Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
- |
|
Ediţia în limba română |
13. Politica industrială și piața internă Volumul 020 |
|
13/Volumul 020 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
1 |
/ |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
Notă introductivă
În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.
În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.
Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:
01 |
Probleme generale, financiare și instituționale |
02 |
Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor |
03 |
Agricultură |
04 |
Pescuit |
05 |
Libera circulație a lucrătorilor și politica socială |
06 |
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii |
07 |
Politica în domeniul transporturilor |
08 |
Politica în domeniul concurenței |
09 |
Impozitare |
10 |
Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor |
11 |
Relații externe |
12 |
Energie |
13 |
Politica industrială și piața internă |
14 |
Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale |
15 |
Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății |
16 |
Știință, informare și cultură |
17 |
Legislația privind întreprinderile |
18 |
Politica externă și de securitate comună |
19 |
Spațiul de libertate, securitate și justiție |
20 |
Europa cetățenilor |
Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.
Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.
În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.
De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.
Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:
(i) |
numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă. În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare; |
(ii) |
numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor. |
Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.
De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:
— |
Legislație („L”), |
— |
Comunicări și informări („C”). |
La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
3 |
31996L0060
L 266/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/60/CE A COMISIEI
din 19 septembrie 1996
de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/75/CEE a Consiliului din 22 septembrie 1992 privind indicarea consumului de energie și de alte resurse în cazul aparatelor de uz casnic prin etichetare și informații standard despre produs (1), în special articolele 9 și 12,
întrucât consumul de energie electrică al mașinilor combinate de spălat și uscat rufe reprezintă o parte importantă a cererii totale de energie electrică în cadrul Comunității; întrucât potențialul de reducere a energiei consumate de aceste aparate este substanțial;
întrucât o spălare superioară necesită adesea un consum mai mare de apă și energie; întrucât informațiile privind eficiența de spălare a unui aparat sunt utile în evaluarea informațiilor privind consumul său de energie și apă; întrucât aceasta ajută consumatorii să aleagă un aparat după criteriul utilizării raționale a energiei;
întrucât Comunitatea, confirmându-și interesul pentru un sistem internațional de standardizare capabil să elaboreze standarde care să fie folosite efectiv de către toți partenerii în comerțul internațional și să îndeplinească cerințele politicii comunitare, invită organizațiile europene de standardizare să-și continue cooperarea cu organizațiile internaționale de standardizare;
întrucât Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul european de standardizare electrotehnică (Cenelec) sunt organismele cu autoritate recunoscută în adoptarea unor standarde armonizate conforme cu orientările generale de cooperarea între Comisie și cele două organisme, semnate la 13 noiembrie 1984; întrucât, în înțelesul prezentei directive, un standard armonizat este o specificație tehnică (standard european sau document de armonizare) adoptată de Cenelec pe baza unui mandat din partea Comisiei, în conformitate cu Directiva 83/189/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (2), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 96/139/CEE (3) a Comisiei și pe baza acestor orientări generale;
întrucât măsurile stabilite prin prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului, constituit prin articolul 10 din Directiva 92/75/CEE,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
(1) Prezenta directivă se aplică mașinilor combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic, alimentate de la rețeaua electrică. Sunt excluse aparatele care pot utiliza și alte surse de energie.
(2) Informațiile necesare în conformitate cu prezenta directivă se măsoară în conformitate cu standardele armonizate ale căror numere de referință au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene și pentru care statele membre au publicat numerele de referință ale standardelor naționale care transpun aceste standarde armonizate. În tot textul prezentei directive, orice dispoziții care prevăd furnizarea de informații referitoare la zgomot se aplică doar dacă aceste informații sunt necesare în temeiul articolului 3 din Directiva 86/594/CEE (4) a Consiliului. Dacă sunt necesare, aceste informații se măsoară în conformitate cu directiva menționată.
(3) Standardele armonizate menționate la alineatul (2) se elaborează conform mandatului Comisiei, în conformitate cu Directiva 83/189/CEE.
(4) În prezenta directivă, cu excepția situațiilor în care contextul impune altfel, expresiile folosite au același înțeles ca și în Directiva 92/75/CEE.
Articolul 2
(1) Documentația tehnică menționată la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 92/75/CEE cuprinde:
— |
numele și adresa furnizorului; |
— |
descrierea generală a aparatului, suficientă pentru a permite identificarea sa fără echivoc; |
— |
informații, inclusiv desene relevante, privind principalele caracteristici de concepție ale modelului, în special cele care afectează în mod apreciabil consumul său de energie; |
— |
rapoarte privind testele de măsurare relevante efectuate asupra modelului în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2); |
— |
instrucțiuni de utilizare, dacă există. |
(2) Eticheta menționată la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/75/CEE trebuie să se conformeze specificației din anexa I la prezenta directivă. Eticheta se plasează pe exteriorul părții frontale sau superioare a aparatului, astfel încât să fie ușor de observat și să nu fie acoperită.
(3) Conținutul și formatul fișei menționate la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/75/CEE sunt conforme cu specificațiile din anexa II la prezenta directivă.
(4) În situațiile menționate la articolul 5 din Directiva 92/75/CEE și dacă oferta pentru vânzare, închiriere sau cumpărare în rate se face prin intermediul unui mijloc de comunicare tipărit, cum ar fi un catalog de comandă prin poștă, acel mijloc de comunicare tipărit trebuie să includă toate informațiile specificate în anexa III la prezenta directivă.
(5) Clasa de eficiență energetică a unui aparat și clasa de eficiență a spălării se determină în conformitate cu anexa IV.
Articolul 3
Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a garanta că toți furnizorii și distribuitorii de pe teritoriul lor își îndeplinesc obligațiile care le revin în conformitate cu prezenta directivă.
Articolul 4
(1) Statele membre adoptă și publică actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 15 iulie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu 1 august 1997.
Cu toate acestea, până la 31 ianuarie 1998, statele membre autorizează:
— |
plasarea pe piață, comercializarea și/sau expunerea produselor, precum și |
— |
distribuirea mijloacelor de comunicare tipărite menționate la articolul 2 alineatul (4) |
care nu sunt conforme cu prezenta directivă.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 5
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 6
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 septembrie 1996.
Pentru Comisie
Christos PAPOUTSIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 297, 13.10.1992, p. 16.
(2) JO L 109, 26.4.1983, p. 8.
(3) JO L 32, 10.2.1996, p. 31.
(4) JO L 334, 6.12.1986, p. 24.
ANEXA I
ETICHETA
Forma etichetei
1. Eticheta trebuie tipărită în limba corespunzătoare, aleasă dintre următoarele ilustrații:
2. Observațiile următoare definesc informațiile pe care trebuie să le includă eticheta:
Observație:
I. |
Numele sau marca comercială a furnizorului. |
II. |
Elementul de identificare al modelului de fabricație al furnizorului. |
III. |
Clasa de eficiență energetică a modelului, determinată în conformitate cu anexa IV. Această literă indicatoare se plasează la același nivel cu săgeata corespunzătoare. |
IV. |
Fără a aduce atingere cerințelor sistemului comunitar de etichetare ecologică, dacă un model a primit „marca ecologică a Comunității” în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 880/92 (1) al Consiliului, se poate adăuga aici o copie a mărcii ecologice. „Ghidul de concepție a etichetei pentru mașina de spălat și uscat rufe”, menționat mai jos, explică modul în care marca ecologică poate fi inclusă în etichetă. |
V. |
Consumul de energie, în kWh, pentru ciclul complet de funcționare (spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare), folosind ciclul standard la 60 °C pentru bumbac, determinat în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
VI. |
Consumul de energie, în kWh, pentru ciclul de spălare (numai spălare și stoarcere prin centrifugare), folosind ciclul standard la 60 °C pentru bumbac, determinat în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
VII. |
Clasa de eficiență a spălării, determinată conform anexei IV. |
VIII. |
Viteza de centrifugare maximă atinsă pentru ciclul standard la 60 °C pentru bumbac, determinată în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
IX. |
Capacitatea (în kg) a aparatului pentru ciclul standard la 60 °C pentru bumbac (fără uscare), determinată în conformitate cu standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
X. |
Capacitatea (în kg) a aparatului pentru ciclul „uscare bumbac” (uscare), determinată în conformitate cu standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
XI. |
Consumul de apă, în litri, pentru ciclul complet de funcționare (spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare), folosind ciclul de spălare standard la 60 °C pentru bumbac și ciclul de uscare „uscare bumbac”, determinat în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
XII. |
Dacă este cazul, nivelul de zgomot în timpul ciclurilor de spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare, folosind ciclul de spălare standard la 60 °C pentru bumbac și ciclul de uscare „uscare bumbac”, determinat în conformitate cu Directiva 86/594/CEE a Consiliului (2). |
Observație:
Echivalentele în alte limbi pentru termenii prezentați mai sus figurează în anexa V.
Tipărire
3. Diferitele aspecte ale etichetei sunt definite astfel:
Culori utilizate:
CMGN – cyan, magenta, galben, negru.
Ex. 07X0: 0 % cyan, 70 % magenta, 100 % galben, 0 % negru.
Săgeți:
|
X0X0 |
||
|
70X0 |
||
|
30X0 |
||
|
00X0 |
||
|
03X0 |
||
|
07X0 |
||
|
0XX0 |
Culoarea de contur: X070
Textul se tipărește integral cu negru. Fondul este alb.
Informațiile complete referitoare la tipărire se regăsesc în „Ghid privind concepția etichetei energetice pentru mașina de spălat și uscat rufe”. Acest ghid, care are doar caracter informativ, se poate obține de la:
Secretariatul Comitetului pentru etichetare energetică și informații standard despre produs pentru aparatele de uz casnic |
Direcția Generală pentru Energie XVII, |
Comisia Europeană, |
Rue de la Loi/Wetstraat 200, |
B-1049 Bruxelles. |
(2) JO L 344, 6.12.1986, p. 24. Standardele relevante pentru măsurarea nivelului de zgomot sunt EN 60704-2-4 pentru spălare și stoarcere, EN 60704-2-6 pentru uscare și EN 60704-3.
ANEXA II
FIȘA
Fișa trebuie să conțină informațiile prezentate mai jos. Informațiile pot fi prezentate sub forma unui tabel care să cuprindă o serie de modele puse la dispoziție de același furnizor. Informațiile sunt furnizate în ordinea specificată, dacă nu sunt incluse într-o descriere mai generală a aparatului:
1. |
Marca comercială a furnizorului. |
2. |
Elementul de identificare al modelului de fabricație al furnizorului. |
3. |
Clasa de eficiență energetică a modelului, determinată conform anexei IV. Exprimată sub forma „Clasa de eficiență energetică …, pe o scară de la A (mai eficient) până la G (mai puțin eficient)”. Dacă informațiile sunt prezentate într-un tabel, ele pot fi exprimate prin alte mijloace, cu condiția să se indice cu claritate că scara este de la A (mai eficient) la G (mai puțin eficient). |
4. |
Dacă informațiile sunt furnizate sub formă de tabel și dacă unele din aparatele prezentate în tabel au primit „marca ecologică a Comunității” în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 880/92, aceste informații pot fi incluse aici. În acest caz, rubrica va fi intitulată „marca ecologică a Comunității” și va cuprinde o copie a simbolului mărcii ecologice. Această dispoziție nu trebuie să aducă atingere cerințelor prevăzute de sistemul UE de aplicare a mărcii ecologice. |
5. |
Consumul de energie pentru spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare, în kWh pe ciclu complet de funcționare, definit ca în anexa I, nota V. |
6. |
Consumul de energie numai pentru spălare și stoarcere prin centrifugare, în kWh pentru ciclu de spălare, definit ca în anexa I, nota VI. |
7. |
Clasa de eficiență a spălării, determinată conform anexei IV. Exprimată sub forma „Clasa de eficiență a spălării …, pe o scară de la A (mai ridicată) până la G (mai scăzută)”. Această informație se poate exprima prin alte mijloace, cu condiția să se indice cu claritate că scara este de la A (mai ridicată) la G (mai scăzută). |
8. |
Clasa de eficiență a extragerii apei pentru un ciclu de spălare standard la 60 °C pentru bumbac, determinat în conformitate cu standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). Exprimată sub forma: „Apa rămasă după centrifugare … % (ca procent din greutatea rufelor uscate)”. |
9. |
Viteza de centrifugare maximă atinsă, definită ca în anexa I, nota VIII. |
10. |
Capacitatea de spălare a aparatului, pentru un ciclu de spălare standard la 60 °C pentru bumbac, definită ca în anexa I, nota IX. |
11. |
Capacitatea de uscare a aparatului, pentru un ciclu de uscare standard „uscare bumbac”, definită ca în anexa I, nota X. |
12. |
Consumul de apă pentru spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare, exprimat în litri, pe ciclu complet de funcționare, definit ca în anexa I, nota XI. |
13. |
Consumul de apă numai pentru spălare și stoarcere prin centrifugare, exprimat în litri, pentru ciclul de spălare standard la 60 °C pentru bumbac (și ciclul de stoarcere), determinat în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
14. |
Timpul de spălare și uscare. Durata programului pentru ciclul complet de funcționare (spălare bumbac la 60 °C și „uscare bumbac”), pentru capacitatea nominală de spălare, determinat în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2). |
15. |
Furnizorii pot include informațiile de la punctele 5-14 și pentru alte cicluri de spălare și/sau uscare. |
16. |
Consumul de energie și apă egal cu de 200 de ori consumul exprimat la punctele 5 (energie) și 12 (apă). Acesta se exprimă sub forma „consum anual estimat pentru o familie de patru persoane care folosește uscătorul întotdeauna (200 cicluri)”. |
17. |
Consumul de energie și apă egal cu de 200 de ori consumul exprimat la punctele 6 (energie) și 13 (apă). Acesta se exprimă sub forma „consum anual estimat pentru o familie de patru persoane care nu folosește uscătorul niciodată (200 cicluri)”. |
18. |
Dacă este cazul, nivelul de zgomot în timpul ciclurilor de spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare, în condițiile ciclului de spălare standard la 60 °C pentru bumbac și ciclului „uscare bumbac”, în conformitate cu Directiva 86/594/CEE. |
Informațiile de pe etichetă pot fi furnizate sub forma unei reprezentări color sau alb-negru a etichetei.
Observație:
Echivalentele în alte limbi pentru termenii prezentați mai sus figurează în anexa V.
ANEXA III
COMANDA PRIN POȘTĂ ȘI ALTE FORME DE VÂNZARE LA DISTANȚĂ
Cataloagele de comandă prin poștă și alte mijloace de comunicare tipărite menționate la articolul 2 alineatul (4) trebuie să conțină următoarele informații, furnizate în ordinea specificată:
1. |
Clasa de eficiență energetică (anexa II punctul 3) |
2. |
Consumul de energie (spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare) (anexa II punctul 5) |
3. |
Consumul de energie (doar spălare și stoarcere prin centrifugare) (anexa II punctul 6) |
4. |
Clasa de eficiență a spălării (anexa II punctul 7) |
5. |
Clasa de eficiență a extragerii apei (anexa II punctul 8) |
6. |
Viteza de centrifugare maximă (anexa II punctul 9) |
7. |
Capacitatea (spălare) (anexa II punctul 10) |
8. |
Capacitatea (uscare) (anexa II punctul 11) |
9. |
Consumul de apă (spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare) (anexa II punctul 12) |
10. |
Consumul de apă (doar spălare și stoarcere prin centrifugare) (anexa II punctul 13) |
11. |
Consumul anual estimat pentru o familie de patru persoane care folosește uscătorul întotdeauna (200 cicluri) (anexa II punctul 16) |
12. |
Consumul anual estimat pentru o familie de patru persoane care nu folosește niciodată uscătorul (200 cicluri) (anexa II punctul 17) |
13. |
Nivelul de zgomot, dacă este cazul (anexa II punctul 18) |
Dacă fișa mai conține și alte informații, acestea sunt prezentate sub forma definită la anexa II și sunt incluse în tabelul de mai sus, în ordinea prevăzută pentru fișă.
Observație:
Echivalentele în alte limbi pentru termenii prezentați mai sus figurează în anexa V.
ANEXA IV
CLASA DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
1. Clasa de eficiență energetică a unui aparat se determină conform tabelului 1:
Tabelul 1
Clasa de eficiență energetică |
Consumul de energie „C” în kWh pe kg rufe la ciclul complet de funcționare (spălare, stoarcere prin centrifugare și uscare) folosind ciclul standard la 60 °C pentru bumbac și ciclul de „uscare bumbac”, în conformitate cu procedurile de încercare din standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2) |
|
A |
|
C ≤ 0,68 |
B |
0,68 < |
C ≤ 0,81 |
C |
0,81 < |
C ≤ 0,93 |
D |
0,93 < |
C ≤ 1,05 |
E |
1,05 < |
C ≤ 1,17 |
F |
1,17 < |
C ≤ 1,29 |
G |
1,29 < |
C |
2. Clasa de eficiență a spălării pentru un aparat se determină conform tabelului 2:
Tabelul 2
Clasa de eficiență a spălării |
Indicele „P” de eficiență a spălării, definit în conformitate cu standardele armonizate menționate la articolul 1 alineatul (2), în condițiile unui ciclu standard la 60 °C pentru bumbac |
|
A |
|
P > 1,03 |
B |
1,03 ≥ |
P > 1,00 |
C |
1,00 ≥ |
P > 0,97 |
D |
0,97 ≥ |
P > 0,94 |
E |
0,94 ≥ |
P > 0,91 |
F |
0,91 ≥ |
P > 0,88 |
G |
0,88 ≥ |
P |
ANEXA V
TRADUCERILE TERMENILOR UTILIZAȚI PE ETICHETĂ ȘI ÎN FIȘĂ
Echivalentele în alte limbi ale Comunității pentru termenii în engleză prezentați mai sus sunt:
Nota |
|
|
EN |
ES |
DA |
DE |
EL |
FR |
IT |
NL |
PT |
FI |
SV |
Etichetă |
Fișă |
Comandă prin poștă |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Anexa I |
Anexa I |
Anexa III |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Energy |
Energía |
Energi |
Energie |
Ενέργεια |
Énergie |
Energia |
Energie |
Energia |
Energia |
Energi |
|
|
|
Washer-drier |
Lavadora-secadora |
Vaske-/tørremaskine |
Wasch-Trockenautomat |
Πλυντήριο-στεγνωτήριο |
Lavante-séchante |
Lavasciuga |
Was-droogcombinatie |
Máquina de lavar e secar roupa |
Kuivaava pyykinpesukone |
Tvätt-tork |
I |
1 |
|
Manufacturer |
Fabricante |
Mærke |
Hersteller |
Κατασκευαστής |
Fabricant |
Costruttore |
Fabrikant |
Fabricante |
Tavarantoimittaja |
Leverantör |
II |
2 |
|
Model |
Modelo |
Model |
Modell |
Μοντέλο |
Modèle |
Modello |
Model |
Modelo |
Malli |
Modell |
|
|
|
More efficient |
Más eficiente |
Lavt forbrug |
Niedriger Energieverbrauch |
Περισσότερο αποδοτικό |
Économe |
Bassi consumi |
Efficiënt |
Mais eficiente |
Vähän kuluttava |
Låg förbrukning |
|
|
|
Less efficient |
Menos eficiente |
Højt forbrug |
Hoher Energieverbrauch |
Λιγότερο αποδοτικό |
Peu économe |
Alti consumi |
Inefficiënt |
Menos eficiente |
Paljon kuluttava |
Hög förbrukning |
|
3 |
1 |
Energy efficiency class … on a scale of A (more efficient) to G (less efficient) |
Clase de eficiencia energética … en una escala que abarca de A (más eficiente) a G (menos eficiente) |
Relativt energiforbrug … på skalaen A (lavt forbrug) til G (højt forbrug) |
Energieeffizienzklasse … auf einer Skala von A (niedriger Energieverbrauch) bis G (hoher Energieverbrauch) |
Τάξη ενεργειακής απόδοσης … σε κλίμακα από Α (περισσότερο αποδοτικό) μέχρι το G (λιγότερο αποδοτικό) |
Classe d'efficacité énergétique … sur une échelle allant de A (économe) à G (peu économe) |
Classe di efficienza energetica … su una scala da A (bassi consumi) a G (alti consumi) |
Energie-efficiëntieklasse … op een schaal van A (efficiënt) tot G (inefficiënt) |
Classe de eficiência energética … numa escala de A (mais eficiente) a G (menos eficiente) |
Energiatehokkuusluokka … asteikolla A:sta (vähän kuluttava) G:hen (paljon kuluttava) |
Energieffektivitetsklass … på en skala från A (låg förbrukning) till G (hög förbrukning) |
V |
|
|
Energy consumption |
Consumo de energía |
Energiforbrug |
Energieverbrauch |
Κατανάλωση ενέργειας |
Consommation d'énergie |
Consumo di energia |
Energieverbruik |
Consumo de energia |
Energiankulutus |
Energiförbrukning |
V |
|
|
kWh |
kWh |
kWh |
kWh |
kWh. |
kWh |
kWh |
kWh |
kWh |
kWh |
kWh |
|
5 |
2 |
Energy consumption for washing, spinning and drying |
Consumo de energía para lavado, centrifugado y secado |
Energiforbrug til vask, centrifugering og tørring |
Energieverbrauch (Waschen, Schleudern und Trocknen) |
Κατανάλωση ενέργειας για πλύσιμο, στύψιμο και στέγνωμα |
Consommation d'énergie pour le lavage, l'essorage et le séchage |
Consumo di energia per lavaggio, centrifugazione e asciugatura |
Energieverbruik bij wassen, centrifugeren en drogen |
Consumo de energia na lavagem, na centrifugação e na secagem |
Energiankulutus (pesu, linkous ja kuivaus) |
Energiförbrukning per komplett omgång (tvätt, centrifugering och torkning) |
|
|
|
(To wash and dry a full capacity wash load at 60 °C) |
(Lavado y secado de la capacidad total de lavado a 60 °C) |
(Ved en 60 °C vask af den maksimale anbefalede mængde tøj og tørring heraf) |
(Für eine 60 °C Ladung (volle Waschkapazität) zum Waschen und Trocknen) |
(Να πλύνει και να στεγνώσει τη μέγιστη χωρητικότητα πλυσίματος στους 60 °C) |
(pour laver et sécher la capacité totale de lavage à 60 °C) |
(Per lavare ed asciugare un carico di lavaggio completo a 60 °C) |
(om een volle capaciteit op 60 °C te wassen en te drogen) |
(Lavagem e secagem da capacidade máxima a 60 °C) |
(Täyden koneellisen pesu 60 °C:ssa ja kuivaus) |
(För tvätt och tork av fullastad maskin i 60 °C) |
VI |
|
|
Washing (only) kWh |
(Sólo) Lavado kWh |
Vask og centrifugering kWh |
Waschvorgang (allein) kWh |
Πλύσιμο (μόνο) kWh |
Lavage (seulement) kWh |
Lavaggio (solo) kWh |
(enkel) om te wassen kWh |
Lavagem (unicamente) kWh |
Pelkkä pesuohjelma kWh |
Endast tvätt kWh |
|
6 |
3 |
Energy consumption for washing and spinning only |
Consumo de energía del lavado y centrifugado solamente |
Energiforbrug til vask og centrifugering alene |
Energieverbrauch nur für Wasch- und Schleuderprogramm |
Κατανάλωση ενέργειας για πλύσιμο (και στύψιμο) μόνο |
Consommation d'énergie pour le lavage et l'essorage seulement |
Consumo di energia per il solo lavaggio e centrifugazione |
Energieverbruik bij uitsluitend wassen en centrifugeren |
Consumo de energia apenas na lavagem e na centrifugação |
Energiankulutus (vain pesu ja linkous) |
Energiförbrukning per tvätt och centrifugering |
|
|
|
Actual consumption will depend on how the appliance is used |
El consumo real depende de las condiciones de utilización del aparato |
Det faktiske energiforbrug afhænger af, hvorledes apparatet benyttes |
Der tatsächliche Energieverbrauch hängt von der Art der Nutzung des Geräts ab |
Η πραγματική κατανάλωση εξαρτάται από τον τρόπο χρήσεως της συσκευής |
La consommation réelle dépend des conditions d'utilisation de l'appareil |
Il consumo effettivo dipende dal modo in cui l'apparecchio viene usato |
Het werkelijke verbruik wordt bepaald door de wijze waarop het apparaat wordt gebruikt |
O consumo real de energia dependerá das condições de utilização do aparelho |
Todellinen kulutus riippuu laitteen käyttötavoista |
Verklig förbrukning beror på hur apparaten används |
VII |
|
|
Washing performance A: higher G: lower |
Eficiencia de lavado A: más alto G: más bajo |
Vaskeevne A: høj G: lav |
Waschwirkung A: besser G: schlechter |
Βαθμός πλυσίματος Α: υψηλότερος G: χαμηλότερος |
Efficacité de lavage A: plus élevée G: plus faible |
Efficacia del lavaggio A: alta G: bassa |
Wasresultaat A: goed G: matig |
Eficiência de lavagem A: mais elevada G: mais baixa |
Pesutulos A: hyvä G: huono |
Tvätteffekt A: bättre G: sämre |
|
7 |
4 |
Washing performance class … on a scale of A (higher) to G (lower) |
Clase de eficiencia de lavado … en una escala que abarca de A (más alto) a G (más bajo) |
Vaskeevne … på skalaen A (høj) til G (lav) |
Waschwirkungsklasse … auf einer Skala von A (besser) bis G (schlechter) |
Βαθμός πλυσίματος … σε κλίμακα από Α (υψηλότερος) μέχρι G (χαμηλότερος) |
Classe d'efficacité de lavage … sur une échelle allant de A (plus élevée) à G (plus faible) |
Classe di efficacia del lavaggio su una scala da A (alta) a G (bassa) |
Wasresultaat: … op een schaal van A (goed) tot G (matig) |
Classe de eficiência de lavagem … numa escala de A (mais elevada) a G (mais baixa) |
Pesutulosluokka … asteikolla A:sta (hyvä) G:hen (huono) |
Tvätteffektivitetsklass … på en skala från A (bättre) till G (sämre) |
|
8 |
5 |
Water remaining after spin … % (as a proportion of dry weight of wash) |
Agua restante tras el centrifugado … % (en proporción de peso seco de la ropa) |
Restfugtighed efter centrifugering … % (i forhold til tørt tøj) |
Nach dem Schleudervorgang verbleibende Restfeuchte … % (Anteil am Trockengewicht der Wäsche) |
… % νερού που παραμένει μετά την περιδίνηση (ως ποσοστό του ξηρού βάρους των ρούχων) |
Teneur en eau après essorage … % (par rapport au poids du linge sec) |
Acqua rimanente dopo la centrifugazione … % (in relazione al peso della biancheria asciutta) |
Resterend water na centrifugeren: … % (van het droge gewicht van het wasgoed) |
Água residual após centrifugação: … % (em percentagem do peso da roupa seca) |
Jäännöskosteus linkouksen jälkeen … % (prosentteina kuivan pyykin painosta) |
Restfuktighet efter centrifugering … % (i procent av vikten på den torra tvätten) |
VIII |
9 |
6 |
Spin speed (rpm) |
Velocidad de centrifugado (rpm) |
Centrifugeringshastighed (omdr./min.) |
Schleuderdrehzahl (U/min) |
Ταχύτητα περιδίνησης (σ.α.λ.) |
Vitesse d'essorage (trs/min.) |
Velocità di centrifugazione (gpm) |
Centrifugeersnelheid (tpm) |
Velocidade de centrifugação (rpm) |
Linkousnopeus (kierr./min) |
Centrifugeringshastighet (varv/min) |
IX/X |
10/11 |
7/8 |
Capacity (cotton) kg |
Capacidad en kg de algodón |
Kapacitet (bomuld) kg |
Füllmenge (Baumwolle) kg |
Χωρητικότητα Περιεχόμενο (βαμβακερά) σε kg |
Capacité (coton) kg |
Capacità (cotone) kg |
Capaciteit (katoen) kg |
Capacidade (algodão) kg |
Täyttömäärä (puuvilla) kg |
Kapacitet (bomull) kg |
X |
10 |
7 |
Washing |
Lavado |
Vask |
Waschen |
Πλύσιμο |
Lavage |
Lavaggio |
Wassen |
Lavagem |
Pesu |
Tvätt |
IX |
11 |
8 |
Drying |
Secado |
Tørring |
Trocknen |
Στέγνωμα |
Séchage |
Asciugatura |
Drogen |
Secagem |
Kuivaus |
Torkning |
XI |
|
|
Water consumption (total) |
Consumo total de agua |
Vandforbrug (total) |
Wasserverbrauch (total) |
Κατανάλωση νερού (συνολικά) |
Consommation d'eau (totale) |
Consumo di acqua (totale) |
Waterverbruik (totaal) |
Consumo de água (total) |
Vedenkulutus (yhteensä) |
Vattenförbrukning (total) |
|
12 |
9 |
Water consumption washing, spinning and drying |
Consumo de agua del lavado, centrifugado y secado |
Vandforbrug til vask, centrifugering og tørring |
Wasserverbrauch für Wasch-, Schleuder- und Trockenprogramm |
Κατανάλωση νερού για πλύσιμο, στύψιμο και στέγνωμα |
Consommation d'eau pour le lavage, l'essorage et le séchage |
Consumo di acqua per lavaggio, centrifugazione e asciugatura |
Waterverbruik bij wassen, centrifugeren en drogen |
Consumo de água na lavagem, na centrifugação e na secagem |
Kokonais-vedenkulutus |
Vattenförbrukning per komplett omgång (tvätt, centrifugering och torkning) |
|
13 |
10 |
Water consumption for washing and spinning only |
Consumo de agua del lavado y centrifugado solamente |
Vandforbrug til vask og centrifugering alene |
Wasserverbrauch nur für Waschen und Schleudern |
Κατανάλωση νερού για πλύσιμο και στύψιμο μόνο |
Consommation d'eau pour le lavage et l'essorage seulement |
Consumo di acqua per i soli lavaggio e centrifugazione |
Waterverbruik bij uitsluitend wassen en centrifugeren |
Consumo de água apenas na lavagem e na centrifugação |
Vedenkulutus (vain pesu ja linkous) |
Vattenförbrukning för enbart tvätt och centrifugering |
|
14 |
|
Washing and drying Time |
Tiempo de lavado y secado |
Vaske- og tørretid |
Wasch- und Trockenzeit |
Διάρκεια πλυσίματος και στεγνώματος |
Durée du lavage et du séchage |
Tempo di lavaggio e asciugatura |
Programmaduur wassen en drogen |
Tempo de lavagem e de secagem |
Pesun ja kuivauksen kestoaika |
Tvätt- och torktid |
|
16 |
11 |
Estimated annual consumption for a 4-person household, always using the drier (200 cycles) |
Consumo anual típico de una familia de cuatro personas que siempre seca en la lavadora-secadora (200 ciclos) |
Anslået årligt forbrug for en husstand på fire personer, som altid tørrer i denne vaske-/tørremaskine (200 vaske med tørring) |
Repräsentativer Jahresverbrauch eines Vierpersonenhaushalts, der diesen Wasch-Trockenautomaten immer zum Trocknen verwendet (200 Programme) |
Εκτιμώμενη ετήσια κατανάλωση για τετραμελές νοικοκυριό που πάντοτε χρησιμοποιεί για το στέγνωμα το πλυντήριο-στεγνωτήριο ρούχων (200 πρόγραμμα) |
Consommation annuelle typique d'une famille de quatre personnes qui sèche toujours dans cette lavante-séchante (200 cycles) |
Consumo annuo stimato di una famiglia di quattro persone che utilizza sempre lavatrici-asciugatrici per asciugare il bucato (200 cicli) |
Geschat jaarlijks verbruik voor een huishouden van vier personen, wanneer het wasgoed altijd in deze was-droogcombinatie wordt gedroogd (200 cycli) |
Consumo anual típico de um agregado familiar de quatro pessoas que utiliza sempre a máquina combinada de lavar e secar roupa para secar a roupa (200 ciclos) |
Arvioitu vuosikulutus nelihenkisessä taloudessa, jossa pyykki kuivataan aina koneessa (200 pesukertaa) |
Beräknad förbrukning per år för ett fyrapersonershushåll som alltid torkar tvätt i apparaten (200 gånger) |
|
17 |
12 |
Estimated annual consumption for a 4-person household, never using the drier (200 cycles) |
Consumo anual típico de una familia de cuatro personas que nunca seca en la lavadora-secadora (200 ciclos) |
Anslået årligt forbrug for en husstand på fire personer, som aldrig tørrer i denne vaske-/tørremaskine (200 vaske med tørring) |
Repräsentativer Jahresverbrauch eines Vierpersonenhaushalts, der diesen Wasch-Trockenautomaten nie zum Trocknen verwendet (200 Programme) |
Εκτιμώμενη ετήσια κατανάλωση για τετραμελές νοικοκυριό που ποτέ δεν χρησιμοποιεί για το στέγνωμα το πλυντήριο-στεγνωτήριο ρούχων (200 πρόγραμμα) |
Consommation annuelle typique d'une famille de quatre personnes qui ne sèche jamais dans cette lavante-séchante (200 cycles) |
Consumo annuo stimato di una famiglia di quattro persone che non utilizza mai lavatrici-asciugatrici per asciugare il bucato (200 cicli) |
Geschat jaarlijks verbruik voor een huishouden van vier personen, wanneer het wasgoed nooit in deze was-droogcombinatie wordt gedroogd (200 cycli) |
Consumo típico anual de um agregado familiar de quatro pessoas que nunca utiliza a máquina combinada de lavar e secar roupa para secar a roupa (200 ciclos) |
Arvioitu vuosikulutus nelihenkisessä taloudessa, jossa pyykkiä ei koskaan kuivata koneessa (200 pesukertaa) |
Beräknad förbrukning per år för ett fyrapersonershushåll som aldrig torkar tvätt i apparaten (200 gånger) |
XII |
18 |
13 |
Noise [dB(A) re 1 pW] |
Ruido [dB(A) re 1 pW] |
Lydeffektniveau dB(A) (Støj) |
Geräusch (dB(A) re 1 pW) |
Θόρυβος [dB(A) ανά 1 pW] |
Bruit [dB(A) re 1 pW] |
Rumorosità [dB(A) re 1 pW] |
Geluidsniveau (dB(A) re 1 pW) |
Nível de ruído [dB(A) re 1 pW] |
Aäni (dB(A) re 1 pW) |
Buller (dB(A) re 1 pW) |
|
18 |
13 |
Washing |
Lavado |
Vask |
Waschen |
Πλύσιμο |
Lavage |
Lavaggio |
Wassen |
Lavagem |
Pesu |
Tvätt |
|
18 |
13 |
Spinning |
Centrifugado |
Centrifugering |
Schleudern |
Στύψιμο |
Essorage |
Centrifugazione |
Centrifugeren |
Centrifugação |
Linkous |
Centrifugering |
|
18 |
13 |
Drying |
Secado |
Tørring |
Trocknen |
Στέγνωμα |
Séchage |
Asciugatura |
Drogen |
Secagem |
Kuivaus |
Torkning |
|
|
|
Further information is contained in product brochures |
Ficha de información detallada en los folletos del producto |
Brochurerne om produktet indeholder yderligere oplysninger |
Ein Datenblatt mit weiteren Geräteangaben ist in den Prospekten enthalten |
Μια κάρτα με πληροφοριακές λεπτομέρειες |
Une fiche d'information détaillée figure dans la brochure |
Gli opuscoli illustrativi contengono una scheda particolareggiata |
Nadere gegevens zijn opgenomen in de brochure over het apparaat |
Ficha pormenorizada no folheto do produto |
Tuote-esitteissä on lisätietoja |
Produktbroschyrerna innehåller ytterligare information |
|
|
|
Norm EN 50229 |
Norma EN 50229 |
Standard: EN 50229 |
Norm EN 50229 |
Πρότυπο ΕΝ 50229 |
Norme EN 50229 |
Norma EN 50229 |
Norm EN 50229 |
Norma EN 50229 |
Standardi EN 50229 |
Standard EN 50229 |
|
|
|
Washer-drier Label Directive 96/60/EC |
Directiva 96/60/CE sobre etiquetado de lavadoras-secadoras combinadas |
Direktiv 96/60/EF om energimærkning af kombinerede vaske-/tørremaskiner |
Richtlinie 96/60/EG Wasch-Trockenautomatenetikett |
Οδηγία 96/60/ΕΚ για τις ετικέτες στα πλυντήρια-στεγνωτήρια ρούχων |
Directive 96/60/CE relative à l'étiquetage des lavantes-séchantes |
Direttiva 96/60/CE sull'etichettatura delle lavasciuga |
Richtlijn 96/60/EG (etikettering was-droogcombinaties) |
Directiva 96/60/CE relativa à etiquetagem de máquinas de lavar e secar roupa |
Kuivaavien pyykinpesukoneiden merkintöjä koskeva direktiivi 96/60/EY |
Direktiv 96/60/EG om märkning av kombinerade tvättmaskiner/torktumlare |
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
30 |
31996D0603
L 267/23 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 4 octombrie 1996
de stabilire a listei de produse care se încadrează în Clasa A „Fără contribuție la foc” prevăzută de Decizia 94/611/CE de punere în aplicare a articolului 20 din Directiva 89/106/CEE a Consiliului privind produsele pentru construcții
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/603/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE (2),
având în vedere Decizia 94/611/CE a Comisiei din 9 septembrie 1994 de punere în aplicare a articolului 20 din Directiva 89/106/CEE a Consiliului privind produsele pentru construcții (3), în special articolul 1 alineatul (1),
întrucât, în temeiul articolului 3 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE, pentru a ține seama de nivele diferite de protecție pentru lucrările de construcții, care pot să predomine la nivel național, local sau regional, fiecare cerință esențială poate conduce la stabilirea claselor în documentele interpretative și în specificațiile tehnice;
întrucât, la punctul 4.2.1 din Documentul interpretativ nr. 2 „Siguranța în caz de incendiu”, conținut în comunicarea Comisiei cu privire la documentele interpretative din Directiva 89/106/CEE a Consiliului (4), se justifică necesitatea nivelelor diferite referitoare la cerința esențială, în funcție de tipul, utilizarea și amplasarea lucrării de construcție, proiectul acesteia și existența instalațiilor de rezervă;
întrucât, la punctul 2.2 din Documentul interpretativ nr. 2, se prezintă o listă de măsuri corelate pentru îndeplinirea cerinței esențiale „Siguranță in caz de incendiu” care contribuie împreună la definirea strategiei de siguranță la incendii și care se poate elabora în moduri diferite în statele membre;
întrucât, la punctul 4.2.3.3 din Documentul interpretativ nr. 2, se identifică una dintre măsurile predominante în statele membre care constă în limitarea apariției și propagării focului și a fumului în spațiul de origine (sau pe o anumită suprafață) prin limitarea contribuției produselor pentru construcții la extinderea incendiului;
întrucât definirea claselor referitoare la cerința esențială depinde parțial de nivelul limitării menționate;
întrucât nivelul limitării se poate exprima doar prin nivele diferite de performanță a produselor, în condițiile utilizării finale a produselor, în funcție de comportarea la foc;
întrucât, la punctul 4.3.1.1 din Documentul interpretativ nr. 2, se precizează că, pentru a face posibilă evaluarea performanței în funcție de comportarea la foc a produselor, urmează să se elaboreze o soluție armonizată care poate utiliza încercările la scară de laborator sau industrială, corelate cu simulări relevante de incendii reale;
întrucât această soluție face parte dintr-un sistem de clase care nu sunt incluse în documentul interpretativ, dar care au fost adoptate de Decizia 94/611/CE;
întrucât, în sistemul de clase prevăzut de Decizia 94/611/CE, s-a stabilit categoria „Fără contribuție la foc” în vederea reglementării produselor care nu necesită încercări pentru determinarea comportării la foc și care se menționează la clasele A din tabelele 1 și 2 și, în afară de acestea, în tabelul 1, sub forma unei „liste de produse ignifuge”;
întrucât articolul 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE indică procedura care trebuie urmată pentru adoptarea dispozițiilor necesare pentru stabilirea claselor de cerințe, în măsura în care acestea nu sunt incluse în documentele interpretative;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Materialele și produsele realizate din acestea, prezentate în anexa la prezenta decizie, se clasifică, în funcție de nivelul scăzut de inflamabilitate și conform condițiilor stabilite, de asemenea, în anexă, în clasele A („Fără contribuție la foc”) prevăzute de tabelele 1 și 2 din anexa la Decizia 94/611/CE.
