajați ai operatorului de transport aerian generată de un apel sindical constituie o împrejurare excepțională în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1)?

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/19

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 19 octombrie 2020 – PJ/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-527/20)

(2021/C 28/29)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamant: PJ

Pârâtă: Deutsche Lufthansa AG

Întrebarea preliminară

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 19 octombrie 2020 – CT/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-528/20)

(2021/C 28/30)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamantă: CT

Pârâtă: Deutsche Lufthansa AG

Întrebarea preliminară

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91(JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/20

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 19 octombrie 2020 – AP/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-529/20)

(2021/C 28/31)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamant: AP

Pârâtă: Deutsche Lufthansa AG

Întrebarea preliminară

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesgerichtshof (Germania) la 19 octombrie 2020 – NovaText GmbH/Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg

(Cauza C-531/20)

(2021/C 28/32)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesgerichtshof

Părțile din procedura principală

Reclamantă: NovaText GmbH

Pârâtă: Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg

Întrebarea preliminară

Articolul 3 alineatul (1) și articolul 14 din Directiva 2004/48/CE (1) trebuie interpretate în sensul că se opun unei dispoziții naționale care prevede obligarea părții care a căzut în pretenții să ramburseze cheltuielile efectuate de partea care a obținut câștig de cauză pentru participarea unui agent în proprietate intelectuală la o procedură în materie de mărci, indiferent dacă participarea agentului în proprietate intelectuală a fost sau nu necesară în scopul urmărit prin acțiunea în justiție?

(1) Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (JO 2004, L 157, p. 45, Ediție specială, 177vol. 2, p. 56).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/21

Cerere de decizie preliminară introdusă de Kúria (Ungaria) la 21 octombrie 2020 – Upfield Hungary Kft./Somogy Megyei Kormányhivatal

(Cauza C-533/20)

(2021/C 28/33)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Kúria

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Upfield Hungary Kft.

Pârâtă: Somogy Megyei Kormányhivatal

Întrebarea preliminară

Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (1), mai exact articolul 18 alineatul (2) din acesta, trebuie interpretate în sensul că, în cazul adaosului de vitamine în produsele alimentare, la desemnarea ingredientelor trebuie să se menționeze atât denumirea vitaminelor, cât și denumirea lor în conformitate cu preparatele vitaminice care pot fi adăugate în produsele alimentare?

(1) JO 2011, L 304, p. 18.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/22

Cerere de decizie preliminară introdusă de Bundesarbeitsgericht (Germania) la 21 octombrie 2020 – Leistritz AG/LH

(Cauza C-534/20)

(2021/C 28/34)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Bundesarbeitsgericht

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Leistritz AG

Pârâtă: LH

Întrebările preliminare

Articolul 38 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2016/679 (1) (denumit în continuare „Regulamentul general privind protecția datelor”) trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții de drept național precum în speță articolul 38 alineatele (1) și (2) coroborat cu articolul 6 alineatul (4) a doua teză din Bundesdatenschutzgesetz (Legea federală privind protecția datelor, denumită în continuare „BDSG”), care interzice concedierea cu preaviz a responsabilului cu protecția datelor de către operator, care este angajatorul său, indiferent dacă aceasta intervine ca urmare a îndeplinirii sarcinilor sale?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

Articolul 38 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul general privind protecția datelor se opune unei asemenea dispoziții de drept național și atunci când desemnarea responsabilului cu protecția datelor nu este obligatorie în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Regulamentul general privind protecția datelor, ci numai în temeiul dreptului statului membru?

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare:

3)	Articolul 38 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul general privind protecția datelor, în special în măsura în care vizează responsabilul cu protecția datelor care are un contract de muncă cu operatorul, are un temei juridic suficient?

(1) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO 2016, L 119, p. 1).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/22

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 27 octombrie 2020 – PR și alții/Germanwings GmbH

(Cauza C-558/20)

(2021/C 28/35)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamanți: PR, BV

Pârâtă: Germanwings GmbH

Întrebarea preliminară

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Landgericht Köln (Germania) la 30 octombrie 2020 – DG/Deutsche Lufthansa AG

(Cauza C-566/20)

(2021/C 28/36)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Landgericht Köln

Părțile din procedura principală

Reclamant: DG

Pârâtă: Deutsche Lufthansa AG

Întrebarea preliminară

O grevă a propriilor angajați ai operatorului de transport aerian generată de un apel sindical al propriilor angajați constituie o împrejurare excepțională în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1)?

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/23

Cerere de decizie preliminară introdusă de Obersten Gerichtshof (Austria) la 2 noiembrie 2020 – J/H Limited

(Cauza C-568/20)

(2021/C 28/37)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Oberster Gerichtshof

Părțile din procedura principală

Contestator: J

Intimată: H Limited

Întrebările preliminare

Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (denumit în continuare „Regulamentul nr. 1215/2012”) (1), în special articolul 2 litera (a) și articolul 39 din Regulamentul nr. 1215/2012, trebuie interpretate în sensul că există o hotărâre care trebuie executată și în cazul în care, în urma unei verificări sumare în cadrul unei proceduri desfășurate în contradictoriu într-un stat membru, dar numai în ceea ce privește obligația de a respecta autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri pronunțate împotriva sa într-un stat terț, partea împotriva căreia se solicită executarea este obligată să efectueze plata către partea care a obținut câștig de cauză în cadrul procedurii din statul terț, în sensul datoriei judiciare impuse în acest stat, obiectul procedurii din statul membru limitându-se la verificarea existenței dreptului născut din această datorie față de partea împotriva căreia se solicită executarea?

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, dispozițiile Regulamentului nr. 1215/2012, în special articolul 1, articolul 2 litera (a), articolul 39, articolul 45, articolul 46 și articolul 52 din Regulamentul nr. 1215/2012, trebuie interpretate în sensul că, independent de existența unuia dintre motivele enumerate la articolul 45 Regulamentul nr. 1215/2012, executarea trebuie să fie refuzată atunci când hotărârea care trebuie verificată nu este o hotărâre în sensul articolului 2 litera (a) sau al articolului 39 din Regulamentul nr. 1215/2012 sau atunci când cererea subiacentă acestei hotărâri din statul membru de origine nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1215/2012?

În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare și al unui răspuns afirmativ la a doua întrebare, dispozițiile Regulamentului nr. 1215/2012, în special articolul 1, articolul 2 litera (a), articolul 39, articolul 42 alineatul (1) litera (b), articolul 46 și articolul 53 din Regulamentul nr. 1215/2012 trebuie interpretate în sensul că, în procedura privind cererea de refuz al executării, instanța din statul membru solicitat trebuie să considere, în mod necesar, deja pe baza informațiilor furnizate de instanța de origine în certificatul prevăzut la articolul 53 din Regulamentul nr. 1215/2012, că există o hotărâre care intră în domeniul de aplicare al regulamentului și care trebuie executată?

(1) JO 2012, L 351, p. 1.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/24

Cerere de decizie preliminară introdusă de Spetsializiran nakazatelen sad (Bulgaria) la 30 octombrie 2020 – Procedură penală privind pe IR

(Cauza C-569/20)

(2021/C 28/38)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Spetsializiran nakazatelen sad

Partea din procedura principală

Întrebările preliminare

Articolul 8 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2016/343 (1) coroborat cu considerentele (36)-(39) ale acesteia și articolul 4a alineatul (1) litera (b) din Decizia-cadru 2009/299 coroborat cu considerentele (7)-(10) ale acesteia trebuie interpretate în sensul că includ un caz în care persoana acuzată a fost informată cu privire la acuzarea formulată împotriva sa în versiunea inițială a acesteia, însă ulterior, din cauza sustragerii sale, nu poate fi informată în mod obiectiv cu privire la ședința de judecată, fiind apărată de un avocat numit din oficiu, cu care nu are niciun contact?

În cazul unui răspuns negativ: o dispoziție națională (articolul 423 alineatele 1 și 5 din NPK) în temeiul căreia, în cazul în care, după informarea sa cu privire la acuzarea inițială, persoana acuzată se ascunde, neputând fi informată nici cu privire la data și locul ședinței, nici cu privire la consecințele neprezentării sale, nu se prevede nicio cale de atac împotriva măsurilor de cercetare efectuate in absentia și împotriva unei condamnări pronunțate in absentia este compatibilă cu articolul 9 coroborat cu articolul 8 alineatul (4) a doua teză din Directiva 2016/343 și cu articolul 4a alineatul (3) coroborat cu alineatul (1) litera (d) din Decizia-cadru 2009/299?

În cazul unui răspuns negativ: articolul 9 din Directiva 2016/343 coroborat cu articolul 47 din cartă are efect direct?

(1) Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO 2016, L 65, p. 1).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Cour de cassation (Franța) la 28 octombrie 2020 – BV/Direction départementale des finances publiques de la Haute-Savoie

(Cauza C-570/20)

(2021/C 28/39)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Cour de cassation

Părțile din procedura principală

Recurent: BV

Intimată: Direction départementale des finances publiques de la Haute-Savoie

Întrebările preliminare

1)	Cerința clarității și previzibilității circumstanțelor în care disimulările în obligația de declarare în materie de TVA pot face obiectul unei cumulări de proceduri și de sancțiuni de natură penală este îndeplinită de norme naționale [astfel cum sunt] descrise [în cererea de decizie preliminară]?

2)	Cerința necesității și a proporționalității cumulării unor astfel de sancțiuni este îndeplinită de norme naționale [astfel cum sunt] descrise [în cererea de decizie preliminară]?

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/25

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunale di Potenza (Italia) la 31 octombrie 2020 – OM/Ministero dell’Istruzione, dell’Università e della Ricerca – MIUR și alții

(Cauza C-571/20)

(2021/C 28/40)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Potenza

Părțile din procedura principală

Reclamant: OM

Pârâți: Ministero dell’Istruzione, dell’Università e della Ricerca – MIUR, Ministero dell’Economia e delle Finanze, Presidenza del Consiglio dei Ministri, Conservatorio di Musica „E.R. Duni” di Matera

Întrebările preliminare

Articolul 45 [alineatul] (4) TFUE este compatibil sau în mod vădit contrar dispozițiilor și principiilor Tratatelor Uniunii Europene [articolul 45 [alineatele] (1), (2) și (3) TFUE] care prevăd libera circulație a persoanelor în statele membre ale Uniunii și, în special, Directivei 2006/123/CE din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (denumită „Directiva Bolkestein”) (1) transpusă în Italia prin Decretul legislativ nr. 59 din 26 martie 2010 (GURI nr. 94, din 23 aprilie 2010, p. 1)?

