Jurnalul Oficial C 56/2010

6.3.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 56/1

REZOLUȚIA CONSILIULUI

din 1 martie 2010

privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă

2010/C 56/01

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

1.	SALUTÂND Comunicarea Comisiei din 11 septembrie 2009 privind o mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (1);

2.	REAMINTIND Rezoluția sa din 25 septembrie 2008 privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei (2);

3.	REAMINTIND Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2008 privind o strategie a drepturilor de proprietate industrială pentru Europa (3);

AVÂND ÎN VEDERE instrumentele comunitare adoptate pentru combaterea contrafacerii și a pirateriei, în special Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (4) și Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind intervenția autorităților vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum și măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală (5), Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 de armonizare a anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (6) și Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (7);

5.	AVÂND ÎN VEDERE Concluziile sale din 20 noiembrie 2008 privind dezvoltarea ofertei legale de conținut cultural și creativ online și prevenirea și combaterea pirateriei în mediul digital (8);

6.	AVÂND ÎN VEDERE Concluziile sale din 22 mai 2008 privind o abordare europeană a competenței mediatice în mediul digital (9) și Concluziile sale din 27 noiembrie 2009 privind educația în domeniul mass-media în mediul digital (10);

7.	AVÂND ÎN VEDERE Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) (11);

AVÂND ÎN VEDERE Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, 2002/19/CE privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora și 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (12);

9.	REAMINTIND Rezoluția sa din 23 octombrie 2009 privind o strategie consolidată pentru cooperarea vamală (13);

10.	REAMINTIND Rezoluția sa din 16 martie 2009 privind planul de acțiune vamală al Uniunii Europene de combatere a încălcării DPI pentru perioada 2009-2012 (14);

11.	REAMINTIND Decizia sa 2009/371/JAI din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol) (15);

12.	REAMINTIND Decizia sa 2002/187/JAI din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (16);

13.	REAMINTIND Concluziile sale din 24 septembrie 2009 intitulate „Cum să facem ca piața internă să funcționeze mai bine” (17);

14.	AVÂND ÎN VEDERE Recomandarea 2009/524/CE a Comisiei din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice (18);

15.	AVÂND ÎN VEDERE activitățile internaționale în curs, menite să susțină lupta împotriva contrafacerii și pirateriei, incluzând în special negocierea acordului comercial de combatere a contrafacerii (19);

16.

SUBLINIIND importanța acordată protecției drepturilor de proprietate intelectuală, element fundamental pentru promovarea culturii și a diversității acesteia, precum și pentru valorizarea activității de cercetare, inovare și creative întreprinderilor europene, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, în vederea susținerii creșterii economice și a ocupării forței de muncă în cadrul Uniunii Europene și în vederea dezvoltării dimensiunii externe a competitivității europene;

17.	INSISTÂND asupra faptului că Uniunea Europeană a fost invitată în acest context să continue eforturile de consolidare a eficienței sistemului de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală pentru o combatere mai eficientă a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;

18.

REAFIRMÂND ambiția sa de a institui un nivel coerent și înalt de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală în întreaga piață internă, evitând în același timp crearea de bariere în calea comerțului legitim și asigurând certitudinea juridică în condițiile apărării intereselor consumatorilor și utilizatorilor;

19.

SUBLINIIND faptul că, în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, pirateria care afectează bunurile culturale și creative într-un mediu digital care evoluează rapid dăunează comercializării legale a suporturilor, afectând accesul modelelor comerciale competitive de ofertă legală de conținut cultural și creativ, punând sub semnul întrebării remunerarea corespunzătoare a titularilor de drepturi și frânând dinamismul industriei culturale europene care oferă acces la o ofertă culturală legală, diversă și de înaltă calitate;

20.	RECUNOAȘTE responsabilitatea comună a Comisiei și a statelor membre de a face ca piața internă să funcționeze mai eficient, în special în domeniul protecției proprietății intelectuale;

21.

RECUNOAȘTE importanța creării de noi modele comerciale competitive care să lărgească oferta legală de conținut cultural și creativ și, în același timp, a prevenirii și combaterii pirateriei ca mijloace necesare de consolidare a creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a diversității culturale; Prin urmare, ar trebui sporite eforturile de încurajare a creației și a accesului la conținutul și la serviciile on-line din Uniunea Europeană și, în acest sens, trebuie găsite soluții solide, practice, echilibrate și atrăgătoare atât pentru utilizatori, cât și pentru titularii de drepturi;

22.

RECUNOAȘTE importanța dezvoltării unei cooperări administrative a mai multor agenții în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală și INVITĂ Comisia, în strânsă colaborare și coordonare cu autoritățile sau instituțiile competente din statele membre, să analizeze în detaliu mecanismele administrative existente la nivel național;

23.	RECUNOAȘTE necesitatea unui proces de definire a politicilor bazat pe dovezi și orientat către rezultate și, în acest context, salută crearea recentă a Observatorului comunitar pentru combaterea contrafacerii și a pirateriei și activitatea acestuia;

24.

INVITĂ Comisia să dezvolte domeniul de competență, atribuțiile și rolul observatorului, susținându-i activitatea prin intermediul structurilor instituționale existente. Observatorul va acționa prin sesiuni plenare sau prin intermediul grupurilor de lucru pe baze ad hoc și va utiliza la maxim expertiza disponibilă la nivel național, cum ar fi în special corespondenții naționali desemnați de statele membre în temeiul articolului 19 din Directiva 2004/48/CE;

25.	CONVINE asupra principalelor direcții de acțiune înaintate de Comisie și încurajează autoritățile naționale, titularii de drepturi, organizațiile de consumatori și alte părți interesate din toate sectoarele să participe în mod activ și să contribuie la activitatea observatorului;

26.	INVITĂ statele membre să elaboreze strategii naționale de combatere a contrafacerii și a pirateriei și să instituie structuri transparente de coordonare în acest domeniu;

27.