În sensul prezentei clasificări, nu sunt necesare încercări pentru determinarea comportării la foc a acestor materiale și produselor realizate din acestea.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 4 octombrie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
(3) JO L 241, 16.09.1994, p. 25.
ANEXĂ
Materiale ce urmează să fie considerate în clasa A de comportare la foc, care nu necesită încercări, conform Deciziei 94/611/CE
Observații generale
Se recomandă realizarea produselor doar din unul sau mai multe dintre următoarele materiale, în cazul în care acestea urmează să se considere în clasa A, fără încercări. Produsele realizate prin lipirea unuia sau mai multora dintre următoarele materiale împreună se vor considera în clasa A, fără încercări, cu condiția ca adezivul să nu depășească 0,1 % în greutate sau volum (oricare este mai mic).
Produsele sub formă de panouri (de exemplu, materialele izolatoare) cu unul sau mai multe straturi organice sau produsele ce conțin un material organic care nu este distribuit în mod omogen (cu excepția adezivului) se exclud din listă.
De asemenea, produsele realizate prin depunerea unui strat anorganic pe următoarele materiale (de exemplu, produsele metalice cu strat de acoperire) se pot considera în clasa A, fără încercări.
Pentru nici unul dintre materialele din tabel nu se admite un conținut mai mare de 1,0 % în greutate sau volum (oricare este mai mic) de material organic distribuit în mod omogen.
Material |
Observații |
Argilă expandată |
|
Perlit expandat |
|
Vermiculită expandată |
|
Vată minerală |
|
Sticlă celulară |
|
Beton |
Inclusiv betonul gata preparat și produsele din beton armat prefabricat și din beton precomprimat |
Beton cu agregate (agregate minerale grele și ușoare, fără a include izolația termică integrală) |
Poate să conțină adaosuri (de exemplu PFA) pigmenți și alte materiale. Include elemente prefabricate. |
Elemente din beton aerat autoclavizat |
Elemente fabricate din lianți hidraulici ca cimentul și/sau calcarul, în combinație cu materiale fine (materiale silicioase, PFA, zgură de furnal) și materiale de expandare. Includ elementele prefabricate. |
Ciment fibros |
|
Ciment |
|
calcar |
|
Zgură de furnal/cenușă zburătoare pulverizată (PFA) |
|
Agregate minerale |
|
Fier, oțel și oțel inoxidabil |
Nu în formă fin divizată |
Cupru și aliaje de cupru |
Nu în formă fin divizată |
Zinc și aliaje de zinc |
Nu în formă fin divizată |
Aluminiu și aliaje de aluminiu |
Nu în formă fin divizată |
Plumb |
Nu în formă fin divizată |
Gips și tencuieli pe bază de gips |
Pot să includă aditivi (întârzietori de priză, materiale de umplere, fibre, pigmenți, var hidratat, agenți de reținere a aerului și apei și plastifianți), agregate dense (de exemplu, nisip natural sau concasat) sau agregate de categorie ușoară (de exemplu, perlit sau vermiculit). |
Mortar cu lianți anorganici |
Mortare pentru tencuieli și mortare pentru șape ce conțin unul sau mai mulți lianți anorganici, de exemplu, ciment, var, ciment pentru zidărie și gips |
Elemente din argilă |
Elemente din argilă sau alte materiale argiloase, cu sau fără nisip, combustibil sau alți aditivi. Includ cărămizi, țigle, elemente de pavaje și din argilă refractară (de exemplu, căptușelile de coșuri). |
Elemente de silicat de calciu |
Elemente obținute din amestec de var și materiale silicioase naturale (nisip, nisip grosier sau pietriș silicios sau amestecuri ale acestora). Pot include și pigmenți coloranți. |
Produse din piatră naturală sau ardezie |
Elemente prelucrate sau neprelucrate din piatră naturală (roci magmatice, sedimentare sau metamorfice) sau ardezie. |
Elemente de ghips |
Includ blocuri și alte elemente de sulfat de calciu cu apă, ce pot să conțină fibre, materiale de umplere, agregate și alți aditivi și se pot colora cu pigmenți. |
Mozaic |
Include mozaicuri din beton prefabricat și pardoseli executate pe loc. |
Sticlă |
Include sticla consolidată termic, consolidată chimic, stratificată/securit și laminată. |
Produse ceramice din sticlă |
Produse ceramice din sticlă constituite dintr-o fază cristalină și una de sticlă reziduală |
Produse ceramice |
Includ produse turnate și extrudate, cu smalț sau fără smalț. |
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
34 |
31996L0069
L 282/64 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/69/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 8 octombrie 1996
de modificare a Directivei 70/220/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile preconizate împotriva poluării aerului cu emisii provenite de la autovehicule
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 100a al acestuia,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
hotărând în conformitate cu procedura stabilită în articolul 189b din tratat (3),
(1) |
întrucât este necesară adoptarea de măsuri în cadrul realizării obiectivelor pieței interne; întrucât piața internă cuprinde un spațiu fără frontiere interne, în care este asigurată libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor; |
(2) |
întrucât primul program de acțiune al Comunității Europene privind protecția mediului (4), aprobat de Consiliu la 22 noiembrie 1973, a atras atenția asupra necesității luării în considerare a celor mai recente progrese științifice în combaterea poluării atmosferice provocate de gazele emise de autovehicule și a modificării în consecință a directivelor adoptate anterior; întrucât al cincilea program de acțiune, al cărui plan general a fost aprobat de Consiliu prin Rezoluția din 1 februarie 1993 (5), prevede depunerea unor eforturi suplimentare în scopul reducerii considerabile a nivelului actual al agenților poluanți emiși de autovehicule; |
(3) |
întrucât obiectivul reducerii nivelului de emisii poluante de la autovehicule și funcționarea pieței interne a vehiculelor nu pot fi satisfăcător realizate de statele membre în mod individual; întrucât acestea pot fi totuși realizate mai bine la nivel comunitar prin apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva poluării aerului de către autovehicule; |
(4) |
întrucât se recunoaște faptul că dezvoltarea transporturilor în Comunitate a antrenat constrângeri semnificative pentru mediu și că există riscul unei deteriorări accentuate a acestuia; întrucât estimările oficiale ale creșterii densității de trafic făcute până în prezent au fost depășite de starea de lucruri reală în întreaga Comunitate și întrucât, din acest motiv, trebuie stabilite standarde foarte stricte pentru emisii, aplicabile tuturor autovehiculelor; |
(5) |
întrucât în 1993 Comisia a adoptat un program european cu privire la emisii, carburanți și tehnologii ale motoarelor (EPEFE); întrucât acest program a fost stabilit pentru a garanta că propunerile de viitoare directive privind emisiile poluante încearcă să găsească soluții optime pentru mediu, pentru consumator și pentru economie; întrucât acest program se referă la poluarea cauzată de autovehicule și carburanții care le propulsează; |
(6) |
întrucât Directiva 70/220/CEE (6) privind măsurile preconizate împotriva poluării aerului cu emisii de la autovehicule este una dintre directivele speciale privind procedura de omologare stabilită de Directiva 70/156/CEE (7); |
(7) |
întrucât Directiva 70/220/CEE stabilește valorile limită pentru emisiile de monoxid de carbon și de hidrocarburi nearse ale motoarelor unor astfel de vehicule; întrucât aceste valori limită au fost reduse prima dată de Directiva 74/290/CEE a Consiliului (8) și au fost completate, în conformitate cu Directiva 77/102/CEE a Comisiei (9), cu valorile limită admise ale emisiilor de oxizi de azot; întrucât valorile limită pentru acești trei agenți poluanți au fost reduse succesiv de Directiva 78/665/CEE a Comisiei (10) și de directivele 83/351/CEE (11) și 88/76/CEE ale Consiliului (12); întrucât valorile limită ale emisiilor de particule poluante de la motoare diesel au fost introduse de Directiva 88/436/CEE (13); întrucât prin Directiva 89/458/CEE (14) au fost introduse standarde europene mai stricte pentru emisiile de gaze poluante de la autovehiculele cu cilindree sub 1 400 cm3; întrucât aplicarea acestor standarde a fost extinsă la toate autoturismele, independent de cilindree, pe baza unei proceduri de testare europene perfecționate, care cuprinde un ciclu de conducere extraurban; întrucât prin Directiva 91/441/CEE (15) au fost introduse cerințe referitoare la emisiile prin evaporare și la durabilitatea componentelor de reducere a emisiilor vehiculului, precum și standarde mai stricte privind emisiile de particule ale autovehiculelor echipate cu motoare diesel; întrucât, în temeiul Directivei 93/59/CEE (16), autoturismele destinate să transporte mai mult de șase călători, inclusiv conducătorul auto, sau având o masă maximă de peste 2 500 kg, vehiculele utilitare ușoare și vehiculele de teren reglementate de Directiva 70/220/CEE au făcut obiectul unor standarde la fel de stricte ca și cele aplicabile autoturismelor, luând în considerare caracteristicile specifice ale unor astfel de vehicule; întrucât standardele aplicabile autoturismelor au devenit mai stricte în Directiva 94/12/CE, prin care a fost, de asemenea, introdusă o nouă metodă de verificare a conformității producției; întrucât este necesară armonizarea standardelor aplicabile vehiculelor utilitare ușoare cu cele aplicabile autoturismelor, astfel încât ele să devină cel puțin la fel de stricte ca și acestea din urmă; |
(8) |
întrucât activitatea întreprinsă de Comisie în acest domeniu a arătat că tehnologiile cele mai bune disponibile în prezent în Comunitate pot fi perfecționate în continuare pentru a permite vehiculelor utilitare ușoare să respecte limite considerabil reduse ale emisiilor; întrucât acest lucru este valabil și în cazul altor noi tehnologii în curs de dezvoltare; întrucât standardele propuse se aplică atât omologării de noi tipuri de vehicule, cât și verificărilor conformității producției, metoda modificată de eșantionare și evaluare statistică făcând posibilă renunțarea la toleranțele admise pentru valorile limită stabilite în cadrul etapelor precedente de reducere a valorilor în temeiul Directivei 70/220/CEE; |
(9) |
întrucât Comisia a examinat posibilitatea fuzionării claselor de vehicule II și III, condițiile reale în care sunt conduse vehiculele utilitare ușoare în traficul urban și extraurban, precum și caracteristicile speciale ale acestor vehicule; |
(10) |
întrucât statelor membre ar trebui să li se permită, prin acordarea de stimulente fiscale, urgentarea introducerii pe piață a vehiculelor care îndeplinesc cerințele adoptate la nivel comunitar, astfel de stimulente trebuind să se conformeze dispozițiilor tratatului și să îndeplinească anumite condiții destinate evitării denaturării pieței interne; întrucât prezenta directivă nu afectează dreptul statelor membre de a include emisiile de poluanți și alte substanțe în baza de calcul a taxelor rutiere aplicabile autovehiculelor; |
(11) |
întrucât cerința de notificare prealabilă prevăzută în prezenta directivă nu aduce atingere cerințelor de notificare prevăzute în alte dispoziții de drept comunitar și, în special, articolului 93 alineatul (3) din tratat; |
(12) |
întrucât este oportună adoptarea, până la 31 decembrie 1997, de către Parlamentul European și Consiliu, a dispozițiilor valabile pentru etapa care începe în 2000, pe baza unei propuneri pe care Comisia trebuie să o prezinte până la 30 iunie 1996 și care trebuie să urmărească reducerea substanțială a emisiilor vehiculelor utilitare ușoare; |
(13) |
întrucât măsurile de reducere a emisiilor care poluează aerul aplicabile începând din 2000 trebuie să se încadreze într-un plan integrat și multidirecțional, care să cuprindă toate măsurile de reducere a poluării aerului datorate traficului rutier; întrucât toți parametrii stabiliți la articolul 4 din Directiva 94/12/CE sunt pertinenți; întrucât cerințele valabile începând cu 2000 ar trebui să aibă ca obiectiv, în cazul vehiculelor utilitare ușoare, stabilirea unor standarde de strictețe echivalentă cu acelea stabilite în cazul autoturismelor care folosesc o tehnologie de reducere a emisiilor de un nivel tehnic uniform, ținându-se seama de caracteristicile speciale ale vehiculelor utilitare ușoare și, în cazul vehiculelor de categoria N1 clasele II și III, de necesitatea luării în considerare a oricărei cerințe adecvate în materie de durabilitate; întrucât Comisia trebuie să întreprindă o analiză a aspectelor referitoare la mediu, tehnologie și eficiența costurilor și să prezinte, până la sfârșitul lunii iunie 1996, obiective cuantificate pentru adoptarea măsurilor comunitare aplicabile începând cu 2000, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexa I la Directiva 70/220/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) Începând cu 1 octombrie 1996, statele membre trebuie să accepte respectarea dispozițiilor Directivei 70/220/CEE, astfel cum a fost modificată de prezenta directivă, în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE.
(2) Începând cu 1 ianuarie 1997, în cazul vehiculelor din clasa I, și cu 1 ianuarie 1998, în cazul vehiculelor din clasele II și III, statele membre nu mai pot acorda:
— |
omologarea CEE de tip în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE; |
— |
omologarea națională de tip, cu excepția cazurilor în care sunt invocate dispozițiile articolului 8 alineatul (2) din Directiva 70/156/CEE |
pentru un tip de vehicul, dacă acesta nu se conformează dispozițiilor Directivei 70/220/CEE, astfel cum a fost modificată de prezenta directivă.
(3) Începând cu 1 octombrie 1997, în cazul vehiculelor din clasa I, și cu 1 octombrie 1998, în cazul vehiculelor din clasele II și III, statele membre:
— |
sunt obligate să considere certificatele de conformitate care însoțesc noile vehicule în conformitate cu dispozițiile Directivei 70/156/CEE ca nemaifiind valabile în sensul articolului 7 alineatul (1) din directivă; |
— |
sunt obligate să refuze înmatricularea, vânzarea sau intrarea în circulație a noilor vehicule care nu sunt însoțite de un certificat de conformitate în temeiul Directivei 70/156/CEE, cu excepția cazurilor în care se invocă dispozițiile articolului 8 alineatul (2) din Directiva 70/156/CEE, |
din motive legate de poluarea aerului cu emisii de la motoare, dacă nu sunt îndeplinite cerințele Directivei 70/220/CEE modificată de prezenta directivă.
Articolul 3
Statele membre pot stabili stimulente fiscale numai cu privire la autovehiculele care se conformează dispozițiilor din Directiva 70/220/CEE, astfel cum a fost modificată de prezenta directivă. Astfel de stimulente trebuie se conformeze dispozițiilor tratatului și să satisfacă următoarele condiții:
— |
ele trebuie să fie valabile pentru toate vehiculele noi comercializate pe piața unui stat membru și care respectă anticipat cerințele Directivei 70/220/CEE, astfel cum a fost modificată de prezenta directivă; |
— |
ele trebuie să înceteze la datele de aplicare obligatorie a valorilor emisiilor pentru autovehiculele noi prevăzute la articolul 2 alineatul (3); |
— |
pentru fiecare tip de autovehicul, ele trebuie să reprezinte o sumă inferioară costului suplimentar al dispozitivelor tehnice introduse pentru a asigura respectarea valorilor precizate și montării acestora pe vehicul. |
Comisia este informată în timp util cu privire la orice planuri de instituire sau modificare a stimulentelor fiscale menționate la primul alineat, pentru a-și putea prezenta observațiile.
Articolul 4
Parlamentul European și Consiliul, în conformitate cu dispozițiile tratatului, hotărăsc până la 31 decembrie 1997 cu privire la propunerile care trebuie înaintate Comisiei până la 30 iunie 1996 referitor la etapa următoare de reducere a poluării aerului cu emisii de la autovehicule prin adoptarea măsurilor comunitare care fac obiectul prezentei directive. Măsurile se aplică începând cu 2000.
Pentru redactarea acestor propuneri, Comisia va avea în vedere planul menționat la articolul 4 din Directiva 94/12/CE.
Articolul 5
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 aprilie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 6
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 7
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 8 octombrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
P. RABBITTE
(1) JO C 390, 31.12.1994, p. 26, și
(2) JO C 201, 26.7.1993, p. 9.
(3) Avizul Parlamentului European din 20 septembrie 1995 (JO C 269, 16.10.1995, p. 82), Poziția comună a Consiliului din 22 decembrie 1995 (JO C 37, 9.2.1996, p. 23) și Decizia Parlamentului European din 9 mai 1996 (JO C 152, 27.5.1996, p. 44).
(4) JO C 112, 20.12.1973, p. 1.
(5) JO C 138, 17.5.1993, p. 1.
(6) JO L 76, 6.4.1970, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 94/12/CE (JO L 100, 19.4.1994, p. 42).
(7) JO L 42, 23.2.1970, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 95/54/CE a Comisiei (JO L 266, 8.11.1995, p. 1).
(8) JO L 159, 15.6.1974, p. 61.
(10) JO L 223, 14.8.1978, p. 48.
(11) JO L 197, 20.7.1983, p. 1.
(13) JO L 214, 6.8.1988, p. 1.
(14) JO L 226, 3.8.1989, p. 1.
(15) JO L 242, 30.8.1991, p. 1.
(16) JO L 186, 28.7.1993, p. 21.
ANEXĂ
Modificări ale anexelor la Directiva 70/220/CEE, astfel cum a fost modificată de Directiva 93/59/CEE
Tabelul de la punctul 5.3.1.4 se înlocuiește cu următorul tabel:
|
|
Valori limită |
|||||
Categoria/clasa vehiculului |
Masa de referință RW (kg) |
Masa monoxidului de carbon L1 (g/km) |
Masa combinată a hidrocarburilor și oxizilor de azot L2 (g/km) |
Masa particulelor L3 (g/km) |
|||
Categoria |
Clasa |
|
Benzină |
Motorină |
Benzină |
Motorină (1) |
Motorină (1) |
M (2) |
– |
toate |
2,2 |
1,0 |
0,5 |
0,7 |
0,08 |
N1 (3) |
I |
RW ≤ 1 250 |
2,2 |
1,0 |
0,5 |
0,7 |
0,08 |
II |
1 250 < RW ≤ 1 700 |
4,0 |
1,25 |
0,6 |
1,0 |
0,12 |
|
III |
1 700 < RW |
5,0 |
1,5 |
0,7 |
1,2 |
0,17 |
(1) Până la 1 septembrie 1999, pentru vehiculele echipate cu motoare diesel fără compresor, valorile limită L2 și L3 sunt următoarele:
|
L2 |
L3 |
||
|
0,9 |
0,10 |
||
|
1,3 |
0,14 |
||
|
1,6 |
0,20 |
(2) cu excepția:
— |
vehiculelor destinate să transporte mai mult de șase călători, inclusiv conducătorul auto; |
— |
vehiculelor a căror masă maximă depășește 2 500 kg |
(3) și acele vehicule din categoria M specificate la nota de subsol (2).
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
38 |
31996D0627
L 282/72 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 17 octombrie 1996
de punere în aplicare a articolului 2 din Directiva 77/311/CEE a Consiliului din 29 martie 1977 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la nivelul sonor perceput de conducătorii de tractoare agricole sau forestiere pe roți
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/627/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 77/311/CEE a Consiliului din 29 martie 1977 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la nivelul sonor perceput de conducătorii de tractoare agricole sau forestiere pe roți (1), în special articolul 2,
având în vedere Directiva 74/150/CEE a Consiliului din 4 martie 1974 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la omologarea tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (2), în special articolul 13,
întrucât este necesară stabilirea datei de încheiere a perioadei de tranziție prevăzute de Directiva 77/311/CEE, astfel încât să poată intra în vigoare limitele pentru nivelul sonor perceput de conducător stabilite la articolul 2 alineatul (1) din respectiva directivă;
întrucât această inițiativă este necesară pentru a institui un cadru de reglementare stabil și previzibil și pentru a asigura aplicarea uniformă a acelorași niveluri sonore în toate statele membre;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a directivelor în vederea eliminării barierelor tehnice în realizarea comerțului în sectorul tractoarelor agricole și forestiere,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Perioada de tranziție menționată la articolul 2 alineatele (1) și (2) din Directiva 77/311/CEE expiră la 1 octombrie 1999.
Articolul 2
Statele membre adoptă dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei decizii înainte de 30 septembrie 1999. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 17 octombrie 1996.
Pentru Comisie
Franz FISCHLER
Membru al Comisiei
(1) JO L 105, 28.4.1977, p. 2.
(2) JO L 84, 28.3.1974, p. 10.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
39 |
31996R2141
L 286/6 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2141/96 AL COMISIEI
din 7 noiembrie 1996
privind examinarea unei cereri de transfer a unei autorizații de introducere pe piață a unui medicament care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 2309/93 al Consiliului
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2309/93 al Consiliului din 22 iulie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare de autorizare și supraveghere a medicament de uz uman și de uz veterinar și de instituire a unei Agenții europene pentru evaluarea medicamentelor (1), în special articolul 15 alineatul (4) și articolul 37 alineatul (4),
întrucât Regulamentul (CE) nr. 542/95 al Comisiei din 10 martie 1995 privind examinarea modificării condițiilor unei autorizații de introducere pe piață care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 2309/93 al Consiliului (2) se aplică în cazul în care numele și/sau adresa titularului autorizației de introducere pe piață se modifică, dar titularul autorizației respective rămâne același;
întrucât, în consecință, trebuie să se adopte dispoziții corespunzătoare pentru examinarea unei cereri de transfer a unei autorizații de introducere pe piață pentru un medicament care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 2309/93 în cazul în care noul titular al autorizației este o persoană diferită de titularul anterior;
întrucât este necesar, în special, să se instituie o procedură administrativă care să permită în acest caz modificarea într-un termen scurt a deciziei cu privire la autorizația de introducere pe piață, cu condiția ca cererea de transfer prezentată să fie valabilă iar condițiile aferente îndeplinite;
întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru medicamente de uz uman și al Comitetului permanent pentru medicamente de uz veterinar,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Prezentul regulament stabilește procedura pentru examinarea cererilor de transfer a unei autorizații de introducere pe piață eliberate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2309/93, cu excepția situațiilor prevăzute la punctul 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 542/95.
Definiție
Articolul 2
În sensul prezentului regulament, prin „transferul unei autorizații de introducere pe piață” se înțelege procedura de schimbare a destinatarului (denumit în continuare „titularul”) deciziei privind autorizația de introducere pe piață, adoptată în temeiul articolului 10 alineatele (1) și (2) sau al articolului 32 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2309/93 al Consiliului, noul titular fiind o persoană diferită de titularul anterior.
Procedura administrativă
Articolul 3
(1) Pentru a obține transferul unei autorizații de introducere pe piață, titularul unei astfel de autorizații depune la Agenția europeană pentru evaluarea medicamentelor (denumită în continuare „Agenția”) o cerere însoțită de documentele prevăzute de anexa la prezentul regulament.
(2) Această cerere privește transferul unei singure autorizații de introducere pe piață și este însoțită de taxa corespunzătoare prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 297/95 al Consiliului privind taxele datorate Agenției europene pentru evaluarea medicamentelor (3).
Articolul 4
În termen de 30 de zile de la primirea unei cereri în sensul articolului 3 alineatul (2), Agenția emite un aviz cu privire la cererea titularului autorizației de introducere pe piață, adresat persoanei în favoarea căreia operează transferul și Comisiei.
Articolul 5
Avizul Agenției prevăzut la articolul 4 poate fi nefavorabil numai în cazul în care documentele prezentate în sprijinul cererii sunt incomplete sau în cazul în care se dovedește că persoana căreia i se acordă transferul nu este stabilită pe teritoriul Comunității.