Articolul 45 [alineatul] (4) TFUE, prin faptul că face distincție între lucrătorii din administrația publică și lucrătorii din sectorul privat, este, în plus, contrar dispozițiilor [Tratatului FUE] care interzice orice discriminare împotriva persoanelor, altele decât cele citate deja anterior (a se vedea, în acest sens, Curtea EDO, 25 martie 2014, Biasucci și alții împotriva Italiei, CE:CEDO:2014:0325JUD000360108)

Legea italiană nr. 508 din 1999 este de asemenea contrară normelor Uniunii Europene care interzic măsurile cu efect echivalent menționate la articolele 28 și 29 din Tratatul CE (devenite articolele 34 și 35 TFUE în urma reformei aduse de Tratatul de la Lisabona) – măsuri care sunt interzise de [Tratatul FUE] prin faptul că urmăresc să penalizeze resortisanții anumitor state membre în raport cu cei ai altor state membre în ceea ce privește libera circulație a persoanelor, condițiile de remunerare, protecția socială și condițiile lor de muncă?

(1) Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO 2006, L 376, p. 36, Ediție specială, 13/vol. 58, p. 50).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/26

Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Törvényszék (Ungaria) la 3 noiembrie 2020 – Apollo Tyres (Hungary) Kft./Innovációért és Technológiáért Felelős Miniszter

(Cauza C-575/20)

(2021/C 28/41)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Apollo Tyres (Hungary) Kft.

Pârât: Innovációért és Technológiáért Felelős Miniszter

Întrebările preliminare

Directiva 2003/87/CE (1), în special punctul 3 din anexa I la aceasta, poate fi interpretată în sensul că, atunci când se decide cu privire la includerea în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii (EU ETS) a arderii combustibililor care are loc în instalația în discuție, pentru calculul puterii termice nominale totale a instalației este relevant faptul că un echipament care face parte din instalația respectivă este supus unei limitări?

(1) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO 2003, L 275, p. 32, Ediție specială, 15/vol. 10, p. 78).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/26

Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Judicial da Comarca dos Açores (Portugalia) la 4 noiembrie 2020 – NM, NR, BA, XN, FA/Sata Air Açores – Sociedade Açoriana de Transportes Aéreos, SA

(Cauza C-578/20)

(2021/C 28/42)

Limba de procedură: portugheza

Instanța de trimitere

Tribunal Judicial da Comarca dos Açores

Părțile din procedura principală

Reclamanți: NM, NR, BA, XN, FA

Pârâtă: Sata Air Açores – Sociedade Açoriana de Transportes Aéreos, SA

Întrebarea preliminară

Trebuie să se considere că o grevă a angajaților responsabili cu întreținerea aeronavelor ai unei companii aeriene constituie o împrejurare excepțională în sensul articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 (1) în cazul în care compania aeriană a avut întâlniri și a desfășurat negocieri pentru a încerca să o evite, fără a reuși acest lucru?

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/27

Cerere de decizie preliminară introdusă de Varhoven kasatsionen sad (Bulgaria) la 5 noiembrie 2020 – Skarb Państwa Rzeczypospolitej Polskiej reprezentowany przez Generalnego Dyrektora Dróg Krajowych i Autostrad/TOTO SpA – Costruzioni Generali și Vianini Lavori SpA

(Cauza C-581/20)

(2021/C 28/43)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven kasatsionen sad

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Skarb Państwa Rzeczypospolitej Polskiej reprezentowany przez Generalnego Dyrektora Dróg Krajowych i Autostrad (Trezoreria Republicii Polonia, reprezentată de Direcția Generală pentru drumuri naționale și autostrăzi)

Pârâte: TOTO SpA – Costruzioni Generali și Vianini Lavori SpA

Întrebările preliminare

Articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1215/12 (1) al Parlamentului European și al Consiliului trebuie interpretat în sensul că o acțiune precum cea descrisă în prezenta decizie de trimitere trebuie considerată, în tot sau în parte, o cauză care se încadrează în materia civilă sau comercială în sensul articolului 1 alineatul (1) din acest regulament?

După exercitarea dreptului de a depune o cerere de adoptare a măsurilor provizorii/asigurătorii, cu privire la care instanța care este competentă pentru judecarea cauzei pe fond a statuat, instanța sesizată cu cererea de instituire a unei măsuri provizorii în același temei și în baza articolului 35 din Regulamentul (UE) nr. 1215/12 al Parlamentului European și al Consiliului trebuie considerată ca nefiind competentă de la momentul prezentării dovezilor privind adoptarea unei decizii în acest sens de către instanța care a judecat cauza pe fond?

Dacă din răspunsurile la primele două întrebări preliminare rezultă că instanța sesizată cu o cerere în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1215/12 al Parlamentului European și al Consiliului este competentă, condițiile pentru dispunerea măsurilor asigurătorii în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1215/12 al Parlamentului European și al Consiliului trebuie interpretate în mod autonom? Trebuie să rămână neaplicată o prevedere care, într-o cauză precum cea de față, nu permite dispunerea unei măsuri asigurătorii împotriva unei instituții publice?

(1) Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2012, L 351, p. 1).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/28

Cerere de decizie preliminară introdusă de Kúria (Ungaria) la 6 noiembrie 2020 – EuroChem Agro Hungary Kft./Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

(Cauza C-583/20)

(2021/C 28/44)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Kúria

Părțile din procedura principală

Recurentă: EuroChem Agro Hungary Kft.

Intimată: Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága

Întrebările preliminare

Articolul 273 din Directiva TVA (1) trebuie interpretat în sensul că un regim de sancționare care, în ceea ce privește contribuabilii calificați drept „contribuabili cu risc fiscal”, nu permite, în cazul săvârșirii unei încălcări minore referitoare la Elektronikus Közúti Áruforgalom Ellenőrző Rendszer (EKAER) [Sistemul electronic de control al traficului rutier de mărfuri], aplicarea unei amenzi cu o valoare mai mică de 30 % din 40 % din valoarea mărfurilor transportate și nici anularea amenzii, depășește limitele posibilității oferite de această dispoziție statelor membre?

2)	Articolul 273 din Directiva TVA trebuie interpretat în sensul că o sancțiune atât de mare depășește (în mod disproporționat) ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de colectare a taxei și de prevenire a evaziunii, prevăzut la articolul respectiv?

Articolul 26 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) trebuie interpretat în sensul că un regim de sancționare aplicabil contribuabililor cu risc fiscal împiedică respectarea principiului liberei circulații a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor?

(1) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 09/vol. 3, p. 7).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/29

Cerere de decizie preliminară introdusă de Fővárosi Törvényszék (Ungaria) la 12 noiembrie 2020 – Polskie Linie Lotnicze „LOT” SA/Budapest Főváros Kormányhivatala

(Cauza C-597/20)

(2021/C 28/46)

Limba de procedură: maghiara

Instanța de trimitere

Fővárosi Törvényszék

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Polskie Linie Lotnicze „LOT” SA

Pârât: Budapest Főváros Kormányhivatala

Întrebarea preliminară

Articolul 16 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (1) trebuie interpretat în sensul că organismul național responsabil de aplicarea acestui regulament, căruia i-a fost adresată o plângere individuală a unui pasager, nu poate obliga operatorul de transport aerian în cauză la plata compensației care îi revine pasagerului în temeiul regulamentului?

(1) Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/29

Cerere de decizie preliminară introdusă de Varhoven administrativen sad (Bulgaria) la 12 noiembrie 2020 – „AKZ – Burgas” EOOD/Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” – Burgas

(Cauza C-602/20)

(2021/C 28/47)

Limba de procedură: bulgara

Instanța de trimitere

Varhoven administrativen sad

Părțile din procedura principală

Reclamantă:„AKZ – Burgas” EOOD

Pârât: Direktor na Direktsia „Obzhalvane i danachno-osiguritelna praktika” – Burgas

Întrebările preliminare

Dreptul Uniunii se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile legale acordate cu ocazia restituirii contribuțiilor de asigurări sociale percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la dobânzile care curg din ziua următoare datei formulării cererii de restituire a sumei principale?

Dreptul Uniunii, în special principiile echivalenței și efectivității, se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile legale acordate cu ocazia restituirii contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la dobânzile care curg din ziua următoare datei formulării cererii de restituire a acestor sume plătite sau percepute necuvenit până la restituirea acestora?

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court of Justice (England and Wales), Family Division la 16 noiembrie 2020 – SS/MCP

(Cauza C-603/20)

(2021/C 28/48)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court of Justice (England and Wales), Family Division

Părțile din procedura principală

Reclamant: SS

Pârâtă: MCP

Întrebarea preliminară

Articolul 10 din Regulamentul Bruxelles IIa (1) constituie temei pentru menținerea competenței judecătorești, fără limitare în timp, într-un stat membru în cazul în care un copil care își are reședința obișnuită în acest stat membru a fost deplasat (sau reținut) ilicit într-o țară terță în care, în urma unei astfel de deplasări (sau rețineri), acesta își dobândește noua reședință obișnuită?

(1) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (JO 2003, L 338, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 6, p. 183).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/30

Cerere de decizie preliminară introdusă de First-tier Tribunal (Tax Chamber) (Regatul Unit) la 17 noiembrie 2020 – GE Aircraft Engine Services Ltd/The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

(Cauza C-607/20)

(2021/C 28/49)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

First-tier Tribunal (Tax Chamber)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: GE Aircraft Engine Services Ltd

Pârâți: The Commissioners for Her Majesty's Revenue & Customs

Întrebările preliminare

Situația în care, în cadrul unui program de recunoaștere a angajaților cu performanțe ridicate, o persoană impozabilă acordă angajaților tichete valorice la terți comercianți constituie o prestare „în folosul propriu sau al personalului acestora, sau, mai general, în alte scopuri decât cele de activitate” în sensul articolului 26 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112 (1)?

2)	În vederea răspunsului la prima întrebare, are vreo importanță faptul că persoana impozabilă acordă personalului tichete valorice cu un scop legat de activitatea sa economică?

3)	În vederea răspunsului la prima întrebare, are vreo importanță faptul că tichetele valorice acordate personalului sunt destinate folosului propriu al acestuia și pot fi folosite de angajați în scopuri personale?

(1) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO 2006, L 347, p. 1, Ediție specială, 9/vol. 3, p. 7).