RECUNOAȘTE importanța datelor fiabile și comparabile cu privire la contrafacere și la piraterie și INVITĂ Comisia, statele membre și sectoarele industriale să ofere observatorului informații disponibile și să elaboreze împreună, în contextul observatorului planuri de colectare de noi informații, asupra cărora să convină, precum și o metodologie comună de colectare a datelor;

28.

IA ACT de importanța sensibilizării publicului în raport cu impactul contrafacerii și al pirateriei asupra societății și economiei, în special pericolul potențial pe care îl prezintă produsele contrafăcute și piratate pentru sănătate și siguranță, precum și pentru competitivitatea, creația, inovarea și locurile de muncă europene, și încurajează Comisia, statele membre și părțile interesate, inclusiv consumatorii, să analizeze și să pună în aplicare campanii de sensibilizare eficiente. Implicațiile financiare vor fi evaluate de către observator în cooperare cu Comisia pentru a defini resurse de finanțare corespunzătoare. Campaniile respective se vor concentra pe segmente de public specifice, cum ar fi consumatorii și tinerii;

29.	SUBLINIAZĂ, în contextul instituirii și funcționării pieței interne, importanța utilizării tuturor mijloacelor adecvate pentru a asigura respectarea în condiții de eficiență a drepturilor de proprietate intelectuală în întreaga Uniune în conformitate cu acquis-ul Uniunii aflat în vigoare;

30.

INVITĂ Comisia, în conformitate cu articolul 18 din Directiva 2004/48/CE și în strânsă colaborare cu statele membre, să analizeze aplicarea directivei respective, inclusiv o evaluare a eficacității măsurilor luate și, dacă este necesar, să propună în consecință modificări pentru a asigura o mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală;

31.

IA ACT de importanța pe care o are simplificarea respectării transfrontaliere a deciziilor judiciare pentru asigurarea unei protecții eficace a drepturilor de proprietate intelectuală; în acest sens, solicită Comisiei și statelor membre să analizeze modalitățile în care poate fi susținută revizuirea regulamentului Bruxelles I (20);

32.

INVITĂ Comisia să analizeze oportunitatea înaintării unei propuneri modificate de directivă privind măsurile penale vizând combaterea contrafacerii și a pirateriei. Această analiză trebuie să cuprindă o evaluare a măsurii în care se impune o acțiune de asigurare a punerii eficace în aplicare a unei politici a Uniunii într-un domeniu care a făcut obiectul măsurilor de armonizare, precum și o examinare a impactului, costurilor și avantajelor unor eventuale noi măsuri;

33.

SOLICITĂ observatorului să faciliteze reuniuni periodice ale experților, cu implicarea reprezentanților autorităților publice, ai organismelor din sectorul privat și ai organizațiilor de consumatori, pentru a promova soluții proporționale și de succes în combaterea contrafacerii și a pirateriei. Observatorul va acorda o atenție deosebită compilării celor mai bune practici din sectoarele public și privat și a codurilor de conduită din sectoarele private. În raportul său anual, observatorul ar trebui să țină seama de concluziile reuniunilor experților și ale meselor rotunde relevante;

34.

PROMOVEAZĂ utilizarea, în limitele legii privind protecția datelor, a rețelei europene de cooperare administrativă prevăzute în Rezoluția Consiliului din 25 septembrie 2008 în vederea asigurării schimburilor rapide de informații și asistență reciprocă între autoritățile implicate în domeniul respectării drepturilor de proprietate intelectuală;

35.

INVITĂ observatorul să publice în fiecare an un raport anual cuprinzător în care să fie incluse anvergura, amploarea și principalele caracteristici ale contrafacerii și ale pirateriei, precum și impactul acestora asupra pieței interne. Acest raport va fi întocmit pe baza informațiilor relevante furnizate de autoritățile statelor membre, de Comisie și de sectorul privat, în limitele legii privind protecția datelor;

36.

INVITĂ observatorul să extindă studiul cauzelor, al consecințelor și al efectelor pe care le au încălcările drepturilor de proprietate intelectuală asupra inovării, competitivității, pieței muncii, asistenței medicale, securității, creativității și diversității culturale de pe piața internă și să exploreze necesitatea punerii în aplicare a unor programe de formare la nivelul Uniunii Europene adresate celor implicați în combatere contrafacerii și a pirateriei;

37.

INVITĂ Comisia să evalueze, în strânsă cooperare cu statele membre, modul optim de a consolida coordonarea, cooperarea, schimbul de informații și asistența reciprocă dintre toate autoritățile naționale și europene implicate în combaterea contrafacerii și a pirateriei, în condițiile cooperării cu agenții economici;

38.

ÎNDEAMNĂ statele membre și Comisia să exploreze modul în care se pot utiliza în mod optim experiența și cunoștințele disponibile în Uniunea Europeană și la nivelul oficiilor naționale ale proprietății intelectuale pentru a examina posibilitățile de punere a informațiilor la dispoziția titularilor de drepturi, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, prin intermediul consolidării portalurilor și serviciilor de asistență existente și al creării altora noi, în scopul de a le permite titularilor de drepturi respectivi să își protejeze proprietatea intelectuală în mod eficace și eficient;

39.	SALUTĂ abordarea nouă și inovatoare a Comisiei privind facilitarea dialogurilor între părțile interesate, care au drept scop măsuri voluntare, convenite de comun acord, de reducere a contrafacerii și a pirateriei în conformitate cu cadrul legal;

40.	ÎNCURAJEAZĂ Comisia, statele membre și părțile interesate relevante să continue dialogurile începute și să încerce în mod activ să obțină acorduri privind măsurile practice voluntare de reducere a contrafacerii și a pirateriei pe piața internă, atât pe internet, cât și în afara acestuia;

41.