Articolul 6
În cazul unui aviz favorabil și fără a se aduce atingere aplicării celorlalte dispoziții din legislația comunitară, Comisia modifică de îndată decizia luată în conformitate cu articolele 10 sau 32 din Regulamentul (CEE) nr. 2309/93.
Dispoziții generale și finale
Articolul 7
(1) Transferul autorizației de introducere pe piață se autorizează de la data notificării modificării deciziei Comisiei, prevăzută la articolul 6 alineatul (2).
(2) Data la care transferul are efectiv loc se stabilește de către Agenție de comun acord cu titularul autorizației de introducere pe piață și cu persoana căreia urmează să i se acorde transferul. Agenția informează de îndată Comisia cu privire la această dată.
(3) Transferul unei autorizații de introducere pe piață nu aduce atingere nici unuia dintre termenele prevăzute la articolele 13 și 35 din Regulamentul (CE) nr. 2309/93.
Articolul 8
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 7 noiembrie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 214, 24.8.1993, p. 1.
(2) JO L 55, 11.3.1995, p. 15.
ANEXĂ
Documentele care trebuie prezentate Agenției pentru evaluarea medicamentelor în temeiul articolului 3 alineatul (1)
Documentele prevăzute la punctele 1-4 trebuie autentificate prin semnătura titularului autorizației de introducere pe piață și cea a persoanei în favoarea căreia operează transferul.
1. Numele medicamentului vizat de transferul autorizației de introducere pe piață, numărul autorizației/numerele autorizațiilor și data/datele la care autorizația sau autorizațiile au fost eliberate.
2. Identificarea (numele și adresa) titularului autorizației de introducere pe piață care urmează să fie transferată și identificarea (numele și adresa) persoanei căreia urmează să i se acorde transferul.
3. Un document prin care se certifică faptul că dosarul complet și actualizat privind medicamentul sau o copie a acestui dosar s-a pus la dispoziția persoanei căreia urmează să i se acorde transferul sau i s-a transferat acesteia.
4. Fără a se aduce atingere deciziei finale, un document care să prevadă data la care persoana căreia urmează să i se acorde transferul poate prelua efectiv toate responsabilitățile titularului autorizației de introducere pe piață a medicamentului în cauză de la titularul anterior.
5. Persoana căreia urmează să i se acorde transferul furnizează documente care să demonstreze capacitatea acesteia de a duce la îndeplinire toate responsabilitățile impuse unui titular al unei autorizații de introducere pe piață în temeiul legislației farmaceutice comunitare, în special:
— |
un document care identifică persoana calificată în sensul articolului 21 sau al articolului 43 din Regulamentul (CEE) nr. 2309/93, însoțit de un curriculum vitae și adresa, numărul de telefon și numărul de fax; |
— |
în ceea ce privește medicamentele de uz uman, un document care descrie serviciul științific însărcinat cu informațiile referitoare la medicament în sensul articolului 13 din Directiva 92/28/CEE (1) a Consiliului, inclusiv adresa, numărul de telefon și numărul de fax. |
6. Sumarul caracteristicilor produsului, macheta ambalajului exterior și cea a ambalajului primar, precum și prospectul însoțitor, toate aceste documente purtând numele persoanei căreia urmează să i se acorde transferul.
(1) JO L 113, 30.4.1992, p. 13.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
42 |
31996R2232
L 299/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 2232/96 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 28 octombrie 1996
de stabilire a unei proceduri comunitare pentru substanțele aromatizante utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
după consultarea Comitetului științific pentru alimentație umană,
acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (3),
(1) |
întrucât Directiva 88/388/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aromele utilizate în produsele alimentare și materiile sursă pentru producerea acestora (4) prevede adoptarea de către Consiliu a unor dispoziții corespunzătoare privind substanțele aromatizante; |
(2) |
întrucât dispozițiile corespunzătoare se aplică fără a aduce atingere cadrului general stabilit de Directiva 88/388/CEE; |
(3) |
întrucât diferențele dintre legislațiile interne privind aromele împiedică libera circulație a produselor alimentare; întrucât acestea pot crea condiții de favorizare a concurenței neloiale care afectează direct funcționarea pieței interne; |
(4) |
întrucât legislațiile interne privind aromele destinate utilizării în sau pe produsele alimentare trebuie să țină seama, în primul rând, de cerințele protejării sănătății umane, dar și de cele economice și tehnice în măsura în care protejarea sănătății o permite; |
(5) |
întrucât este necesară apropierea acestor legislații pentru a asigura libera circulație a produselor alimentare; |
(6) |
întrucât măsurile comunitare prevăzute de prezentul regulament nu sunt doar necesare, ci și esențiale pentru realizarea obiectivelor menționate; întrucât statele membre nu pot realiza individual aceste obiective; |
(7) |
întrucât este necesar să se stabilească unele criterii generale de utilizare a substanțelor aromatizante; |
(8) |
întrucât, conform celor mai recente recomandări științifice va fi necesar să se redacteze o listă de substanțe aromatizante care pot fi utilizate în sau pe alimente; |
(9) |
întrucât această listă trebuie să fie deschisă și să poată fi modificată în lumina ultimelor descoperiri științifice și tehnice; |
(10) |
întrucât substanțele aromatizante deja autorizate, obținute prin utilizarea unor procese sau materii sursă nesupuse evaluării Comitetului științific pentru alimentație umană vor fi prezentate din nou acestui organism pentru o evaluare completă; |
(11) |
întrucât, din motive de protecție a sănătății, poate fi necesară adoptarea unor condiții de utilizare a anumitor substanțe aromatizante; |
(12) |
întrucât substanțele aromatizante folosite în prezent în statele membre, a căror utilizare nu poate fi limitată de nici una dintre acestea conform normelor generale din tratat, trebuie reunite, în primul rând, într-un registru; întrucât această înregistrare nu intră sub incidența articolului 7 din Directiva 88/388/CEE și, de aceea, nu necesită în această fază intervenția Comitetului științific pentru alimentație umană; |
(13) |
întrucât trebuie, cu toate acestea, introdusă o clauză de protecție care să permită unui stat membru să ia măsurile necesare în cazul în care o substanță aromatizantă poate constitui un pericol pentru sănătatea publică; |
(14) |
întrucât, în conformitate cu articolul 214 din tratat, proprietatea intelectuală legată de dezvoltarea și producerea substanțelor aromatizante trebuie protejată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Prezentul regulament conține procedura de stabilire a normelor privind substanțele aromatizante menționate la articolul 5 alineatul (1) a treia, a patra, a cincea și a șasea liniuță din Directiva 88/388/CEE. Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale Directivei 88/388/CEE.
(2) Prezentul regulament se aplică substanțelor aromatizante prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (b) din Directiva 88/388/CEE utilizate sau destinate utilizării în sau pe alimente pentru a le da miros și/sau gust.
(3) Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere directivelor specifice care permit ca substanțele aromatizante reglementate în prezentul regulament să fie utilizate și în alte scopuri decât cele menționate la alineatul (2).
Articolul 2
(1) Substanțele aromatizante trebuie să respecte criteriile generale de utilizare prevăzute în anexă.
(2) Se redactează, în conformitate cu articolele 3, 4 și 5, o listă de substanțe aromatizante a căror utilizare este autorizată, prin excluderea tuturor celorlalte.
Articolul 3
(1) În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, statele membre prezintă Comisiei o listă de substanțe aromatizante care pot fi utilizate în sau pe alimentele comercializate pe teritoriul lor, în conformitate cu Directiva 88/388/CEE. Această notificare conține toate informațiile utile privind:
(a) |
natura acestor substanțe aromatizante, de exemplu formula chimică, numărul CAS, numărul Einecs, nomenclatura UICPA, originea și, dacă este nevoie, condițiile lor de utilizare; |
(b) |
produsele alimentare în care sau pe care sunt utilizate cu preponderență aceste substanțe; |
(c) |
respectarea criteriilor prevăzute la articolul 4 din Directiva 88/388/CEE la nivelul fiecărui stat membru, precum și motivațiile acestor criterii. |
(2) Substanțele aromatizante a căror utilizare legală într-unul dintre statele membre trebuie recunoscută și de celelalte state membre sunt introduse într-un registru pe baza notificării menționate la alineatul (1), după examinarea acesteia de către Comisie și în conformitate cu alineatul (1) litera (c), registru care se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7 în termen de un an de la expirarea perioadei de notificare prevăzute la alineatul (1). Dacă este necesar, acest registru poate conține și condițiile de utilizare.
Aceste substanțe vor fi desemnate astfel încât dreptul de proprietate intelectuală al fabricantului să fie protejat.
(3) În cazul în care un stat membru observă, pe baza unei notificări detaliate și ca urmare a unor informații recente sau a unei reevaluări a celor existente în momentul înființării registrului menționat la alineatul (2), că o substanță aromatizantă poate constitui un pericol pentru sănătatea publică, acesta poate suspenda sau limita utilizarea acelei substanțe pe teritoriul său. Statul membru în cauză informează de îndată Comisia cu privire la aceasta menționând și motivele care îi justifică decizia.
Comisia examinează cât de repede posibil motivele invocate de statul membru în cauză și consultă Comitetul permanent pentru produse alimentare instituit prin Decizia 69/414/CEE a Consiliului (5). Comisia își dă apoi avizul.
În cazul în care Comisia consideră că pentru protejarea sănătății umane este nevoie de modificări la registrul cu substanțe aromatizante, aceasta inițiază procedura menționată la articolul 7 în vederea adoptării acestor modificări. Statul care adoptă măsuri de salvgardare le poate menține până la intrarea în vigoare a acestor modificări.
Articolul 4
(1) În sensul verificării conformității substanțelor aromatizante incluse în registrul prevăzut la articolul 3 cu criteriile generale de utilizare specificate în anexă, se adoptă un program de evaluare a acestor substanțe aromatizante în termen de zece luni de la data adoptării registrului în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7.
Acest program stabilește în special:
— |
ordinea priorităților în care trebuie examinate substanțele aromatizante în funcție de utilizările lor; |
— |
limitele de timp; |
— |
substanțele aromatizante care trebuie să facă obiectul cooperării științifice. |
(2) Persoanele responsabile de introducerea pe piață a substanțelor aromatizante înaintează Comisiei, după caz la solicitarea acesteia, informațiile necesare evaluării.
(3) În cazul în care, după evaluare, rezultă că o substanță aromatizantă nu îndeplinește criteriile generale de utilizare stabilite în anexă, acea substanță se elimină din registru în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7.
Articolul 5
(1) După finalizarea programului de evaluare menționat la articolul 4, se adoptă lista de substanțe aromatizante prevăzută la articolul 2 alineatul (2), în conformitate cu procedura din articolul 8, în termen de cinci ani de la adoptarea acestui program.
(2) Se poate autoriza utilizarea unei substanțe aromatizante noi neincluse în registrul menționat la articolul 3 alineatul (2), dacă se respectă procedura prevăzută la articolul 7. În acest sens, substanța trebuie să fie inclusă în primul rând în programul de evaluare menționat la articolul 4 alineatul (1), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7. Evaluarea se efectuează în funcție de locul alocat în cadrul acestui program.
Articolul 6
(1) Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor comunitare care autorizează utilizarea anumitor categorii de substanțe aromatizante în sau pe anumite produse alimentare prevăzute la articolul 1 din Directiva 88/388/CEE.
(2) Cu toate acestea, substanțele aromatizante din aceste categorii trebuie să fie în conformitate cu criteriile generale de utilizare prevăzute în anexă.
Articolul 7
(1) Comisia este sprjinită de Comitetul permanent pentru produsele alimentare, denumit în continuare „comitet”.
(2) Comitetul este sesizat de președintele său, fie la inițiativa acestuia, fie la solicitarea reprezentantului unui stat membru.
(3) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsuri care urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul asupra proiectului într-un termen limită pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre din cadrul comitetului sunt ponderate conform articolului menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
Comisia adoptă măsurile propuse dacă sunt în conformitate cu avizul comitetului.
În cazul în care măsurile propuse nu sunt în conformitate cu avizul comitetului sau în care nu există un astfel de aviz, Comisia înaintează imediat Consiliului o propunere legată de măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.
În cazul în care, după o perioadă de trei luni de la data la care s-a înaintat propunerea, Consiliul nu adoptă nici o măsură, Comisia adoptă măsurile propuse.
Articolul 8
În cazul prevăzut la articolul 5 alineatul (1), se aplică procedura prevăzută la articolul 7, înțelegându-se că, în cazul în care Consiliul nu a hotărât în termen de trei luni de la înaintarea propunerii, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat cu majoritate simplă împotriva măsurilor menționate.
Articolul 9
Statele membre nu pot împiedica, restrânge sau limita comercializarea sau utilizarea substanțelor aromatizante în sau pe produsele alimentare, în cazul în care acestea sunt în conformitate cu prevederile prezentului regulament.
Articolul 10
Dispozițiile care au ca scop alinierea actelor comunitare existente cu prezentul regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7.
Articolul 11
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Luxemburg, 28 octombrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(1) JO C 1, 4.1.1994, p. 22 și
(2) JO C 195, 18.7.1994, p. 4.
(3) Avizul Parlamentului European din 5 mai 1994 (JO C 205, 25.7.1994, p. 398), Poziția comună a Consiliului din 22 decembrie 1995 (JO C 59, 28.2.1996, p. 37) și Decizia Parlamentului European din 22 mai 1996 (JO C 166, 10.6.1996, p. 62). Decizia Consiliului din 25 iunie 1996.
(4) JO L 184, 15.7.1988, p. 61. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/71/CEE (JO L 42, 15.2.1991, p. 25).
(5) JO L 291, 19.11.1969, p. 9.
ANEXĂ
CRITERII GENERALE DE UTILIZARE A SUBSTANȚELOR AROMATIZANTE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)
1. Utilizarea substanțelor aromatizante se autorizează în următoarele condiții:
— |
nu prezintă nici un risc pentru sănătatea consumatorului, conform evaluărilor științifice menționate la articolul 7 din Directiva 88/388/CEE; |
— |
consumatorul nu este indus în eroare de utilizarea lor. |
2. Pentru evaluarea posibilelor efecte dăunătoare ale substanțelor aromatizante, acestea vor fi supuse unei evaluări toxicologice adecvate. În cazul în care o substanță aromatizantă conține sau este formată dintr-un organism modificat genetic în sensul articolului 2 alineatele (1) și (2) din Directiva 90/220/CEE a Consiliului din 23 aprilie 1990 privind eliberarea deliberată în mediul înconjurător a organismelor modificate genetic (1), articolele 11-18 din directiva menționată nu se mai aplică. Cu toate acestea, evaluarea siguranței substanței aromatizante trebuie să aibă în vedere și aspectul legat de protecția mediului înconjurător, conform directivei menționate.
3. Toate substanțele aromatizante trebuie monitorizate continuu și reevaluate ori de câte ori este nevoie.
(1) JO L 117, 8.5.1991, p. 15. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/15/CE (JO L 103, 22.4.1994, p. 20).
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
46 |
31996L0070
L 299/26 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/70/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 28 octombrie 1996
de modificare a Directivei 80/777/CEE a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social (2),
acționând în conformitate cu procedura prevăzută de articolul 189b din tratat (3),
(1) |
întrucât Directiva 80/777/CEE (4) a armonizat legislațiile statelor membre privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale; |
(2) |
întrucât scopurile de bază ale oricăror reglementări privind apele minerale naturale ar fi protejarea sănătății consumatorilor, prevenirea inducerii în eroare a consumatorilor și asigurarea unei comercializări corecte; |
(3) |
întrucât este de dorit să se modifice Directiva 80/777/CEE pentru a lua în considerare progresele științifice și tehnice care au avut loc din 1980; întrucât este, de asemenea, de dorit să se raționalizeze dispozițiile directivei menționate în armonie cu alte dispoziții din legislația comunitară în materie de produse alimentare; |
(4) |
întrucât este necesară prelungirea perioadei de recunoaștere a apelor minerale naturale care provin din țări terțe în scopul simplificării procedurilor administrative; |
(5) |
întrucât este necesară clarificarea circumstanțelor în care poate fi permisă utilizarea aerului îmbogățit cu ozon în scopul separării elementelor instabile din apele minerale naturale în condiții în care să se asigure că nu este afectată compoziția apei în ceea ce privește constituenții săi esențiali; |
(6) |
întrucât includerea declarării compoziției analitice a apei minerale naturale ar trebui să fie obligatorie în scopul asigurării informării consumatorilor; |
(7) |
întrucât este necesară adoptarea unor dispoziții privind apele de izvor; |
(8) |
întrucât este recomandabil ca, în scopul asigurării unei bune funcționări a pieței interne pentru apele minerale naturale, să se introducă o procedură care să permită acțiuni coordonate ale statelor membre în situații de urgență care pot reprezenta un risc pentru sănătatea publică; |
(9) |
întrucât ar trebui să se elaboreze o procedură prin care să se adopte anumite dispoziții speciale privind apele minerale naturale, în special privind limitele pentru nivelurile anumitor constituenți ai apelor minerale naturale; întrucât ar trebui adoptate, de asemenea, dispoziții privind indicarea pe etichete a nivelurilor ridicate ale anumitor constituenți; întrucât ar trebui determinate metodele de analiză, inclusiv limitele de detecție, pentru verificarea absenței contaminării apelor minerale naturale, precum și procedurile de prelevare a probelor și metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor microbiologice ale apelor minerale naturale; |
(10) |
întrucât orice decizie privind apele minerale naturale care ar putea avea vreun efect asupra sănătății publice ar trebui adoptată după consultarea Comitetului științific pentru alimentație, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 80/777/CEE se modifică după cum urmează:
1. |
Al treilea paragraf din articolul 1 alineatul (2) se înlocuiește cu următoarele: „Valabilitatea certificării prevăzute la al doilea paragraf nu poate depăși o perioadă de cinci ani. Nu este necesară repetarea procedurii de recunoaștere prevăzute la primul paragraf, în cazul în care certificarea este reînnoită înainte de sfârșitul perioadei amintite.” |
2. |
Articolul 4 se înlocuiește cu următoarele: „Articolul 4 (1) Apa minerală naturală de la sursă nu poate fi supusă nici unui alt tratament în afară de:
(2) Apa minerală naturală de la sursă nu poate fi supusă nici unui adaos în afară de introducerea sau reintroducerea dioxidului de carbon în condițiile prevăzute la anexa I punctul III. (3) Se interzice, în special, orice tratament de dezinfecție prin indiferent ce mijloace și, sub rezerva alineatului (2), adaosul de elemente bacteriostatice sau oricare alt tratament ar putea schimba numărul de colonii viabile ale apei minerale naturale. (4) Alineatul (1) nu reprezintă un obstacol pentru utilizarea apelor minerale naturale și a apelor de izvor în fabricarea băuturilor răcoritoare. |
3. |
Articolul 7 alineatul (2) se înlocuiește cu următoarele: „(2) Etichetele apelor minerale naturale furnizează, de asemenea, următoarele informații obligatorii:
(2a) În absența prevederilor comunitare privind informarea asupra oricăror tratamente de genul celor prevăzute la alineatul (2) litera (c), statele membre pot menține dispozițiile de drept intern.” |
4. |
Articolul 7 alineatul (3) se elimină. |
5. |
La articolul 9 se adaugă alineatele (4a) și (4b), după cum urmează: „(4a) Termenul «apă de izvor» este rezervat pentru apa destinată consumului uman în starea sa naturală și îmbuteliată la sursă, care:
În plus, apele de izvor trebuie să respecte dispozițiile Directivei 80/778/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 privind calitatea apei destinate consumului uman (6). (4b) În absența unei dispoziții comunitare privind tratamentul apelor de izvor prevăzute la alineatul (4a) a patra liniuță, statele membre pot menține dispozițiile de drept intern privind tratamentele. |
6. |
Articolul 10 alineatul (2) se elimină. |
7. |
Se inserează articolul 10a după cum urmează: „Articolul 10a (1) În cazul în care un stat membru prezintă motive întemeiate pentru a considera că apa minerală naturală nu respectă dispozițiile prevăzute de prezenta directivă sau că pune în pericol sănătatea publică, deși circulă liber în unul sau mai multe state membre, statul membru în cauză poate suspenda sau restricționa temporar comercializarea acelui produs pe teritoriul său. Acesta informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la motivele care l-au determinat să ia o astfel de decizie. (2) La cererea oricărui stat membre sau a Comisiei, statul membru care a recunoscut un tip de apă furnizează toate informațiile importante cu privire la recunoașterea apei, o dată cu rezultatele controalelor periodice. (3) Comisia examinează cât de curând posibil în cadrul Comitetului permanent pentru produsele alimentare justificările prezentate de statul membru menționate la alineatul (1) și apoi își dă avizul asupra acestora și ia măsurile corespunzătoare. (4) În cazul în care Comisia consideră că sunt necesare modificări la prezenta directivă în scopul asigurării protecției sănătății publice, inițiază procedura prevăzută la articolul 12 în vederea adoptării acestor modificări. Statul membru care adoptă măsuri de protecție le poate menține, în această situație, până la adoptarea modificărilor.” |
8. |
Articolul 11 se înlocuiește cu următoarele: „Articolul 11 (1) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12, se adoptă următoarele:
(2) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12, se adoptă următoarele:
|
9. |
Se inserează articolul 11a, după cum urmează: „Articolul 11a Orice decizie care ar putea avea vreun efect asupra sănătății publice se adoptă de Comisie după consultarea Comitetului științific pentru alimentație.” |
Articolul 2
Statele membre își modifică, după caz, actele cu putere de lege sau actele administrative, astfel încât:
— |
să permită comercializarea produselor conforme cu prezenta directivă până la 28 octombrie 1997; |
— |
să interzică comercializarea produselor care nu sunt conforme cu prezenta directivă începând de la 28 octombrie 1998. Cu toate acestea, produsele introduse pe piață sau etichetate înainte de acea dată care nu sunt conforme cu prezenta directivă pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor. |
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Luxemburg, 28 octombrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(1) JO C 314, 11.11.1994, p. 4 și
(2) JO C 110, 2.5.1995, p. 55.
(3) Avizul Parlamentului European din 11 octombrie 1995 (JO C 287, 30.10.1995, p. 101), Poziția comună a Consiliului din 22 decembrie 1995 (JO C 59, 28.2.1996, p. 44) și Decizia Parlamentului European din 22 mai 1996 (JO C 166, 10.6.1996, p. 61). Decizia Consiliului din 26 iulie 1996.
(4) JO L 229, 30.8.1980, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.
(5) JO L 167, 18.7.1995, p. 22.”
(6) JO L 229, 30.8.1980, p. 11. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.”
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
49 |
31996L0089
L 338/85 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/89/CE A COMISIEI
din 17 decembrie 1996
de modificare a Directivei 95/12/CE de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat rufe de uz casnic
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 92/75/CEE a Consiliului din 22 septembrie 1992 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse la aparatele de uz casnic (1), în special articolele 9 și 12,
având în vedere Directiva 95/12/CE a Comisiei din 23 mai 1995 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat rufe de uz casnic (2),
întrucât metodele de măsurare și informațiile disponibile în prezent nu permit o etichetare corespunzătoare a mașinilor de spălat rufe lipsite de un dispozitiv intern de încălzire a apei; întrucât respectivele aparate trebuie excluse din domeniul de aplicare a Directivei 95/12/CE;
întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit în conformitate cu articolul 10 din Directiva 92/75/CEE,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
În articolul 1 alineatul (1) din Directiva 95/12/CE, în lista tipurilor de mașini de spălat rufe de uz casnic excluse din domeniul de aplicare a directivei menționate, se adaugă următorul text:
„— |
Până la data de 30 iunie 1998, mașini lipsite de dispozitivul intern pentru încălzirea apei.” |
Articolul 2
(1) Statele membre adoptă și publică actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 15 aprilie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Statele membre aplică aceste dispoziții de la 15 mai 1997.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 1996.
Pentru Comisie
Christos PAPOUTSIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 297, 13.10.1992, p. 16.
(2) JO L 136, 21.6.1995, p. 1.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
50 |
31996L0077
L 339/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/77/CE A COMISIEI
din 2 decembrie 1996
de stabilire a unor criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare destinate consumului uman (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 94/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), în special articolul 3 alineatul (3) litera (a),
după consultarea Comitetului științific pentru alimentație umană,
întrucât este necesar să se stabilească criterii de puritate pentru toți aditivii, alții decât coloranții și îndulcitorii menționați de Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari alții decât coloranții și îndulcitorii (3);
întrucât este necesar să se înlocuiască criteriile de puritate stabilite de Directiva 65/66/CEE a Consiliului din 26 ianuarie 1965 de stabilire a criteriilor specifice de puritate pentru conservanți autorizați pentru utilizarea în produsele alimentare destinate consumului uman (4), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 86/604/CEE (5);
întrucât este necesar să se înlocuiască criteriile de puritate stabilite de Directiva 78/664/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 de stabilire a criteriilor specifice de puritate pentru antioxidanții care pot fi utilizați în produsele alimentare destinate consumului uman (6), astfel cum a fost modificată prin Directiva 82/712/CEE (7);
întrucât, în consecință, Directivele 65/66/CEE și 78/664/CEE trebuie abrogate;
întrucât, este necesar să se țină seama de specificațiile și tehnicile analitice pentru aditivi stabilite de Codex Alimentarius, elaborat de Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivii alimentari (CMEAA);
întrucât aditivii alimentari, dacă sunt preparați prin metode de producție sau cu materiale sursă semnificativ diferite față de cele incluse în evaluarea Comitetului științific pentru alimentație umană sau dacă sunt diferiți de cei menționați de prezenta directivă, trebuie supuși spre evaluare de către Comitetul științific pentru alimentație umană, în scopul unei evaluări complete cu accent pe criteriile de puritate;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru produse alimentare,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Criteriile de puritate menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Directiva 89/107/CEE pentru aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii menționați în Directiva 95/2/CE sunt stabilite în anexă.
Articolul 2
Directivele 65/66/CEE și 78/664/CEE se abrogă.
Articolul 3
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iulie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Produsele introduse pe piață sau etichetate înainte de 1 iulie 1997, care nu sunt conforme cu prezenta directivă, pot fi vândute până la epuizarea stocurilor.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 2 decembrie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 27.
(2) JO L 237, 10.9.1994, p. 1.
(5) JO L 352, 13.12.1986, p. 45.
(6) JO L 223, 14.8.1978, p. 30.
(7) JO L 297, 23.10.1982, p. 31.