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/31

Recurs introdus la 19 noiembrie 2020 de International Management Group (IMG) împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a șaptea) din 9 septembrie 2020 în cauza T-645/19, IMG/Comisia

(Cauza C-619/20 P)

(2021/C 28/50)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: International Management Group (IMG) (reprezentanți: L. Levi și J.-Y. de Cara, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

—	anularea Ordonanței Tribunalului din 9 septembrie 2020 în cauza T-645/19;

—	în consecință, trimiterea cauzei în fața Tribunalului pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la cererea de anulare și la cererea de despăgubire;

—	obligarea pârâtei la plata totalității cheltuielilor de judecată efectuate în cele două proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta susține că, în ordonanța pronunțată, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a considerat că scrisoarea din 18 iulie 2019 nu este un act atacabil.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/31

Recurs introdus la 19 noiembrie 2020 de International Management Group (IMG) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 9 septembrie 2020 în cauza T-381/15 RENV, IMG/Comisia

(Cauza C-620/20 P)

(2021/C 28/51)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: International Management Group (IMG) (reprezentanți: L. Levi, J.-Y. de Cara, avocați)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentului

—	Anularea Hotărârii Tribunalului din 9 septembrie 2020 în cauza T-381/15 RENV;

—	În consecință, admiterea concluziilor recurentului prezentate în primă instanță astfel cum au fost revizuite și, prin urmare,

—	Obligarea pârâtei la repararea prejudiciului material și moral, astfel cum a fost adaptat în observațiile sale ulterioare trimiterii T-381/15 RENV;

—	Obligarea pârâtei la plata în întregime a cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurentul invocă următoarele motive:

Cu privire la nelegalitatea comportamentului Comisiei

1)	Încălcarea Hotărârii Curții din 31 ianuarie 2019, International Management Group/Comisia (C-183/17 P și C-184/17 P);

2)	Hotărârea atacată încalcă noțiunea de organizare internațională prevăzută de reglementările financiare: încălcarea recunoașterii internaționale; încălcarea ierarhiei normelor; încălcarea Hotărârii Curții din 31 ianuarie 2019, citată anterior, și a reglementărilor financiare;

3)	Încălcarea principiului bunei administrări;

4)	Hotărârea atacată a încălcat noțiunea de încălcare suficient de gravă a unei norme de drept care conferă drepturi particularilor.

Cu privire la prejudiciu

Cu privire la cererile care figurează la punctul 40 prima-a treia liniuță din hotărârea atacată: încălcarea principiului reparării în natură; încălcarea obligației de motivare care revine instanței; încălcarea condițiilor de admisibilitate; încălcarea articolului 76 litera (e) și a articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului;

2)	Cu privire la cererile care figurează la punctul 40 a patra liniuță din hotărârea atacată: încălcarea obligației de motivare care revine instanței; încălcarea articolului 76 litera (e) și a articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului;

3)	Cu privire la prejudiciul moral: încălcarea principiului reparării în natură; încălcarea obligației de motivare care revine instanței; încălcarea articolului 76 litera (e) și a articolului 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului; încălcarea competenței de fond a instanței.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/32

Recurs introdus la 20 noiembrie 2020 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 9 septembrie 2020 în cauza T-437/16, Italia/Comisia

(Cauza C-623/20 P)

(2021/C 28/52)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara, D. Milanowska, T. Lilamand, agenți)

Celelalte părți din procedură: Republica Italiană, Regatul Spaniei

Concluziile recurentei

—	anularea hotărârii atacate;

—	în cazul în care Curtea reține că stadiul dosarului o permite, respingerea acțiunii în primă instanță ca nefondată;

—	obligarea Republicii Italiene la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri și cei din primă instanță.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, Comisia invocă trei motive. Primul motiv privește o eroare de drept în interpretarea articolului 1d alineatul (6) din statut și în interpretarea obligației de motivare, precum și o încălcare a obligației de motivare a hotărârilor Tribunalului. Acest motiv cuprinde trei părți;

Prima parte privește o eroare de drept și o încălcare a obligației de motivare legate de finalitatea operativității imediate a candidaților și se referă la punctul 137 din hotărârea atacată.

A doua parte privește instituirea unei sarcini a probei disproporționate în sarcina Comisiei și încălcarea obligației de motivare; aceasta se referă la punctul 113 ultima teză, punctele 138, 144 și 147 ultima teză, punctele 157-161, 193 și 197 din hotărârea atacată.

A treia parte privește o eroare de drept în căutarea unui act obligatoriu din punct de vedere juridic în normele interne prezentate în cadrul procedurii de către Comisie; această parte se referă la punctele 132-135 din hotărârea atacată.

Al doilea motiv privește diverse denaturări săvârșite de Tribunal în aprecierea elementelor de probă, precum și o eroare de drept.

Prima denaturare privește aprecierea comunicării președintelui Comisiei și a aprobării sale de către colegiu; aceasta este cuprinsă la punctele 112-117 și 138 din hotărârea atacată.

A doua denaturare privește aprecierea regulamentului intern al Comisiei și a modalităților sale de aplicare; aceasta este cuprinsă la punctele 119 și 120 din hotărârea atacată.

A treia denaturare privește aprecierea secțiunii legate de cerințele lingvistice în funcție de procedura de adoptare cuprinse în Manualul procedurilor operative și se referă la punctele 145-149 din hotărârea atacată.

A patra denaturare privește lipsa unei aprecieri globale a documentelor amintite la punctele (i)-(iii) de mai sus și se referă la punctele 132-137 și 139 din hotărârea atacată.

A cincea denaturare privește aprecierea Comunicării SEC(2006)1489 final și este legată de punctele 140-143 din hotărârea atacată.

A șasea denaturare privește aprecierea elementelor legate de limbile utilizate de membrii personalului Comisiei însărcinați cu funcții de audit; în legătură cu aceleași puncte din hotărâre, Comisia invocă de asemenea o eroare de drept; ambele vicii se referă la punctele 152-163 din hotărârea atacată.

A șaptea denaturare privește practica internă a Comisiei în materie lingvistică și limbile utilizate de membrii personalului Curții de Conturi; aceasta se referă la punctele 172-188 din hotărârea atacată.

Al treilea motiv privește caracterul nelegitim al analizei Tribunalului privind limbile de comunicare ale candidaților; acesta se referă la punctele 219-224 din hotărârea atacată.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/33

Recurs introdus la 20 noiembrie 2020 de Comisia Europeană împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua) din 9 septembrie 2020 în cauzele conexate T-401/16 și T-443/16, Spania/Comisia

(Cauza C-635/20 P)

(2021/C 28/53)

Limba de procedură: spaniola și italiana

Părțile

Recurentă: Comisia Europeană (reprezentanți: G. Gattinara, D. Milanowska, T. Lilamand, N. Ruiz García, agenți)

Celelalte părți din procedură: Republica Italiană, Regatul Spaniei

Concluziile recurentei

—	anularea hotărârii atacate;

—	în cazul în care Curtea reține că stadiul dosarului o permite, respingerea acțiunii în primă instanță ca nefondată;

—	obligarea Republicii Italiene și a Regatului Spaniei la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri și cei din primă instanță.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, Comisia invocă trei motive.

Primul motiv privește o eroare de drept în interpretarea articolului 1d alineatul (6) din statut și în interpretarea obligației de motivare, precum și o încălcare a obligației de motivare a hotărârilor Tribunalului.

Acest motiv cuprinde trei părți. În prima parte se invocă o eroare de drept și o încălcare a obligației de motivare a hotărârilor Tribunalului în legătură cu finalitatea operativității imediate a candidaților. Această primă parte se referă la punctele 157 și 181-183 din hotărârea atacată.

A doua parte privește instituirea unei sarcini a probei disproporționate în sarcina Comisiei și o eroare de drept în definirea obligației de motivare a motivelor acțiunii. Această a doua parte se referă la punctul 133 ultima teză, la punctele 158, 164 și 167 ultima teză și la punctele 180-183, 201 și 205 din hotărârea atacată.

Al doilea motiv privește diverse denaturări săvârșite de Tribunal în aprecierea elementelor de probă, precum și o eroare de drept.

Prima denaturare privește aprecierea comunicării președintelui Comisiei și aprecierea aprobării sale de către colegiu, fiind cuprinsă la punctele 132-137 și 158 din hotărârea atacată.

A doua denaturare privește aprecierea regulamentului intern al Comisiei și a modalităților sale de aplicare, fiind cuprinsă la punctele 139 și 140 din hotărârea atacată.

A treia denaturare privește aprecierea secțiunii legate de cerințele lingvistice în funcție de procedura de adoptare cuprinse în Manualul procedurilor operative; aceasta este cuprinsă la punctele 165-169 din hotărârea atacată.

A patra denaturare privește lipsa unei aprecieri globale a documentelor amintite la punctele (i)-(iii) de mai sus și se referă la punctele 152-157 și 159 din hotărârea atacată.

A cincea denaturare privește aprecierea Comunicării SEC(2006)1489 final și este cuprinsă la punctele 160-163 din hotărârea atacată.

A șasea denaturare privește aprecierea documentelor legate de limbile utilizate în serviciile în care ar fi repartizați candidații, precum și o eroare de drept; aceasta este cuprinsă la punctele 180-185 și 188-196 din hotărârea atacată.

În sfârșit, al treilea motiv de recurs caracterul nelegitim al analizei Tribunalului privind limbile de comunicare ale candidaților; acesta se referă la punctele 231-236 din hotărârea atacată.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/35

Hotărârea Tribunalului din 18 noiembrie 2020 – H/Consiliul

(Cauza T-270/10 RENV II) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Agent național detașat pe lângă MPUE în Bosnia și Herțegovina - Decizie de schimbare a repartizării - Abuz de putere - Interesul serviciului - Hărțuire morală - Caracter punitiv al schimbării repartizării - Răspundere - Prejudiciu moral”)

(2021/C 28/54)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: H (reprezentant: L. Levi, avocată)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: A. Vitro și A. de Elera-San Miguel Hurtado, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea, pe de o parte, a deciziei din 7 aprilie 2010, semnată de șeful personalului Misiunii de Poliție a Uniunii Europene (MPUE) în Bosnia și Herțegovina, prin care reclamantei i-a fost schimbată repartizarea pe postul de Criminal Justice Adviser – Prosecutor în cadrul Biroului regional din Banja Luka (Bosnia și Herțegovina), și, pe de altă parte, a deciziei din 30 aprilie 2010, semnată de șeful MPUE menționat la articolul 6 din Decizia 2009/906/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2009 privind MPUE în Bosnia și Herțegovina (JO 2009, L 322, p. 22), care precizează motivul operațional al schimbării repartizării, și, în al doilea rând, o cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se urmărește repararea prejudiciului pe care l-ar fi suferit reclamanta.

Dispozitivul

Anulează decizia din 7 aprilie 2010, semnată de șeful personalului Misiunii de Poliție a Uniunii Europene (MPUE) în Bosnia și Herțegovina, prin care a fost schimbată repartizarea lui H pe postul de Criminal Justice Adviser – Prosecutor din cadrul Biroului regional din Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) și, pe de altă parte, a deciziei din 30 aprilie 2010, semnată de șeful MPUE menționat la articolul 6 din Decizia 2009/906/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2009 privind MPUE în Bosnia și Herțegovina, care precizează motivul operațional al schimbării repartizării sale.

2)	Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata către H a sumei de 30 000 de euro.

3)	Respinge în rest acțiunea.

4)	Consiliul suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de H în prezenta cauză, precum și în cauzele T-271/10, T-271/10 R, T-271/10 RENV, C-455/14 P și C-413/18 P.