INVITĂ statele membre să comunice Comisiei orice acord existent la care se face trimitere la punctul precedent și ÎNCURAJEAZĂ Comisia să analizeze, în cooperare cu statele membre și cu agenții economici, eficacitatea acestor acorduri în lupta împotriva contrafacerilor pe piața internă, în scopul declarării celor mai bune practici;

42.

INVITĂ Comisia, în limitele competenței Uniunii Europene, ca, în cazurile în care dialogurile dintre părțile interesate nu reușesc să convină asupra unor soluții, să revizuiască situația în cooperare cu statele membre și să facă propuneri de modalități adecvate de continuare, inclusiv propuneri de legislație, în cazul în care acest lucru este necesar și oportun;

43.	INVITĂ statele membre și Comisia să acționeze în vederea promovării unor niveluri adecvate și eficace de protecție a proprietății intelectuale, atât în cadrul acordurilor internaționale bilaterale, cât și în cadrul celor multilaterale, ținând seama în mod corespunzător de acquis-ul Uniunii.

(1) COM(2009) 467 final din 11 septembrie 2009.

(2) JO C 253, 4.10.2008, p. 1.

(3) COM(2008) 465 final din 16 iulie 2008.

(4) JO L 195, 2.6.2004, p. 16.

(5) JO L 196, 2.8.2003, p. 7.

(6) JO L 167, 22.6.2001, p. 10.

(7) JO L 111, 5.5.2009, p. 16.

(8) JO C 319, 13.12.2008, p. 15.

(9) JO C 140, 6.6.2008, p. 8.

(10) JO C 301, 11.12.2009, p. 12.

(11) JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

(12) JO L 337, 18.12.2009, p. 37.

(13) JO C 260, 30.10.2009, p. 1.

(14) JO C 71, 25.3.2009, p. 1.

(15) JO L 121, 15.5.2009, p. 37.

(16) JO L 63, 6.3.2002, p. 1.

(17) Documentul 13024/09 al Consiliului.

(18) JO L 176, 7.7.2009, p. 17.

(19) Comisia va continua să informeze statele membre și Consiliul, precum și Parlamentul European și părțile interesate relevante, în măsura în care acest lucru este oportun.

(20) Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 12, 16.1.2001, p. 1).

COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE

PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI

6.3.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 56/10

AJUTOR DE STAT – PORTUGALIA

Ajutor de stat C 33/09 (ex NN 57/09 ex CP 191/09) – Restructurarea Banco Privado Português

Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

2010/C 56/08

Prin scrisoarea din data de 10 noiembrie 2009, reprodusă în versiunea lingvistică autentică în paginile care urmează acestui rezumat, Comisia a comunicat Portugaliei decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind măsura menționată anterior.

Părțile interesate își pot prezenta observațiile privind măsura pentru care Comisia inițiază procedura în termen de o lună de la data publicării prezentului rezumat și a scrisorii de mai jos, la adresa:

European Commission

Directorate-General for Competition

State aid Greffe

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22961242

Aceste observații vor fi comunicate Portugaliei. Păstrarea confidențialității privind identitatea părții interesate care prezintă observațiile poate fi solicitată în scris, precizându-se motivele care stau la baza solicitării.

REZUMAT

I. PROCEDURĂ

La 13 martie 2009, Comisia a aprobat o garanție de stat, aferentă unui credit de 450 de milioane de euro care fusese acordat Banco Privado Português (denumită în continuare „BPP”) de șase bănci portugheze la 5 decembrie 2008. Măsura a fost autorizată pe baza articolului 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE, pentru o perioadă de șase luni, sub rezerva, printre altele, a prezentării unui plan de restructurare.

2.	La 23 iunie 2009, Portugalia a informat Comisia că garanția de stat a fost prelungită pentru încă o perioadă de șase luni.

La 15 iulie 2009, Comisia a invitat autoritățile portugheze să prezinte de urgență planul de restructurare pentru BPP. Întrucât planul solicitat nu a fost furnizat, prin scrisoarea din 6 octombrie 2009, Comisia a trimis o atenționare oficială, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului.

II. DESCRIERE

Banco Privado Português (denumită în continuare „BPP”) este o instituție financiară cu sediul în Portugalia, care furnizează servicii bancare private, servicii de consiliere pentru întreprinderi și de investiții în societăți necotate. Clienții BPP sunt depunători privați și instituționali, mai multe fonduri de pensii, societăți de asigurare și altele. BPP funcționează în Portugalia, Spania și în mai mică măsură în Brazilia și în Africa de Sud.

5.	Potrivit autorităților portugheze, BPP a ajuns să aibă probleme de lichidități din cauza deteriorării situației economice mondiale, care a redus semnificativ capacitatea băncii de a-și gestiona lichiditățile.