ANEXĂ
E 200 ACID SORBIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid sorbic Trans, trans-2,4-acid haxadienoic |
|||||||||
Einecs |
203-768-7 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H8O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
112,12 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Ace incolore sau praf alb liber, având un miros caracteristic slab și care nu își modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 °C |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire |
Între 133 °C și 135 °C, după uscare în vid timp de patru ore într-un desicator cu acid sulfuric |
|||||||||
B. Spectrometrie |
O soluție de izopropanol (1 în 4 000 000) are absorbanță maximă la 254 ± 2 nm |
|||||||||
C. Test pozitiv pentru legături duble |
|
|
||||||||
D. Punctul de sublimare |
80 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
Nu mai mult de 0,5 % (metoda Karl Fischer) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,2 % |
|||||||||
Aldehide |
Nu mai mult de 0,1 % (ca formaldehidă) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 202 SORBAT DE POTASIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sorbat de potasiu Potasiu (E, E)-2,4-hexadienoat Sare de potasiu de acid trans, trans 2,4-hexadienoat |
|||||||||
Einecs |
246-376-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H7O2K |
|||||||||
Masă moleculară |
150,22 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază uscată |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină albă care nu își modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 °C |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire a acidului sorbic dizolvat prin acidificare și nerecristalizat 133 °C la 135 °C după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric |
|
|
||||||||
B. Test pozitiv pentru potasiu și legături duble |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 1,0 % (105 °C, 3 h) |
|||||||||
Aciditate sau alcalinitate |
Nu mai mult de aproximativ 1,0 % (ca acid sorbic sau K2CO3) |
|||||||||
Aldehide |
Nu mai mult de 0,1 % calculat ca formaldehidă |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 203 SORBAT DE CALCIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sorbat de calciu Săruri de calciu de acid trans, trans-2,4-acid haxadienoic |
|||||||||
Einecs |
231-321-6 |
|||||||||
Formulă chimică |
C12H14O4Ca |
|||||||||
Masă moleculară |
262,32 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază uscată |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină albă care nu își modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 °C |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire a acidului sorbic dizolvat prin acidificare și nerecristalizat 133 °C la 135 °C după uscare în vid într-un desicator de acid sulfuric |
|
|
||||||||
B. Test pozitiv pentru calciu și legături duble |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 2,0 %, determinat prin uscare în vid timp de patru ore într-un desicator de acid sulfuric |
|||||||||
Aldehide |
Nu mai mult de 0,1 % (ca formaldehidă) |
|||||||||
Fluorură |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 210 ACID BENZOIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid benzoic Acid benzencarboxilic Acid fenilcarboxilic |
|||||||||
Einecs |
200-618-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
C7H6O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
122,12 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină albă |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire |
Între 121,5 °C și 123,5 °C |
|||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % după uscare timp de 3 ore în acid sulfuric |
|||||||||
pH |
Aproximativ 4 (soluție în apă) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Compuși organici clorați |
Nu mai mult de 0,07 % exprimat ca și clorat corespunzând la 0,3 % exprimat ca acid monoclorobenzoic |
|||||||||
Substanțe oxidante |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesar mai mult de 0,5 ml. |
|||||||||
Substanțe carbonizante |
O soluție rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml de acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să aibă o colorație mai puternică decât cea a lichidului de referință conținând 0,2 ml clorură de cobalt TSC (1), 0,3 ml de clorură de fier TSC (2), 0,1 ml sulfat de cupru TSC (3) și 4,4 ml apă |
|||||||||
Acizi policiclici |
La acidificarea fracționată a unei soluții neutralizate de acid benzoic, primul precipitat nu trebuie să aibă punctul de topire diferit de cel al acidului benzoic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 211 BENZOAT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Benzoat de sodiu Sare de sodiu de acid benzencarboxilic Sare de sodiu de acid fenilcarboxilic |
|||||||||
Einecs |
208-534-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C7H5O2Na |
|||||||||
Masă moleculară |
144,11 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % de C7H5O2Na, după uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină sau granule albe, aproape fără miros |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Solubilitate |
Solubilă în apă, slab solubilă în etanol |
|||||||||
|
Intervalul de topire ale acidului benzoic izolat prin acidificare și nerecristalizat 121,5 °C la 123,5 °C, după uscare într-un desicator cu acid sulfuric |
|||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 1,5 % după uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Substanțe oxidabile |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și ase adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesară mai mult de 0,5 ml |
|||||||||
Acizi policiclici |
La acidificarea fracționată a unei soluții (neutralizate) de benzoat de sodiu, primul precipitat nu trebuie să aibă o temperatură de topire diferită de cea a acidului benzoic |
|||||||||
Compuși organici clorați |
Nu mai mult de 0,06 % exprimat ca și clorat, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic |
|||||||||
Grade aciditate sau alcalinitate |
Neutralizarea a un gram de benzoat de sodiu, în prezența fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml de 0,1 N NaOH sau 0,1 N HCl |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 212 BENZOAT DE POTASIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Benzoat de potasiu Sare de potasiu de acid benzencarboxilic Sare de potasiu de acid fenilcarboxilic |
|||||||||
Einecs |
209-481-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
C7H5KO2·3H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
214,27 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % de C7H5O2K, după uscare la 105 °C la greutate constantă |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Teste pozitive pentru benzoat și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 26,5 % determinat prin uscare la 105 °C |
|||||||||
Compuși organici clorați |
Nu mai mult de 0,06 % exprimat ca și clorat, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic |
|||||||||
Substanțe oxidabile |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră rotunjită la cel mai apropiat mg în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesară mai mult de 0,5 ml. |
|||||||||
Substanțe carbonizabile |
O soluție rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să prezinte o culoare mai puternică decât cea a lichidului de referință conținând 0,2 ml de clorat de cobalt TSC, 0,3 ml de clor feric TSC, 0,1 ml de sulfat de cupru TSC și 4,4 ml de apă |
|||||||||
Acizi policiclici |
La acidificarea fracționată a unei soluții (neutralizate) de benzoat de sodiu, primul precipitat nu trebuie să aibă o temperatură de topire diferită de cea a acidului benzoic |
|||||||||
Grade aciditate sau alcalinitate |
Neutralizarea a un gram de benzoat de sodiu, în prezența fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml de 0,1 N NaOH sau 0,1 N HCl |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 213 BENZOAT DE CALCIU |
||||||||||
Sinonime |
Benzoat de monocalciu |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Benzoat de calciu Dibenzoat de calciu |
|||||||||
Einecs |
218-235-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
C14H10O4Ca |
||||||||
Monohidrat: |
C14H10O4Ca·H2O |
|||||||||
Trihidrat: |
C14H10O4Ca·3H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
Anhidridă: |
282,31 |
||||||||
Monohidrat: |
300,32 |
|||||||||
Trihidrat: |
336,36 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % după uscare la 105 °C |
|||||||||
Descriere |
Cristale sau pudră albă sau incoloră |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Teste pozitive pentru benzoat și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 17,5 % determinat prin uscare la 105 °C la greutate constantă |
|||||||||
Substanță insolubilă în apă |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
Compuși organici clorați |
Nu mai mult de 0,06 % exprimat ca și clorat, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic |
|||||||||
Substanțe oxidabile |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzește până la punctul de fierbere și se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră rotunjită la cel mai apropiat mg în soluția încălzită și se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesară mai mult de 0,5 ml. |
|||||||||
Substanțe carbonizabile |
O soluție rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să prezinte o culoare mai puternică decât cea a lichidului de referință conținând 0,2 ml de clorat de cobalt TSC, 0,3 ml de clor feric TSC, 0,1 ml de sulfat de cupru TSC și 4,4 ml de apă |
|||||||||
Acizi policiclici |
La acidificarea fracționată a unei soluții (neutralizate) de benzoat de calciu, primul precipitat nu trebuie să aibă o temperatură de topire diferită de cea a acidului benzoic |
|||||||||
Grade aciditate sau alcalinitate |
Neutralizarea a un gram de benzoat de sodiu, în prezența fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml de 0,1 N NaOH sau 0,1 N HCl |
|||||||||
Fluor |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 214 p-HIDROXIBENZOAT DE ETIL |
||||||||||
Sinonime |
Etil paraben p-oxibenzoat de etil |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
p-hidroxibenzoat de etil Etil ester de acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Einecs |
204-399-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
C9H10O3 |
|||||||||
Masă moleculară |
166,8 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,5 % după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
Descriere |
Cristale incolore, aproape inodore, mici, sau o pudră cristalină, albă |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire |
115 °C la 118 °C |
|||||||||
B. Test pozitiv pentru p-hidroxibenzoat |
Intervalul de topire ale acidului p-hidroxibenzoic izolat prin acidificare și nerecristalizat: 213 °C la 217 °C, după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric |
|||||||||
C. Test pozitiv pentru alcool |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic |
Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 215 SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE ETIL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sarea de sodiu a p-hidroxibenzaotului de etil compus de sodiu al etil esterului de acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Einecs |
252-487-6 |
|||||||||
Formulă chimică |
C9H9O3Na |
|||||||||
Masă moleculară |
188,8 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut al etilesterului de acid p-hidroxibenzoic nu mai mic de 83 % pe o bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră higroscopică albă, cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire |
Între 115 °C și 118 °C, după uscare în vid timp într-un desicator cu acid sulfuric |
|||||||||
B. Test pozitiv pentru p-hidroxibenzoat |
Intervalul de topire ale acidului p-hidroxibenzoic rezultat din eșantion sunt 213 °C-217 °C |
|||||||||
C. Test pozitiv pentru sodiu |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 5 % determinat prin uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
37 la 39 % |
|||||||||
Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic |
Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 216 p-HIDROXIBENZOAT DE PROPIL |
||||||||||
Sinonime |
Propilparaben p-oxibenzoat de propil |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
p-hidroxibenzoat de propil acid p-hidroxibenzoic n-propil |
|||||||||
Einecs |
202-307-7 |
|||||||||
Formulă chimică |
C10H12O3 |
|||||||||
Masă moleculară |
180,21 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,5 % după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
Descriere |
Cristale incolore aproape inodore, mici sau o pudră albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire |
Între 95 °C și 97 °C, după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
B. Test pozitiv pentru p-hidroxibenzoat |
Intervalul de topire a acidului p-hidroxibenzoic rezultat din eșantion este 213 °C-217 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic |
Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 217 SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE PROPIL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sare de sodiu a p-hidroxibenzaotului de n-propil compus de sodiu al etil n-propilesterului de acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Einecs |
252-488-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
C10H11O3Na |
|||||||||
Masă moleculară |
202,21 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut al propil esterului de acid p-hidroxibenzoic nu mai mic de 85 % pe o bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră higroscopică albă sau aproape albă, cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Test pozitiv pentru sodiu |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 5 % determinat prin uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
34 la 36 % |
|||||||||
Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic |
Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 218 p-HIDROXIBENZOAT DE METIL |
||||||||||
Sinonime |
Metilparaben Metil-p-oxibenzoat |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
p-hidroxibenzoat de metil Metil ester al acidului p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Einecs |
243-171-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C8H8O3 |
|||||||||
Masă moleculară |
152,15 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
Descriere |
Cristale incolore, aproape inodore, mici sau pudră albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Intervalul de topire |
Între 125 °C și 128 °C |
|||||||||
B. Test pozitiv pentru p-hidroxibenzoat |
Intervalul de topire a acidului p-hidroxibenzoic rezultat din eșantion este 213 °C-217 °C după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % după uscare timp de două ore la 80 °C |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic |
Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 219 SAREA DE SODIU p-HIDROXIBENZOAT DE METIL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sare de sodiu p-hidroxibenzaot de metil compus de sodiu al metilesterului de acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Formulă chimică |
C8H7O3Na |
|||||||||
Masă moleculară |
174,15 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră higroscopică albă |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Test pozitiv pentru sodiu |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
Nu mai mult de 5 % (metoda Karl Fischer) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
40 la 44,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Acid p-hidroxibenzoic și acid salicilic |
Nu mai mult de 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 220 ANHIDRIDĂ SULFUROASĂ |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Dioxid de sulf Anhidridă de acid sulfuric |
|||||||||
Einecs |
231-195-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
SO2 |
|||||||||
Masă moleculară |
64,07 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % |
|||||||||
Descriere |
Gaz incolor, neinflamabil, cu miros puternic, înțepător, sufocant |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Reziduuri nevolatile |
Nu mai mult de 0,01 % |
|||||||||
Trioxid de sulf |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Alte gaze neexistente în mod obișnuit în aer |
Nu sunt urme |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 221 SULFIT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sulfit de sodiu (anhidridă sau heptahidrat) |
|||||||||
Einecs |
231-821-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
Na2SO3 |
||||||||
Heptahidrat: |
Na2SO3·7H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
Anhidridă: |
126,04 |
||||||||
Heptahidrat: |
252,16 |
|||||||||
Compoziție |
Anhidridă: |
cel puțin 95 % Na2SO3 și cel puțin 48 % SO2 |
||||||||
Heptahidrat: |
cel puțin 48 % Na2SO3 și cel puțin 24 % SO2 |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Tiosulfat |
Nu mai mult de 0,1 % pe baza conținutului de SO2 |
|||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg pe baza conținutului de SO2 |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg pe baza conținutului de SO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 222 BISULFIT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sulfit acid de sodiu Hidrogensulfit de sodiu |
|||||||||
Einecs |
231-921-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
NaHSO3 în soluție apoasă |
|||||||||
Masă moleculară |
104,06 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 32 % g/g NaHSO3 |
|||||||||
Descriere |
Soluție limpede, incoloră spre galben |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru sulfit și sodiu |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg de Na2SO3 pe bază de conținut SO2 |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg pe bază de conținut SO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 223 METABISULFIT DE SODIU |
||||||||||
Sinonime |
Pirosulfit Pirosulfit de sodiu |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Disulfit de sodiu Pentaoxodisulfat de disodiu |
|||||||||
Einecs |
231-673-0 |
|||||||||
Formulă chimică |
Na2S2O5 |
|||||||||
Masă moleculară |
190,11 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 95 % Na2S2O5 și cel puțin 64 % SO2 |
|||||||||
Descriere |
Cristale albe sau pudră cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru sulfit și sodiu |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Tiosulfat |
Nu mai mult de 0,1 % pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 224 METABISULFIT DE POTASIU |
||||||||||
Sinonime |
Pirosulfit de potasiu |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Disulfit de potasiu Pentaoxodisulfat de potasiu |
|||||||||
Einecs |
240-795-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
K2S2O5 |
|||||||||
Masă moleculară |
222,33 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 90 % K2S2O5 și cel puțin 51,8 % SO2, restul fiind alcătuit aproape în întregime din sulfat de potasiu |
|||||||||
Descriere |
Cristale incolore sau pudră albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru sulfit și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Tiosulfat |
Nu mai mult de 0,1 % pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 226 SULFIT DE CALCIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sulfit de calciu |
|||||||||
Einecs |
218-235-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
CaSO3·2H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
156,17 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 95 % CaSO3·2H2O și cel puțin 39 % SO2 |
|||||||||
Descriere |
Cristale albe sau pudră cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru sulfit și calciu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 227 BISULFIT DE CALCIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sulfit acid de calciu Hidrogensulfit de calciu |
|||||||||
Einecs |
237-423-7 |
|||||||||
Formulă chimică |
Ca(HSO3)2 |
|||||||||
Masă moleculară |
202,22 |
|||||||||
Compoziție |
6-8 % (greutate/volum) de dioxid de sulf și 2,5-3,5 % (g/v) de dioxid de calciu corespunzând la 10 la 14 % (g/v) de bisulfit de calciu [Ca(HSO3)2] |
|||||||||
Descriere |
Soluție apoasă limpede galben-verzuie având un miros specific de dioxid de sulf |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru sulfit și calciu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 228 BISULFIT DE POTASIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Bisulfit de potasiu Hidrogensulfit de potasiu |
|||||||||
Einecs |
231-870-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
KHSO3, în soluție apoasă |
|||||||||
Masă moleculară |
120,17 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 280 g KHSO3/l (sau 150 g SO2/l) |
|||||||||
Descriere |
Soluție apoasă limpede, incoloră |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru sulfit și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 10 mg/kg pe bază de conținut de SO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 230 BIFENIL |
||||||||||
Sinonime |
Difenil |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
1,1′-bifenil Fenilbenzen |
|||||||||
Einecs |
202-163-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C12H10 |
|||||||||
Masă moleculară |
154,20 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,8 % |
|||||||||
Descriere |
Solid alb sau galben pal spre chihlimbariu, având un miros caracteristic |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Interval de topire |
68,5 °C la 70,5 °C |
|||||||||
B. Limite de distilare |
Se distilează complet la 2,5 °C diferență între 252,5 °C și 257,5 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Benzen |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Amine aromatice |
Nu mai mult de 2 mg/kg (ca anilină) |
|||||||||
Derivați fenol |
Nu mai mult de 5 mg/kg (ca fenol) |
|||||||||
Substanțe carbonizabile |
O soluție rece de 0,5 g bifenil în 5 ml de acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să aibă un colorit mai puternic decât cel al lichidului de referință conținând 0,2 ml clorură de cobalt TSC, 0,3 ml clorură de fier TSC, 0,1 ml sulfat de cupru TSC și 4,4 ml apă |
|||||||||
Terfenil și alți derivați polifenili mai mari |
Nu mai mult de 0,2 % |
|||||||||
Hidrocarburi aromatice policiclice |
Absente |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 231 ORTOFENILFENOL |
||||||||||
Sinonime |
Ortoxenol |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
(1,1′-bifenil)-2-ol 2-hidroxidifenil o-hidroxidifenil |
|||||||||
Einecs |
201-993-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C12H10O |
|||||||||
Masă moleculară |
170,20 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină albă sau slab gălbuie |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Interval de topire |
56 °C la 58 °C |
|||||||||
B. Test pozitiv pentru fenolat |
O soluție de etanol (1 g la 10 ml) produce o culoare verde prin adăugarea de 10 % soluție clorură de fier |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Eter difenil |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
p-Fenilfenol |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
1-Naftol |
Nu mai mult de 0,01 % |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 232 ORTOFENILFENOL DE SODIU |
||||||||||
Sinonime |
Ortofenilfenat de sodiu Sare de sodiu de o-fenilfenol |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Ortofenilfenol de sodiu |
|||||||||
Einecs |
205-055-6 |
|||||||||
Formulă chimică |
C12H9ONa·4H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
264,26 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97 % C12H9ONa·4H2O |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină albă sau slab gălbuie |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru fenolat și sodiu |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Difenileter |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
p-fenilfenol |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
1-naftol |
Nu mai mult de 0,01 % |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 233 THIABENDAZOL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
4-(2-benzimidazolil)tiazol 2-(4-tiazolil)-1H-benzimidazol |
|||||||||
Einecs |
1205-725-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C10H7N3S |
|||||||||
Masă moleculară |
201,26 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră inodoră, albă sau aproape albă |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Limita de topire |
296 °C la 303 °C |
|||||||||
B. Spectometrie |
Absorbție maximă în 0,1 N HCl (0,0005 % g/v) la 302 nm, 258 nm și 234 nm la 302 nm ± 2 nm: aproximativ 1 230 la 258 nm ± 2 nm: aproximativ 200 la 243 nm ± 2 nm: aproximativ 620 Rata de absorbție 243 nm/302nm = 0,47 la 0,53 Rata de absorbție 258 nm/302nm = 0,14 la 0,18 |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
Nu mai mult de 0,5 % (metoda Karl Fischer) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,2 % |
|||||||||
Seleniu |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 234 NIZINA |
||||||||||
Definiție |
Nizina este alcătuită din mai multe polipeptide strâns înrudite produse în mod natural de Streptococcus lactis, grupa Lancefield N |
|||||||||
Einecs |
215-807-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C143H230N42O37S7 |
|||||||||
Masă moleculară |
3 354,12 |
|||||||||
Compoziție |
Concentratul de nizină conține cel puțin 900 unități pe mg într-o mixtură de solide lactat fără grăsime și un conținut minim de 50 % clorură de sodiu |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 3 % dacă este uscat la greutate constantă la 102 °C-103 °C |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 235 NATAMICINA |
||||||||||
Sinonime |
Pinaricina |
|||||||||
Definiție |
Natamicina este un fungicid al grupului polien macrolide și este produs în mod natural de Setreptomyces natalensis sau Straptococcus lactis |
|||||||||
Einecs |
231-683-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C33H47O13N |
|||||||||
Masă moleculară |
665,74 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 95 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină albă spre alb cremos |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Reacții de culoare |
La adăugarea a câteva cristale de natamicină pe un recipient plat, la o picătură de:
care se schimbă după câteva minute în roșu palid |
|||||||||
B. Spectrometrie |
O soluție 0,0005 % g/v, în 1 % acid acetic metanolic are absorbție maximă la aproximativ 290 nm, 303 nm și 318 nm, medie la aproximativ 280 nm și minimă la aproximativ 250 nm, 295,5 nm și 311 nm |
|||||||||
C. pH |
5,5 la 7,5 (1 % g/v soluție într-o mixtură neutralizată în prealabil de 20 părți dimetilformamidă și 80 părți apă) |
|||||||||
D. Rotație specifică |
|
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 8 % (peste P2O5 în vid la 60 °C greutate constantă) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,5 % |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Criterii microbiologice: numărare totală valabilă |
Nu mai mult de 100/g |
|||||||||
E 239 HEXAMETILENTETRAMINĂ |
||||||||||
Sinonime |
Hexamină Metenamină |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
1,3,5,7-Tetrazatriciclo(3,3,1,13,7)-decan, hexametilentetramină |
|||||||||
Einecs |
202-905-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H12N4 |
|||||||||
Masă moleculară |
140,19 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră incoloră sau albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Punct de sublimare aproximativ 260 °C |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % după uscare la 105 °C în vid cu P2O5 timp de 2 ore |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Sulfați |
Nu mai mult de 0,005 % exprimat ca SO4 |
|||||||||
Cloruri |
Nu mai mult de 0,005 % exprimat ca Cl |
|||||||||
Săruri de amoniu |
Nedetectabile |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 242 DICARBONAT DE DIMETIL |
||||||||||
Sinonime |
DMDC Dimetil procarbonat |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Einecs |
224-859-8 |
|||||||||
Denumire chimică |
Dimetil dicarbonat Ester pirocarbonic al acidului dimetil |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H6O5 |
|||||||||
Masă moleculară |
134,09 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,8 % |
|||||||||
Descriere |
Lichid incolor, se descompune în soluție apoasă. Este coroziv pentru piele și ochi și toxic prin inhalare și ingerare |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Descompunere |
După diluare teste pozitive pentru CO2 și metanol |
|||||||||
|
17 °C 172 °C cu descompunere |
|||||||||
C. Densitate 20 °C |
Aproximativ 1,25 g/cm3 |
|||||||||
D. Spectru infraroșu |
Maxim la 1 156 și 1 832 cm3 |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Carbonat de dimetil |
Nu mai mult de 0,2 % |
|||||||||
Total cloruri |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 249 NITRIT DE POTASIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Nitrit de potasiu |
|||||||||
Einecs |
231-832-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
KNO2 |
|||||||||
Masă moleculară |
85,11 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 95 % pe bază anhidră (5) |
|||||||||
Descriere |
Granule lichefiate, albe sau slab gălbuie |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru nitrit și potasiu |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 3 % după uscare timp de patru ore cu gel de siliciu |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 250 NITRIT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Nitrit de sodiu |
|||||||||
Einecs |
231-555-9 |
|||||||||
Formulă chimică |
NaNO2 |
|||||||||
Masă moleculară |
69,00 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97 % pe bază anhidră (5) |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cuburi gălbui |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru nitrit și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,25 % după uscare cu gel de siliciu timp de patru ore |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 251 NITRAT DE SODIU |
||||||||||
Sinonime |
Saltpetru de Chile Salpetru cubic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Nitrat de sodiu |
|||||||||
Einecs |
231-554-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
NaNO3 |
|||||||||
Masă moleculară |
85,00 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % după uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină, ușor higroscopică |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru nitrat și sodiu |
|
|
||||||||
B. pH-ul a 5 % soluție |
Cel puțin 5,5 și cel mult 8,3 |
|||||||||
C. Punct de topire: ± 308 °C |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 2 % după uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Nitriți |
Nu mai mult de 30 mg/kg exprimat ca NaNO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 252 NITRAT DE POTASIU |
||||||||||
Sinonime |
Salpetru de Chile Salpetru cubic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Nitrat de potasiu |
|||||||||
Einecs |
231-818-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
KNO3 |
|||||||||
Masă moleculară |
101,11 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale transparente având un gust răcoritor, salin, puternic |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru nitrat și potasiu |
|
|
||||||||
B. pH-ul a 5 % soluție |
Cel puțin 4,5 și cel mult 8,5 |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 1 % după uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Nitriți |
Nu mai mult de 20 mg/kg exprimat ca KNO2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 260 ACID ACETIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid acetic Acid etanoic |
|||||||||
Einecs |
200-580-7 |
|||||||||
Formulă chimică |
C2H4O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
60,05 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,8 % |
|||||||||
Descriere |
Lichid limpede incolor având miros înțepător caracteristic |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Punct de fierbere |
118 °C la presiune de 760 mm (coloană de mercur) |
|||||||||
B. Gravitație specifică |
aproximativ 1,049 |
|||||||||
|
|
|
||||||||
D. Punct de solidificare |
Nu mai mic de 14,5 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Reziduu nevolatil |
Nu mai mult de 100 mg/kg |
|||||||||
Acid formic, formați și alte substanțe oxidabile |
Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
|||||||||
Substanțe oxidabile |
Se diluează 2 ml din eșantion într-un vas de sticlă cu 10 ml apă și se adaugă 0,1 ml de 0,1 N permanganat de potasiu. Culoarea roz nu se modifică în maro timp de 30 minute |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 261 ACETAT DE POTASIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acetat de potasiu |
|||||||||
Einecs |
204-822-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
C2H3O2K |
|||||||||
Masă moleculară |
98,14 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Cristale incolore sau o pudră albă cristalină, inodoră sau cu miros slab acetic |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. pH-ul a 5 % soluție apoasă |
Cel puțin 7,5 și cel mult 9,0 |
|||||||||
B. Teste pozitive pentru acetat și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 8 % după uscare la 150 °C timp de 2 ore |
|||||||||
Acid formic, formați și alte substanțe oxidabile |
Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 262 (i) ACETAT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acetat de sodiu |
|||||||||
Einecs |
204-823-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C2H3NaO2·nH2O (n = 0 sau 3) |
|||||||||
Masă moleculară |
Anhidridă: |
82,03 |
||||||||
Trihidrat: |
136,08 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut (atât pentru anhidridă, cât și pentru forma trihidrat) de cel puțin 98,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Anhidridă: |
pudră albă, inodoră granulată, higroscopică |
||||||||
Trihidrat: |
cristale incolore transparente sau pudră cristalină granulată, inodoră sau cu miros slab acetic. Fluorescentă în aer cald, uscat |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Cel puțin 8,0 și cel mult 9,5 |
|||||||||
B. Teste pozitive pentru acetat și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Anhidridă: |
nu mai mult de 2 % (120 °C, patru ore) |
||||||||
Trihidrat: |
între 36 și 42 % (120 °C, patru ore) |
|||||||||
Acid formic, formați și alte substanțe oxidabile |
Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 262 (ii) DIACETAT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
Diacetatul de sodiu este un compus molecular al acetatului de sodiu cu acidul acetic |
|||||||||
Denumire chimică |
Hidrogenodiacetat de sodiu |
|||||||||
Einecs |
204-814-9 |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H7NaO4·nH2O (n = 0 sau 3) |
|||||||||
Masă moleculară |
142,09 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de 39 la 41 % acid acetic liber și 58 la 60 % acetat de sodiu |
|||||||||
Descriere |
Solid alb, higroscopic, cristalin cu miros acetic |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. pH-ul a 10 % soluție apoasă |
Cel puțin 4,5 și cel mult 5,0 |
|||||||||
B. Teste pozitive pentru acetat și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
Nu mai mic de 2 % (metoda Karl Fisher) |
|||||||||
Acid formic, formați și alte substanțe oxidabile |
Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 263 ACETAT DE CALCIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acetat de calciu |
|||||||||
Einecs |
200-540-9 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
C4H6O4Ca |
||||||||
Monohidrat: |
C4H6O4Ca·H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
Anhidridă: |
158,17 |
||||||||
Monohidrat: |
176,18 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Acetatul de calciu anhidridă este un solid alb, higroscopic, masiv, cristalin, cu gust ușor amar. Poate prezenta un miros slab de acid acetic. Monohidratul poate fi sub formă de ace, granule sau pudră |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. pH-ul a 10 % soluție apoasă |
Cel puțin 6,0 și cel mult 9,0 |
|||||||||
B. Teste pozitive pentru acetat și calciu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 11 % după uscare (155 °C la greutate constantă, pentru monohidrat) |
|||||||||
Materie insolubilă în apă |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
Acid formic, formați și alte substanțe oxidabile |
Nu mai mult de 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 270 ACID LACTIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid lactic Acid 2-hidroxipropionicAcid 1-hidroxietan-1-carboxilic |
|||||||||
Einecs |
200-018-0 |
|||||||||
Formulă chimică |
C3H6O3 |
|||||||||
Masă moleculară |
90,08 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 76 % și cel mult 84 % |
|||||||||
Descriere |
Lichid siropos incolor sau gălbui, aproape inodor, cu gust acid constând dintr-o mixtură de acid lactic (C3H6O3) și lactat de acid lactic (C6H10O5). Se obține prin fermentarea lactică a zahărului sau se prepară sintetic |
|||||||||
Acidul lactic este hidroscopic și când est concentrat prin fierbere se condensează pentru a forma lactatul de acid lactic, care prin diluare și încălzire hidrolizează în acid lactic |
|
|
||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru lactate |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Cloruri |
Nu mai mult de 0,2 % |
|||||||||
Sulfați |
Nu mai mult de 0,25 % |
|||||||||
Fier |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Această specificație se referă la 80 % soluție apoasă; pentru soluții apoase mai slabe calculați valori corespunzătoare conținutului lor de acid lactic |
|
|
||||||||
E 280 ACID PROPIONIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid propionic Acid propanoic |
|||||||||
Einecs |
201-176-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
C3H6O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
74,08 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,5 % |
|||||||||
Descriere |
Lichid uleios, incolor sau slab gălbui, cu miros ușor înțepător |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Punctul de topire |
– 22 °C |
|||||||||
B. Limitele de distilare |
138,5 °C la 142,5 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Reziduu nevolatil |
Nu mai mic de 0,01 % dacă se usucă la 140 °C la greutate constantă |
|||||||||
Aldehide |
Nu mai mult de 0,1 % exprimat ca formaldehidă |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 281 PROPIONAT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Propionat de sodiu Propanoat de sodiu |
|||||||||
Einecs |
205-290-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
C3H5O2Na |
|||||||||
Masă moleculară |
96,06 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cal puțin 99 % după uscare timp de două ore la 105 °C |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă, cristalină higroscopică sau pudră albă fină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. pH-ul a 10 % soluție apoasă |
Cel puțin 7,5 și cel mult 10,5 |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 4 % determinat prin uscare timp de două ore la 105 °C |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 282 PROPIONAT DE CALCIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Propionat de calciu |
|||||||||
Einecs |
223-795-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H10O4Ca |
|||||||||
Masă moleculară |
186,22 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 %, după uscare timp de două ore la 105 °C |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru propinat și calciu |
|
|
||||||||
B. pH-ul a 10 % soluție apoasă |
Între 6,0 și 9,0 |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 4 %, determinat prin uscare timp de două ore la 105 °C |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
Fier |
Nu mai mult de 50 mg/kg |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 283 PROPIONAT DE POTASIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Propionat de potasiu Propanoat de potasiu |
|||||||||
Einecs |
206-323-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C3H5KO2 |
|||||||||
Masă moleculară |
112,17 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % după uscare timp de două ore la 105 °C |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 4 %, determinat prin uscare timp de două ore la 105 °C |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
Fier |
Nu mai mult de 30 mg/kg |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 284 ACID BORIC |
||||||||||
Sinonime |
Acid boracic Acid ortoboric Borofax |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Einecs |
233-139-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
H3BO3 |
|||||||||
Masă moleculară |
61,84 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,5 % |
|||||||||
Descriere |
Cristale transparente sau granule albe sau pudră incolore, inodore; ușor uleioase la atingere; apare în natură ca sasolit |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Punct de topire |
La aproximativ 171 °C |
|||||||||
B. Arde cu flacără verde |
|
|
||||||||
C. pH-ul a 3,3 % soluție apoasă |
Între 3,8 și 4,8 |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Peroxizi |
Nu se colorează la adăugare soluție KI |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 285 TETRABORAT DE SODIU (BORAX) |
||||||||||
Sinonime |
Borat de sodiu |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Tetraborat de sodiu Biborat de sodiu Piroborat de sodiu Tetraborat anhidru |
|||||||||
Einecs |
215-540-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
Na2B4O7 Na2B4O7·10H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
201,27 |
|||||||||
Descriere |
Pudră sau plăci de tip sticlă ce devin opace prin expunerea la aer; ușor solubile în apă |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Interval de topire |
Între 171 °C și 175 °C cu descompunere |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Peroxizi |
Nu se colorează prin adăugarea unei soluții de KI |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 290 DIOXID DE CARBON |
||||||||||
Sinonime |
Gaz de acid carbonic Gheață uscată (forma solidă) Anhidridă carbonică |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Dioxid de carbon |
|||||||||
Einecs |
204-696-9 |
|||||||||
Formulă chimică |
CO2 |
|||||||||
Masă moleculară |
44,01 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % v/v pe bază gazoasă |
|||||||||
Descriere |
Gaz incolor în condiții ambientale normale, cu miros ușor înțepător. Dioxidul de carbon comercial este transportat și depozitat ca lichid în cilindri sub presiune sau sisteme de stocare a volumului, sau în blocuri solide comprimate de „gheață uscată”. Formele solide (gheață uscată) conțin de obicei aditivi, ca propilen glicol sau ulei mineral, pentru legătură. |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
Dacă se introduce o cantitate din eșantion într-o soluție de hidroxid de bariu, se produce un precipitat alb care se dizolvă cu efervescență în acid acetic diluat |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Aciditate |
915 ml de gaz introduși în 50 ml de apă proaspăt fiartă nu trebuie să facă apa mai acidă față de metilorange decât 50 ml apă proaspăt fiartă la care s-a adăugat 1 ml acid clorhidric (0,01 N) |
|||||||||
Substanțe reductoare, hidrogen fosfit și sulfit |
915 ml de gaz introduși în 25 ml reactiv de nitrat de argint amoniacal la care s-a adăugat 3 ml amoniac nu trebuie să provoace închiderea la culoare a acestei soluții |
|||||||||
Monoxid de carbon |
Nu mai mult de 10 µl/l |
|||||||||
Conținut de ulei |
Nu mai mult de 0,1 mg/l |
|||||||||
E 300 ACID ASCORBIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid L-ascorbic Acid ascorbic 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă 3-keto-L-gulofuranolactonă |
|||||||||
Einecs |
200-066-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H8O6 |
|||||||||
Masă moleculară |
176,13 |
|||||||||
Compoziție |
Acid ascorbic, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore, conține cel puțin 99 % C6H8O6 |
|||||||||
Descriere |
Solid cristalin alb sau galben pal, inodor |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Interval de topire |
Între 189 °C și 193 °C cu descompunere |
|||||||||
B. Teste pozitive pentru acid ascorbic |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,4 %, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Rotație specifică |
între + 20,5° și + 21,5° (10 % g/v soluție apoasă) |
|||||||||
pH-ul a 2 % soluție apoasă |
Între 2,4 și 2,8 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 301 ASCORBAT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Ascorbat de sodiu L-ascorbat de sodiu 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactone enolat de sodiu 3-keto-L-gulofurano-lactone enolat de sodiu |
|||||||||
Einecs |
205-126-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H7O6Na |
|||||||||
Masă moleculară |
198,11 |
|||||||||
Compoziție |
Ascorbatul de sodiu, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore conține cel puțin 99 % C6H7O6Na |
|||||||||
Descriere |
Solid cristalin alb sau aproape alb, inodor, care se închide la culoare prin expunere la lumină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru ascorbat și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,25 %, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore |
|||||||||
Rotație specifică |
între + 103° și + 106° (10 % g/v soluție apoasă) |
|||||||||
pH-ul a 10 % soluție apoasă |
Între 6,5 și 8,0 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 302 ASCORBAT DE CALCIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Ascorbat de calciu dehidratat Sare de calciu a 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă dihidrat |
|||||||||
Einecs |
227-261-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C12H14O12Ca·2H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
426,35 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază de materie volatilă |
|||||||||
Descriere |
Pudră cristalină albă spre verde gălbui pal inodoră |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru ascorbat și calciu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
|||||||||
Rotație specifică |
între + 95° și + 97° (5 % g/v soluție apoasă) |