(1) JO C 221, 14.8.2010.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/36

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – BMC/Întreprinderea comună Clean Sky 2

(Cauza T-71/19) (1)

(„Cercetare, dezvoltare tehnologică și spațiu - Programul-cadru pentru cercetare și inovare «Horizon 2020» (2014-2020) - Procedura de cerere de propuneri H2020-CS 2-CFP08-FRC-2018-01 - Respingerea propunerii prezentate de reclamant - Acordarea unor note care nu corespund unui număr întreg - Articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 - Obligația de motivare - Eroare vădită de apreciere - Abuz de putere - Lipsa unei examinări suficiente a propunerii - Denaturarea faptelor”)

(2021/C 28/55)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: BMC Srl (Medicina, Italia) (reprezentanți: S. Dindo și L. Picotti, avocați)

Pârâtă: Întreprinderea comună Clean Sky 2 (reprezentanți: B. Mastantuono, agent, asistat de M. Velardo, avocat)

Obiectul

Cerere formulată în temeiul articolului 263 TFUE și prin care se urmărește anularea deciziei întreprinderii comune Clean Sky 2 din 10 octombrie 2018 de respingere a propunerii nr. 831874 „smart De-icing bARrier Filter (DwARF)” prezentată de reclamantă în cadrul cererii de propuneri H2020-CS 2-CFP08-FRC-2018-01 și a deciziei sale din 6 decembrie 2018 de respingere a cererii reclamantei privind revizuirea și evaluarea propunerii menționate și de confirmare a deciziei de respingere a propunerii din 10 octombrie 2018

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă MBC Srl la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 122, 1.4.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/36

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – ACRE/Parlamentul

(Cauza T-107/19) (1)

(„Drept instituțional - Parlamentul European - Decizie prin care se declară neeligibile anumite cheltuieli ale unui partid politic pentru o subvenție pentru anul 2017 - Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 - Interdicția finanțării unui partid politic național - Cotizație sau donație a unui partid politic național - Principiul bunei administrări - Securitate juridică - Egalitate de tratament - Decizie de acordare a unei contribuții unui partid politic pentru anul 2019 și de condiționare a unei prefinanțări de 100 % din cuantumul maxim al contribuției de anumite restituiri prealabile - Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 - Dreptul la apărare”)

(2021/C 28/56)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Alliance of Conservatives and Reformists in Europe (ACRE) (Bruxelles, Belgia) (reprezentanți: E. Plasschaert și E. Montens, avocați)

Pârât: Parlamentul European (reprezentanți: C. Burgos și S. Alves, agenți)

Intervenientă în susținerea pârâtului: Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene (reprezentanți: M. Adam și A. Cilea, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect, pe de o parte, anularea în parte a deciziei Parlamentului din 10 decembrie 2018 prin care au fost declarate neeligibile anumite cheltuieli pentru o subvenție pentru anul 2017 și s-a dispus restituirea unei donații și, pe de altă parte, anularea Deciziei FINS-2019-5 a Parlamentului, notificată reclamantei la data de 14 ianuarie 2019, privind acordarea unei contribuții reclamantei pentru anul 2019, în măsura în care această decizie condiționează prefinanțarea echivalentă cu 100 % din cuantumul maxim al contribuției de anumite restituiri prealabile.

Dispozitivul

Anulează decizia Parlamentului European din 10 decembrie 2018 prin care au fost declarate neeligibile anumite cheltuieli pentru o subvenție pentru anul 2017 și s-a dispus restituirea unei donații, în măsura în care a recalificat cheltuielile aferente conferinței care a avut loc la Kampala (Uganda) între 13 și 15 iulie 2017, și anume suma de 91 546,58 euro, drept cheltuieli neeligibile pentru finanțare.

Anulează decizia FINS-2019-5 a Parlamentului din 14 ianuarie 2019 privind acordarea unei contribuții Alliance of Conservatives and Reformists in Europe (ACRE) pentru anul 2019, în măsura în care articolul I.5.1 din aceasta condiționează plata unei prefinanțări de 100 % din cuantumul maxim al contribuției de anumite restituiri prealabile.

3)	Respinge în rest acțiunea.

4)	Parlamentul European suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, o treime din cheltuielile efectuate de ACRE. ACRE suportă două treimi din propriile cheltuieli de judecată.

5)	Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 139, 15.4.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/37

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – Bronckers/Comisia

(Cauza T-166/19) (1)

(„Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Acordul dintre Comunitatea Europeană și Statele Unite Mexicane privind recunoașterea reciprocă și protecția denumirilor de băuturi spirtoase - Documente prezentate în cadrul comitetului mixt - Refuzul accesului - Excepție referitoare la protecția interesului public în materie de relații internaționale - Excepție referitoare la protecția intereselor comerciale ale unui terț”)

(2021/C 28/57)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Marco Bronckers (Bruxelles, Belgia) (reprezentant: P. Kreijger, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: C. Ehrbar și A. Spina, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2019) 150 final a Comisiei din 10 ianuarie 2019 de respingere a cererii de confirmare a accesului la documentele „Tequila cases found by the Tequila Regulatory Council to be informed to the European Commission [Ares(2018) 4023479]” și „Verification Reports in the European Market (Reportes de Verificación en el Mercado Europeo) [Ares(2018) 4023509)]”

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe domnul Marco Bronckers la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 164, 13.5.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/38

Hotărârea Tribunalului din 2 decembrie 2020 – Kalai/Consiliul

(Cauza T-178/19) (1)

(„Politica externă și de securitate comună - Măsuri restrictive luate împotriva Siriei - Înghețarea fondurilor - Dreptul la apărare - Obligația de motivare - Eroare de apreciere - Proporționalitate - Drept de proprietate”)

(2021/C 28/58)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Nader Kalai (Halifax, Nova Scotia, Canada) (reprezentant: G. Karouni, avocat)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: V. Piessevaux și P. Plaza García, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se urmărește anularea Deciziei de punere în aplicare (PESC) 2019/87 a Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2019, L 18 I, p. 13), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/85 al Consiliului din 21 ianuarie 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2019, L 18 I, p. 4), a Deciziei (PESC) 2019/806 a Consiliului din 17 mai 2019 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2019, L 132, p. 36), a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/798 al Consiliului din 17 mai 2019 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2019, L 132, p. 1), a Deciziei (PESC) 2020/719 a Consiliului din 28 mai 2020 de modificare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (JO 2020, L 168, p. 66) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/716 al Consiliului din 28 mai 2020 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria (JO 2020, L 168, p. 1), în măsura în care aceste acte îl privesc pe reclamant, și, pe de altă parte, cerere întemeiată pe articolul 268 TFUE prin care se urmărește repararea prejudiciului pe care reclamantul pretinde că l-a suferit ca urmare a acestor acte

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Domnul Nader Kalai suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Consiliul Uniunii Europene.

(1) JO C 182, 27.5.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/39

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – BRF Singapore Foods/EUIPO – Tipiak (Sadia)

(Cauza T-309/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative Sadia - Marca națională verbală anterioară SAIDA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Principiul bunei administrări - Egalitate de tratament - Obligația de motivare”)

(2021/C 28/59)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: BRF Singapore Foods (Singapore, Singapore) (reprezentant: C. Mateu, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: L. Lapinskaite, J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Tipiak (Saint-Aignan de Grand-Lieu, Franța) (reprezentanți: M. Antoine-Lalance și M. Aïtelli, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 19 martie 2019 (cauza R 1834/2018-4), privind o procedură de opoziție între Tipiak și BRF Singapore Foods.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	BRF Singapore Foods Pte Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Tipiak.

3)	Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 246, 22.7.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/39

Hotărârea Tribunalului din BRF Singapore Foods/EUIPO – Tipiak (SADIA)

(Cauza T-310/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale SADIA - Marca națională verbală anterioară SAIDA - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Principiul bunei administrări - Principiul egalității de tratament - Obligația de motivare”)

(2021/C 28/60)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: BRF Singapore Foods Pte Ltd (Singapore, Singapore) (reprezentant: C. Mateu, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentanţi: L. Lapinskaite, J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Tipiak (Saint-Aignan de Grand-Lieu, Franța) (reprezentanți: M. Antoine-Lalance și M. Aïtelli, avocate)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 19 martie 2019 (cauza R 1857/2018-4) privind o procedură de opoziție între Tipiak și BRF Singapore Foods.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	BRF Singapore Foods Pte Ltd suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Tipiak.

3)	Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 246, 22.7.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/40

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – UI/Comisia

(Cauza T-362/19) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Indemnizație de expatriere - Articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Anexa VII la Statut - Refuz de a acorda indemnizația de expatriere - Reședință obișnuită - Locul exercitării activității profesionale principale - Perioadă de referință de cinci ani”)

(2021/C 28/61)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: UI (reprezentant: J. Diaz Cordova, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Bohr și A.-C. Simon, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE, având ca obiect, pe de o parte, anularea deciziei Oficiului „Administrarea și Plata Drepturilor Individuale” (PMO) al Comisiei din 27 august 2018 prin care se refuză acordarea reclamantului a indemnizației de expatriere și, pe de altă parte, repararea prejudiciului pe care reclamantul l-ar fi suferit în urma acestui fapt.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă pe UI la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 305, 9.9.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/41

Hotărârea Tribunalului din 18 noiembrie 2020 – Tinnus Enterprises/EUIPO – Mystic Products și Koopman International (Instalații de distribuție a fluidelor)

(Cauza T-574/19) (1)

(„Desen sau model industrial comunitar - Procedură de declarare a nulității - Desen sau model industrial comunitar înregistrat care reprezintă instalații de distribuție a fluidelor - Motiv de nulitate - Nerespectarea condițiilor de protecție - Articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 - Caracteristicile aspectului unui produs care sunt impuse exclusiv de funcția tehnică a acestuia - Articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002”)

(2021/C 28/62)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Tinnus Enterprises LLC (Plano, Texas, Statele Unite) (reprezentanţi: A. Odle, R. Palijama, avocați și J. St Ville, barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: J. Ivanauskas și A. Folliard-Monguiral, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Koopman International BV (Amsterdam, Țările de Jos) (reprezentanţi: G. van den Bergh și B. Brouwer, avocați)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Mystic Products Import & Export, SL (Badalona, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 12 iunie 2019 (cauza R 1002/2018-3) privind o procedură de declarare a nulității între, pe de o parte, Mystic Products Import & Export și Koopman International și, de pe altă parte, Tinnus Enterprises

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Tinnus Enterprises LLC suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și de Koopman International BV.

(1) JO C 337, 7.10.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/41

Hotărârea Tribunalului din 2 decembrie 2020 – Sánchez Romero Carvajal Jabugo/EUIPO – Embutidos Monells (5MS MMMMM)

(Cauza T-639/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative 5MS MMMMM - Marca Uniunii Europene figurativă anterioară 5J - Motive relative de refuz - Lipsa riscului de confuzie - Lipsa similitudinii semnelor - Articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Lipsa atingerii aduse renumelui - Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001]”)

(2021/C 28/63)

Limba de procedură: spaniola

Părţile

Reclamant: Sánchez Romero Carvajal Jabugo, SAU (El Puerto de Santa María, Spania) (reprezentant: J. Iglesias Monravá, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Embutidos Monells, SA (San Miguel de Balenya, Spania) (reprezentanți: L. Broschat García și L. Polo Flores, avocați)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 24 iulie 2019 (cauza R 1728/2018-4), privind o procedură de opoziție între Sánchez Romero Carvajal Jabugo și Embutidos Monells.