Decizia Comisiei din 13 martie 2009, care aproba garanția pentru BPP, preciza că remunerația pentru garanția de stat, fixată la 20 de puncte de bază, era considerabil mai mică decât s-ar considera în general a fi adecvată pentru băncile aflate în dificultate. Comisia a considerat că această remunerație ar putea fi, în mod excepțional, adecvată pentru a menține banca pe linia de plutire, însă numai pentru perioada limitată a fazei de salvare. În continuare, acest nivel de remunerație a fost condiționat de prezentarea planului de restructurare. Comisia a anticipat că, pe termen mai lung, costurile intervenției publice în favoarea BPP vor fi reflectate în planul de restructurare pentru restabilirea viabilității băncii, care vor lua în considerare și impactul concurențial al sprijinului acordat în cadrul unor măsuri compensatorii.

La 23 iunie 2009, Portugalia a informat Comisia că garanția de stat a fost prelungită pentru încă o perioadă de șase luni. Cu toate acestea, Portugalia nici nu a notificat prelungirea, nici nu a solicitat aprobarea din partea Comisiei. Mai mult, planul de restructurare a BPP nu a fost încă prezentat.

III. EVALUARE

Măsura inițială, aprobată de Comisie la 13 martie, era considerată ca fiind compatibilă, cu condiția ca măsura să se limiteze la o perioadă de șase luni și ca Portugalia să prezinte un plan de restructurare după această perioadă. De fapt, Comisia considera prezentarea planului de restructurare drept o cerință obligatorie, având în vedere nivelul neobișnuit de mic al remunerației.

9.	Fără planul de restructurare, Comisia nu poate evalua dacă garanția de stat acordată la 5 decembrie 2008 și prelungită până la 5 iunie 2009 este compatibilă cu piața comună, atât în ceea ce privește durata, cât și prețul garanției.

10.	În concluzie, Comisia are îndoieli cu privire la compatibilitatea cu piața comună a garanției acordate BPP de Portugalia. Din acest motiv, s-a decis să se inițieze procedura stabilită la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE și să se solicite Portugaliei să prezinte un plan de restructurare.

TEXTUL SCRISORII

„A Comissão vem informar Portugal que, na sequência do exame das informações fornecidas pelas Autoridades portuguesas relativamente à medida em epígrafe, decidiu dar início ao procedimento previsto no artigo 88.o, n.o 2, do Tratado CE no que se refere à garantia estatal a favor do Banco Privado Português (a seguir designado “BPP”).

A Comissão informa ainda as Autoridades portuguesas de que decidiu ordenar a Portugal, em conformidade com o artigo 10.o, n.o 3, do Regulamento (CE) n.o 659/1999 do Conselho, que lhe apresente o plano de reestruturação do Banco Privado Português.

1. PROCEDIMENTO

(1)

Em 13 de Março de 2009, a Comissão aprovou uma garantia estatal relativa a um empréstimo de 450 milhões de EUR concedido em 5 de Dezembro de 2008 ao BPP por seis bancos portugueses. A medida foi autorizada por um período de seis meses com base no artigo 83.o, n.o 3, alínea b), do Tratado CE, sob reserva, nomeadamente, da apresentação de um plano de reestruturação. Em 23 de Junho de 2009, Portugal informou a Comissão de que a garantia estatal havia sido prorrogada por um período adicional de seis meses.

(2)

Em 15 de Julho de 2009, a Comissão convidou as Autoridades portuguesas a apresentarem, de imediato, o plano de reestruturação do BPP. Uma vez que o plano solicitado não fora apresentado, em 6 de Outubro de 2009, a Comissão enviou uma carta de insistência oficial, em conformidade com o artigo 5.o, n.o 2, do Regulamento (CE) n.o 659/1999.

2. DESCRIÇÃO

2.1. O beneficiário

(3)

O BPP é uma instituição financeira com sede em Portugal, que presta serviços de private banking, corporate advisor e private equity. A clientela do BPP é constituída por depositantes particulares e institucionais, incluindo cinco caixas de crédito agrícola mútuo, uma caixa económica, vários fundos de pensões e companhias de seguros. O BPP desenvolve actividades em Portugal, Espanha e, em menor grau, no Brasil e na África do Sul.

(4)

As acções do BPP não estão cotadas na bolsa de valores e, por conseguinte, não é possível seguir o seu valor de mercado. Em 30 de Junho de 2008, o total dos activos do BPP elevavam-se a 2,9 mil milhões de EUR, o que representava menos de 1 % do total dos activos do sector bancário português. O BPP é detido a 100 % pelo grupo Privado Holding SGPS (sociedade gestora de participações sociais) S.A. Em 30 de Junho de 2008, a maioria das acções desta sociedade gestora de participações sociais (51,5 %) era detida por 12 accionistas.

2.2. Dificuldades financeiras do banco

(5)	Segundo as Autoridades portuguesas, o BPP começou a registar dificuldades financeiras devido à deterioração da situação económica mundial, que reduziu significativamente a sua capacidade em matéria de gestão da liquidez.

(6)

Em 24 de Novembro de 2008, o BPP informou o Banco Central de Portugal (“Banco de Portugal”) de que corria o risco de não estar em condições de satisfazer as suas obrigações em matéria de pagamentos. Em 5 de Dezembro de 2008, o BPP recebeu um empréstimo de 450 milhões de EUR, acompanhado de uma garantia do Estado, nas condições seguidamente descritas. O empréstimo e a garantia cobrem apenas as responsabilidades do passivo do BPP registadas no balanço à data de 24 de Novembro de 2008 e o empréstimo só será utilizado para reembolsar depositantes e outros credores e não poderá cobrir as responsabilidades de outras entidades do grupo.