|||||||||
pH-ul a 10 % soluție apoasă |
Între 6,0 și 7,5 |
|||||||||
Materie volatilă |
Nu mai mult de 0,3 % determinat prin uscare la temperatura camerei timp de 24 ore într-un desicator conținând acid sulfuric sau pentoxid de fosfor |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 304 (i) PALMITAT DE ASCORBIL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Palmitat de ascorbil Palmitat de L-ascorbil 2,3-didehidro-L-threo-hexono-1,4-lactone-6-palmitat 6-palmitol-3-keto-L-gulofuranolactone |
|||||||||
Einecs |
205-305-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
C22H38O7 |
|||||||||
Masă moleculară |
414,55 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază uscată |
|||||||||
Descriere |
Solid alb sau alb-gălbui cu miros de citrice |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Interval de topire |
Între 107 °C și 117 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 2,0 % după uscare într-un cuptor în vid la 56 °C și 60 °C timp de o oră |
|||||||||
Cenușă sulfată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Rotație specifică |
între + 21° și + 24° (5 % g/v soluție apoasă) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 304 (ii) STEARAT DE ASCORBIL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Stearat de ascorbil Stearat de L-ascorbil 2,3-didehidro-L-threo-hexono-1,4-lactone-6-stearat 6-palmitol-3-keto-L-gulofuranolactone |
|||||||||
Einecs |
246-944-9 |
|||||||||
Formulă chimică |
C24H42O7 |
|||||||||
Masă moleculară |
442,6 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % |
|||||||||
Descriere |
Solid alb sau alb-gălbui cu miros de citrice |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Punct de topire |
Aproximativ 116 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 2,0 % după uscare într-un cuptor în vid la 56 °C-60 °C timp de o oră |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 306 EXTRACT BOGAT ÎN TOCOFEROL |
||||||||||
Definiție |
Produs obținut prin distilarea la aburi în vid a produselor uleioase din legume comestibile, cuprinzând tocoferoli și tocotrienoli concentrați Conține tocoferoli cum ar fi d-α-, d-β-, d-γ- și d-ς-tocoferol |
|||||||||
Masă moleculară |
430,71 (d-α-tocoferol) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 34 % din total tocoferoli |
|||||||||
Descriere |
Ulei vâscos roșu maroniu sau roșu, limpede, miros și gust caracteristice. Poate prezenta o ușoară separare a constituenților de tip ceară în formă microcristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Insolubil în apă. Solubil în etanol. |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Rotație specifică |
de cel puțin + 20° |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 307 ALFA-TOCOFEROL |
||||||||||
Sinonime |
dl-α-tocoferol |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
dl-5,7,8-trimetiltocol dl-2,5,7,8-tetrametil-2-(4′,8′,12′-trimetiltridecil)-6-cromanol |
|||||||||
Einecs |
200-412-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
C29H50O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
430,71 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 96 % |
|||||||||
Descriere |
Ulei vâscos ușor galben spre chihlimbar, aproape inodor, care oxidează și se închide la culoare prin expunere la aer sau lumină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste de solubilitate |
Insolubil în apă, complet solubil în etanol |
|||||||||
B. Spectrofotometrie |
În etanol pur absorbția maximă este aproximativ 292 nm |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Index de refractare |
1,503-1,507 |
|||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(292 nm) 72-76 (0,01 g în 200 ml etanol pur) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Rotație specifică |
0° ± 0,05° (1 la 10 soluție în cloroform) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 308 GAMA-TOCOFEROL |
||||||||||
Sinonime |
dl-γ-tocoferol |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
2,7,8-trimetil-2-(4′,8′,12′-trimetiltridecil)-6-cromanol |
|||||||||
Einecs |
231-523-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
C28H48O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
416,69 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97 % |
|||||||||
Descriere |
Ulei limpede, vâscos, galben pal care oxidează și se închide la culoare prin expunere la aer sau lumină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Spectrometrie |
Absorbție maximă în etanol pur la aproximativ 298 nm și 257 nm |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(298 nm) între 91 și 97 (257 nm) între 5,0 și 8,0 |
|||||||||
Index de refractare |
1,503-1,507 |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 309 DELTA-TOCOFEROL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
2,8-dimetil-2-(4′,8′,12′-trimetiltridecil)-6-cromanol |
|||||||||
Einecs |
204-299-0 |
|||||||||
Formulă chimică |
C27H46O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
402,7 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97 % |
|||||||||
Descriere |
Ulei limpede, vâscos, gălbui pal sau portocaliu care oxidează și se închide la culoare prin expunere la aer sau lumină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Spectrometrie |
Absorbție maximă în etanol pur la aproximativ 298 nm și 257 nm |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(298 nm) între 89 și 95 (257 nm) între 3,0 și 6,0 |
|||||||||
Index de refractare |
1,500-1,504 |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 310 GALAT DE PROPIL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Galat de propil Ester propil al acidului galic n-propil ester al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic |
|||||||||
Einecs |
204-498-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
C10H12O5 |
|||||||||
Masă moleculară |
212,20 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Solid alb spre alb cremos, cristalin, inodor |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste de solubilitate |
Ușor solubil în apă, complet solubil în etanol, eter și propan-1,2-diol |
|||||||||
B. Interval de topire |
Între 146 °C și 150 °C după uscare la 110 °C timp de patru ore |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 1,0 % (110 °C, patru ore) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,1 % |
|||||||||
Acid liber |
Nu mai mult de 0,5 % (ca acid galic) |
|||||||||
Compus organic clorurat |
Nu mai mult de 100 mg/kg (ca C1) |
|||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(275 nm) cel puțin 485 și cel mult 520 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 311 GALAT DE OCTIL |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Galat de octil Ester de octil al acidului galic n-octil ester al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic |
|||||||||
Einecs |
213-853-0 |
|||||||||
Formulă chimică |
C15H22O5 |
|||||||||
Masă moleculară |
282,34 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % după uscare la 90 °C timp de 6 ore |
|||||||||
Descriere |
Solid inodor alb spre alb cremos |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste de solubilitate |
Ușor solubil în apă, complet solubil în etanol, eter și propan-1,2-diol |
|||||||||
B. Interval de topire |
Între 99 °C și 102 °C după uscare la 90 °C timp de 6 ore |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % (90 °C, 6 ore) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Acid liber |
Nu mai mult de 0,5 % (ca acid galic) |
|||||||||
Compus organic clorurat |
Nu mai mult de 100 mg/kg (ca C1) |
|||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(275 nm) cel puțin 375 și cel mult 390 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 312 GALAT DE DODECIL |
||||||||||
Sinonime |
Galat de lauril |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Galat de dodecil n-dodecil (sau lauril) ester al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic ester de dodecil al acidului galic |
|||||||||
Einecs |
214-620-6 |
|||||||||
Formulă chimică |
C19H30O5 |
|||||||||
Masă moleculară |
338,45 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % după uscare la 90 °C timp de 6 ore |
|||||||||
Descriere |
Solid alb sau alb cremos, inodor |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste de solubilitate |
Insolubil în apă, complet solubil în etanol, eter |
|||||||||
B. Interval de topire |
Între 95 °C și 98 °C după uscare la 90 °C timp de 6 ore |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % (90 °C, 6 ore) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % |
|||||||||
Acid liber |
Nu mai mult de 0,5 % (ca acid galic) |
|||||||||
Compus organic clorurat |
Nu mai mult de 100 mg/kg (ca C1) |
|||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(275 nm) cel puțin 300 și cel mult 325 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 30 mg/kg |
|||||||||
E 315 ACID ERITORBIC |
||||||||||
Sinonime |
Acid izoascorbic Acid D-araboascorbic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid D-eritro-hex-2-enoic γ-lactonă Acid izoascorbic Acid D-izoascorbic |
|||||||||
Einecs |
201-928-0 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H8O6 |
|||||||||
Masă moleculară |
176,13 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Solid cristalin alb spre galben care se închide la culoare gradual prin expunere la lumină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Interval de topire |
Aproximativ 164 °C la 172 °C cu descompunere |
|||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,4 % după uscare la presiune redusă cu gel de siliciu timp de 3 ore |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
Rotație specifică |
10 % (g/v) soluție apoasă între – 16,5° și – 18,0° |
|||||||||
Oxalat |
La o soluție de 1 g în 10 ml apă se adaugă 2 picături de acid acetic glacial și 5 ml soluție 10 % acetat de calciu. Soluția ar trebui să rămână limpede. |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 316 ERITORBAT DE SODIU |
||||||||||
Sinonime |
Izoascorbat de sodiu |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Izoascorbat de sodiu Acid D-izoascorbic de sodiu Sare de sodiu de 2,3-didehidro-D-erythro-hexono-1,4-lactonă 3-keto-D-gulofurano-lactonă sodiu enolat monohidrat |
|||||||||
Einecs |
228-973-9 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H7O6Na·H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
216,13 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore exprimat pe bază de monohidrat |
|||||||||
Descriere |
Solid alb cristalin |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste de solubilitate |
Complet solubil în apă, ușor solubil în etanol |
|||||||||
|
|
|
||||||||
C. Test pozitiv pentru sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,25 % după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore |
|||||||||
Rotație specifică |
10 % (g/v) soluție apoasă între + 95° și + 98° |
|||||||||
pH-ul a 10 % soluție apoasă |
5,5 la 8,0 |
|||||||||
Oxalat |
La o soluție de 1 g în 10 ml apă se adaugă 2 picături de acid acetic glacial și 5 ml soluție 10 % acetat de calciu. Soluția ar trebui să rămână limpede. |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 320 BUTILHIDROXIANISOL (BHA) |
||||||||||
Sinonime |
BHA |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
3-terț-butil-4-hidroxianisol un amestec de 2-terț-butil-4-hidroxianisol și 3-terț-butil-4-hidroxianisol |
|||||||||
Einecs |
246-563-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C11H16O2 |
|||||||||
Masă moleculară |
180,25 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98,5 % de C11H16O2 și cel puțin 85 % de izomer 3-terț-butil-4-hidroxianisol |
|||||||||
Descriere |
Cristale sau solid tip ceară alb sau ușor gălbui, cu miros slab aromatic |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test de solubilitate |
Insolubil în apă |
|||||||||
B. Interval de topire |
Între 48 °C și 55 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % după calcinare la 800 ± 25 °C |
|||||||||
Impurități fenolice |
Nu mai mult de 0,5 % |
|||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(290 nm) cel puțin 190 și cel mult 210 |
|||||||||
(228 nm) cel puțin 326 și cel mult 345 |
||||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 321 BUTILHIDROXITOLUEN (BHT) |
||||||||||
Sinonime |
BHT |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
2,6-diterț-butil-p-cresol 4-metil-2,6-diterț-butilfenol |
|||||||||
Einecs |
204-881-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
C15H24O |
|||||||||
Masă moleculară |
220,36 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % |
|||||||||
Descriere |
Solid alb, cristalin sau pufos, inodor, cu miros aromatic caracteristic slab |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste de solubilitate |
Insolubil în apă și propan- 1,2-diol Complet solubil în etanol |
|||||||||
B. Punct de topire |
La 70 °C |
|||||||||
C. Absorbanță maximă |
Absorbția în intervalul 230-320 nm a unui strat de 2 cm de soluție 1 la 100 000 în etanol de hidratat arată maximul doar la 278 nm |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,005 % |
|||||||||
Impurități fenolice |
Nu mai mult de 0,5 % |
|||||||||
Absorbție specifică în etanol |
(278 nm) cel puțin 81 și cel mult 88 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 322 LECITINE |
||||||||||
Sinonime |
Fosfatide Fosfolipide |
|||||||||
Definiție |
Lecitinele sunt amestecuri sau fracțiuni de fosfatide obținute prin proceduri fizice din animale sau alimente vegetale; acestea includ și produse hidrolizate obținute prin utilizarea unor enzime nedăunătoare și adecvate. Produsul final nu trebuie să prezinte urme ale activității reziduale a enzimei. Lecitinele pot fi ușor albite în mediu apos cu ajutorul peroxidului de hidrogen. Această oxidare nu trebuie să modifice chimic fosfatidele de lecitină. |
|||||||||
Einecs |
232-307-2 |
|||||||||
Compoziție |
|
|||||||||
Descriere |
|
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Test pentru lecitina hidrolizată |
La 800 ml conținut se adaugă 500 ml apă (30 °C-5 °C). Apoi se adaugă încet 50 ml eșantion cu amestecare continuă. Lecitina hidrolizată formează o emulsie omogenă. Lecitina nehidrolizată formează o masă distinctă de aproximativ 50 g. |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 2,0 %, determinat prin uscare la 105 °C timp de o oră |
|||||||||
Materie insolubilă în toluen |
Nu mai mult de 0,3 % |
|||||||||
Valoarea acidului |
|
|||||||||
Valoarea peroxidului |
Mai mică sau egală cu 10 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 325 LACTAT DE SODIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Lactat de sodiu 2-hidroxipropanoat de sodiu |
|||||||||
Einecs |
200-772-0 |
|||||||||
Formulă chimică |
C3H5NaO3 |
|||||||||
Masă moleculară |
112,06 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 57 % și cel mult 66 % |
|||||||||
Descriere |
Lichid incolor, transparent Inodor sau cu miros caracteristic slab |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Test pozitiv pentru lactate |
|
|
||||||||
B. Test pozitiv pentru potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Aciditate |
Nu mai mult de 0,5 % după uscare, exprimată ca acid lactic |
|||||||||
pH-ul a 20 % soluție apoasă |
6,5 la 7,5 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Substanțe reductoare |
Nici o reducție a soluției Fehling. |
|||||||||
Această specificație se referă la o soluție apoasă 60 %. |
|
|
||||||||
E 326 LACTAT DE POTASIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Lactat de potasiu 2-hidroxipropanoat de potasiu |
|||||||||
Einecs |
213-631-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
C3H5O3K |
|||||||||
Masă moleculară |
128,17 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 57 % și cel mult 66 % |
|||||||||
Descriere |
Lichid limpede ușor vâscos, aproape inodor. Inodor sau cu miros caracteristic slab |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Aprindere |
Aprindeți soluția de lactat de potasiu până se transformă în scrum. Scrumul este alcalin, și apare efervescența la adăugarea de acid |
|||||||||
B. Reacție de culoare |
Introduceți 2 ml soluție de lactat de potasiu peste 5 ml soluție de catechină 1 la 100 în acid sulfuric. La zona de contact apare culoarea roșu aprins |
|||||||||
C. Teste pozitive pentru potasiu și lactate |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Aciditate |
Se dizolvă 1 g soluție de lactat de potasiu în 20 ml apă, se adaugă 3 picături de fenolftaleină TS și titrați cu 0,1 N hidroxid de sodiu. Nu sunt necesari mai mult de 0,2 ml |
|||||||||
Substanțe reductoare |
Soluția de lactat de potasiu nu produce nici o reducție a soluției Fehling |
|||||||||
Această specificație se referă la o soluție apoasă 60 %. |
|
|
||||||||
E 327 LACTAT DE CALCIU |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Dilactat de calciu Dilactat de calciu hidrat Sare de calciu acid 2-hidroxipropanoic |
|||||||||
Einecs |
212-406-7 |
|||||||||
Formulă chimică |
(C3H5O2)2 Ca·nH2O (n = 0-5) |
|||||||||
Masă moleculară |
218,22 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau granule aproape inodore |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru lactat și calciu |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Solubil în apă și practic insolubil în etanol |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Determinat prin uscare la 120 °C timp de patru ore:
|
|||||||||
Aciditate |
Nu mai mult de 0,5 % din materie uscată exprimată ca acid lactic |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimată ca fluorine) |
|||||||||
pH-ul a 5 % soluție |
Între 6,0 și 8,0 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Substanțe reductoare |
Nici o reducție a soluției Fehling |
|||||||||
E 330 ACID CITRIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid citric Acid 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic Acid β-hidroxitricarbalitic |
|||||||||
Einecs |
201-069-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
|
|||||||||
Masă moleculară |
|
|||||||||
Compoziție |
Acidul citric poate fi anhidridă sau poate conține o moleculă de apă. Acidul citric conține cel puțin 99,5 % C6H8O7 calculată pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Acidul citric este un solid cristalin alb sau incolor, inodor, având un gust acid puternic. Monohidratul este fluorescent în aer uscat |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste de solubilitate |
Extrem de solubil în apă; liber solubil în etanol; solubil în eter |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
Acidul citric anhidridă conține cel mult 0,5 % apă; acidul citric monohidrat conține cel mult 8,8 % apă (metoda Karl Fischer) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 0,05 % după calcinare la 800 ± 25 °C |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg, exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
Substanțe carbonizabile |
Se încălzește 1 g eșantion pudră cu 10 ml acid sulfuric 98 % într-o baie de apă la 90 °C în întuneric timp de o oră. Nu trebuie să apară mai mult de o culoare maro pal (fluid compatibil K) |
|||||||||
E 331 (i) CITRAT MONOSODIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat monosodic Citrat de sodiu monobazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat monosodic Sare de sodiu a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||||||||
Formulă chimică |
|
|||||||||
Masă moleculară |
|
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Determinată prin uscare la 180 °C timp de patru ore:
|
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 3,5 și 3,8 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
E 331 (ii) CITRAT DISODIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat disodic Citrat de sodiu dibazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat disodic Sare disodică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic Sare disodică a acidului citric cu 1,5 molecule apă |
|||||||||
Einecs |
205-623-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H6O7Na2·1,5 H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
263,11 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 13,0 % prin uscare la 180 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 4,9 și 5,2 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
E 331 (iii) CITRAT TRISODIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat trisodic Citrat de sodiu tribazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat trisodic Sare trisodică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic Sare trisodică a acidului citric, în formă anhidridă, dihidrat sau pentahidrat |
|||||||||
Einecs |
200-675-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
C6H5O7Na3 |
||||||||
Hidrat: |
C6H5O7Na3·nH2O (n = 2 sau 5) |
|||||||||
Masă moleculară |
258,07 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Determinat prin uscare la 180 °C timp de patru ore: |
|||||||||
– anhidridă: |
nu mai mult de 1,0 % |
|||||||||
– dihidrat: |
nu mai mult de 13,5 % |
|||||||||
– pentahidrat: |
nu mai mult de 30,3 % |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
pH-ul a 5 % soluție apoasă |
Între 7,5 și 9,0 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
E 332 (i) CITRAT MONOPOTASIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat monopotasic Citrat de potasiu monobazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat monopotasic Sare monopotasică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic Sare potasică anhidră a acidului citric |
|||||||||
Einecs |
212-753-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H7O7K |
|||||||||
Masă moleculară |
230,21 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră granulată, albă, higroscopică sau cristale transparente |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 1,0 % determinat prin uscare la 180 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 3,5 și 3,8 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
E 332 (ii) CITRAT TRIPOTASIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat tripotasic Citrat de potasiu tribazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat tripotasic Sare tripotasică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic Sare tripotasică monohidrată a acidului citric |
|||||||||
Einecs |
212-755-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
C6H5O7K3·H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
324,42 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră granulată, albă, higroscopică sau cristale transparente |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 6,0 % determinat prin uscare la 180 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
|||||||||
pH-ul a 5 % soluție apoasă |
Între 7,5 și 9,0 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
E 333 (i) CITRAT MONOCALCIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat monocalcic Citrat de calciu monobazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat monocalcic Sare de calciu a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic Sare de calciu monohidrat a acidului citric |
|||||||||
Formulă chimică |
(C6H7O7)2Ca·H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
440,32 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă fină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și calciu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 7,0 % determinat prin uscare la 180 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 3,2 și 3,5 |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Carbonați |
Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml 2 N acid clorhidric nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate |
|||||||||
E 333 (ii) CITRAT DICALCIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat dicalcic Citrat de calciu dibazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat dicalcic Sare dicalcică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic Sare dicalcică trihidrată a acidului citric |
|||||||||
Formulă chimică |
(C6H7O7)2Ca2·3H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
530,42 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă fină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și calciu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 20,0 % determinat prin uscare la 180 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Carbonați |
Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml 2 N acid clorhidric nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate |
|||||||||
E 333 (iii) CITRAT TRICALCIC |
||||||||||
Sinonime |
Citrat tricalcic Citrat de calciu tribazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Citrat tricalcic Sare tricalcică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic Sare tricalcică terahidrată a acidului citric |
|||||||||
Einecs |
212-391-7 |
|||||||||
Formulă chimică |
(C6H6O7)2Ca3·4H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
570,51 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă fină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru citrat și calciu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 14,0 % determinat prin uscare la 180 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Carbonați |
Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml 2 N acid clorhidric nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate |
|||||||||
E 334 ACID L(+) TARTRIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid L-tartric Acid L-2,3-dihidroxibutandioic Acid d-α,β-dihidroxisuccinic |
|||||||||
Einecs |
201-766-0 |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H6O6 |
|||||||||
Masă moleculară |
150,09 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99,5 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Solid cristalin incolor sau translucid sau pudră cristalină albă |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Interval de topire |
Între 168 °C și 170 °C |
|||||||||
B. Test pozitiv pentru tartrat |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 0,5 % (cu P2O5, 3 ore) |
|||||||||
Cenușă sulfatată |
Nu mai mult de 1 000 mg/kg după calcinare la 800 ± 25 °C |
|||||||||
Rotație optică specifică a 20 % w/v soluție apoasă |
între + 11,5° și + 13,5° |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
|||||||||
E 335 (i) TARTRAT MONOSODIC |
||||||||||
Sinonime |
Sare monosodică a acidului L-(+)-tartric |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sare monosodică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic Sare monosodică monohidrată a acidului L-(+)-tartric |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H5O6Na·H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
194,05 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Cristale transparente incolore |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru tartrat și sodiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 10,0 % determinat prin uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 335 (ii) TARTRAT DISODIC |
||||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
L-tartrat disodic (+)-tartrat disodic Acid (+)-2,3-dihidroxibutandioic disodic Sare disodică dihidrată a acidului L-(+)-tartric |
|||||||||
Einecs |
212-773-3 |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H4O6Na2·2H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
230,8 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Cristale transparente incolore |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru tartrat și sodiu |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
1 g este insolubil în 3 ml apă. Insolubil în etanol |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 17,0 % determinat prin uscare la 150 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 7,0 și 7,5 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 336 (i) TARTRAT MONOPOTASIC |
||||||||||
Sinonime |
Tartrat de potasiu monobazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sare monopotasică anhidridă a acidului L-(+)-tartric Sare monopotasică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H5O6K |
|||||||||
Masă moleculară |
188,16 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau granulată |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru tartrat și potasiu |
|
|
||||||||
B. Punct de topire |
230 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
3,4 |
|||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 1,0 % determinat prin uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 336 (ii) TARTRAT DIPOTASIC |
||||||||||
Sinonime |
Tartrat de potasiu dibazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sare dipotasică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic Sare dipotasică cu o jumătate de moleculă de apă a acidului L-(+)-tartric |
|||||||||
Einecs |
213-067-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H4O6K2·½H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
235,2 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă cristalină sau granulată |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru tartrat și potasiu |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 7,0 și 9,0 |
|||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 4,0 % determinat prin uscare la 150 °C timp de patru ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 337 TARTRAT DUBLU DE SODIU ȘI POTASIU |
||||||||||
Sinonime |
L-(+)-tartrat de potasiu și sodiu Sare de Rochelle Sare de Seignette |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Sare dublă de sodiu și potasiu a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic L-(+)-tartrat de potasiu și sodiu |
|||||||||
Einecs |
206-156-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
C4H4O6KNa·4H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
282,23 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 99 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Cristale incolore sau pudră albă cristalină |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
|
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
1 gram este solubil în 1 ml apă, insolubil în etanol |
|||||||||
C. Interval de topire |
Între 70 și 80 °C |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 26,0 % și nu mai puțin de 21,0 % determinat prin uscare la 150 °C timp de 3 ore |
|||||||||
Oxalat |
Nu mai mult de 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 6,5 și 8,5 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 338 ACID FOSFORIC |
||||||||||
Sinonime |
Acid ortofosforic Acid monofosforic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Acid fosforic |
|||||||||
Einecs |
231-633-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
H3PO4 |
|||||||||
Masă moleculară |
98,00 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 71 % și cel mult 83 % |
|||||||||
Descriere |
Lichid vâscos, limpede incolor |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru acid și fosfat |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Acizi volatili |
Nu mai mult de 10 mg/kg (ca acid acetic) |
|||||||||
Cloruri |
Nu mai mult de 200 mg/kg (exprimat ca cloruri) |
|||||||||
Nitrați |
Nu mai mult de 5 mg/kg (ca NaNO3) |
|||||||||
Sulfați |
Nu mai mult de 1 500 mg/kg (ca CaSO4) |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Această specificație se referă la o soluție apoasă de 75 % |
|
|
||||||||
E 339 (i) FOSFAT MONOSODIC |
||||||||||
Sinonime |
Monofosfat monosodic Acid monofosfat monosodic Monosodiu ortofosfat Fosfat de sodiu monobazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Monofosfat dihidrogen de sodiu |
|||||||||
Einecs |
231-449-2 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
NaH2PO4 |
||||||||
Monohidrat: |
NaH2PO4·H2O |
|||||||||
Dihidrat: |
NaH2PO4·2H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
Anhidridă: |
119,98 |
||||||||
Monohidrat: |
138,00 |
|||||||||
Dihidrat: |
156,01 |
|||||||||
Compoziție |
După uscare la 60 °C timp de o oră și apoi la 105 °C timp de patru ore, conține cel puțin 97 % NaH2PO4 |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă, inodoră ușor lichidă, cristale sau granule |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru sodiu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol, eter sau cloroform |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 58,0 % și 60,0 % |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Sarea anhidridă pierde cel mult 2,0 %, monohidratul cel mult 15,0 %, iar anhidrida cel mult 25 % când sunt uscare mai întâi la 60 °C timp de o oră, apoi la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,2 % pe bază anhidră |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 4,1 și 5,0 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 339 (ii) FOSFAT DISODIC |
||||||||||
Sinonime |
Monofosfat disodic Fosfat de sodiu secundar Disodiu ortofosfat Fosfat disodic acid |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Hidrogen monofosfat disodic Hidrogen ortofosfat disodic |
|||||||||
Einecs |
231-448-7 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
Na2HPO4 |
||||||||
Hidrat: |
Na2HPO4·n H2O (n = 2, 7 sau 12) |
|||||||||
Masă moleculară |
141,98 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
După uscare la 40 °C timp de 3 ore și ulterior la 105 °C timp de 5 ore, conține cel puțin 98 % Na2HPO4 |
|||||||||
Descriere |
Hidrogeno-fosfatul disodic anhidru este o pudră albă, higroscopică inodoră. Formele hidratate existente includ dihidratul: solid, alb, cristalin, inodor; heptahidratul: cristale albe, inodore , fluorescente sau pudră granulată; dodecahidratul: pudră albă, fluorescentă, inodoră sau cristale |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru sodiu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 49 % și 51 % (anhidridă) |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
La uscarea la 40 °C timp de 3 ore și apoi la 105 °C timp de 5 ore, pierderile în greutate sunt următoarele: anhidridă nu mai mult de 5,0 %, dihidrat nu mai mult de 22,0 %, heptahidrat nu mai mult de 50,0 %, dodecahidrat nu mai mult de 61,0 % |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,2 % pe bază anhidră |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 8,4 și 9,6 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 339 (iii) FOSFAT TRISODIC |
||||||||||
Sinonime |
Fosfat de sodiu Fosfat de sodiu tribazic Ortofosfat trisodic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Monofosfat trisodic Fosfat trisodic Ortofosfat trisodic |
|||||||||
Einecs |
231-509-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
Na3PO4 |
||||||||
Hidrat: |
Na3PO4·n H2O (n = 0,5, 1 sau 12) |
|||||||||
Masă moleculară |
163,94 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
Anhidrida de fosfat de sodiu, și hemi- și monohidrații conțin cel puțin 97,0 % Na3PO4, calculat pe bază uscată. Dodecahidratul de fosfat de sodiu conține cel puțin 92,0 % Na3PO4, calculat la aprindere |
|||||||||
Descriere |
Cristale, granule sau pudră cristalină albe, inodore. Formele hidratate existente includ hemi- și monohidrați, hexahidrat, octahidrat, decahidrat și doddecahidrat. Dodecahidratul conține ¼ moleculă de hidroxid de sodiu |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru sodiu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 40,5 % și 43,5 % (anhidridă) |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin aprindere |
La uscarea la 120 °C timp de două ore și apoi aprinderea la aproximativ. 800 °C timp de 30 minute, pierderile în greutate sunt următoarele: anhidridă nu mai mult de 2,0 %, monohidrat: nu mai mult de 11,0 %, dodecahidrat: între 45,0 % și 58,0 % |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,2 % pe bază anhidră |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 11,5 și 12,5 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 340 (i) FOSFAT MONOPOTASIC |
||||||||||
Sinonime |
Fosfat de potasiu monobazic Monofosfat de monopotasiu Fosfat de potasiu acid Ortofosfat potasic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Dihidrogeno-fosfat de potasiu Dihidrogeno-ortofosfat monopotasic Dihidrogeno-monofosfat monopotasic |
|||||||||
Einecs |
231-913-4 |
|||||||||
Formulă chimică |
KH2PO4 |
|||||||||
Masă moleculară |
136,09 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cal puțin 98,0 % dup uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau pudră albă granulată sau cristalină, higroscopică |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru potasiu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 51,0 % și 53,0 % |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 2,0 % determinat prin uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,2 % pe bază anhidră |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 4,2 și 4,8 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 340 (ii) FOSFAT DIPOTASIC |
||||||||||
Sinonime |
Monofosfat dipotasic Fosfat de potasiu secundar Fosfat dipotasic acid Ortofosfat dipotasic Fosfat de potasiu dibazic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Hidrogeno-monofosfat dipotasic Hidrogeno-fosfat dipotasic Hidrogeno-ortofosfat dipotasic |
|||||||||
Einecs |
231-834-5 |
|||||||||
Formulă chimică |
K2HPO4 |
|||||||||
Masă moleculară |
174,18 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 98,0 % după uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Descriere |
Pudră granulată incoloră sau albă, cristale sau masă; substanță lichefiată |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru potasiu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 40,3 % și 41,5 % |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Nu mai mult de 2,0 % determinat prin uscare la 105 °C timp de patru ore |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,2 % pe bază anhidră |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 8,7 și 9,4 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 340 (iii) FOSFAT TRIPOTASIC |
||||||||||
Sinonime |
Fosfat de potasiu Fosfat de potasiu tribazic Ortofosfat tripotasic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Monofosfat tripotasic Fosfat tripotasic Ortofosfat tripotasic |
|||||||||
Einecs |
231-907-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
K3PO4 |
||||||||
Hidrat: |
K3PO4·n H2O (n = 1 sau 3) |
|||||||||
Masă moleculară |
212,27 (anhidridă) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 97,0 % calculat la aprindere |
|||||||||
Descriere |
Cristale higroscopice incolore sau albe, inodore sau granule. Formele hidratate existente includ monohidrat și trihidrat |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru potasiu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 30,5 % % și 33,0 % (anhidridă la aprindere) |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin aprindere |
Anhidridă: nu mai mult de 3,0 %; hidrat: nu mai mult de 23,0 %. Determinat prin uscare la 105 °C timp de o oră și apoi prin aprindere la aproximativ 800 °C ± 25 °C timp de 30 minute |
|||||||||
Substanțe insolubile în apă |
Nu mai mult de 0,2 % pe bază anhidră |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 10 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
pH-ul a 1 % soluție apoasă |
Între 11,5 și 12,3 |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 341 (i) FOSFAT MONOCALCIC |
||||||||||
Sinonime |
Fosfat de calciu monobazic Ortofosfat monocalcic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Dihidrogeno-fosfat de calciu |
|||||||||
Einecs |
231-837-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
Ca(H2PO4)2 |
||||||||
Monohidrat: |
Ca(H2PO4)2·H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
234,05 (anhidridă) 252,08 (monohidrat) |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cal puțin 95,0 % pe bază uscată |
|||||||||
Descriere |
Pudră granulată sau cristale sau granule albe, lichefiate |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru calciu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Conținut P2O5 |
Între 55,5 % și 61,1 % (anhidridă) |
|||||||||
C. Conținut CaO |
Între 23,0 % și 27,5 % (anhidridă) Între 19,0 % și 24,8 % (monohidrat) |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin uscare |
Cel puțin 14 % determinat prin uscare la 105 °C timp de patru ore (anhidridă) Nu mai mult de 17,5 % determinat prin uscare la 60 °C timp de o oră, apoi la 105 °C timp de patru ore (monohidrat) |
|||||||||
Pierdere prin aprindere |
Nu mai mult de 17,5 % după aprindere la 800 °C ± 25 °C timp de 30 minute (anhidridă) Nu mai mult de 25,0 % determinat prin uscare la 105 °C timp e o oră, apoi aprindere la 800 °C ± 25 °C timp de 30 minute (monohidrat) |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 30 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 341 (ii) FOSFAT DICALCIC |
||||||||||
Sinonime |
Fosfat de calciu dibazic Ortofosfat dicalcic |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Monohidrogeno-fosfat de calciu Hidrogeno-ortofosfat de calciu Fosfat de calciu secundar |
|||||||||
Einecs |
231-826-1 |
|||||||||
Formulă chimică |
Anhidridă: |
CaHPO4 |
||||||||
Monohidrat: |
CaHPO4·2H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
136,06 (anhidridă) 172,09 (dihidrat) |
|||||||||
Compoziție |
Fosfatul dicalcic, după uscare la 200 °C timp de 3 ore, conține cel puțin 98 % și cel mult echivalentul a 102 % CaHPO4 |
|||||||||
Descriere |
Cristale albe sau granule, pudră granulată sau pudră |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru calciu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Slab solubil în apă. Insolubil în etanol |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 50,0 % și 52,5 % (anhidridă) |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin aprindere |
Nu mai mult de 8,5 % (anhidridă) sau 26,5 % (dihidrat) după aprindere la 800 °C ± 25 °C timp de 30 minute |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 50 mg/kg |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 341 (iii) FOSFAT TRICALCIC |
||||||||||
Sinonime |
Fosfat de calciu tribazic Ortofosfat de calciu |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
Monofosfat tricalcic |
|||||||||
Einecs |
231-840-8 |
|||||||||
Formulă chimică |
Ca3(PO4)2 |
|||||||||
Masă moleculară |
310,17 |
|||||||||
Compoziție |
Cel puțin 90 % calculat la aprindere |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă, inodoră și fără gust care persistă în aer |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru calciu și fosfat |
|
|
||||||||
B. Teste de solubilitate |
Practic insolubil în apă; insolubil în etanol; solubil în acid clorhidric și nitric diluat |
|||||||||
C. Conținut P2O5 |
Între 38,5 % și 48,0 % (anhidridă) |
|||||||||
Puritate |
||||||||||
Pierdere prin aprindere |
Nu mai mult de 8,0 % după aprindere la 800 °C ± 25 °C la greutate constantă |
|||||||||
Fluoruri |
Nu mai mult de 50 mg/kg (exprimat ca fluor) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 385 SAREA DE CALCIU ȘI DISODIU A ACIDULUI ETILEN DIAMINTETRACETAT |
||||||||||
Sinonime |
EDTA de calciu disodiu Edetat de calciu disodiu |
|||||||||
Definiție |
||||||||||
Denumire chimică |
N, N′-1,2-Etandilbis[N-(carboximetil)-glicinat] [(4-)-O′,ON,ON]calcinat(2)-disodiu etilendiamintetraacetat de calciu disodiu (etilendinitrilo)tetraacetat de calciu disodiu |
|||||||||
Einecs |
200-529-9 |
|||||||||
Formulă chimică |
C10H12O8CaN2Na2·2H2O |
|||||||||
Masă moleculară |
410,31 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cal puțin 97 % pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Granule albe, inodore, cristaline sau pudră albă spre aproape albă, ușor higroscopică |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Teste pozitive pentru sodiu și calciu |
|
|
||||||||
B. Activitatea ionilor de metal pozitivi |
|
|
||||||||
C. pH-ul a 1 % soluție între 6,5 și 7,5 |
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
5 la 13 % (metoda Karl Fischer) |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 3 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
E 1105 LIZOZIM |
||||||||||
Sinonime |
Hidroclorură de lizozim Muramidase |
|||||||||
Definiție |
Lizozimul este o polipeptidă liniară obținută din albușul de ou de găină constând în 129 aminoacizi. Dispune de activitate enzimatică în capacitatea sa de a hidroliza legăturile β(1-4) dintre acidul N-acetilmuranic și N-acetilglucosaminic din membranele exterioare ale speciilor de bacterii, în special organisme gram-pozitive. Este în mod uzual obținută ca clorhidrat |
|||||||||
Denumire chimică |
Enzimă (CE) nr: 3.2.1.117 |
|||||||||
Einecs |
232-620-4 |
|||||||||
Masă moleculară |
Aproximativ 14 000 |
|||||||||
Compoziție |
Conținut de cel puțin 950 mg/g pe bază anhidră |
|||||||||
Descriere |
Pudră albă, inodoră având miros ușor dulce |
|||||||||
Identificare |
||||||||||
A. Punct izoelectric 10,7 |
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
|
|
|
||||||||
Puritate |
||||||||||
Conținut de apă |
Nu mai mult de 6,0 % (metoda Karl Fisher) (doar forma pudră) |
|||||||||
Reziduuri la aprindere |
Nu mai mult de 1,5 % |
|||||||||
Azot |
Nu mai puțin de 16,8 % și nu mai mult de 17,8 % |
|||||||||
Arsenic |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Plumb |
Nu mai mult de 5 mg/kg |
|||||||||
Mercur |
Nu mai mult de 1 mg/kg |
|||||||||
Metale grele (ca Pb) |
Nu mai mult de 10 mg/kg |
|||||||||
Criterii microbiologice |
||||||||||
Total bacterii |
Nu mai mult de 5 × 104 col/g |
|||||||||
Salmonellae |
Absent în 25 g |
|||||||||
Staphylococcus aureus |
Absent în 1 g |
|||||||||
Escherichia coli |
Absent în 1 g |
(1) Clorură de cobalt TSC: se dizolvă aproximativ 56 grame clorură de cobalt CoCl2·6H2O într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric și 975 ml apă pentru a rezulta un volum total de un litru. Se introduc exact 5 ml din această soluție într-o eprubetă conținând 250 ml soluție de iod, se adaugă 5 ml de 3 % peroxid de hidrogen, apoi 15 ml de 20 % soluție de hidroxid de sodiu. Se fierbe 10 minute, se lasă să se răcească, se adaugă 2 grame iodură de potasiu și 20 ml de 25 % acid sulfuric. După ce precipitatul este complet dizolvat se titrează iodura eliberată cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezența amidonului TS (), un ml tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 23,80 mg de CoCl2·6H2O. Se ajustează volumul final al soluției prin adăugarea unei cantități suficiente de mixtură de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluție conținând 59,5 mg de CoCl2·6H2O/ml.