Dispozitivul

1)	Anulează Decizia Camerei a patra de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 24 iulie 2019 (cauza R 1728/2018-4).

2)	Respinge acțiunea în rest.

3)	EUIPO și Embutidos Monells, SA suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și fiecare, jumătate din cheltuielile de judecată efectuate de Sánchez Romero Carvajal Jabugo, SAU.

(1) JO C 383, 11.11.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/42

Hotărârea Tribunalului din 2 decembrie 2020 – inMusic Brands/EUIPO – Equipson (Marq)

(Cauza T-687/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală Marq - Mărci naționale și internaționale figurative anterioare MARK - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Declarare a nulității parțiale”)

(2021/C 28/64)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: inMusic Brands, Inc. (Cumberland, Rhode Island, Statele Unite) (reprezentant: D. Rose, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: G. Sakalaitė-Orlovskienė și J. Crespo Carrillo, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Equipson, SA (Silla, Spania)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 30 iulie 2019 (cauza R 1759/2018-5), referitoare la o procedură de declarare a nulității între Equipson și inMusic Brands

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă inMusic Brands, Inc., la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 399, 25.11.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/43

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – Kisscolor Living/EUIPO – Teoxane (KISS COLOR)

(Cauza T-802/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative KISS COLOR - Marca Uniunii Europene verbale anterioare KISS - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Aplicarea legii în timp”)

(2021/C 28/65)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: Kisscolor Living GmbH (Bad Homburg, Germania) (reprezentant: T. Büttner, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentant: A. Söder, agent)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Teoxane SA (Geneva, Elveția)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 16 septembrie 2019 (cauza R 2167/2018-4) privind o procedură de opoziție între Teoxane și Kisscolor Living.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Kisscolor Living GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 45, 10.2.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/43

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – Brasserie St Avold/EUIPO (Forma unei sticle întunecate)

(Cauza T-862/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană - Semn tridimensional - Forma unei sticle întunecate - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2021/C 28/66)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Brasserie St Avold (Saint-Avold, Franța) (reprezentanți: P. Greffe, D. Brun și F. Donaud, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentanți: A. Folliard-Monguiral și V. Ruzek, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 21 octombrie 2019 (cauza R 466/2019-4) privind înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a unui semn tridimensional constituit din forma unei sticle întunecate

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Brasserie St Avold la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 61, 24.2.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/44

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – Impera/EUIPO – Euro Games Technology (Flaming Forties)

(Cauza T-874/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative Flaming Forties - Marca națională figurativă anterioară 40 FLAMING FRUITS - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 28/67)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Impera GmbH (Steinhaus, Autriche) (reprezentant: C. Straberger, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentanți: I. Lecheva, J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă la Tribunal: Euro Games Technology Ltd (Vranya-Lozen-Triugulnika, Bulgaria) (reprezentant: K. Manev, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 23 octombrie 2019 (cauza R 2304/2018-5) privind o procedură de opoziție între Euro Games Technology și Impera.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Impera GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 129, 20.4.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/44

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – Impera/EUIPO – Euro Games Technology (Flaming Forties)

(Cauza T-875/19) (1)

(2021/C 28/68)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Impera GmbH (Steinhaus, Austria) (reprezentant: C. Straberger, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: I. Lecheva, J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal: Euro Games Technology Ltd (Vranya-Lozen-Triugulnika, Bulgaria) (reprezentant: K. Manev, avocat)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 23 octombrie 2019 (cauza R 2321/2018-5) privind o procedură de opoziție între Euro Games Technology și Impera.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Impera GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 129, 20.4.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/45

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – Kerangus/EUIPO (ΑΠΛΑ!)

(Cauza T-882/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative parteneriat ΑΠΛΑ! - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001] - Egalitate de tratament”)

(2021/C 28/69)

Limba de procedură: greaca

Părțile

Reclamant: Kerangus Holdings Ltd (Nicosia, Cipru) (reprezentant: A.-E. Malami, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: E. Giannopoulos și J. Crespo Carrillo, agenți)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei întâi de recurs a EUIPO din 25 octombrie 2019 (cauza R 1035/2017-1) privind o cerere de înregistrare a semnului figurativ lucrativ ΑΠΛΑ! ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Kerangus Holdings Ltd la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 68, 2.3.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/46

Hotărârea Tribunalului din 2 decembrie 2020 – Forex Bank/EUIPO – Coino UK (FOREX)

(Cauza T-26/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de declarare a nulității - Marca Uniunii Europene verbală FOREX - Declarare a nulității parțiale - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001]”)

(2021/C 28/70)

Limba de procedură: engleza

Părţile

Reclamantă: Forex Bank AB (Stockholm, Suedia) (reprezentant: A. Jute, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanți: J. Ivanauskas și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Coino UK Ltd (Londra, Regatul Unit)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 4 octombrie 2019 (cauza R 2460/2018-2) privind o procedură de declarare a nulității între Coino UK și Forex Bank

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Forex Bank AB la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 68, 2.3.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/46

Hotărârea Tribunalului din 2 decembrie 2020 – Monster Energy/EUIPO – Nanjing aisiyou Clothing (Reprezentare a unei zgârieturi)

(Cauza T-35/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative reprezentând o zgârietură - Mărci ale Uniunii Europene și Regatului Unit figurative anterioare reprezentând zgârieturi - Motiv relativ de refuz - Risc de confuzie - Articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001”)

(2021/C 28/71)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Monster Energy Company (Corona, California, Statele Unite) (reprezentant: P. Brownlow, solicitor)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentanţi: A. Kusturovic, J. Crespo Carrillo și V. Ruzek, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO: Nanjing aisiyou Clothing Co. Ltd (Nankin, China)

Obiectul

Acțiune introdusă împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 13 noiembrie 2019 (cauza R 1104/2019-5) privind o procedură de opoziție între Monster Energy Company și Nanjing aisiyou Clothing

Dispozitivul

Anulează Decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 13 noiembrie 2019 (cauza R 1104/2019-5), în măsura în care privește respingerea opoziției întemeiate pe articolul 8 alineatul (1) litera (b) și alineatul (5) din Regulamentul 2017/1001.

2)	Respinge în rest acțiunea.

3)	Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 68, 2.3.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/47

Hotărârea Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – Group/EUIPO – Iliev (GROUP Company TOURISM & TRAVEL)

(Cauza T-57/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Procedură de opoziție - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative GROUP Company TOURISM & TRAVEL - Mărcile naționale figurative anterioare neînregistrate GROUP Company TOURISM & TRAVEL - Motiv relativ de refuz - Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Articolul 94 alineatul (1) a doua teză din Regulamentul 2017/1001”)

(2021/C 28/72)

Limba de procedură: bulgara

Părţile

Reclamantă: Group EOOD (Sofia, Bulgaria) (reprezentanți: D. Dragiev și A. Andreev, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) (reprezentanți: A. Folliard-Monguiral și P. Angelova Georgieva, agenți)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI: Kosta Iliev (Sofia)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 8 noiembrie 2019 (cauza R 2059/2018-5) privind o procedură de opoziție între Group și domnul Iliev.

Dispozitivul

1)	Anulează decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 8 noiembrie 2019 (cauza R 2059/2018-5).

2)	Obligă EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 87, 16.3.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/48

Hotărârea Tribunalului din 2 decembrie 2020 – BSH Hausgeräte/EUIPO (Home Connect)

(Cauza T-152/20) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative Home Connect - Motive absolute de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Raport suficient de direct și de concret cu produsele vizate de cererea de înregistrare a mărcii - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001”)

(2021/C 28/73)

Limba de procedură: germana

Părţile

Reclamantă: BSH Hausgeräte GmbH (München, Germania) (reprezentant: S. Biagosch, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: D. Walicka, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 10 ianuarie 2020 (cauza R 1751/2019-5) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal Home Connect ca marcă a Uniunii Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă BSH Hausgeräte GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 191, 8.6.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/48

Ordonanța Tribunalului din 1 decembrie 2020 – Danske Slagtermestre/Comisia

(Cauza T-486/18) (1)

(„Acțiune în anulare - Ajutoare de stat - Regim privind contribuțiile pentru colectarea apelor uzate - Faza preliminară de examinare - Decizie prin care se constată inexistența unui ajutor de stat - Asociație profesională - Calitate procesuală activă - Calitatea de persoană interesată - Obiectiv de protecție a drepturilor procedurale garantate la articolul 108 alineatul (2) TFUE - Lipsa afectării individuale - Lipsa afectării substanțiale a poziției concurențiale - Act normativ - Lipsa afectării directe - Inadmisibilitate)

(2021/C 28/74)

Limba de procedură: daneza

Părțile

Reclamantă: Danske Slagtermestre (Odense, Danemarca) (reprezentant: H. Sønderby Christensen, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentant: P. Němečková, agent)

Intervenient în susținerea pârâtului: Regatul Danemarcei (reprezentanți: J. Nymann-Lindegren și M. Wolff, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea Deciziei C(2018) 2259 final a Comisiei din 19 aprilie 2018 privind ajutorul de stat SA.37433 (2017/FC) – Danemarca, prin care se declară, la închiderea fazei preliminare de examinare, că contribuția instituită prin lov nr. 902/2013 om ændring af lov om betalingsregler for spildevandsforsyningsselskaber m.v. (Betalingsstruktur for vandafledningsbidrag, bemyndigelse til opgørelse af særbidrag for behandling af særlig forurenet spildevand m.v.) [Legea nr. 902/2013 de modificare a Legii privind stabilirea normelor referitoare la contribuțiile datorate operatorilor de epurare a apelor uzate (structura contribuțiilor pentru evacuarea apelor uzate, prin care se autorizează instituirea unor contribuții speciale pentru epurarea apelor uzate poluate în mod specific etc.)] nu conferă niciun avantaj unor anumite întreprinderi și că aceasta nu constituie, așadar, un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Danske Slagtermestre suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Comisia Europeană.

3)	Regatul Danemarcei suportă propriile cheltuieli de judecată.

(1) JO C 381, 22.10.2018.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/49

Ordonanța Tribunalului din 24 noiembrie 2020 – Camerin/Comisia

(Cauza T-367/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Funcție publică - Funcționari - Sume reținute din pensia pentru limită de vârstă - Executarea unei decizii a unei instanțe naționale - Nepronunțare asupra fondului - Răspundere - Inadmisibilitate”)

(2021/C 28/75)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Laure Camerin (Bastia, Franța) (reprezentant: M. Casado García Hirschfeld, avocată)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: T. Bohr și D. Milanowska, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE, având ca obiect, pe de o parte, anularea parțială a deciziei Oficiului „Administrarea și plata drepturilor individuale” (PMO) al Comisiei din 17 aprilie 2019 privind executarea unei popriri dispuse de o instanță belgiană, întrucât acesta din urmă își rezervă dreptul de a reține sume suplimentare din pensiile care se vor cuveni reclamantei în limitele stabilite în dreptul belgian și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral pretins suferit de reclamantă.