2.3. A medida de auxílio de emergência

(7)

Em 5 de Dezembro de 2008, o BPP concluiu com seis importantes bancos portugueses (Banco Comercial Português, S.A., Caixa Geral de Depósitos, S.A., Banco Espírito Santo, S.A., Banco BPI, S.A., Banco Santander Totta, S.A., Caixa Central — Caixa Central de Crédito Agrícola Mútuo CRL) um contrato de empréstimo, acompanhado de uma garantia do Estado, num montante de 450 milhões de EUR. O empréstimo foi concedido por um período de seis meses, renovável até dois anos, com uma taxa de juro equivalente à taxa EURIBOR + 100 pontos de base. A remuneração do empréstimo foi calculada com base no custo do financiamento para os bancos credores, à data da operação.

(8)

Segundo as Autoridades portuguesas, sem uma garantia estatal nenhum mutuante estaria disposto a financiar o BPP a uma taxa razoável, dada a sua grave situação financeira. A garantia do Estado que acompanha o empréstimo foi concedida em conformidade com a Lei n.o 112/97, ou seja, fora do âmbito do regime português de garantias (Lei 60-A/2008), aprovado pela Comissão em 29 de Outubro de 2008 (1). Em especial, as Autoridades portuguesas afirmaram que o regime geral de garantias, reservado aos bancos solventes, não constituiria um quadro adequado para a intervenção estatal a favor do BPP, devido à crescente deterioração financeira do banco e aos riscos específicos relacionados com esta operação.

(9)

A remuneração da garantia do Estado foi estabelecida em 20 pontos de base, tendo em conta as contragarantias apresentadas pelo BPP. As contragarantias são as seguintes: i) Direito de garantia prioritária relativamente a diversos activos, especificados num contrato celebrado entre Portugal, o BPP e o Banco de Portugal; ii) Primeira hipoteca relativamente a activos imobiliários propriedade do BPP. Estas contragarantias têm um valor estimado de cerca de 672 milhões de EUR. A prestação de contragarantias é regida por um “acordo” celebrado entre a Direcção-Geral do Tesouro, o BPP e o Banco de Portugal, no qual este último foi nomeado entidade de custódia e gestão das contragarantias, em nome da Direcção-Geral do Tesouro.

(10)	Durante o período de vigência do empréstimo coberto pela garantia do Estado, o BPP compromete-se a não vender ou dar em garantia os seus activos actuais ou futuros ou ainda a deles dispor de outra forma.

(11)	A Comissão aprovou a medida por um período de seis meses a contar da data de concessão da garantia do Estado, ou seja, até 5 de Junho de 2009.

(12)	A fim de prorrogar a validade da garantia para além do período inicial de 6 meses (ou seja, para além de 5 de Junho de 2009), as Autoridades portuguesas comprometeram-se a apresentar uma notificação específica à Comissão.

2.4. Prorrogação da medida de auxílio de emergência

(13)

Por mensagem de correio electrónico de 23 de Junho de 2009, Portugal informou a Comissão de que tinha tomado a decisão de prorrogar a garantia do Estado por um período adicional de seis meses (Despacho n.o 13364-A/2009 do Ministério das Finanças, de 5 de Junho de 2009). Contudo, Portugal não notificou a prorrogação nem solicitou a aprovação da Comissão.

(14)	Uma vez que a decisão da Comissão apenas aprovara este auxílio por um período de seis meses (ou seja, até 5 de Junho de 2009), o auxílio de emergência tornou-se ilegal a partir de 6 de Junho de 2009.

2.5. Atraso na apresentação do plano de reestruturação

(15)

No contexto da análise, pela Comissão, da medida de auxílio de emergência, Portugal comprometeu-se a apresentar um plano de reestruturação do BPP no prazo de seis meses a contar da intervenção estatal (ou seja, até 5 de Junho de 2009). Na sua decisão de Março de 2009 em que aprovava a medida, a Comissão considerou que a apresentação do plano de reestruturação constituía um requisito incontornável, dado o nível de remuneração excepcionalmente baixo.

(16)	Portugal não respeitou o compromisso acima referido.

(17)	Em 24 de Abril de 2009, os administradores do BPP apresentaram um plano de reestruturação ao Banco de Portugal.

(18)	Por carta de 5 de Junho de 2009, as Autoridades portuguesas explicaram à Comissão que o atraso na apresentação do plano de reestruturação do BPP se devia ao facto de o Plano de Recuperação e Saneamento proposto pelo BPP não ter sido aceite pelo Banco de Portugal.

(19)

Em 9 de Junho de 2009, o Ministério das Finanças e da Administração Pública publicou um documento onde se afirmava que o Plano de Recuperação e Saneamento apresentado em 24 de Abril de 2009 pelo BPP ao Banco de Portugal propunha, nomeadamente, uma operação de capitalização com uma contribuição do Estado de 200 milhões de EUR sob a forma de acções ordinárias, acções preferenciais e prestações suplementares sem qualquer remuneração.

(20)

O Governo considerou a solução inviável. O documento acima referido referia igualmente que “O Banco Privado Português, pela sua dimensão, pela sua quota de mercado, bem como pelo modelo de negócios que tem desenvolvido — essencialmente assente na gestão de patrimónios — não apresenta, atentas também as actuais condições de funcionamento do sistema financeiro nacional e internacional, um risco sistémico relevante que fundamente a existência de um interesse público que justifique o envolvimento de dinheiros públicos tal como pretendido no referido plano. Acresce que o Plano de Recuperação e Saneamento proposto pelo BPP não se enquadra nas regras do regime de recapitalização, constantes da Lei 63-A/2008, nem nas orientações sobre a matéria definidas a nível da União Europeia, tendo em vista assegurar o respeito pelas regras comunitárias da concorrência, dado que estamos perante um cenário de ajudas de Estado”.