(2) Clorură de fier TSC: se dizolvă aproximativ 55 g de clorură de fier într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric și 975 ml de apă pentru a rezulta un volum total de 1 l. Se introduc 10 ml din această soluție într-o eprubetă conținând 250 ml soluție de iod, se adaugă 15 ml de apă și 3 g de iodură de potasiu; mixtura se lasă 15 minute. Se diluează cu 100 ml apă, apoi iodura eliberată se titrează cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezența amidonului TS (). Un ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 27,03 mg FeCl3·6H2O. Se ajustează volumul final al soluției prin adăugarea unei cantități suficiente de mixtură de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluție conținând 45,0 mg de FeCl3·6H2O/ml.
(3) Sulfat de cupru TSC: se dizolvă aproximativ 65 g de sulfat de cupru CuSO4·5H2O într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric și 975 ml de apă pentru a rezulta un volum total de 1 l. Se introduc 10 ml din această soluție într-o eprubetă conținând 250 ml soluție de iod, se adaugă 40 ml apă, 4 ml acid acetic și 3 g iodură de potasiu. Se titrează iodura eliberată cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezența amidonului TS (). Un ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 24,97 mg de CuSO4·5 H2O. Se ajustează volumul final al soluției prin adăugarea unei cantități suficiente de mixtură de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluție conținând 62,4 mg de CuSO4·5H2O/ml.
(4) Amidon TS: se pulverizează 0,5 g amidon (amidon din cartofi, porumb sau solubil) cu 5 ml de apă; la pasta ce rezultă se adaugă o cantitate suficientă de apă pentru a rezulta un volum total de 100 ml, amestecând continuu. Se fierbe câteva minute, se lasă să se răcească, se filtrează. Amidonul trebuie preparat proaspăt.
(5) Dacă este etichetat „pentru uz alimentar”, nitritul poate fi folosit doar în combinație cu sare sau cu un substituent al sării.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
119 |
31997R0058
L 014/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE, EURATOM) NR. 58/97 AL CONSILIULUI
din 20 decembrie 1996
privind statisticile structurale de întreprindere
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 213,
având în vedere proiectul de regulament înaintat de Comisie (1),
având în vedere avizul Parlamentului European (2),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),
(1) |
întrucât, în Rezoluția sa din 14 noiembrie 1989 privind comerțul intern în contextul pieței interne (4), Consiliul a solicitat Comisiei în mod special să perfecționeze statisticile comerciale asigurând compatibilitatea lor cu definițiile comunitare și sporind, pe cât este cazul, oferta de statistici de acest tip furnizate Oficiului de Statistică al Comunităților Europene; |
(2) |
întrucât, prin Decizia 92/326/CEE (5), Consiliul adoptă un program bianual (1992-1993) de dezvoltare a statisticilor europene privind serviciile; întrucât acest program prevede elaborarea unor statistici armonizate la nivel național și regional, în special în ceea ce privește comerțul distributiv; |
(3) |
întrucât, prin Directiva 78/660/CEE (6), Consiliul adoptă măsuri de îmbunătățire a coordonării dispozițiilor de drept intern referitoare la prezentarea și conținutul conturilor anuale și ale rapoartelor anuale, metodele de evaluare și publicarea acestora pentru anumite tipuri de societăți comerciale; |
(4) |
întrucât, între timp, Comunitatea a înregistrat progrese semnificative privind integrarea; întrucât noile politici și orientări economice, sociale, de concurență, de mediu și de întreprindere necesită inițiative și decizii bazate pe statistici valabile; întrucât informațiile conforme cu legislația comunitară sau disponibile în statele membre sunt insuficiente, inadecvate sau prea puțin comparabile pentru a servi drept bază fiabilă pentru activitatea Comisiei; |
(5) |
întrucât, prin Decizia 93/379/CEE (7), Consiliul adoptă un program multianual de măsuri comunitare pentru a întări domeniile prioritare și a asigura continuitatea și consolidarea politicilor de întreprindere, în special în privința întreprinderilor mici și mijlocii, în cadrul Comunității; întrucât statisticile sunt necesare pentru a evalua impactul măsurilor luate în vederea atingerii obiectivelor specificate în decizie, în special cel de a avea statistici comparabile pentru întreprinderile din toate sectoarele, statistici referitoare la relațiile naționale și internaționale de subcontractare între întreprinderi și statistici mai bune privind întreprinderile mici și mijlocii; întrucât aceste necesități nu trebuie să conducă la impunerea unor cerințe de raportare excesiv de oneroase pentru întreprinderile mici și mijlocii; |
(6) |
întrucât, prin Decizia 93/464/CEE (8), Consiliul adoptă un program-cadru pentru acțiunile prioritare în domeniul informațiilor statistice pentru perioada 1993-1997; |
(7) |
întrucât sunt necesare statistici referitoare la politica întreprinderilor, în special în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și inovarea, protecția mediului, investițiile, industriile ecologice, turismul și industria tehnologiilor de vârf; întrucât dezvoltarea Comunității și funcționarea pieței interne impun cerințe crescânde de date comparabile referitoare la structura câștigurilor salariaților, costul muncii și instruire; |
(8) |
întrucât sunt necesare surse statistice complete și credibile care să permită aplicarea corectă a Directivei 89/130/CEE, Euratom, a Consiliului din 13 februarie 1989 privind armonizarea metodelor de stabilire a produsului național brut la prețurile pieței (9); |
(9) |
întrucât pentru stabilirea conturilor naționale și regionale în conformitate cu Sistemul european de conturi economice integrate (SEC) trebuie create surse statistice comparabile, complete și fiabile; |
(10) |
întrucât este nevoie de indicatori și conturi regionale; |
(11) |
întrucât pentru a-și putea realiza sarcinile încredințate în conformitate cu tratatele, în special în privința pieței interne, Comisia trebuie să dispună de informații exhaustive, actualizate, fiabile și comparabile referitoare la structura, activitatea, competitivitatea și performanțele întreprinderilor comunitare; |
(12) |
întrucât, în vederea satisfacerii cerințelor comunitare de informații referitoare la convergența economică, este nevoie de standardizare; |
(13) |
întrucât întreprinderile și asociațiile profesionale au nevoie de astfel de informații pentru a-și putea înțelege piețele și pentru a-și compara activitățile și performanțele cu cele ale concurenților la nivel regional, național și internațional; |
(14) |
întrucât crearea unor standarde statistice comune care să permită elaborarea datelor armonizate este o acțiune care poate fi întreprinsă eficient numai la nivel comunitar; întrucât astfel de standarde sunt aplicate în fiecare stat membru sub autoritatea organismelor și instituțiilor care răspund de elaborarea statisticilor oficiale; |
(15) |
întrucât cea mai bună metodă de a evalua structura, activitatea, competitivitatea și performanțele întreprinderilor comunitare constă în elaborarea statisticilor în conformitate cu principiile metodologice comune și cu definițiile comune ale caracteristicilor; întrucât numai elaborarea coordonată a statisticilor armonizate asigură nivelul de fiabilitate, rapiditate, flexibilitate și detaliere necesare satisfacerii cerințelor Comisiei și întreprinderilor; |
(16) |
întrucât definiția unităților tip de activitate (UTA) corespunde uneia sau mai multor subdiviziuni operaționale ale întreprinderii; întrucât pentru ca o UTA să fie observabilă sistemul informațional al întreprinderii trebuie să fie capabil să indice sau să calculeze pentru fiecare UTA cel puțin valoarea producției, consumul intermediar, costul manoperei, excedentul de exploatare și forța de muncă ocupată și formarea brută de capital fix; întrucât UTA care sunt incluse într-o anumită rubrică a Nomenclatorului statistic al activităților economice din Comunitatea Europeană (NACE Rev. 1) pot crea produse în afara grupului omogen, datorită activităților secundare asociate acestora care nu pot fi identificate separat din documentele contabile disponibile; întrucât se poate concluziona că întreprinderea și UTA sunt identice atunci când, pentru o întreprindere, se dovedește imposibilă indicarea sau calcularea informațiilor referitoare la toate variabilele enumerate pentru una sau mai multe sub-diviziuni operaționale; |
(17) |
întrucât datele statistice elaborate în cadrul unui sistem comunitar trebuie să prezinte o calitate satisfăcătoare, iar această calitate, precum și sarcinile pe care ea le presupune, trebuie să fie comparabile între statele membre; întrucât este așadar necesară stabilirea de comun acord a criteriilor care să permită satisfacerea acestor cerințe; |
(18) |
întrucât este necesară simplificarea procedurilor administrative pentru întreprinderi, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv promovarea noilor tehnologii de culegere a datelor și de elaborare a statisticilor; întrucât ar putea fi încă necesară culegerea direct în întreprinderi a datelor necesare elaborării statisticilor structurale de întreprindere, folosind tehnici și metode care să asigure caracterul exhaustiv, fiabil și actual al datelor, fără a genera pentru părțile în cauză, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, o sarcină disproporționată în raport cu rezultatele la care s-ar putea aștepta, în mod rezonabil, utilizatorii statisticilor; |
(19) |
întrucât semnarea Acordului general pentru comerțul cu servicii a generat o nevoie substanțială de informații referitoare la dimensiunea piețelor semnatarilor și la procentele lor pe aceste piețe în scopul gestionării și dezvoltării acestui acord; |
(20) |
întrucât este necesar un cadru juridic comun pentru toate activitățile economice și domeniile statisticilor de întreprindere, care să acopere și activitățile sau domeniile pentru care nu s-au întocmit încă statistici; |
(21) |
întrucât Directiva 64/475/CEE (10) și Directiva 72/221/CEE (11), care au drept scop furnizarea unui ansamblu de statistici coerente, nu au putut lua în considerare modificările de ordin economic și tehnic care au survenit după adoptarea acestora și ar trebui deci abrogate; |
(22) |
întrucât, în vederea clarificării normelor privind culegerea și prelucrarea statistică a datelor și a celor privind prelucrarea și transmiterea rezultatelor, este necesar să se confere Comisiei, sprijinită de Comitetul pentru programul statistic, constituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom (12), atribuția de a adopta măsuri pentru aplicarea prezentului regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiectivul prezentului regulament este de a stabili un cadru comun pentru culegerea, elaborarea, transmiterea și evaluarea statisticilor comunitare cu privire la structura, activitatea, competitivitatea și performanțele întreprinderilor în cadrul Comunității.
Articolul 2
Elaborarea statisticilor are drept obiectiv, în special, analiza:
(i) |
structurii și evoluției activităților întreprinderilor; |
(ii) |
factorilor de producție utilizați și a altor elemente care permit evaluarea activității, performanțelor și competitivității întreprinderilor; |
(iii) |
dezvoltării întreprinderilor și piețelor regionale, naționale, comunitare și internaționale; |
(iv) |
politicii întreprinderilor; |
(v) |
întreprinderilor mici și mijlocii; |
(vi) |
caracteristicilor specifice ale întreprinderilor referitoare la anumite grupuri de activități. |
Articolul 3
(1) Prezentul regulament include toate activitățile din secțiunile C-K și M-O din Nomenclatorul statistic al activităților economice din Comunitatea Europeană (NACE Rev.1).
(2) Unitățile statistice de tipul celor enumerate în secțiunea I a anexei la Regulamentul (CEE) nr. 696/93 al Consiliului privind unitățile statistice de observare și analiză a sistemului de producție din Comunitatea Europeană (13) și care sunt clasificate drept una dintre activitățile menționate la alineatul (1) sunt incluse în domeniul de aplicare a prezentului regulament. Utilizarea unor unități speciale pentru elaborarea statisticilor este specificată în anexele la prezentul regulament.
Articolul 4
(1) Statisticile care trebuie elaborate pentru domeniile menționate la articolul 2 sunt grupate pe module. Modulele sunt definite în anexele la prezentul regulament.
(2) Fiecare modul conține următoarele informații:
(i) |
activitățile pentru care trebuie elaborate statisticile, extrase din domeniul de aplicare indicat la articolul 3 alineatul (1); |
(ii) |
tipurile de unități statistice care trebuie utilizate pentru elaborarea statisticilor, extrase din lista unităților statistice menționată la articolul 3 alineatul (2); |
(iii) |
lista caracteristicilor pentru care trebuie elaborate statistici pentru domeniile enumerate în articolul 2 și a perioadelor de referință pentru aceste caracteristici; |
(iv) |
o listă a statisticilor care trebuie elaborate cu privire la demografia întreprinderilor; |
(v) |
frecvența de elaborare a statisticilor, care poate fi anuală sau multianuală. Dacă este vorba de o compilare multianuală, aceasta trebuie realizată cel puțin o dată la 10 ani; |
(vi) |
planificarea în care se indică primii ani de referință pentru statisticile care trebuie elaborate; |
(vii) |
standardele referitoare la reprezentativitate și evaluarea calității; |
(viii) |
intervalul de timp de la sfârșitul perioadei de referință în cadrul căruia trebuie transmise statisticile; |
(ix) |
durata maximă a perioadei de tranziție care poate fi acordată. |
Articolul 5
Modulele prezentului regulament sunt:
— |
un modul comun pentru statisticile structurale anuale definite în anexa 1; |
— |
un modul detaliat pentru statisticile structurale în industrie definite în anexa 2; |
— |
un modul detaliat pentru statisticile structurale în comerț definite în anexa 3; |
— |
un modul detaliat pentru statisticile structurale în construcții definite în anexa 4. |
Articolul 6
(1) Statele membre culeg datele necesare pentru observarea caracteristicilor din listele menționate în modulele specificate la articolul 5.
(2) Statele membre pot culege datele necesare folosind o combinație de surse diferite menționate mai jos, aplicând principiul simplificării administrative:
— |
anchete obligatorii: unitățile legale, cărora le aparțin sau din care se compun unitățile statistice solicitate de statele membre, sunt obligate să furnizeze informații corecte și complete în termenele limită stabilite; |
— |
alte surse care sunt cel puțin echivalente sub aspectul corectitudinii și calității; |
— |
proceduri de estimare statistică în care unele caracteristici nu au fost observate pentru toate unitățile. |
(3) În vederea reducerii sarcinilor de răspuns, autoritățile naționale și autoritatea comunitară, în condițiile și în limitele stabilite de fiecare stat membru și de către Comisie pentru domeniile de competență ale fiecăruia, au acces la sursele de date administrative care țin de domeniile de activitate ale propriilor administrații publice, în măsura în care aceste date sunt necesare pentru a satisface condițiile de acuratețe menționate la articolul 7.
(4) Statele membre și Comisia, fiecare în cadrul propriilor domenii de competență, promovează condițiile de utilizare sporită a transmisiei electronice de date și prelucrării automate a datelor.
Articolul 7
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că datele transmise reflectă structura populației unităților statistice enumerate în anexe.
(2) Evaluarea calității se realizează prin compararea beneficiilor aduse de disponibilitatea datelor cu costurile culegerii și sarcina de răspuns a întreprinderilor, în special în privința întreprinderilor mici.
(3) Statele membre transmit Comisiei, la cererea acesteia, toate informațiile necesare evaluării menționate la alineatul (2).
Articolul 8
(1) Pe baza datelor culese și estimate, statele membre elaborează rezultate comparabile, în conformitate cu defalcările prevăzute pentru fiecare modul în articolul 5.
(2) Pentru elaborarea agregatelor comunitare, statele membre furnizează rezultatele naționale componente în conformitate cu nivelurile NACE Rev. 1, stabilite în modulele din anexe, sau determinate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13.
Articolul 9
(1) Statele membre transmit rezultatele menționate la articolul 8 din prezentul regulament, inclusiv datele confidențiale, Oficiului de Statistică al Comunităților Europene în conformitate cu dispozițiile comunitare existente cu privire la transmiterea datelor statistice confidențiale. Aceste dispoziții comunitare se aplică tratamentului rezultatelor, în măsura în care acestea includ date confidențiale.
(2) Rezultatele sunt transmise în formatul tehnic corespunzător și într-un interval de timp de la sfârșitul perioadei de referință, prevăzut pentru fiecare modul menționat la articolul 5, dar care nu depășește 18 luni. În plus, un număr redus de rezultate preliminare estimate sunt transmise într-un interval de timp de la sfârșitul perioadei de referință, prevăzut pentru fiecare modul menționat lan articolul 5, dar care nu depășește 10 luni.
Articolul 10
Statele membre transmit Comisiei, la cererea acesteia, orice informații relevante cu privire la punerea în aplicare a regulamentului în statele membre.
Articolul 11
(1) În perioadele de tranziție, se pot accepta derogări de la dispozițiile din anexe, în măsura în care sistemele statistice naționale necesită adaptări majore.
(2) Se poate acorda statelor membre o perioadă de tranziție suplimentară pentru elaborarea statisticilor, în cazul în care este imposibilă respectarea dispozițiilor prezentului regulament datorită derogărilor acordate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2186/93 al Consiliului din 22 iulie 1993 privind coordonarea comunitară a elaborării registrelor întreprinderilor în scopuri statistice (14).
(3) Obligațiile prevăzute de prezentul regulament sunt aplicate în întregime de statele membre până la sfârșitul perioadei de tranziție.
Articolul 12
Comisia determină, conform procedurii menționate la articolul 13, normele pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv măsurile de ajustare la progresele economice și tehnice privind culegerea și prelucrarea statistică a datelor, prelucrarea și transmiterea rezultatelor, ținând seama de principiul conform căruia beneficiile aduse de o anumită măsură trebuie să depășească costurile și cu condiția să nu fie implicate resurse suplimentare importante, fie din partea statelor membre, fie din partea întreprinderilor, față de dispozițiile inițiale ale prezentului regulament, în special:
(i) |
actualizarea listei caracteristicilor, statisticilor referitoare la demografia întreprinderilor și a rezultatelor preliminare, în măsura în care actualizarea, efectuată după evaluarea cantitativă, nu implică o creștere a numărului unităților anchetate și nici o sarcină de răspuns a unităților care să fie disproporționată în raport cu rezultatele preconizate (articolele 4 și 9); |
(ii) |
frecvența elaborării statisticilor (articolul 4); |
(iii) |
definițiile caracteristicilor și relevanța acestora pentru anumite activități (articolul 4); |
(iv) |
definiția perioadei de referință (articolul 4); |
(v) |
primul an de referință pentru elaborarea rezultatelor preliminare (articolul 9); |
(vi) |
criteriile pentru evaluarea calității (articolul 7); |
(vii) |
defalcarea rezultatelor, în special clasificările care urmează a fi utilizate și combinațiile claselor de mărime (articolul 8); |
(viii) |
formatul tehnic corespunzător pentru transmiterea rezultatelor (articolul 9); |
(ix) |
actualizarea termenelor de transmitere a datelor (articolul 9); |
(x) |
perioada de tranziție și derogările de la dispozițiile prezentului regulament acordate în cursul acestei perioade (articolul 11). |
Articolul 13
(1) Comisia este sprijinită de Comitetul pentru programul statistic, înființat prin Decizia 89/382/CEE, Euratom.
(2) Reprezentantul Comisiei transmite comitetului un proiect al măsurilor care urmează a fi luate. Comitetul emite un aviz cu privire la acest proiect în termenul stabilit de președinte, în funcție de urgența problemei. Avizul este adoptat cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat în cazul deciziilor pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre din cadrul comitetului sunt determinate conform dispozițiilor articolului menționat. Președintele nu are drept de vot.
(3) |
|
Dacă, la expirarea perioadei de trei luni de la înaintarea propunerii, Consiliul nu a decis, măsurile propuse sunt adoptate de către Comisie.
Articolul 14
(1) În termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și ulterior la fiecare trei ani, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la statisticile elaborate în conformitate cu prezentul regulament, în special cu privire la calitatea acestora și la sarcina de răspuns pentru întreprinderi.
(2) În cadrul rapoartelor menționate la alineatul (1), Comisia propune toate modificările pe care le consideră necesare.
Articolul 15
Directivele 64/475/CEE și 72/221/CEE își încetează valabilitatea după transmiterea tuturor datelor pentru anul de referință 1994.
Articolul 16
Prezentul regulament intră în vigoare în termen de 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 1996.
Pentru Consiliu
Președintele
S. BARRETT
(1) JO C 146, 13.6.1995, p. 6.
(2) JO C 96, 1.4.1996, p. 236.
(3) JO C 236, 11.9.1995, p. 61.
(4) JO C 297, 25.11.1989, p. 2.
(5) JO L 179, 1.7.1992, p. 131.
(6) JO L 222, 14.8.1978, p. 11. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/8/CE (JO L 82, 25.3.1994, p. 33).
(7) JO L 161, 2.7.1993, p. 68.
(8) JO L 219, 28.8.1993, p. 1.
(9) JO L 49, 21.2.1989, p. 26.
(10) Directiva 64/475/CEE a Consiliului din 30 iulie 1964 privind anchetele anuale coordonate asupra investițiilor în industrie (JO L 131, 13.8.1964, p. 2193). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1985.
(11) Directiva 72/221/CEE a Consiliului din 6 iunie 1972 privind anchetele anuale coordonate asupra activității industriale (JO L 133, 10.6.1972, p. 57). Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1985.
(12) JO L 181, 28.6.1989, p. 47.
(13) JO L 76, 30.3.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Actul de aderare din 1994.
(14) JO L 196, 5.8.1993, p. 1.
ANEXA 1
MODULUL COMUN PENTRU STATISTICILE STRUCTURALE ANUALE
Secțiunea 1
Obiective
Obiectivul prezentei anexe este de a stabili un cadru comun pentru culegerea, elaborarea, transmiterea și evaluarea statisticilor comunitare referitoare la structura, activitatea, competitivitatea și performanțele întreprinderilor din statele membre.
Secțiunea 2
Domeniul de aplicare
Statisticile care trebuie elaborate se referă la domeniile menționate la articolul 2 literele (i), (ii) și (iii) din prezentul regulament, în special la analiza valorii adăugate și a principalelor sale componente.
Secțiunea 3
Sfera de cuprindere
1. Pentru activitățile enumerate în secțiunea 9, sunt elaborate statistici.
2. Pentru activitățile enumerate în secțiunea 10, sunt realizate studii pilot.
Secțiunea 4
Caracteristici
1. Lista caracteristicilor prezentată mai jos indică, acolo unde este cazul, tipul unității statistice pentru care trebuie elaborate statisticile.
2. În conformitate cu procedura definită la articolul 13 din prezentul regulament, Comisia stabilește titlurile corespunzătoare pentru caracteristicile pentru care trebuie elaborate statistici privind activitățile incluse în secțiunea J a NACE Rev. 1 și care corespund cel mai bine celor enumerate la alineatele (3)-(5).
3. Statistici demografice anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
11 11 0 |
Numărul întreprinderilor |
|
11 21 0 |
Numărul unităților locale |
|
4. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 11 0 |
Cifra de afaceri |
Transmitere opțională |
12 12 0 |
Valoarea producției |
|
12 14 0 |
Valoarea adăugată la prețurile de bază |
|
12 15 0 |
Valoarea adăugată la costul factorilor |
|
13 31 0 |
Costuri cu personalul |
|
13 11 0 |
Total cumpărări de bunuri și servicii |
|
13 12 0 |
Cumpărări de bunuri și servicii în vederea revânzării în aceeași stare |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
|
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
16 13 0 |
Numărul salariaților |
5. Caracteristicile pentru care trebuie elaborate statistici regionale anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
13 32 0 |
Salarii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
Opțional |
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
6. Pentru caracteristicile enumerate în secțiunea 10, se realizează studii pilot.
Secțiunea 5
Primul an de referință
Primul an de referință pentru statisticile care trebuie elaborate este anul calendaristic 1995.
Secțiunea 6
Raportul privind calitatea statisticilor
Pentru fiecare dintre caracteristicile enumerate în secțiunea 4, punctul 4, statele membre indică gradul de precizie în raport cu un prag de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul menționat la articolul 14 din prezentul regulament, luând în considerare aplicarea articolului menționat în fiecare stat membru.
Secțiunea 7
Elaborarea rezultatelor
1. Rezultatele sunt defalcate la nivelul grupărilor activităților enumerate în secțiunea 9.
2. Anumite rezultate sunt de asemenea defalcate pe clase de mărime pentru fiecare grupă a secțiunilor C-G din NACE Rev. 1 și la nivelul grupărilor enumerate în secțiunea 9 pentru celelalte secțiuni.
3. Rezultatele statisticilor regionale trebuie defalcate la nivelul de două cifre al NACE Rev. 1 (diviziuni) și la nivelul II al nomenclatorului unităților teritoriale (NUTS).
Secțiunea 8
Transmiterea rezultatelor
1. Rezultatele sunt transmise în termen de 18 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință.
2. Rezultatele naționale preliminare sau estimările sunt transmise în termen de 10 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință pentru statisticile de întreprindere elaborate pentru caracteristicile enumerate mai jos:
12 11 0 (cifra de afaceri)
16 11 0 (numărul persoanelor angajate).
Aceste rezultate preliminare trebuie defalcate la nivelul de trei cifre al NACE Rev. 1 (grupă), cu excepția secțiunilor H, I, J și K ale NACE Rev. 1, pentru care defalcarea se face corespunzător grupărilor enumerate în secțiunea 9.
Secțiunea 9
Grupările activităților
Următoarele grupări ale activităților se referă la clasificarea NACE Rev. 1.
SECȚIUNILE C, D, E ȘI F
Industria extractivă și exploatarea în carieră; industria prelucrătoare; producția și distribuția de electricitate, gaze naturale și apă; construcții.