Dispozitivul

1)	Nu mai este necesară pronunțarea cu privire la cererea de anulare parțială a deciziei Oficiului „Administrarea și plata drepturilor individuale” (PMO) al Comisiei Europene din 17 aprilie 2019 privind executarea unei popriri.

2)	Respinge cererea de despăgubire ca inadmisibilă.

3)	Obligă pe doamna Laure Camerin la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii de măsuri provizorii.

(1) JO C 270, 12.8.2019.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/50

Ordonanța Tribunalului din 27 noiembrie 2020 – PL/Comisia

(Cauza T-728/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Acces la documente - Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 - Documente referitoare la o decizie de schimbare a repartizării în cadrul Comisiei în interesul serviciului - Refuz parțial de acces - Articolul 76 litera (d) din Regulamentul de procedură - Încălcarea cerințelor de formă - Acțiune în parte vădit inadmisibilă și în parte vădit nefondată”)

(2021/C 28/76)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: PL (reprezentanți: J.-N. Louis și J. Van Rossum, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: L. Vernier, I. Melo Sampaio și C. Ehrbar, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE și având ca obiect anularea deciziilor Comisiei din 13 august și din 26 septembrie 2019 prin care s-a refuzat parțial accesul la documentele solicitate de reclamant.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Îl obligă pe PL la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 19, 20.1.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/50

Ordonanța Tribunalului din 20 octombrie 2020 – Ultrasun/EUIPO (ultrasun)

(Cauza T-805/19) (1)

(„Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative ultrasun - Motiv absolut de refuz - Caracter descriptiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Acțiune vădit nefondată”)

(2021/C 28/77)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Ultrasun AG (Zurich, Elveția) (reprezentanți: A. von Mühlendahl și H. Hartwig, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: E. Markakis, agent)

Obiectul

Acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 5 septembrie 2019 (cauza R 531/2019-4), privind o cerere de înregistrare al semnului figurativ ultrasun ca marcă a Uniuni Europene

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea.

2)	Obligă Ultrasun AG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 27, 27.1.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/51

Ordonanța Tribunalului din 22 octombrie 2020 – Grammer/EUIPO (Reprezentarea unei figuri geometrice)

(Cauza T-833/19) (1)

(„Acțiune în anulare - Marcă a Uniunii Europene - Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene figurative reprezentând o figură geometrică - Motiv absolut de refuz - Lipsa caracterului distinctiv - Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 - Acțiune vădit nefondată”)

(2021/C 28/78)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Grammer AG (Ursensollen, Germania) (reprezentanți: J. Bühling și D. Graetsch, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (reprezentant: M. Fischer, agent)

Obiectul

Acţiune formulată împotriva deciziei Camerei a doua de recurs a EUIPO din 19 septembrie 2019 (cauza R 1478/2019-2) privind o cerere de înregistrare ca marcă a Uniunii Europene a unui semn figurativ reprezentând o figură geometrică.

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca vădit nefondată.

2)	Obligă Grammer AG la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 45, 10.2.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/51

Ordonanța președintelui Tribunalului din 11 noiembrie 2020 – Leonardo/Frontex

(Cauza T-849/19 R II)

(„Procedură de măsuri provizorii - Contracte de achiziții publice de servicii - Cerere de măsuri provizorii - Fapte noi - Lipsa urgenței”)

(2021/C 28/79)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Leonardo SpA (Roma, Italia) (reprezentanți: M. Esposito, F. Caccioppoli și G. Calamo, avocați)

Pârâtă: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (reprezentanți: H. Caniard, C. Georgiadis, A. Gras și S. Drew, agenți, asistați de M. Vanderstraeten, F. Biebuyck și V. Ost, avocați)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 278 și 279 TFUE având ca obiect dispunerea de măsuri provizorii privind suspendarea executării anunțului de participare FRONTEX/OP/888/2019/JL/CG publicat la 18 octombrie 2019 de Frontex, intitulat „Testarea sistemului de aeronave pilotate de la distanță (RPAS) pentru supravegherea aeriană de mare anduranță la altitudine medie a zonelor maritime” și a actelor anexate la acesta, a notelor de informare suplimentară și a anunțurilor rectificative, a întrebărilor și a răspunsurilor publicate de Frontex cu privire la lex specialis, a procesului-verbal al reuniunii de informare organizate în incinta Frontex la 28 octombrie 2019, a deciziei de atribuire a acestui contract precum și a oricărui act prealabil, conex sau consecutiv.

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererile privind cheltuielile de judecată se soluționează o dată cu fondul.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/52

Ordonanța Tribunalului din 19 noiembrie 2020 – Comune di Stintino/Comisia

(Cauza T-174/20) (1)

(„Acțiune în anulare - Acord de grant încheiat în cadrul Instrumentului financiar pentru mediu (LIFE+) - Notă de debit - Act care se înscrie într-un cadru pur contractual de care este indisociabil - Act pregătitor - Inadmisibilitate”)

(2021/C 28/80)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comune di Stintino (Italia) (reprezentant: G. Machiavelli, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentant: N. De Dominicis, agent)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea pretinsei decizii cuprinse în scrisoarea Ares(2020) 734033 a Comisiei din 5 februarie 2020 privind reducerea grantului acordat reclamantei în cadrul proiectului LIFE10 NAT/IT/244, precum și recuperarea sumei plătite deja cu titlu excedentar, a notei de debit nr. 3242002652 a Comisiei din 24 februarie 2020 prin care aceasta a solicitat reclamantei să plătească suma de 447 078,63 euro, a pretinsei decizii cuprinse în scrisoarea Ares(2019) 6551262 a Comisiei din 23 octombrie 2019 referitoare la partea costurilor neeligibile și a oricărui act sau a oricărei măsuri prealabile, ulterioare sau, în orice caz, cu care se află în legătură

Dispozitivul

1)	Respinge acțiunea ca inadmisibilă.

2)	Obligă Comune di Stintino la plata cheltuielilor de judecată.

(1) JO C 175, 25.5.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/52

Ordonanța Tribunalului din 25 noiembrie 2020 – PL/Comisia

(Cauza T-308/20) (1)

(„Funcție publică - Funcționari - Schimbare a repartizării - Decizie cu efect retroactiv adoptată în executarea unei hotărâri a Tribunalului - Articolul 266 TFUE - Articolul 22 a din statut - Autoritate competentă - Retragerea actului atacat - Dispariția obiectului litigiului - Nepronunțare asupra fondului”)

(2021/C 28/81)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: PL (reprezentanți: J.-N. Louis și J. Van Rossum, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Brauhoff, I. Melo Sampaio și L. Radu Bouyon, agenți)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 270 TFUE prin care se solicită anularea deciziei din 25 iunie 2019 a Comisiei de schimbare a repartizării reclamantului la Direcția Generală „Mobilitate și Transporturi”, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2013

Dispozitivul

1)	Constată că nu este necesar să se pronunțe asupra acțiunii.

2)	Obligă Comisia Europeană să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de PL.

(1) JO C 262, 10.8.2020.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/53

Ordonanța președintelui Tribunalului din 27 noiembrie 2020 – LE/Comisia

(Cauza T-475/20 R)

(„Procedură de măsuri provizorii - Acord de grant încheiat în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) - Recuperare a sumelor plătite - Cerere de suspendare a executării - Lipsa urgenței”)

(2021/C 28/82)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: LE (reprezentant: M. Straus, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană (reprezentant: J. Estrada de Solà, agent)

Obiectul

Cerere întemeiată pe articolul 299 TFUE prin care se urmărește suspendarea executării Deciziei C(2020) 3988 final a Comisiei din 9 iunie 2020 de stabilire a unei obligații pecuniare ce constituie titlu executoriu față de reclamantă

Dispozitivul

1)	Respinge cererea de măsuri provizorii.

2)	Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/53

Acțiune introdusă la 30 octombrie 2020 – SJ/Comisia

(Cauza T-659/20)

(2021/C 28/83)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: SJ AB (Stockholm, Suedia) (reprezentanți: J. Karlsson și M. Johansson, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

Anularea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2020/1193 a Comisiei din 2 iulie 2020 privind aplicabilitatea articolului 34 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului la transportul feroviar de călători din Suedia (1) în măsura în care a declarat că Directiva privind utilitățile publice continuă să se aplice în cazul achizițiilor publice destinate să permită desfășurarea activităților referitoare la furnizarea de servicii comerciale de transport feroviar de călători în Suedia;

—	cu titlu subsidiar, anularea deciziei în totalitate, în măsura în care Tribunalul ar statua că anularea în parte este inadmisibilă sau imposibilă; și

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

Primul motiv este întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare de drept atunci când nu a declarat Directiva privind utilitățile publice ca fiind inaplicabilă achizițiilor publice destinate să permită desfășurarea activităților referitoare la furnizarea de servicii comerciale de transport feroviar de călători pe linia Göteborg – Malmö.

2.	Al doilea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia ar fi interpretat și aplicat în mod eronat criteriul privind inaplicabilitatea Directivei privind utilitățile publice.

3.	Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare la delimitarea contractului (contractelor) relevant(e).

4.	Al patrulea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a concluzionat în sensul că furnizarea de servicii de transport feroviar de călători pe linia Stockholm – Göteborg nu este expusă direct concurenței.

5.	Al cincilea motiv este întemeiat pe faptul că Comisia ar fi săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când nu a concluzionat în sensul că piața suedeză este expusă concurenței în sensul articolului 34 din Directiva privind utilitățile publice.