(21)

O documento do Governo referia ainda que um grande número de clientes do BPP colocou as suas poupanças sob a gestão do banco, que as aplicava na aquisição de instrumentos financeiros distribuídos por várias dezenas de sociedades veículos sedeadas em jurisdições “offshore”. Apesar dos riscos inerentes a estas aplicações, o BPP assegurava uma taxa de remuneração e garantia, na maturidade, a totalidade do capital investido por estes clientes (aplicação de “Retorno Absoluto”). A existência desta garantia nunca foi comunicada às autoridades de supervisão, nem foi sequer assumida e registada pelo banco no seu balanço. Ao esconder esta responsabilidade, evitou-se que os accionistas do banco tivessem de injectar mais capital, para cumprir as exigências legais e regulamentares aplicáveis. Além disso, a acção inspectiva da Comissão do Mercado de Valores Mobiliários portuguesa e do Banco de Portugal detectou irregularidades graves que consubstanciam a prática de crimes no âmbito do BPP.

(22)

A partir deste mesmo documento emitido em 9 de Junho, a Comissão tomou conhecimento de que o Governo português não é insensível às preocupações dos clientes do BPP detentores de aplicações de “Retorno Absoluto” que vêem em risco o seu investimento, tendo procurado, junto das autoridades de supervisão, identificar uma solução que minimizasse eventuais perdas. A solução prevista pelo Governo teria, nomeadamente, as seguintes características: 1. Criação de um novo instrumento financeiro, representativo da actual carteira de Retorno Absoluto indirecto, que substituiria as actuais posições dos investidores; 2. O instrumento financeiro seria emitido e gerido por uma entidade independente do BPP, gerida e detida por instituições bancárias nacionais.

(23)	Em 15 de Julho de 2009, a Comissão convidou as Autoridades portuguesas a apresentarem de imediato o plano de reestruturação do BPP, mesmo a título provisório, recordando que o auxílio de emergência se tornou ilegal a partir de 6 de Junho de 2009. Portugal não apresentou ainda o plano solicitado.

(24)	Por carta de 31 de Agosto de 2009, as Autoridades portuguesas informaram a Comissão de que seria constituído a curto prazo um fundo de investimento especial, a fim de salvaguardar os interesses dos clientes do BPP, e que tal solução não implicaria quaisquer recursos estatais.

3. APRECIAÇÃO DO AUXÍLIO

3.1. Existência de auxílio

(25)

Nos termos do artigo 87.o, n.o 1, do Tratado CE, são incompatíveis com o mercado comum, na medida em que afectem as trocas comerciais entre os Estados-Membros, os auxílios concedidos pelos Estados ou provenientes de recursos estatais, independentemente da forma que assumam, que falseiem ou ameacem falsear a concorrência, favorecendo certas empresas ou certas produções.

(26)

A Comissão recorda que tinha já concluído na decisão relativa ao auxílio de emergência que a garantia do Estado constitui um auxílio estatal. A Comissão considera, na presente fase, que a prorrogação da garantia constitui igualmente um auxílio estatal. O acordo de garantia permite que o BPP obtenha financiamento numa situação em que não lhe era possível encontrar um financiamento adequado no mercado. Esta medida proporciona uma vantagem económica ao BPP e reforça a sua posição em relação aos seus concorrentes em Portugal e noutros Estados-Membros, que não beneficiam de apoio público. Por conseguinte, deve continuar a considerar-se que a medida provoca uma distorção da concorrência e afecta o comércio entre Estados-Membros. A vantagem é concedida através de recursos estatais e é selectiva, uma vez que apenas beneficia um banco.

(27)	A Comissão salienta que uma vez que o BPP desenvolve actividades transfronteiras e internacionais, uma eventual vantagem proveniente de recursos estatais afectaria a concorrência no sector bancário e o comércio intracomunitário.

3.2. Compatibilidade do auxílio

3.2.1. Aplicação do artigo 87.o, n.o 3, alínea b), do Tratado CE

(28)

Portugal alega que o elemento de auxílio contido na garantia deve ser apreciado com base no artigo 87.o, n.o 3, alínea b), do Tratado CE. Nos termos desta disposição, a Comissão pode declarar compatíveis com o mercado comum os auxílios destinados a “sanar uma perturbação grave da economia de um Estado-Membro”. A Comissão recorda que o Tribunal de Primeira Instância salientou que o artigo 87.o, n.o 3, alínea b), do Tratado CE deve ser aplicado restritivamente e que a perturbação em questão deve afectar o conjunto da economia do Estado-Membro (2).

(29)

Em 13 de Outubro de 2008, a Comissão adoptou uma Comunicação relativa à aplicação das regras relativas aos auxílios estatais às medidas adoptadas em relação às instituições financeiras no contexto da actual crise financeira global (“Comunicação relativa ao sector bancário”) (3). Nessa Comunicação, a Comissão admite que, dada a gravidade da actual crise dos mercados financeiros e o seu impacto potencial na economia global dos Estados-Membros, o artigo 87.o, n.o 3, alínea b), do Tratado CE pode, nas presentes circunstâncias, servir de base jurídica para as medidas de auxílio adoptadas para combater esta crise sistémica.

(30)

No que se refere ao caso em apreço, a Comissão salienta igualmente que, na sua decisão de aprovação do auxílio de emergência, apreciou a aplicabilidade do artigo 87.o, n.o 3, alínea b), do Tratado CE tendo concluído que o auxílio poderia ser considerado compatível com base nesta disposição após 5 de Junho de 2009, sob reserva de uma nova notificação da medida e desde que Portugal apresentasse um plano de reestruturação do banco credível e fundamentado.