În vederea elaborării statisticilor comunitare, statele membre transmit rezultatele naționale componente defalcate pe clase ale NACE Rev. 1.
SECȚIUNEA G
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor și a bunurilor de uz personal și casnic.
În vederea elaborării statisticilor comunitare, statele membre transmit rezultatele naționale componente defalcate pe clase ale NACE Rev. 1.
SECȚIUNEA H
Hoteluri și restaurante
55.1 + 55.2 |
„Hoteluri” și „Campinguri și alte servicii de cazare de scurtă durată” |
55.3 + 55.4 + 55.5 |
„Restaurante” și „Baruri” și „Cantine și servicii de deservire” |
SECȚIUNEA I
Transport, depozitare și comunicații
60.1 |
Transport feroviar |
60.21 + 60.22 + 60.23 |
„Alte servicii de transport terestru”, cu excepția „Transportului rutier de mărfuri” |
60.24 |
Transport rutier de mărfuri |
60.3 |
Transport prin conducte |
61.1 |
Transport maritim și de coastă |
61.2 |
Transport pe căi navigabile interne |
62 |
Transport aerian |
63.1 + 63.2 + 63.4 |
„Activități anexe și auxiliare de transport”, cu excepția „Activităților agențiilor de turism; activități de asistență turistică neclasificate în altă parte” |
63.3 |
„Activitățile agențiilor de turism; activități de asistență turistică neclasificate în alta parte” |
64.11 |
Activități de poștă națională |
64.12 |
Activități de curierat, altele decât activitățile de poștă națională |
64.2 |
Telecomunicații |
SECȚIUNEA J
Intermediere financiară
65.11 |
Activitățile băncii centrale |
65.12 |
Alte activități de intermediere financiară |
66.01 |
Asigurări de viață |
66.03 |
Asigurări, altele decât cele de viață |
SECȚIUNEA K
Activități imobiliare, de închiriere și industriale
70 |
Activități imobiliare |
71.1 + 71.2 |
„Închirierea automobilelor” și „închirierea altor mijloace de transport” |
71.3 |
Închirierea altor mașini și echipamente |
71.4 |
Închirierea bunurilor de uz personal și casnic neclasificate în altă parte |
72 |
Activități de tehnică de calcul |
73 |
Cercetare și dezvoltare |
74.11 + 74.12 + 74.14 + 74.15 |
„Activități juridice” și „activități de contabilitate și revizie contabilă, consultanță fiscală” și „activități de consultanță în afaceri și management” și „activități de management al holdingurilor” |
74.13 |
Cercetare de piață și sondarea opiniei publice |
74.2 + 74.3 |
„Activități arhitecturale și de construcții civile și consultanță tehnică de profil” și „Încercări și analize tehnice” |
74.4 |
Publicitate |
74.5 |
Recrutarea și furnizarea de personal |
74.6 |
Activități de investigații și pază |
74.7 |
Curățare industrială |
74.8 |
Alte activități economice neclasificate în altă parte |
Secțiunea 10
Rapoarte și studii pilot
1. Statele membre furnizează Comisiei un raport privind definirea, structura și disponibilitatea informațiilor referitoare la unitățile statistice clasificate în Grupa 652, Clasa 6602, Diviziunea 67 și Secțiunile M-O ale NACE Rev. 1. În conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament, Comisia instituie o serie de studii pilot pentru aceste activități, care trebuie încheiate de statele membre cel târziu pentru anul de referință 1998. Aceste studii pilot se realizează în vederea evaluării fezabilității culegerii datelor necesare pentru producerea rezultatelor aferente acestor activități, luând în considerare avantajele disponibilității acestor date în raport cu costurile culegerii și sarcinile de răspuns ale întreprinderilor.
2. Pentru activitățile enumerate în secțiunea 9, statele membre furnizează Comisiei un raport privind disponibilitatea datelor necesare pentru producerea rezultatelor aferente următoarelor caracteristici:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 18 0 |
Excedent financiar |
Numai pentru persoane juridice |
14 11 0 |
Cifra de afaceri pentru livrările intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 12 0 |
Cifra de afaceri pentru livrările extracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 21 0 |
Achiziții intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 22 0 |
Importuri extracomunitare de bunuri și servicii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
Numai pentru date regionale |
În conformitate cu procedura definită la articolul 13 din prezentul regulament, Comisia instituie o serie de studii pilot pentru aceste caracteristici, care urmează a fi încheiate de statele membre cel târziu pentru anul de referință 1998. Aceste studii pilot se realizează în vederea evaluării fezabilității culegerii datelor necesare pentru producerea rezultatelor aferente acestor caracteristici, luând în considerare avantajele disponibilității acestor date în raport cu costurile culegerii și cu sarcinile de răspuns ale întreprinderilor.
3. Pentru secțiunile G-K ale NACE Rev. 1, statele membre furnizează Comisiei un raport privind disponibilitatea datelor necesare pentru defalcarea rezultatelor în funcție de existența sau inexistența unui control majoritar exercitat de întreprinderile nerezidente, conform definiției Acordului General pentru Comerțul cu Servicii. În conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament, Comisia instituie o serie de studii pilot pentru această defalcare, care urmează a fi încheiate de statele membre cel târziu pentru anul de referință 1998. Aceste studii pilot se realizează în vederea evaluării fezabilității culegerii datelor necesare pentru producerea rezultatelor aferente acestei defalcări, luând în considerare avantajele disponibilității acestor date în raport cu costurile culegerii și cu sarcinile de răspuns ale întreprinderilor.
4. Comisia informează Consiliul cu privire la posibilitățile de elaborare a statisticilor pentru activitățile, caracteristicile și defalcările enumerate la alineatele (1), (2) și (3) și include o recomandare referitoare la adăugarea unor sau tuturor activităților la listele din secțiunile 4, 7 și 9.
Secțiunea 11
Perioada de tranziție
În sensul modulului comun definit în prezenta anexă, perioada de tranziție nu trebuie să depășească patru ani de la primii ani de referință pentru elaborarea statisticilor indicate în secțiunea 5.
ANEXA 2
MODULUL DETALIAT PENTRU STATISTICILE STRUCTURALE ÎN INDUSTRIE
Secțiunea 1
Obiective
Obiectivul prezentei anexe este de a stabili un cadru comun pentru culegerea, elaborarea, transmiterea și evaluarea statisticilor comunitare referitoare la structura, activitatea, competitivitatea și performanțele sectorului industrial.
Secțiunea 2
Domeniul de aplicare
Statisticile care trebuie elaborate se referă la domeniile menționate la articolul 2 literele (i), (ii), (iii), (iv) și (v) din prezentul regulament, în special la:
— |
o listă principală a statisticilor necesare pentru o analiză detaliată a structurii, activității, performanțelor și competitivității activităților industriale, |
— |
o listă suplimentară a statisticilor necesare pentru studiul unor obiecte speciale. |
Secțiunea 3
Sfera de cuprindere
Trebuie elaborate statistici pentru toate activitățile clasificate în secțiunile C, D și E ale NACE Rev. 1. Aceste secțiuni includ activitățile extractive și de exploatare în carieră (C), industria prelucrătoare (D), producția și distribuția de electricitate, gaze naturale și apă (E). Statisticile de întreprindere se referă la populația tuturor întreprinderilor clasificate în funcție de activitatea principală în secțiunile C, D și E.
Secțiunea 4
Caracteristici
1. Lista caracteristicilor și statisticilor prezentată mai jos indică, acolo unde este cazul, tipul unității statistice pentru care trebuie compilate statistici și necesitatea de a fi compilate cu frecvență anuală sau multianuală. Statisticile și caracteristicile scrise cu caractere italice sunt de asemenea incluse în listele modulului comun.
2. Statistici demografice anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
11 11 0 |
Numărul întreprinderilor |
|
11 12 0 |
Numărul de întreprinderi înființate |
|
11 13 0 |
Numărul de întreprinderi desființate |
|
11 21 0 |
Numărul unităților locale |
|
11 31 0 |
Numărul unităților tip de activitate |
|
3. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 11 0 |
Cifra de afaceri |
|
12 12 0 |
Valoarea producției |
|
12 13 0 |
Marja brută asupra bunurilor destinate revânzării |
|
12 14 0 |
Valoarea adăugată la prețurile de bază |
Transmitere opțională |
12 15 0 |
Valoarea adăugată la costul factorilor |
|
12 17 0 |
Excedent brut de exploatare |
|
13 11 0 |
Total achiziții de bunuri și servicii |
|
13 12 0 |
Cumpărări de bunuri și servicii cumpărate pentru a fi revândute în aceeași stare în care au fost primite |
|
13 13 1 |
Plăți pentru lucrătorii agenției/intermediari |
|
13 21 3 |
Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție prelucrate de unitate |
|
13 32 0 |
Salarii |
|
13 33 0 |
Costuri de asigurări sociale |
|
13 41 1 |
Plăți pentru închirieri pe termen lung și leasing operațional de bunuri |
|
15 12 0 |
Investiții brute în terenuri |
|
15 13 0 |
Investiții brute în clădiri și structuri existente |
|
15 14 0 |
Investiții brute în construcția și modificarea clădirilor |
|
15 15 0 |
Investiții brute în mașini și echipamente |
|
15 21 0 |
Vânzări de bunuri de investiții corporale |
|
15 31 0 |
Valoarea bunurilor corporale achiziționate în leasing financiar |
|
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
16 13 0 |
Numărul salariaților |
|
16 13 1 |
Numărul salariaților cu fracțiune de normă |
|
16 13 2 |
Numărul ucenicilor |
|
16 14 0 |
Numărul salariaților în echivalent de normă întreagă |
|
16 15 0 |
Numărul orelor lucrate de salariați |
|
18 11 0 |
Cifra de afaceri din activitatea principală la nivelul de 4 cifre al NACE Rev. 1 |
|
18 12 0 |
Cifra de afaceri din activități industriale |
|
18 15 0 |
Cifra de afaceri din activități de servicii |
|
18 16 0 |
Cifra de afaceri din activități comerciale de achiziționare și vânzare și din activități intermediare |
|
20 11 0 |
Cumpărări de produse energetice (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
21 11 0 |
Investiții în echipamente și instalații pentru controlul poluării și în special accesorii anti-poluare (în principal echipamente de prevenire a poluării) (1) |
|
22 11 0 |
Total cheltuieli de cercetare și dezvoltare în cadrul firmei (1) |
|
22 12 0 |
Numărul total de personal de cercetare și dezvoltare (1) |
|
4. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici multianuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
15 42 0 |
Investiții brute în concesiuni, licențe și brevete, mărci de firmă și drepturi similare |
|
15 44 1 |
Investiții în software achiziționat |
|
15 44 2 |
Investiții în software produs de către unitate |
Opțional |
16 13 5 |
Numărul lucrătorilor la domiciliu |
Diviziunile 17/18/19/21/22/25/28/31/32/36 |
20 21 0 |
Achiziții de antracit (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 22 0 |
Achiziții de cocs (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 23 0 |
Achiziții de combustibili brichetați (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 24 0 |
Achiziții de motorină (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 25 0 |
Achiziții de păcură (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 26 0 |
Achiziții de alte produse petroliere (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 27 0 |
Achiziții de gaze naturale (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 28 0 |
Achiziții de gaze derivate (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 29 0 |
Achiziții de surse de energie regenerabilă (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 30 0 |
Achiziții de energie termică (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
20 31 0 |
Achiziții de energie electrică (valoric) |
Cu excepția secțiunii E |
23 11 0 |
Plăți către subcontractori |
|
5. Caracteristici pentru care trebuie elaborate statistici regionale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
13 32 0 |
Salarii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în active corporale |
|
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
6. Caracteristicile unităților tip de activitate pentru care trebuie elaborate statistici anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 11 0 |
Cifra de afaceri |
|
12 12 0 |
Valoarea producției |
|
13 32 0 |
Salarii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
|
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
7 Pentru caracteristicile enumerate în secțiunea 9, se realizează studii pilot.
Secțiunea 5
Primul an de referință
1. Primul an de referință pentru care trebuie elaborate statistici anuale este anul calendaristic 1995. Primii ani de referință pentru statisticile multianuale sunt specificați mai jos pentru codurile în care apar caracteristicile:
Anul calendaristic 1997: |
Coduri |
20 21 0-20 31 0 15 42 0, 15 44 1 și 15 44 2 |
Anul calendaristic 1999: |
Coduri |
23 11 0 |
Anul calendaristic 2000: |
Coduri |
16 13 5 |
2. Statisticile multianuale se elaborează cel puțin o dată la cinci ani.
Secțiunea 6
Raportul privind calitatea statisticilor
Pentru fiecare dintre caracteristicile cheie, statele membre indică gradul de precizie în raport cu un prag de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul menționat la articolul 14 din prezentul regulament, luând în considerare aplicarea articolului menționat în fiecare stat membru. Caracteristicile cheie sunt precizate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament.
Secțiunea 7
Furnizarea rezultatelor
1. Rezultatele sunt defalcate la nivelul de 4 cifre al NACE Rev. 1 (clasă).
2. Anumite rezultate trebuie de asemenea defalcate pe clase de mărime și la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
3. Anumite rezultate trebuie de asemenea defalcate pe întreprinderi din sectorul public și din sectorul privat și la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
4. Rezultatele aferente statisticilor elaborate pentru unitățile tip de activitate trebuie defalcate la nivelul de 4 cifre al NACE Rev. 1 (clasă)
5. Rezultatele aferente statisticilor regionale trebuie defalcate simultan la nivelul de 2 cifre al NACE Rev. 1 (diviziune) și la nivelul II al nomenclatorului unităților teritoriale statistice (NUTS).
6. Rezultatele pentru caracteristica 21 11 0 privind investițiile pentru protecția mediului trebuie elaborate pentru următoarele grupări ale NACE Rev. 1:
Secțiunea C
Subsecțiunea DA
Subsecțiunile DB și DC
Subsecțiunea DD
Subsecțiunea DE
Subsecțiunea DF
Subsecțiunile DG și DH
Subsecțiunea DI
Diviziunea 27
Diviziunea 28
Subsecțiunile DK și DL și DM și DN
Diviziunea 40
Diviziunea 41
Secțiunea 8
Transmiterea rezultatelor
Rezultatele sunt transmise în termen de 18 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință.
Rezultatele preliminare sau estimările trebuie transmise în termen de 10 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință pentru statisticile de întreprindere menționate la secțiunea 4 punctul 3 elaborate pentru următoarele caracteristici:
Coduri |
11 11 0 |
(Numărul întreprinderilor) |
12 11 0 |
(Cifra de afaceri) |
|
12 12 0 |
(Valoarea producției) |
|
13 11 0 |
(Total achiziții de bunuri și servicii) |
|
13 32 0 |
(Salarii) |
|
15 11 0 |
(Investiții brute în bunuri corporale) |
|
16 11 0 |
(Numărul persoanelor angajate) |
Aceste rezultate preliminare trebuie defalcate la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
Secțiunea 9
Rapoarte și studii pilot
Statele membre transmit Comisiei un raport referitor la disponibilitatea datelor necesare pentru elaborarea rezultatelor aferente următoarelor caracteristici:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 16 0 |
Venituri din activități curente |
Numai persoane juridice |
12 18 0 |
Excedent financiar |
Numai persoane juridice |
12 19 0 |
Excedent curent brut |
Numai persoane juridice |
12 20 0 |
Profituri sau pierderi în anul respectiv |
Numai persoane juridice |
14 11 0 |
Cifra de afaceri din livrări intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 12 0 |
Cifra de afaceri din exporturi extracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 21 0 |
Achiziții intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 22 0 |
Importuri extracomunitare de bunuri și servicii |
|
15 43 0 |
Cheltuieli de comercializare |
|
15 61 0 |
Cumpărări de acțiuni și interese de participare |
Numai persoane juridice |
15 62 0 |
Vânzări de acțiuni și interese de participare |
Numai persoane juridice |
21 12 0 |
Investiții în echipamente și utilaje pentru tehnologii ecologice („tehnologie integrată”) |
|
21 14 0 |
Total cheltuieli curente pentru protecția mediului |
|
23 12 0 |
Venituri din subcontractări |
|
În conformitate cu procedura definită la articolul 13 din prezentul regulament, Comisia instituie o serie de studii pilot pentru aceste caracteristici, care urmează a fi încheiate de statele membre cel târziu pentru anul de referință 1998. Aceste studii pilot se realizează în vederea evaluării fezabilității culegerii datelor necesare pentru producerea rezultatelor aferente acestor caracteristici, luând în considerare avantajele disponibilității acestor date în raport cu costurile culegerii și cu sarcinile de răspuns ale întreprinderilor. Comisia informează Consiliul cu privire la posibilitățile de elaborare a statisticilor pentru aceste caracteristici și formulează o recomandare referitoare la adăugarea unora sau tuturor caracteristicilor incluse în listele din secțiunea 4.
Secțiunea 10
Perioada de tranziție
În sensul modulului detaliat definit în prezenta anexă, perioada de tranziție nu depășește patru ani de la primii ani de referință pentru elaborarea statisticilor indicate în secțiunea 5.
(1) În cazul în care valoarea totală a cifrei de afaceri și numărul persoanelor angajate într-o diviziune a NACE Rev. 1 secțiunile C-E reprezintă, în mod normal, într-un stat membru, sub 1 % din totalul comunitar, nu trebuie culese, în sensul prezentului regulament, informațiile necesare elaborării statisticilor referitoare la caracteristicile 21 11 0, 22 11 0 și 22 12 0.
În cazul în care este necesară culegerea acestor informații din motive legate de cerințele politicii comunitare, Comisia poate solicita culegerea ad hoc a acestor date, în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament.
ANEXA 3
MODULUL DETALIAT PENTRU STATISTICILE STRUCTURALE PRIVIND COMERȚUL DISTRIBUTIV
Secțiunea 1
Obiective
Obiectivul prezentei anexe este de a stabili un cadru comun pentru culegerea, elaborarea, transmiterea și evaluarea statisticilor comunitare referitoare la structura, activitatea, competitivitatea și performanțele sectorului de comerț distributiv.
Secțiunea 2
Domeniul de aplicare
Statisticile care trebuie elaborate se referă la domeniile menționate la articolul 2 literele (i), (ii), (iii) și (vi) din prezentul regulament, în special la:
— |
structura rețelei de comerț distributiv și evoluția acesteia, |
— |
activitățile distributive și formele de desfacere, precum și modelul aprovizionării și vânzării. |
Secțiunea 3
Sfera de cuprindere
1. Trebuie să se elaboreze statistici pentru toate activitățile clasificate în secțiunea G a NACE Rev. 1. Acest sector include activitățile de comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor și bunurilor de uz personal și casnic. Statisticile de întreprindere se referă la populația tuturor întreprinderilor a căror activitate principală este clasificată în secțiunea G.
2. În cazul în care valoarea totală a cifrei de afaceri și numărul persoanelor angajate într-o diviziune a NACE Rev. 1 secțiunea G reprezintă, în mod normal, într-un stat membru, sub 1 % din totalul comunitar, nu trebuie culese, în sensul prezentului regulament, informațiile menționate în această anexă, dar care nu sunt incluse și în anexa 1.
3. Dacă, din motive legate de cerințele politicii comunitare, este necesară culegerea acestor informații, Comisia poate solicita culegerea ad hoc a datelor menționate la alineatul (2), în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament.
Secțiunea 4
Caracteristici
1. Lista caracteristicilor și statisticilor prezentată mai jos indică, acolo unde este cazul, tipul unității statistice pentru care trebuie elaborate statistici, precum și frecvența de elaborare, anuală sau multianuală. Statisticile și caracteristicile scrise cu caractere italice sunt de asemenea incluse în listele modulului comun.
2. Statistici demografice anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
Date demografice |
||
11 11 0 |
Numărul întreprinderilor |
|
11 21 0 |
Numărul unităților locale |
|
3. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
Date contabile |
||
12 11 0 |
Cifra de afaceri |
|
12 12 0 |
Valoarea producției |
|
12 13 0 |
Marja brută a bunurilor destinate revânzării |
|
12 14 0 |
Valoarea adăugată la prețuri de bază |
Opțional |
12 15 0 |
Valoarea adăugată la costul factorilor |
|
12 17 0 |
Excedent brut de exploatare |
|
13 11 0 |
Total cumpărări de bunuri și servicii |
|
13 12 0 |
Cumpărări de bunuri și servicii destinate revânzării în aceeași stare în care au fost primite |
|
13 21 0 |
Variația stocurilor de bunuri și servicii |
|
13 21 1 |
Variația stocurilor de bunuri și servicii achiziționate pentru a fi revândute în aceeași stare |
|
13 31 0 |
Costuri cu personalul |
|
13 32 0 |
Salarii |
|
Date privind contul de capital |
||
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
|
15 12 0 |
Investiții brute în terenuri |
|
15 13 0 |
Investiții brute în clădiri și structuri existente |
|
15 14 0 |
Investiții brute în construcții și modificarea clădirilor |
|
15 15 0 |
Investiții brute în mașini și echipamente |
|
15 21 0 |
Vânzări de bunuri de investiții corporale |
|
15 31 0 |
Valoarea bunurilor corporale achiziționate în leasing financiar |
|
Date privind forța de muncă angajată |
||
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
16 13 0 |
Numărul salariaților |
|
16 13 1 |
Numărul salariaților cu fracțiune de normă |
|
Defalcarea cifrei de afaceri pe tipuri de activitate |
||
18 10 0 |
Cifra de afaceri din agricultură, silvicultură, piscicultură și activități industriale |
|
18 13 0 |
Cifra de afaceri din activități comerciale de cumpărare și revânzare |
|
18 14 0 |
Cifra de afaceri din activități de intermediere (agenții) |
|
18 15 0 |
Cifra de afaceri din activități de servicii |
|
4. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici multianuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
Informații privind costurile de exploatare, altele decât costurile cu personalul |
||
13 41 0 |
Costuri de exploatare asociate clădirilor și echipamentelor |
Opțional |
13 42 0 |
Costul desfacerii |
Opțional |
13 43 0 |
Alte costuri de exploatare |
Opțional |
|
Informații privind formele de comercializare pe întreprinderi |
Numai Diviziunea 52 |
17 32 0 |
Numărul magazinelor de vânzare cu amănuntul |
|
17 33 0 |
Categorii de spații de desfacere pentru magazinele de vânzare cu amănuntul angajate în comerțul cu amănuntul |
|
17 34 0 |
Numărul tarabelor și/sau tonetelor |
|
Defalcarea cifrei de afaceri pe tipuri de produse |
||
18 21 0 |
Defalcarea cifrei de afaceri pe tipuri de produse (corespunzător secțiunii G a CPA) |
|
Informații privind tipurile de furnizori și tipurile de clienți |
||
|
Cota procentuală din cifra de afaceri pe tipuri de clienți, în special: |
Numai Diviziunea 51 |
25 11 1 |
Agenți comerciali intermediari; comercianți cu amănuntul |
Opțional |
25 11 2 |
Utilizatori profesionali (comercianți cu ridicata, alții) |
Opțional |
25 11 3 |
Consumatori finali (activități de comerț cu amănuntul) |
Opțional |
|
Cota procentuală a achizițiilor pe tipuri de furnizori, în special: |
Numai Diviziunea 52 |
25 21 1 |
Comercianți cu ridicata, grupuri de achiziții |
Opțional |
25 21 2 |
Producători |
Opțional |
5. Caracteristici pentru care trebuie elaborate statistici regionale anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
13 32 0 |
Salarii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
Opțional |
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
6. Caracteristici pentru care trebuie elaborate statistici regionale multianuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
Date contabile |
||
12 11 0 |
Cifra de afaceri |
Numai Diviziunile 50 și 52 |
Informații privind formele de comercializare pe întreprinderi |
||
17 33 1 |
Spații de desfacere |
Numai Diviziunea 52 |
7. Pentru caracteristicile enumerate în secțiunea 9, se realizează studii pilot.
Secțiunea 5
Primul an de referință
1. Primul an de referință pentru care trebuie elaborate statistici anuale este anul calendaristic 1995. Primii ani de referință pentru statisticile multianuale sunt specificați mai jos, pentru fiecare dintre diviziunile NACE Rev. 1 pentru care se culeg date și pentru care se elaborează statistici regionale multianuale:
Diviziunea 52: |
1997 |
Diviziunea 51: |
1998 |
Statistici regionale: |
1999 |
Diviziunea 50: |
2000 |
2. Statisticile multianuale se elaborează o dată la cinci ani.
Secțiunea 6
Raportul privind calitatea statisticilor
Pentru fiecare dintre caracteristicile cheie, statele membre indică gradul de precizie în raport cu un prag de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul menționat la articolul 14 din prezentul regulament, luând în considerare aplicarea acestui articol în fiecare stat membru. Caracteristicile cheie sunt precizate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament.
Secțiunea 7
Furnizarea rezultatelor
1. În vederea elaborării agregatelor comunitare, statele membre trebuie să producă rezultatele naționale componente defalcate pe clase ale NACE Rev. 1.
2. Anumite rezultate trebuie de asemenea defalcate pe clase de mărime pentru fiecare grupă a NACE Rev. 1.
3. Statisticile regionale trebuie defalcate simultan la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă) și la nivelul II al nomenclatorului unităților teritoriale statistice (NUTS).
4. Statisticile regionale multianuale corespund populației tuturor unităților locale a căror activitate principală este clasificată în secțiunea G. Cu toate acestea, ar putea fi limitate la unitățile locale dependente de întreprinderile clasificate în secțiunea G a NACE Rev. 1, dacă o astfel de populație reprezintă peste 95 % din acoperirea totală. Acest raport este calculat folosind caracteristica forță de muncă angajată disponibilă în registrul întreprinderilor.
Secțiunea 8
Transmiterea rezultatelor
1. Rezultatele sunt transmise în termen de 18 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință.
2. Rezultatele preliminare sau estimările la nivel național trebuie transmise în termen de 10 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință pentru statisticile de întreprindere elaborate pentru următoarele caracteristici:
12 11 0 (Cifra de afaceri)
16 11 0 (Numărul persoanelor angajate).
Aceste rezultate preliminare trebuie defalcate la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
Secțiunea 9
Rapoarte și studii pilot
Statele membre transmit Comisiei un raport referitor la disponibilitatea datelor necesare pentru furnizarea rezultatelor aferente următoarelor caracteristici:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 18 0 |
Excedent financiar |
Numai persoane juridice |
13 41 0 |
Costuri de exploatare asociate clădirilor și echipamentelor |
|
13 42 0 |
Costul desfacerii |
|
13 43 0 |
Alte costuri de exploatare |
|
14 11 0 |
Cifra de afaceri din livrări intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 12 0 |
Cifra de afaceri din exporturi extracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 21 0 |
Achiziții intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 22 0 |
Importuri extracomunitare de bunuri și servicii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
Numai pentru statistici regionale |
15 41 0 |
Achiziții de active fixe necorporale |
|
17 11 0 |
Numărul întreprinderilor care au acorduri de asociere sau cooperare cu alte întreprinderi |
|
17 31 0 |
Informații privind formele de comercializare pe întreprinderi |
Numai Diviziunea 52 |
25 11 1 |
Agenți comerciali intermediari; comercianți cu amănuntul |
|
25 11 2 |
Utilizatori profesionali (comercianți cu ridicata, alții) |
|
25 11 3 |
Consumatori finali (activitate de comerț cu amănuntul) |
|
25 21 1 |
Comercianți cu ridicata, grupuri de achiziții |
|
25 21 2 |
Producători |
|
În conformitate cu procedura definită la articolul 13 din prezentul regulament, Comisia instituie o serie de studii pilot pentru aceste caracteristici, care urmează a fi încheiate de statele membre cel târziu pentru anul de referință 1998. Aceste studii pilot se realizează în vederea evaluării fezabilității culegerii datelor necesare pentru producerea rezultatelor aferente acestor caracteristici, luând în considerare avantajele disponibilității acestor date în raport cu costurile culegerii și cu sarcinile de răspuns ale întreprinderilor. Comisia informează Consiliul cu privire la posibilitățile de elaborare a statisticilor pentru aceste caracteristici și formulează o recomandare referitoare la adăugarea unora sau tuturor caracteristicilor incluse în listele din secțiunea 4.
Secțiunea 10
Perioada de tranziție
În sensul modulului detaliat definit în această anexă, perioada de tranziție nu depășește patru ani de la primii ani de referință pentru elaborarea statisticilor indicate în secțiunea 5.
ANEXA 4
MODULUL DETALIAT PENTRU STATISTICILE STRUCTURALE PRIVIND CONSTRUCȚIILE
Secțiunea 1
Obiective
Obiectivul prezentei anexe este de a stabili un cadru comun pentru culegerea, elaborarea, transmiterea și evaluarea statisticilor comunitare referitoare la structura, activitatea, competitivitatea și performanțele sectorului de construcții.
Secțiunea 2
Domeniul de aplicare
Statisticile care trebuie elaborate se referă la domeniile menționate la articolul 2 literele (i), (ii), (iii), (iv) și (v) din prezentul regulament, în special la:
— |
o listă principală a statisticilor necesare pentru o analiză detaliată a structurii, activității, performanțelor și competitivității activităților de construcții, |
— |
o listă suplimentară a statisticilor necesare studierii unor obiecte speciale. |
Secțiunea 3
Sfera de cuprindere
1. Trebuie să se elaboreze statistici pentru toate activitățile clasificate în secțiunea F a NACE Rev. 1. Statisticile de întreprindere se referă la populația tuturor întreprinderilor clasificate după activitatea principală în secțiunea F.
2. În cazul în care valoarea totală a cifrei de afaceri și numărul persoanelor angajate într-o diviziune a NACE Rev. 1 secțiunea F reprezintă în mod normal, într-un stat membru, sub 1 % din totalul comunitar, nu trebuie culese, în sensul prezentului regulament, informațiile menționate în prezenta anexă, dar care nu sunt incluse în anexa 1.
3. Dacă, din motive legate de cerințele politicii comunitare, este necesară culegerea acestor informații, Comisia poate solicita culegerea ad hoc a datelor menționate la alineatul (2), în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament.
Secțiunea 4
Caracteristici
1. Lista caracteristicilor și statisticilor prezentată mai jos indică, acolo unde este cazul, tipul unității statistice pentru care trebuie elaborate statistici și frecvența de elaborare, anuală sau multianuală. Statisticile și caracteristicile scrise cu caractere italice sunt de asemenea incluse în listele modulului comun.