6.	Al șaselea motiv este întemeiat pe o pretinsă încălcare a unor norme fundamentale de procedură.

(1) JO 2020, L 262, p.18

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/54

Acțiune introdusă la 6 noiembrie 2020 – Thunus și alții/BEI

(Cauza T-666/20)

(2021/C 28/84)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamanți: Vincent Thunus (Contern, Luxemburg) și alți cinci reclamanți (reprezentant: L. Levi, avocată)

Pârâtă: Banca Europeană de Investiții

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

—	declararea prezentei acțiuni ca fiind admisibilă și întemeiată, inclusiv excepția de nelegalitate pe care o conține;

în consecință:

—

anularea deciziei conținute în fișele de remunerație ale reclamanților din luna martie 2020, decizie prin care s-a stabilit indexarea anuală a salariului de bază limitată la 0,7 % pentru anul 2020 începând cu 1 ianuarie 2020 și, prin urmare, anularea deciziilor similare cuprinse în fișele de salarizare ulterioare;

—

prin urmare, obligarea pârâtei

—

la plata, pentru repararea prejudiciului material, (i) a soldului de salariu corespunzător aplicării indexării anuale pentru 2020, așadar o creștere de 1 %, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020; (ii) a soldului de salariu corespunzător consecințelor aplicării indexării anuale de 0,7 % pentru 2020 asupra cuantumului salariilor care vor fi plătite începând din ianuarie 2020; (iii) a dobânzilor moratorii aferente soldurilor de salarii datorate până la plata completă a sumelor datorate, nivelul dobânzii moratorii care urmează a fi aplicat trebuind să fie calculat pe baza nivelului stabilit de Banca Centrală Europeană pentru principalele operațiuni de refinanțare, aplicabil în perioada în cauză, majorat cu trei puncte;

—

eventual, în cazul în care nu le prezintă spontan, invitarea pârâtei, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii, să prezinte următoarele documente:

—	raportul subcomitetului de remunerații adresat Consiliului de administrație din decembrie 2019;

—

nota Direcției de personal adresată Comitetului de direcție din 19 noiembrie 2019 prin care a fost comunicată o versiune modificată a raportului anual privind remunerațiile (CS-PERS/HRPLC/RRP/2019-030/BAHVBA) și versiunea raportului anual privind remunerațiile astfel cum a fost comunicată Consiliului de administrație;

—	nota secretarului general adresată Comitetului de direcție din 28 noiembrie 2019 de comunicare a planului operațional al BEI pentru 2020 (SG/IS/PBA/2019-1506) și versiunea planului operațional al BEI pentru 2020, astfel cum a fost prezentată Consiliului de administrație din decembrie 2019;

—	decizia Consiliului de administrație din 12 decembrie 2019 (anexele 2 și 2 (ii) to PV/20/01);

—	nota Direcției de personal din 31 ianuarie 2020 (CS-PERS/HRPLC/RRP/2020-002/SGBA);

—	decizia Comitetului de direcție din 6 februarie 2020 (MC-040-ADM-20200206);

—	obligarea pârâtei la plata ansamblului cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă două motive în privința deciziei Consiliului de administrație din 18 iulie 2017 și, respectiv, patru motive în privința deciziilor Consiliului de administrație din 12 decembrie 2019 și Comitetului de direcție din 6 februarie 2020.

În ceea ce privește decizia Consiliului de administrație din 18 iulie 2017:

1.	Primul motiv, întemeiat pe o încălcare a principului securității juridice.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 20 și a anexei I la condițiile de angajare (denumite în continuare „Staff Regulation I”) și pe încălcarea încrederii legitime și a drepturilor dobândite.

În ceea ce privește deciziile Consiliului de administrație din 12 decembrie 2019 și Comitetului de direcție din 6 februarie 2020:

1.	Primul motiv, întemeiat pe o încălcare a dreptului la o indexare anuală a salariului (AGS) care să acopere cel puțin costul inflației în Luxemburg și pe încălcarea articolului 20 și a anexei I la Staff Regulation I.

2.	Al doilea motiv, întemeiat pe încălcări ale garanțiilor procedurale prevăzute la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

3.	Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului de consultare și de negociere a Colegiului.

4.	Al patrulea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului proporționalității.

În ceea ce privește cererea lor de despăgubire, reclamanții solicită plata diferenței de remunerație datorate, și anume 1 % de la 1 ianuarie 2020 (inclusiv impactul acestei majorări asupra beneficiilor pecuniare), majorată cu dobânzi de întârziere.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/56

Acțiune introdusă la 9 noiembrie 2020 – NZ/Comisia

(Cauza T-668/20)

(2021/C 28/85)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: NZ (reprezentant: H. Tagaras, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	efectuarea măsurii de aplicare a procedurii solicitate la punctul 35 al [cererii introductive] (precum și a celor menționate la punctele 21 și 30) și, la încheierea procedurii

—	anularea deciziilor atacate;

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii în anularea, cu titlu principal, a deciziei Comisiei Europene de respingere a cererii sale de reexaminare a deciziei juriului concursului COM/1/AD10/18 de a nu înscrie numele său pe lista de rezervă a concursului menționat, precum și a deciziei privind respingerea reclamației sale și, cu titlu subsidiar, a deciziei susmenționate a jurului concursului, reclamanta invocă cinci motive.

Primul motiv întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, nu doar ca urmare a unei motivări insuficiente, ci și ca urmare a unei contradicții vădite în motivarea oferită, din cauza, printre altele, a faptului că în pofida notării literale a reclamantei suficiente pentru înscrierea acesteia pe lista de rezervă, la toate criteriile utilizate, („very strong”), juriul i-a acordat ca medie o notare inferioară („strong to very strong”) având ca efect excluderea sa din listă.

2.	Al doilea motiv întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament, printre altele ca urmare a fluctuației continue în compoziția juriului, precum și a împrejurării că candidați cu exact aceleași aprecieri literale precum reclamanta au fost înscriși pe lista de rezervă.

3.	Al treilea motiv întemeiat pe încălcarea normelor care reglementează funcționarea juriilor și a comitetelor de selecție.

4.	Al patrulea motiv întemeiat pe eroarea vădită de apreciere.

5.	Al cincilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 27 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene prin încălcarea invocată de reclamantă la al doilea motiv.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/57

Acțiune introdusă la 13 noiembrie 2020 – Pluscard Service/EUIPO (PLUSCARD)

(Cauza T-669/20)

(2021/C 28/86)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Pluscard Service-Gesellschaft für Kreditkarten-Processing mbH (Saarbrücken, Germania) (reprezentant: M. Dury, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: înregistrarea internațională care desemnează Uniunea Europeană a mărcii figurative PLUSCARD – cererea de înregistrare nr. 1 494 424.

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 14 septembrie 2020 în cauza R 638/2020-4.

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	reexaminarea motivelor invocate de EUIPO și a concluziilor formulate de acesta;

—	admiterea în consecință a înregistrării semnului PLUSCARD astfel cum a fost solicitată, pentru toate clasele, inclusiv pentru clasele pentru care a fost solicitată;

—	în plus, având în vedere barierele lingvistice specific care complică soluționarea prezentei cauze, solicită și recomandă deschiderea procedurii orale.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/57

Acțiune introdusă la 18 noiembrie 2020 – Kühne/Parlamentul

(Cauza T-691/20)

(2021/C 28/87)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: Verena Kühne (Berlin, Germania) (reprezentant: O. Schmechel, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	Anularea deciziei pârâtului din 17 aprilie 2020, completată la 21 aprilie 2020, de respingere a cererii reclamantei din 19 decembrie 2019 privind constatarea mobilității;

—	obligarea pârâtului să deducă toate consecințele juridice în ceea ce privește aplicabilitatea mobilității reclamantei;

—	obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată;

—	conexarea prezentei cauze cu cauza T-468/20 conform articolului 68 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șapte motive.

Primul motiv, întemeiat pe prejudiciul cauzat de decizia de respingere

—

Decizia de respingere îi cauzează prejudiciu reclamantei în sensul jurisprudenței rezultate din Hotărârea din 1 februarie 1979, Deshormes/Comisia (1), prin aceea că constată că reclamanta este supusă mobilității, chiar dacă efectele acestei constatări, diferite în timp, nu s-ar produce decât în urma unei decizii de transfer care, la momentul adoptării deciziei de respingere, mai trebuie să intervină.

Al doilea motiv, întemeiat pe interesul constatării

—	Reclamanta păstrează un interes în constatarea imposibilității pronunțării transferului său în temeiul regimului mobilității.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de solicitudine

—

Dreptul la viață privată și de familie și dreptul copilului minor de a întreține cu regularitate relații personale și contacte directe cu ambii părinți ar fi încălcate, dat fiind că familia reclamantei ar trebui să locuiască separat, fiica ar rămâne cu tatăl său la Berlin, iar reclamanta ar trebui să se mute singură la Luxemburg.

—

Dreptul la egalitate în fața legii și la nediscriminare ar fi fost încălcat. Reclamantei, funcționar în cadrul unui birou de legătură al pârâtului, căsătorită și cu o fiică minoră a cărei îngrijire o asigură împreună cu soțul său, este supusă mobilității, din moment ce este transferată la Luxemburg. Funcționarii din cadrul unui birou de legătură care sunt despărțiți sau divorțați și care asigură în comun îngrijirea copilului sunt scutiți de mobilitate până la majoratul acestuia, fără să existe niciun motiv obiectiv pentru această inegalitate de tratament.

Al patrulea motiv, întemeiat pe caracterul disproporționat al transferului la alt loc de muncă

—	Nu s-a procedat la o evaluare comparativă a intereselor reclamantei și ale pârâtului, în pofida faptului că acesta din urmă este ținut să o realizeze în temeiul obligației sale de bună administrare (articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene).

—	Interesele protejate ale reclamatei prevalează în mod clar asupra intereselor pârâtului de transfer al acesteia.

—	Transferul din biroul de legătură din Berlin la cel din Luxemburg nu este în interesul serviciului.

Al cincilea motiv, întemeiat pe un abuz de putere

—	Pârâtul nu și-a identificat puterea de apreciere și, prin urmare, nu a exercitat-o.

Al șaselea motiv, întemeiat pe protecția încrederii legitime

—

De la numirea reclamantei, în anul 2001, și până la adoptarea, în anul 2018, a deciziei cu privire la mobilitate de către Biroul Parlamentului European se aplica principiul că funcționarii din grupa AST, precum reclamanta, nu sunt supuși mobilității. Acest principiu este în vigoare de la data deciziei privind mobilitatea din anul 1998 și a fost confirmată prin deciziile privind mobilitatea din anii 2002 și 2004 ale Biroului Parlamentului European.

—

Încrederea legitimă a reclamantei în existența în continuare a excepției cu privire la mobilitate a fost protejată. O modificare a regulilor impune stabilirea unor norme tranzitorii adecvate și a unor excepții adecvate. Perioada de tranziție de trei ani preconizată este inadecvată, întrucât nu se evită scindarea familiei reclamantei. Nu există o excepție pentru reclamantă.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe decădere

—	Pârâtul a pierdut posibilitatea de a impune reclamantei mobilitatea prin intermediul schimbării locului de muncă, din moment ce, prin scutirea repetată a funcționarilor AST de la mobilitate, reclamantei i-a creat impresia că nu era de așteptat o schimbare a locului de muncă al acesteia.