3.2.2. Compatibilidade nos termos do artigo 87.o n.o 3, alínea b), do Tratado CE

(31)	A medida inicial, aprovada pela Comissão em 13 de Março de 2009, foi considerada compatível, sob reserva da apresentação de um plano de reestruturação. Uma vez que tal plano não foi apresentado, a medida de auxílio tornou-se ilegal.

(32)	A renovação da garantia sem a aprovação da Comissão constitui claramente uma medida ilegal. Na presente fase, existem dúvidas quanto ao facto de a medida poder ou não ser considerada compatível.

(33)

Em primeiro lugar, na decisão de 13 de Março de 2009 que autorizava a concessão da garantia, a Comissão aceitou a argumentação apresentada pelo Banco de Portugal, segundo a qual, num país como Portugal, o incumprimento mesmo de um banco de dimensão média como o BPP poderia ter um efeito de dominó em diversas instituições financeiras, de que resultariam graves perturbações para a economia do país.

(34)

Existem dúvidas quanto ao facto de este argumento continuar a ser válido. Com efeito, no documento de 9 de Junho de 2009 acima referido (ver ponto 19), o Governo português afirmou que a situação do BPP não apresentava um risco sistémico relevante que fundamentasse a existência de um interesse público que justificasse o envolvimento de dinheiros públicos.

(35)	Em segundo lugar, no que se refere à remuneração da garantia, a Comissão salientou que um prémio de 20 pontos de base é inferior ao nível resultante da aplicação da recomendação do Banco Central Europeu de 20 de Outubro de 2008.

(36)

Na sua decisão de 13 de Março de 2009, de aprovação da medida de emergência inicial, a Comissão afirmou claramente que a aceitação deste nível de remuneração ficava condicionada à apresentação do plano de reestruturação e que os custos da intervenção pública a favor do BPP deviam, a longo prazo, reflectir-se no plano de reestruturação, que tomará em consideração o impacto concorrencial do apoio concedido através de medidas compensatórias.

(37)

O plano de reestruturação deve ser elaborado em conformidade com a Comunicação da Comissão sobre o regresso à viabilidade e avaliação das medidas de reestruturação (4), devendo nomeadamente abordar as seguintes questões:

—	apresentação e análise da estratégia e modelo de negócios do banco, a fim de considerar a sua viabilidade a longo prazo num futuro razoável para que possa continuar a satisfazer as necessidades em matéria de crédito da economia, sustentando desta forma a recuperação económica,

—	minimização dos auxílios estatais, incluindo a necessidade de garantir a contribuição do banco para eventuais custos de reestruturação,

—	minimização das distorções da concorrência resultantes do investimento do Estado;

—	alterações a nível da gestão,

—	restrições a nível do comportamento comercial, nomeadamente no que se refere aos seguintes aspectos: (i) redução do balanço do banco e (ii) restrições relativamente a novas actividades de concessão de empréstimos na pendência da reestruturação do banco,

—	compromisso no sentido de o banco se abster de actividades publicitárias ou promocionais que façam referência à medida de recapitalização enquanto vantagem em termos concorrenciais.

(38)

Em terceiro lugar, no que se refere à limitação temporal, a Comissão considerou positivo o facto de a medida de auxílio se limitar a seis meses, tendo afirmado inequivocamente que uma eventual prorrogação da garantia para além do período inicial de seis meses teria de ser notificada à Comissão para aprovação.

(39)

Tendo em conta o facto de a remuneração da garantia ser inferior ao nível normalmente exigido em conformidade com a Comunicação relativa ao sector bancário e considerando que a Comissão apenas autorizou este nível na condição de Portugal apresentar um plano de reestruturação que, a mais longo prazo, abordaria de forma adequada esta vantagem, na ausência de tal plano, a Comissão tem dúvidas quanto ao facto de a garantia concedida por Portugal em 5 de Dezembro de 2008, bem como a sua prorrogação após 5 de Junho de 2009, serem compatíveis com o mercado comum no que se refere tanto à duração como à remuneração da medida.

CONCLUSÃO

(40)	À luz do que precede, a Comissão tem, na presente fase, dúvidas quanto ao facto de a garantia estatal a favor do BPP poder ser considerada compatível com o mercado comum.

(41)	Além disso, a Comissão decide ordenar a Portugal, ao abrigo do artigo 10.o, n.o 3, do Regulamento (CE) n.o 659/99 do Conselho, que apresente o plano de reestruturação do BPP no prazo de 30 dias úteis.

(42)	O procedimento formal de investigação não prejudica as conclusões que possam vir a ser tiradas subsequentemente em relação ao novo instrumento financeiro que Portugal tenciona criar a fim de minimizar as perdas incorridas pelos clientes do BPP.

4. DECISÃO

À luz do que precede, a Comissão decidiu dar início ao procedimento previsto no artigo 88.o, n.o 2, do Tratado CE relativamente à garantia do Estado a favor do BPP.

Além disso, em conformidade com o artigo 10.o, n.o 3, do Regulamento (CE) n.o 659/1999, a Comissão decidiu emitir uma injunção para prestação de informações, a fim de ordenar a apresentação do plano de reestruturação no prazo de 30 dias úteis a contar da data de recepção da presente carta.

A Comissão deseja, em especial, receber observações sobre todos os pontos relativamente aos quais expressou dúvidas.

Solicita-se a Portugal que envie de imediato uma cópia da presente carta ao beneficiário do auxílio.

A Comissão recorda às Autoridades portuguesas o efeito suspensivo do artigo 88.o, n.o 3, do Tratado CE e remete para o artigo 14.o do Regulamento (CE) n.o 659/1999, segundo o qual qualquer auxílio concedido ilegalmente pode ser objecto de recuperação junto do beneficiário.

A Comissão comunica às Autoridades portuguesas que informará as partes interessadas através da publicação da presente carta e de um resumo da mesma no Jornal Oficial da União Europeia. As partes interessadas serão convidadas a apresentar as suas observações no prazo de um mês a contar da data da referida publicação.”.

(1) Decisão de 29.10.2008 no processo NN 60/08 — Regime de garantias a favor das instituições de crédito em Portugal.

(2) Ver, quanto aos princípios, os processos apensos T-132/96 e T-143/96, Freistaat Sachsen e Volkswagen AG/Comissão, n.o 167, Colectânea 1999, p. II-3663. Confirmado pelas decisões da Comissão nos processos C-47/1996, Crédit Lyonnais (JO L 221 de 1998, p. 28), ponto 10.1, C-28/2002, Bankgesellschaft Berlim (JO L 116 de 2005, p. 1), pontos 153 e segs. e C-50/2006, BAWAG, ainda não publicada, ponto 166. Ver decisões da Comissão de 5 de Dezembro de 2007 no processo NN 70/07, Northern Rock (JO C 43 de 16.2.2008, p. 1), de 30 de Abril de 2008, no processo NN 25/08, Auxílio de emergência ao WestLB (JO C 189 de 26.7.2008, p. 3) e de 4 de Junho de 2008, no processo C-9/2008 SachsenLB, ainda não publicada.

(3) Comunicação da Comissão — Aplicação das regras relativas aos auxílios estatais às medidas adoptadas em relação às instituições financeiras no contexto da actual crise financeira global (JO C 270 de 25.10.2008, p. 8).

(4) Comunicação da Comissão sobre o regresso à viabilidade e avaliação, em conformidade com as regras em matéria de auxílios estatais, das medidas de reestruturação tomadas no sector financeiro no contexto da actual crise (JO C 195 de 19.8.2009, p. 9).

		ISSN 1830-3668 doi:10.3000/18303668.C_2010.056.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		C 56

Ediţia în limba română	Comunicări şi informări	Anul 53 6 martie 2010

Informarea nr.	Cuprins	Pagina
	I Rezoluții, recomandări și avize
	REZOLUȚII
	Consiliu
2010/C 056/01	Rezoluția Consiliului din 1 martie 2010 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă	1

	II Comunicări
	COMUNICĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Comisia Europeană
2010/C 056/02	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5783 – Statoil/Svitzer/FTTS (JV)) ( 1 )	5

2010/C 056/03	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5773 – Qatar Petroleum/General Electric Company/PII Group) ( 1 )	5

2010/C 056/04	Non-opoziție la o concentrare notificată (Cazul COMP/M.5611 – Agilent/Varian) ( 1 )	6

	IV Informări
	INFORMĂRI PROVENIND DE LA INSTITUȚIILE, ORGANELE ȘI ORGANISMELE UNIUNII EUROPENE
	Consiliu
2010/C 056/05	Informații privind declarația Republicii Cipru și a României privind acceptarea de către acestea a competenței Curții de Justiție a Uniunii Europene de a pronunța hotărâri preliminare privind actele menționate la articolul 35 din Tratatul privind Uniunea Europeană	7

	Comisia Europeană
2010/C 056/06	Rata de schimb a monedei euro	8

2010/C 056/07	Decizia Comisiei din 5 martie 2010 de numire a unui membru al Comitetului consultativ european pentru statistică ( 1 )	9

	V Anunțuri
	PROCEDURI REFERITOARE LA PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICII ÎN DOMENIUL CONCURENȚEI
	Comisia Europeană
2010/C 056/08	Ajutor de stat – Portugalia – Ajutor de stat C 33/09 (ex NN 57/09 ex CP 191/09) – Restructurarea Banco Privado Português – Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE ( 1 )	10

2010/C 056/09	Notificare prealabilă a unei concentrări (Cazul COMP/M.5751 – Euroports/DP World/Trilogiport JV) – Caz care poate face obiectul procedurii simplificate ( 1 )	16

	Moneda	Rata de schimb
USD	dolar american	1,3582
JPY	yen japonez	121,48
DKK	coroana daneză	7,4421
GBP	lira sterlină	0,90250
SEK	coroana suedeză	9,7178
CHF	franc elvețian	1,4632
ISK	coroana islandeză
NOK	coroana norvegiană	8,0490
BGN	leva bulgărească	1,9558
CZK	coroana cehă	25,771
EEK	coroana estoniană	15,6466
HUF	forint maghiar	266,78
LTL	litas lituanian	3,4528
LVL	lats leton	0,7089
PLN	zlot polonez	3,8755
RON	leu românesc nou	4,0910
TRY	lira turcească	2,1001
AUD	dolar australian	1,5043
CAD	dolar canadian	1,4011
HKD	dolar Hong Kong	10,5438
NZD	dolar neozeelandez	1,9708
SGD	dolar Singapore	1,9004
KRW	won sud-coreean	1 548,62
ZAR	rand sud-african	10,1274
CNY	yuan renminbi chinezesc	9,2718
HRK	kuna croată	7,2653
IDR	rupia indoneziană	12 542,52
MYR	ringgit Malaiezia	4,5690
PHP	peso Filipine	62,541
RUB	rubla rusească	40,5220
THB	baht thailandez	44,311
BRL	real brazilian	2,4215
MXN	peso mexican	17,2152
INR	rupie indiană	61,9260