(1) 17/78, EU:C:1979:24.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/59

Acțiune introdusă la 18 noiembrie 2020 – Canisius/EUIPO – Beiersdorf (CCLABELLE VIENNA)

(Cauza T-694/20)

(2021/C 28/88)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Maria Alexandra Canisius (Viena, Austria) (reprezentant: H. Asenbauer, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Beiersdorf AG (Hamburg, Germania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă care cuprinde elementul verbal „CCLABELLE VIENNA” – cererea de înregistrare nr. 17 592 461

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 16/09/2020 în cauza R 2233/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea în parte a deciziei atacate în măsura în care opoziția a fost admisă cu privire la produsele din clasele 3 și 6;

—	obligarea pârâtei și a Beiersdorf, în cazul în care Beiersdorf se constituie parte în procedură, la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă;

—

respingerea opoziției formulate de Beiersdorf împotriva cererii de înregistrare nr. 17 592 461 și obligarea EUIPO să admită cererea de înregistrare (în litigiu) nr. 17 592461 pentru toate produsele și serviciile din clasele 3, 6 și 25 pentru care aceasta a fost formulată, precum și obligarea Beiersdorf la suportarea propriilor cheltuieli de judecată și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în procedura de opoziție.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/60

Acțiune introdusă la 23 noiembrie 2020 – Bimbo Donuts Iberia/EUIPO – Hijos de Antonio Juan (DONAS DULCESOL)

(Cauza T-697/20)

(2021/C 28/89)

Limba în care a fost formulată acțiunea: spaniola

Părțile

Reclamantă: Bimbo Donuts Iberia, SA (Madrid, Spania) (reprezentanți: M. Ceballos Rodríguez și M.I. Robledo McClymont, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Hijos de Antonio Juan, SL (Villalonga, Spania)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: cererea de înregistrare a mărcii verbale DONAS DULCESOL – cererea de înregistrare nr. 17 917 477

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 7 septembrie 2020 în cauza R 514/2020-5

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată;

—	obligarea la plata cheltuielilor de judecată a celeilalte părți la procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs, în cazul în care intervine.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 47 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/61

Acțiune introdusă la 20 noiembrie 2020 – Fashion Energy/EUIPO – Retail Royalty (1st AMERICAN)

(Cauza T-699/20)

(2021/C 28/90)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Fashion Energy Srl (Milano, Italia) (reprezentanți: T. Müller și F. Togo, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Retail Royalty Co. (Las Vegas, Nevada, Statele Unite)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurative 1st AMERICAN – cerere de înregistrare nr. 8 622 078

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 10 septembrie 2020 în cauza R 426/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	respingerea opoziției și înregistrarea mărcii care face obiectul cererii de marcă a Uniunii Europene nr. 8 622 078;

—	obligarea EUIPO și a celeilalte părți la plata tuturor cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în cadrul procedurii.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 72 alineatul (6) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea obligației de motivare;

—	încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (EU) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/61

Acțiune introdusă la 24 noiembrie 2020 – Schmid/EUIPO – Landeskammer für Land- und Forstwirtschaft in Steiermark (Steirisches Kürbiskernöl g.g.A GESCHÜTZTE GEOGRAFISCHE ANGABE)

(Cauza T-700/20)

(2021/C 28/91)

Limba în care a fost formulată acțiunea: germana

Părțile

Reclamantă: Gabriele Schmid (Halbenrain, Austria) (reprezentant: A. Ginzburg, avocat)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Landeskammer für Land- und Forstwirtschaft in Steiermark (Graz, Austria)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Titularul mărcii în litigiu: reclamanta

Marca în litigiu: marca Uniunii Europene figurativă Steirisches Kürbiskernöl g.g.A GESCHÜTZTE GEOGRAFISCHE ANGABE în culorile albastru, galben, verde și alb (crem) – marca Uniunii Europene nr. 10 108 454

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de declarare a nulității

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 23 septembrie 2020 în cauza R 2186/2019-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivul invocat

—	încălcarea articolului 59 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 7 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/62

Acțiune introdusă la 27 noiembrie 2020 – Beelow/EUIPO (made of wood)

(Cauza T-702/20)

(2021/C 28/92)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: Timo Beelow (Wuppertal, Germania) (reprezentant: J. Vogtmeier, avocată)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale „made of wood” – cererea de înregistrare nr. 18 061 410.

Decizia atacată: Decizia Camerei a doua de recurs a EUIPO din 14 septembrie 2020 în cauza R 108/2020-2.

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor aferente procedurii căii de atac.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/63

Acțiune introdusă la 30 noiembrie 2020 – OI/Comisia

(Cauza T-705/20)

(2021/C 28/93)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: OI (reprezentant: S. Orlandi, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei de a nu-i înscrie numele pe lista de rezervă în cadrul concursului intern COM/03/AD/18;

—	obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă două motive.

Primul motiv, invocat cu titlu principal și întemeiat pe lipsa unei motivări pertinente. Reclamantul consideră astfel că motivarea este constituită din aprecieri literale care nu ar fi coerente cu notele atribuite. În plus, juriul nu ar fi comunicat criteriile de evaluare reținute anterior probelor, astfel încât nici reclamantul, nici autoritatea împuternicită să facă numiri nu ar fi fost în măsură să verifice legalitatea acestor criterii.

Al doilea motiv, invocat cu titlu subsidiar și întemeiat pe eroarea vădită de apreciere săvârșită de juriu întrucât acesta din urmă nu ar fi fost în măsură să justifice în măsură suficientă incoerențele vădite între aprecierile literale și notele sub formă de cifre din perspectiva comparației cu aprecierile comparabile privind alți candidați.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/63

Acțiune introdusă la 1 decembrie 2020 – Skyworks Solutions/EUIPO – Sky (Sky5)

(Cauza T-707/20)

(2021/C 28/94)

Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza

Părțile

Reclamantă: Skyworks Solutions, Inc. (Wilmington, Delaware, Statele Unite) (reprezentant: A. Muir Wood, Barrister)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Cealaltă parte din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Sky Ltd (Isleworth, Regatul Unit)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Solicitantul mărcii în litigiu: reclamanta din procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs

Marca în litigiu: Cererea de marcă a Uniunii Europene verbală Sky5 – Cererea de înregistrare nr. 17 837 221

Procedura care s-a aflat pe rolul EUIPO: procedură de opoziție

Decizia atacată: Decizia Camerei a patra de recurs a EUIPO din 30/09/2020 în cauza R 229/2020-4

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	respingerea în totalitate a obiecțiilor la înregistrarea mărcii în litigiu;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată în legătură cu prezenta procedură.

Motivele invocate

—	Camera de recurs nu a examinat în mod adecvat sau nu a examinat deloc cauza;

—	Camera de recurs a concluzionat în mod eronat că există risc de confuzie în raport cu serviciile din clasa 40;

—	Camera de recurs a încălcat normele privind administrarea justiției pronunțând decizia pe alte temeiuri decât cele dezbătute în fața sa;

—	Camera de recurs a concluzionat în mod nejustificat că licența demonstra că persoana care a formulat opoziția avea dreptul de a formula opoziția întemeindu-se pe marca Uniunii Europene;

—	Opoziția va rămâne fără obiect întrucât va fi întemeiată pe marca Regatului Unit la finalul perioadei de tranziție, respectiv de la 1 ianuarie 2021, atunci când trimiterile la statele membre din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului nu vor mai include Regatul Unit.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/64

Acțiune introdusă la 30 noiembrie 2020 – TrekStor/EUIPO (e.Gear)

(Cauza T-708/20)

(2021/C 28/95)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamantă: TrekStor Ltd (Hong Kong, China) (reprezentanți: O. Spieker, A. Schönfleisch și N. Willich, avocați)

Pârât: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO)

Datele privind procedura în fața EUIPO

Marca în litigiu: marca verbală a Uniunii Europene e.Gear – cererea de înregistrare nr. 18 065 340

Decizia atacată: Decizia Camerei întâi de recurs a EUIPO din 15 septembrie 2020 în cauza R 561/2020-1

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—	anularea deciziei atacate;

—	obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele invocate

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) coroborat cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului;

—	încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (c) coroborat cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

25.1.2021

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 28/65

Acțiune introdusă la 30 noiembrie 2020 – OJ/Comisia

(Cauza T-709/20)

(2021/C 28/96)

Limba de procedură: germana

Părțile

Reclamant: OJ (reprezentant: H. von Harpe, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—	anularea Deciziei Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) din 1 septembrie 2020, Ares(2020)s. 5088474, precum și a tuturor actelor conexe;

—

dispunerea repetării pentru reclamant a procedurii de selecție EPSO/AD/380/19 privind constituirea, pentru Comisia Europeană, a unei liste de rezervă de funcționari în calitate de administratori (AD7/AD9) în domeniul cooperării internaționale și al gestionării ajutorului acordat țărilor din afara UE, conform normelor și, în special, cu respectarea unui termen de înscriere rezonabil;

—

cu titlu subsidiar, dispunerea repetării întregii proceduri de selecție EPSO/AD/380/19 privind constituirea, pentru Comisia Europeană, a unei liste de rezervă de funcționari în calitate de administratori (AD7/AD9) în domeniul cooperării internaționale și al gestionării ajutorului acordat țărilor din afara UE, conform normelor și, în special, cu respectarea unui termen de înscriere rezonabil; și

—	obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Prezenta acțiune privește anularea deciziei Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) prin care a fost respinsă participarea la testele cu variante multiple de răspuns pe calculator în afara perioadei de test prevăzută pentru procedura generală de selecție EPSO/AD/380/19.

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă următoarele motive.

Primul motiv: diferența de tratament

—

Potrivit reclamantului, pârâta operează o diferență de tratament. Aceasta compară fapte care nu sunt comparabile. Reclamantul afirmă că, din cauza activității sale în cadrul unei delegații a Uniunii Europene, este suspus unor restricții de securitate și de mobilitate, care nu îi permit să efectueze călătorii de scurtă durată în străinătate. În plus, potrivit reclamantului, în lipsa lui nu era nimeni prezent pentru a-i supraveghea copiii.

—

Potrivit reclamantului, călătoriile în străinătate de la locul său de afectare necesită o planificare fastidioasă în avans. EPSO ar fi trebui să efectueze o evaluare adecvată a acestei împrejurări și să țină cont de ea. În schimb, EPSO compară situația reclamantului la locul său de afectare cu cele ale altor candidați care trăiesc însă în state în care situația în materie de securitate este mult mai bună. Astfel, potrivit reclamantului, candidații precum el însuși sunt dezavantajați în mod sistematic din cauza unei situații în materie de securitate, care nu le este imputabilă.

Al doilea motiv: încălcarea obligației de solicitudine

—

În plus, reclamantul afirmă că pârâta și-a încălcat obligația de solicitudine în privința sa. Reclamantul este, în orice caz, supus unui risc de securitate ridicat la locul său de afectare. În loc să țină cont de această împrejurare și să faciliteze pe cât posibil participarea reclamantului la procedura de selecție, reclamantul afirmă că EPSO se încăpățânează să mențină perioadele de test scurte stabilite.

—

Astfel, reclamantul consideră că ar fi obligat să își asume riscuri de securitate importante și chiar, dacă este cazul, să încalce reglementările locale. Acest lucru este contrar obligației de solicitudine față de reclamant, care beneficiază de asemenea, în calitate de alt agent, de obligația de solicitudine.

		ISSN 1977-1029
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 28

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 64 25 ianuarie 2021

Cuprins		Pagina
	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUŢIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Curtea de Justiție a Uniunii Europene
2021/C 28/01	Ultimele publicații ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene	1