2. Statistici demografice anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
11 11 0 |
Numărul întreprinderilor |
|
11 12 0 |
Numărul de întreprinderi înființate |
|
11 13 0 |
Numărul de întreprinderi desființate |
|
11 21 0 |
Numărul unităților locale |
|
3. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 11 0 |
Cifra de afaceri |
|
12 12 0 |
Valoarea producției |
|
12 13 0 |
Marja brută a bunurilor destinate revânzării |
Grupele 451 și 452 – opțional |
12 14 0 |
Valoarea adăugată la prețuri de bază |
Opțional |
12 15 0 |
Valoarea adăugată la costul factorilor |
|
12 17 0 |
Excedent brut de exploatare |
|
13 11 0 |
Total cumpărări de bunuri și servicii |
|
13 12 0 |
Cumpărări de bunuri și servicii destinate revânzării în aceeași stare |
Grupele 451 și 452 – opțional |
13 13 1 |
Plăți către lucrătorii agenției/intermediari |
|
13 21 3 |
Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție prelucrate de întreprindere |
|
13 32 0 |
Salarii |
|
13 33 0 |
Costurile de asigurări sociale |
|
13 41 1 |
Plăți pentru închirieri pe termen lung și leasing operațional pentru bunuri |
|
15 12 0 |
Investiții brute în terenuri |
|
15 13 0 |
Investiții brute în clădiri și structuri existente |
|
15 14 0 |
Investiții brute în construcția și modificarea clădirilor |
|
15 15 0 |
Investiții brute în mașini și echipamente |
|
15 21 0 |
Vânzări de bunuri de investiții corporale |
|
15 31 0 |
Valoarea bunurilor corporale achiziționate în leasing financiar |
|
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
16 13 0 |
Numărul salariaților |
|
16 14 0 |
Numărul salariaților în echivalent normă întreagă |
|
16 15 0 |
Numărul orelor lucrate de salariați |
|
18 11 0 |
Cifra de afaceri pentru activitatea principală la nivelul de 4 cifre al NACE Rev. 1 |
|
18 12 1 |
Cifra de afaceri din activitățile industriale, exclusiv construcții |
|
18 12 2 |
Cifra de afaceri din activitățile de construcții |
|
18 15 0 |
Cifra de afaceri din activități de servicii |
|
18 16 0 |
Cifra de afaceri din activități comerciale și intermediare |
|
18 31 0 |
Cifra de afaceri din construcții de clădiri |
Numai grupele 451 și 452 |
18 32 0 |
Cifra de afaceri din construcții civile |
Numai grupele 451 și 452 |
20 11 0 |
Achiziții de produse energetice (valoric) |
|
22 11 0 |
Total cheltuieli de cercetare și dezvoltare în cadrul firmei |
|
22 12 0 |
Numărul total de personal pentru cercetare și dezvoltare |
|
4. Caracteristicile întreprinderilor pentru care trebuie elaborate statistici multianuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
15 42 0 |
Investiții brute în concesiuni, brevete, licențe, mărci de fabrică și drepturi similare |
Opțional |
15 44 1 |
Investiții în software achiziționat |
|
15 44 2 |
Investiții în software produs de unitate |
Opțional |
16 13 1 |
Numărul salariaților cu fracțiune de normă |
|
16 13 2 |
Numărul ucenicilor |
|
20 21 0 |
Achiziții de antracit (valoric) |
Opțional |
20 22 0 |
Achiziții de cocs (valoric) |
Opțional |
20 23 0 |
Achiziții de combustibili brichetați (valoric) |
Opțional |
20 24 0 |
Achiziții de motorină (valoric) |
Opțional |
20 25 0 |
Achiziții de păcură (valoric) |
Opțional |
20 26 0 |
Achiziții de alte produse petroliere (valoric) |
Opțional |
20 27 0 |
Achiziții de gaze naturale (valoric) |
Opțional |
20 28 0 |
Achiziții de gaze derivate (valoric) |
Opțional |
20 29 0 |
Achiziții de surse de energie regenerabilă (valoric) |
Opțional |
20 30 0 |
Achiziții de energie termică (valoric) |
Opțional |
20 31 0 |
Achiziții de energie electrică (valoric) |
Opțional |
23 11 0 |
Plăți către subcontractori |
|
23 12 0 |
Venituri din subcontractări |
|
5. Caracteristici pentru care trebuie elaborate statistici regionale anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
13 32 0 |
Salarii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
Opțional |
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
6. Caracteristicile unităților tip de activitate pentru care trebuie elaborate statistici regionale anuale:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 11 0 |
Cifra de afaceri |
|
12 12 0 |
Valoarea producției |
|
13 32 0 |
Salarii |
|
15 11 0 |
Investiții brute în bunuri corporale |
|
16 11 0 |
Numărul persoanelor angajate |
|
7. Pentru caracteristicile enumerate în secțiunea 9, se realizează studii pilot.
Secțiunea 5
Primul an de referință
1. Primul an de referință pentru care trebuie elaborate statistici anuale este anul calendaristic 1995. Primii ani de referință pentru statisticile multianuale sunt specificați mai jos pentru codurile în care sunt incluse caracteristicile:
Anul calendaristic 1997: |
Coduri |
20 21 0-20 31 0 15 42 0, 15 44 1 și 15 44 2 |
Anul calendaristic 1998: |
Coduri |
16 13 1 și 16 13 2 |
Anul calendaristic 1999: |
Coduri |
23 11 0 și 23 12 0 |
2. Statisticile multianuale se elaborează cel puțin o dată la cinci ani.
Secțiunea 6
Raportul privind calitatea statisticilor
Pentru fiecare dintre caracteristicile cheie, statele membre indică gradul de precizie în raport cu un prag de încredere de 95 %, pe care Comisia îl include în raportul menționat la articolul 14 din prezentul regulament, luând în considerare aplicarea articolului menționat în fiecare stat membru. Caracteristicile cheie sunt precizate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 din prezentul regulament.
Secțiunea 7
Furnizarea rezultatelor
1. Rezultatele statisticilor, cu excepția celor aferente caracteristicilor 22 11 0, 22 12 0, 15 42 0, 15 44 1 și 15 44 2, sunt defalcate la nivelul de 4 cifre al NACE Rev. 1 (clasă).
Rezultatele aferente caracteristicilor 15 42 0, 15 44 1 și 15 44 2, sunt defalcate la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
Rezultatele aferente caracteristicilor 22 11 0 și 22 12 0 sunt defalcate la nivelul de 2 cifre al NACE Rev. 1 (diviziune).
2. Anumite rezultate trebuie de asemenea defalcate pe clase de mărime și la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
3. Anumite rezultate trebuie de asemenea defalcate pe întreprinderi din sectorul public și din sectorul privat și la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
4. Rezultatele aferente statisticilor elaborate pentru unitățile tip de activitate trebuie defalcate la nivelul de 4 cifre al NACE Rev. 1 (clasă).
(5) Rezultatele aferente statisticilor regionale trebuie defalcate simultan la nivelul de 2 cifre al NACE Rev. 1 (diviziune) și la nivelul II al nomenclatorului unităților teritoriale statistice (NUTS).
Secțiunea 8
Transmiterea rezultatelor
Rezultatele sunt transmise în termen de 18 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință.
Rezultatele preliminare sau estimările trebuie transmise în termen de 10 luni de la sfârșitul anului calendaristic al perioadei de referință pentru statisticile de întreprindere elaborate pentru următoarele caracteristici:
Coduri |
11 11 0 |
(Numărul întreprinderilor) |
12 11 0 |
(Cifra de afaceri) |
|
12 12 0 |
(Valoarea producției) |
|
13 11 0 |
(Total achiziții de bunuri și servicii) |
|
13 32 0 |
(Salarii) |
|
15 11 0 |
(Investiții brute în active corporale) |
|
16 11 0 |
(Numărul persoanelor angajate) |
Aceste rezultate preliminare trebuie defalcate la nivelul de 3 cifre al NACE Rev. 1 (grupă).
Secțiunea 9
Rapoarte și studii pilot
Statele membre transmit Comisiei un raport referitor la disponibilitatea datelor necesare pentru furnizarea rezultatelor aferente următoarelor caracteristici:
Cod |
Titlu |
Comentarii |
12 16 0 |
Venituri din activități curente |
Numai persoane juridice |
12 18 0 |
Excedent financiar |
Numai persoane juridice |
12 19 0 |
Excedent curent brut |
Numai persoane juridice |
12 20 0 |
Profituri sau pierderi în anul respectiv |
Numai persoane juridice |
14 11 0 |
Cifra de afaceri din livrări intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 12 0 |
Cifra de afaceri din exporturi extracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 21 0 |
Achiziții intracomunitare de bunuri și servicii |
|
14 22 0 |
Importuri extracomunitare de bunuri și servicii |
|
15 42 0 |
Investiții brute în concesiuni, brevete, licențe, mărci de fabrică și drepturi similare |
|
15 43 0 |
Cheltuieli de comercializare |
|
15 44 2 |
Investiții în software produs de unitate |
|
15 61 0 |
Achiziții de acțiuni și participații |
Numai persoane juridice |
15 62 0 |
Vânzări de acțiuni și participații |
Numai persoane juridice |
În conformitate cu procedura definită la articolul 13 din prezentul regulament, Comisia instituie o serie de studii pilot pentru aceste caracteristici, care urmează a fi încheiate de statele membre cel târziu pentru anul de referință 1998. Aceste studii pilot se realizează în vederea evaluării fezabilității culegerii datelor necesare pentru producerea rezultatelor aferente acestor caracteristici, luând în considerare avantajele disponibilității acestor date în raport cu costurile culegerii și cu sarcinile de răspuns ale întreprinderilor. Comisia informează Consiliul cu privire la posibilitățile de elaborare a statisticilor pentru aceste caracteristici și formulează o recomandare referitoare la adăugarea unora sau tuturor caracteristicilor incluse în listele din secțiunea 4.
Secțiunea 10
Perioada de tranziție
În sensul modulului detaliat definit în această anexă, perioada de tranziție nu depășește patru ani de la primii ani de referință pentru elaborarea statisticilor indicate în secțiunea 5.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
143 |
31997L0001
L 016/85 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
A DOUĂZECEA DIRECTIVĂ 97/1/CE A COMISIEI
din 10 ianuarie 1997
de adaptare la progresul tehnic a anexelor II, III, VI și VII la Directiva 76/768/CEE a Consiliului privind apropierea legislației statelor membre cu privire la produsele cosmetice
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 76/768/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea legislației statelor membre cu privire la produsele cosmetice (1), modificată ultima dată de Directiva 96/41/CE a Comisiei (2), în special articolul 12,
după consultarea Comitetului științific pentru cosmetologie,
întrucât guvernul francez a informat Comisia, în conformitate cu articolul 12 din Directiva 76/768/CEE, cu privire la suspendarea pe o perioadă de un an a introducerii pe piață, fie fără plată, fie cu recompensă, a produselor cosmetice și produselor de igienă personală care conțin extracte din encefal, măduvă sau glob ocular provenite de la bovine cu vârste mai mari de 6 luni și de la ovine sau caprine cu vârste mai mari de 12 luni;
întrucât Decizia 96/362/CE a Comisiei (3) de modificare a Deciziei 96/239/CE a Comisiei (4) privind măsurile de urgență pentru protecția împotriva encefalopatiei bovine spongiforme stipulează că Regatul Unit nu exportă de pe teritoriul său pe teritoriul celorlalte state membre sau unor țări terțe produse obținute din bovine tăiate în Regatul Unit destinate, inter alia, folosirii în produse cosmetice, cu excepția celor enumerate în anexa la prezenta decizie, și că Regatul Unit autorizează fabricarea produselor menționate aici numai în instituții aflate sub control veterinar oficial care s-au dovedit că funcționează în conformitate cu condițiile stabilite în anexă;
întrucât encefalopatia bovină spongiformă (ESB) epizootică a apărut în Regatul Unit; întrucât, cu toate acestea, distribuția sa geografică nu este complet cunoscută în prezent;
întrucât în acest moment nu este posibilă depistarea bolii în timpul perioadei de incubație;
întrucât cunoștințele științifice asupra encefalopatiei spongiforme se dezvoltă constant; întrucât diverse publicații științifice și rapoarte ale unor instituții internaționale recunoscute, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății, pot oferi date noi;
întrucât apariția unei variante a bolii Creutzfeldt-Jacob (CJD-V) sugerează posibilitatea transmiterii ESB la om; întrucât, cu toate acestea, nu a fost încă demonstrată legătura cauzală între CJD-V și expunerea populației la agentul contaminant ESB;
întrucât, conform datelor disponibile în acest moment, a fost posibilă depistarea infecției în encefal, în măduva spinării și în ochii bovinelor cu ESB;
întrucât este recunoscut că metodele de inactivare recomandate nu pot fi folosite în sectorul cosmetic pentru extractele de creier, măduvă și ochi;
întrucât industria cosmetică aplică de mai mulți ani recomandările agențiilor guvernamentale și internaționale privind ESB; întrucât la 22 aprilie 1996, Federația europeană a industriei parfumului, produselor cosmeticelor și de toaletă (COLIPA) și-a sfătuit membrii să nu folosească țesuturi de bovine sau extracte de țesuturi de bovine provenind din encefal, din măduva spinării și din ochi; întrucât țesuturile de ovine și caprine și fluidele din encefal, din măduva spinării și din ochi, precum și ingredientele derivate din acestea practic nu se folosesc în produsele cosmetice;
întrucât la 21 octombrie 1994, 29 martie, 11 aprilie și 18 iulie 1996 Comitetul științific pentru cosmetologie a emis avize privind riscul folosirii produselor de origine bovină care pot transmite agentul contaminant ESB;
întrucât la 2 octombrie 1996 comitetul științific pentru cosmetologie a emis un aviz privind imposibilitatea excluderii riscurilor legate de utilizarea în produsele cosmetice a țesuturilor de bovină, ovină, caprină și fluidele din encefal, din măduva spinării sau din ochi și a ingredientelor derivate din acestea;
întrucât experiența a arătat că scrapia oilor nu prezintă pericol pentru oameni; întrucât, cu toate acestea, date recente au arătat că agentul ESB poate fi transmis la oaie; întrucât este, prin urmare, necesar să se țină seama de faptul că spectrul de transmisibilitate al agentului ESB este mai mare decât acela al scrapiei oilor;
întrucât este necesar să se adopte măsuri pentru a asigura sănătatea și siguranța consumatorilor fără a se mai aștepta dovada științifică de netăgăduit a legăturii cauzale între ESB și CJD sau varianta acesteia;
întrucât, de aceea, este prudentă interzicerea provizorie a comercializării anumitor ingrediente de bovină, ovină și caprină în produse cosmetice;
întrucât prezenta directivă trebuie să fie revizuită după examinarea tuturor elementelor de mai sus, cel târziu după doi ani de la aplicarea măsurilor enumerate în anexă;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a directivelor privind eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului din sectorul produselor cosmetice,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 76/768/CEE se modifică în conformitate cu anexa, după cum urmează.
Articolul 2
Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a se asigura că începând cu 30 iunie 1997 produsele cosmetice care conțin substanțele stabilite în anexă nu sunt introduse pe piață.
Articolul 3
Cel târziu la doi ani de la data intrării în vigoare a directivei, Comisia propune o posibilă modificare a prezentei directive, în conformitate cu evoluția cunoștințelor științifice.
Articolul 4
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 30 iunie 1997. Acestea informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 5
Prezenta directivă intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 6
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 10 ianuarie 1997.
Pentru Comisie
Emma BONINO
Membru al Comisiei
(1) JO L 262, 27.9.1976, p. 169.
(2) JO L 198, 8.8.1996, p. 36.
(3) JO L 139, 12.6.1996, p. 17.
(4) JO L 78, 28.3.1996, p. 47.
ANEXĂ
Următorul număr se adaugă la anexa II la Directiva 76/768/CEE:
419. Țesuturi de bovine, ovine, caprine și fluide din encefal, măduva spinării și ochi și ingrediente derivate din acestea.”
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
146 |
31996L0079
L 018/7 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/79/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 decembrie 1996
privind protecția pasagerilor din autovehicule în caz de coliziune frontală, precum și de modificare a Directivei 70/156/CEE
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (1), în special articolul 13 alineatul (4),
având în vedere propunerea Comisiei (2),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (4),
întrucât este necesară o armonizare totală a specificațiilor tehnice pentru autovehicule cu scopul de a asigura buna funcționare a pieței interne;
întrucât, în scopul reducerii numărului victimelor accidentelor de circulație în Europa, este necesară introducerea de măsuri legislative pentru a ameliora, pe cât posibil, protecția ocupanților autovehiculelor în caz de coliziune frontală; întrucât prezenta directivă stabilește prevederi pentru încercările de coliziune frontală, în special criterii biomecanice, în scopul garantării unui nivel ridicat de protecție în caz de coliziune frontală;
întrucât prezenta directivă are ca scop introducerea de cerințe bazate pe rezultatele cercetărilor întreprinse de Comitetul european pentru vehicule experimentale care permit stabilirea unor criterii de încercare mai bine adaptate la realitatea accidentelor de pe șoselele actuale;
întrucât constructorii de autovehicule au nevoie de termene pentru aplicarea criteriilor de încercare acceptabile;
întrucât, pentru a evita ca unele norme să aibă dubla folosință, este necesar ca vehiculele care îndeplinesc cerințele prezentei directive să fie scutite de obligația de a îndeplini cerințele unei alte directive privind comportamentul volanului și al coloanei de direcție în caz de impact;
întrucât prezenta directivă se adaugă listei de directive speciale care trebuie respectate pentru a asigura conformarea vehiculelor la cerințele procedurii de omologare comunitare stabilite de Directiva 70/156/CEE; întrucât, în consecință, dispozițiile Directivei 70/156/CEE referitoare la sisteme, la componente și la entități tehnice ale vehiculului se aplică prezentei directive;
întrucât procedura de determinare a punctului de referință al locurilor pe scaune în autovehicule este prevăzută la anexa III la Directiva 77/649/CEE a Consiliului din 27 septembrie 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la câmpul de vizibilitate al conducătorului auto din interiorul unui autovehicul (5); întrucât, în consecință, nu este necesar să fie descrisă din nou în prezenta directivă; întrucât prezenta directivă trebuie să facă trimitere la Directiva 74/297/CEE a Consiliului din 4 iunie 1974 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la amenajarea interiorului autovehiculelor (comportamentul dispozitivului de conducere în caz de șoc) (6); întrucât se face trimitere la Code of Federal Regulations al Statelor Unite ale Americii (7),
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
În prezenta directivă, termenul „vehicul” are înțelesul prevăzut la articolul 2 din Directiva 70/156/CEE.
Articolul 2
(1) Statele membre nu pot, din motive legate de protecția pasagerilor din vehicule în caz de coliziune frontală:
— |
să refuze, pentru un tip de vehicul, omologarea CE de tip sau omologarea la nivel național; |
— |
să interzică înmatricularea, vânzarea sau introducerea în circulație a unui vehicul |
dacă acesta corespunde prevederilor prezentei directive.
(2) Începând cu 1 octombrie 1998, statele membre:
— |
nu mai pot acorda omologarea CE unui tip de vehicul, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 70/156/CEE; |
— |
pot refuza omologarea la nivel național a unui tip de vehicul, |
cu excepția cazului în care vehiculul corespunde prevederilor din prezenta directivă.
(3) Alineatul (2) nu se aplică tipurilor de vehicule omologate înainte de 1 octombrie 1998 conform Directivei 74/297/CEE și nici extensiilor ulterioare ale acestei omologări.
(4) Se consideră că vehiculele recepționate în conformitate cu dispozițiile din prezenta directivă îndeplinesc cerințele anexei I punctul 5.1 la Directiva 74/297/CEE.
(5) Începând cu 1 octombrie 2003, statele membre:
— |
trebuie să aibă în vedere că certificatele de conformitate care însoțesc vehiculele noi în conformitate cu Directiva 70/156/CEE nu mai sunt valabile în sensul aplicării articolului 7 alineatul (1) din directiva menționată; |
— |
pot să refuze înmatricularea, vânzarea sau introducerea în circulație a vehiculelor noi care nu sunt însoțite de un certificat de conformitate conform Directivei 70/156/CEE, |
dacă nu se respectă dispozițiile prezentei directive, inclusiv punctele 3.2.1.2 și 3.2.1.3 ale anexei II.
Articolul 3
În anexa IV la Directiva 70/156/CEE, în partea I, tabloul se completează după cum urmează:
|
Obiect |
Nr. directivei |
Trimitere la JO nr. |
Aplicabilitate |
|||||||||
M1 |
M2 |
M3 |
N1 |
N2 |
N3 |
O1 |
O2 |
O3 |
O4 |
||||
53 |
Rezistență la coliziune frontală |
96/…/CE |
L … |
X |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Articolul 4
În cadrul adaptării prezentei directive la progresul tehnic, Comisia:
(a) |
procedează la o revizuire a directivei în termen de doi ani de la data prevăzută la articolul 5 alineatul (1) cu scopul de a mări viteza de încercare și de a include vehiculele din categoria N1. Revizuirea cuprinde, inter alia, date din domeniul cercetării în materie de accidente, rezultate ale încercărilor între mașini la scară reală, considerente de preț-beneficiu și, în special, cerințe actuale de performanță (biomecanice și geometrice), precum și noi cerințe privind penetrarea podelei. Revizuirea se bazează pe examinarea beneficiilor potențiale privind protecția pasagerilor, precum și pe cea a fezabilității industriale a unei încercări de viteză mărită și a posibilității de a extinde domeniul de aplicare a directivei la vehiculele din categoria N1. Rezultatele acestei revizuiri vor fi înaintate Parlamentului European și Consiliului într-un raport întocmit de Comisie; |
(b) |
reexaminează, înainte de sfârșitul anului 1996, și, dacă este cazul, modifică apendicele 7 al anexei II, astfel încât să ia în considerare încercările de evaluare a gleznei manechinului Hybrid III, inclusiv încercările pe vehicule; |
(c) |
reexaminează, înainte de sfârșitul anului 1997, și, dacă este cazul, modifică valorile limită pentru leziunile gâtului (prevăzute la punctele 3.2.1.2 și 3.2.1.3 ale anexei II), în funcție de valorile înregistrate în cursul încercărilor de omologare și de datele cercetărilor accidentologice și biomecanice; |
(d) |
efectuează, de asemenea, înainte de sfârșitul anului 1997, modificările necesare ale directivelor speciale în așa fel încât să asigure compatibilitatea procedurilor lor de omologare și de extensie cu cele ale prezentei directive. |
Articolul 5
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 aprilie 1997. Ele informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(3) Statele membre iau măsurile necesare pentru ca rezultatele încercărilor de omologare efectuate de autoritățile competente să fie comunicate publicului.
Articolul 6
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 7
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(1) JO L 42, 23.2.1970, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 95/54/CE a Comisiei (JO L 266, 8.11.1995, p. 1).
(2) JO C 396, 31.12.1994, p. 34.
(3) JO C 256, 2.10.1995, p. 21.
(4) Avizul Parlamentului European din 12 iulie 1995 (JO C 249, 25.9.1995, p. 50), Poziția comună a Consiliului din 28 mai 1996 (JO C 219, 27.7.1996, p. 22), Decizia Parlamentului European din 19 septembrie 1996 (JO C 320, 28.10.1996, p. 149), Decizia Consiliului din 25 octombrie 1996.
(5) JO L 267, 19.10.1977, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 90/630/CEE a Comisiei (JO L 341, 6.12.1990, p. 20).
(6) JO L 165, 20.6.1974, p. 16. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 91/662/CEE a Comisiei (JO L 366, 31.12.1991, p. 1).
(7) United States of America Code of Federal Regulations, titlul 49, capitolul V, partea 572.
LISTA ANEXELOR
Anexa I |
Dispoziții administrative privind omologarea unui tip de autovehicul |
1. Cerere de omologare CE
2. Omologare CE
3. Modificări ale tipului și ale omologării
4. Conformitatea producției
Apendicele 1: Fișa de informații
Apendicele 2: Fișa de omologare CE
Anexa II |
Prevederi tehnice |
1. Domeniul de aplicare
2. Definiții
3. Prevederi
Apendicele 1: Procedura de încercare
Apendicele 2: Determinarea criteriilor de performanță
Apendicele 3: Dispunerea și instalarea manechinelor și reglarea sistemelor de retenție
Apendicele 4: Procedura de încercare cu cărucior
Apendicele 5: Tehnica de măsurare pe parcursul încercărilor: aparatura de măsurare
Apendicele 6: Definirea barierei deformabile
Apendicele 7: Procedura de atestare a gambei și a piciorului manechinului
ANEXA I
DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE PRIVIND OMOLOGAREA UNUI TIP DE VEHICUL
1. CERERE DE OMOLOGARE CE
1.1. În temeiul articolului 3 alineatul (4) al Directivei 70/156/CEE, orice cerere de omologare CE de tip privind protecția pasagerilor autovehiculelor în caz de coliziune frontală a unui tip de vehicul trebuie depusă de către constructor.
1.2. Un model de fișă de informații figurează în apendicele 1.
1.3. Un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat trebuie să fie prezentat serviciului tehnic însărcinat cu efectuarea încercărilor pentru omologare.
1.4. Constructorul are dreptul să prezinte toate datele și toate rezultatele încercărilor susceptibile să stabilească cu suficientă certitudine că prevederile pot fi respectate.
2. OMOLOGARE CE
2.1. Atunci când tipul de vehicul corespunde cerințelor pertinente, omologarea CE de tip se acordă conform articolului 4 alineatul (3) și, dacă este aplicabil, conform articolului 4 alineatul (4) al Directivei 70/156/CEE.
2.2. Un model de fișă de primire CE figurează în apendicele 2.
2.3. Fiecărui tip de vehicul omologat i se atribuie un număr de omologare conform anexei VII la Directiva 70/156/CEE. Același stat membru nu poate atribui același număr unui alt tip de vehicul.
2.4. În caz de dubiu, se ține seama, pentru a verifica dacă vehiculul este conform cu prevederile prezentei directive, de toate datele sau rezultatele încercărilor furnizate de constructor care pot fi luate în considerare pentru a valida încercarea de omologare efectuată de autoritatea însărcinată cu omologarea.
3. MODIFICAREA TIPULUI ȘI A OMOLOGĂRII
3.1. În caz de modificare a unui tip de vehicul omologat conform prezentei directive, se aplică articolul 5 din Directiva 70/156/CEE.
3.2. Orice modificare a vehiculului afectând forma generală a structurii vehiculului și/sau orice mărire a masei mai mare de 8 % care, în opinia serviciului tehnic, ar influența în mod semnificativ rezultatele încercării impun repetarea încercării descrisă în apendicele 1 al anexei II.
3.3. Dacă modificările se limitează la amenajări interioare, dacă masa nu variază cu mai mult de 8 % și dacă numărul de scaune din față cu care vehiculul a fost inițial echipat este același, trebuie:
3.3.1. să se efectueze încercarea simplificată descrisă în apendicele 4 al anexei II și/sau
3.3.2. să se efectueze o încercare parțială care va fi stabilită de serviciul tehnic în funcție de modificările aduse.
4. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
4.1. În general, măsurile destinate garantării conformității procedurii trebuie să fie luate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 10 al Directivei 70/156/CEE.
ANEXA II
PREVEDERI TEHNICE
1. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezenta directivă se aplică autovehiculelor din categoria M1 a căror masă totală autorizată nu depășește 2,5 tone cu excepția vehiculelor multietape fabricate într-o cantitate care nu depășește limita stabilită pentru seriile mici. Vehiculele mai grele și vehiculele multietape pot fi omologate la cererea constructorului.
2. DEFINIȚII
În sensul prezentei directive, se înțelege prin:
2.1. „sistem de protecție”: accesoriile și dispozitivele interioare care permit menținerea pasagerilor pe locurile lor și garantează conformitatea cu prevederile enunțate la punctul 3;
2.2. „tip de sistem de protecție”: o categorie de dispozitive de protecție care nu prezintă diferențe esențiale unele față de altele în ceea ce privește în principal:
— |
tehnologia, |
— |
geometria, |
— |
materialele componente; |
2.3. „lățimea vehiculului”: distanța care separă două planuri paralele cu planul median longitudinal al vehiculului și care cuprinde vehiculul dintr-o parte în cealaltă a acestui plan fără a include retrovizoarele, luminile de poziții laterale, indicatorii de presiune a pneurilor, indicatorii de direcție, luminile de poziții, apărătoarele împotriva noroiului și partea necurbată a flancurilor pneului situată imediat deasupra punctului de contact cu solul;
2.4. „grad de acoperire”: procentajul din lățimea vehiculului direct în fața barierei;
2.5. „fața deformabilă a barierei”: partea care poate fi strivită, montată în fața unui bloc rigid;
2.6. „tip de vehicul”: o categorie de autovehicule care nu prezintă diferențe esențiale unul față de celălalt în ceea ce privește în principal:
2.6.1. lungimea și lățimea vehiculului în măsura în care au un efect negativ asupra rezultatelor încercării la șoc prevăzute la prezenta directivă;
2.6.2. structura, dimensiunile, formele și materialele aparținând părții vehiculului situate în fața planului transversal care trece prin punctul „R” al scaunului șoferului, în măsura în care au un efect negativ asupra rezultatelor încercării la șoc prevăzute la prezenta directivă;
2.6.3. formele și dimensiunile interioare ale habitaclului, precum și sistemul de protecție, în măsura în care au un efect negativ asupra rezultatelor încercării la șoc prevăzute la prezenta directivă;
2.6.4. amplasarea (față, spate sau central) și orientarea motorului (transversal sau longitudinal);
2.6.5. masa fără încărcătură, în măsura în care are un efect negativ asupra rezultatelor încercării la șoc prevăzute la prezenta directivă;
2.6.6. amenajările sau echipamentele furnizate ca opționale de către constructor, în măsura în care au un efect negativ asupra rezultatelor încercării la șoc prevăzute la prezenta directivă;
2.7. „habitaclu”: spațiul destinat pasagerilor, delimitat de plafon, podea, pereți laterali, uși, geamuri exterioare, peretele din față și planul peretelui compartimentului din spate, sau planul de sprijin al spătarului scaunului din spate;
2.8. punctul „R”: un punct de referință definit pentru fiecare scaun de către constructor, în funcție de structura vehiculului;
2.9. punctul „H”: un punct de referință definit pentru fiecare scaun de către serviciul tehnic însărcinat cu încercările de omologare;
2.10. „masa în stare de funcționare fără încărcătură”: masa vehiculului în stare de funcționare, neocupat și neîncărcat, dar având carburant, lichid de răcire, lubrifianți și fiind echipat cu scule și o roată de rezervă (dacă acestea sunt furnizate în serie de constructor);
2.11. „pernă gonflabilă”: dispozitiv instalat pentru a completa centurile de siguranță și sistemele de reținere în autovehicule, adică sistemele care, în caz de coliziune gravă a vehiculului, desfășoară automat o structură elastică destinată să limiteze, prin compresia gazului pe care-l conțin, gravitatea contactelor uneia sau mai multor părți ale corpului unui pasager al vehiculului cu interiorul habitaclului.
3. PREVEDERI
3.1. Specificare generală aplicabilă tuturor încercărilor:
3.1.1. Punctul „H” al fiecărui scaun este determinat conform procedurii descrise în anexa III la Directiva 77/649/CEE.
3.2. Specificări
3.2.1. Criteriile de performanță măsurate, conform apendicelui 5, pe manechinele așezate pe scaunele laterale din față, trebuie să respecte valorile următoare:
3.2.1.1. criteriul de performanță a capului (HPC) nu este mai mare de 1 000 și accelerația capului care rezultă nu depășește 80 g timp de mai mult de 3 ms. Aceasta din urmă corespunde unui calcul cumulativ care exclude mișcarea de întoarcere a capului;
3.2.1.2. criteriile de leziune a gâtului (NIC) nu sunt superioare valorilor indicate în figurile 1 și 2 (1);
3.2.1.3. mișcarea cervicală în jurul axei y nu este mai mare de 57 Nm în extensie (1);
3.2.1.4. criteriul compresiei toracelui (THCC) nu este mai mare de 50 mm;
3.2.1.5. criteriul vâscozității (V*C) pentru torace nu este mai mare de 1,0 m/s;
3.2.1.6. criteriul forței exercitate asupra femurului (FFC) nu este superior criteriului performanței forță-timp, descris la figura 3 din prezenta anexă;
3.2.1.7. criteriul forței de compresie exercitate asupra tibiei (TCFC) nu este mai mare de 8 kN;
3.2.1.8. indicele tibiei (TI) măsurat la vârful și la baza fiecărei tibii nu este mai mare de 1,3 în fiecare poziție;
3.2.1.9. mișcarea articulației genunchiului la alunecare nu este mai mare de 15 mm.
3.2.2. Deplasarea reziduală a volanului de direcție măsurat la centrul și la partea superioară a coloanei de direcție nu este mai mare de 80 mm pe verticală în sus, nici de 100 mm pe orizontală și spre spate.
3.2.3. Nici o ușă nu trebuie să se deschidă în timpul încercării.
3.2.4. Sistemele de închidere a ușilor din față nu trebuie să se blocheze în timpul încercării.
3.2.5. După șoc, trebuie să existe posibilitatea ca, fără ajutorul sculelor, cu excepția celor necesare susținerii manechinului:
3.2.5.1. să se deschidă cel puțin o ușă, dacă există una, pentru fiecare rând de scaune, și, dacă este necesar, când nu există ușă, să se deplaseze scaunele sau să se poată rabata spătarele lor pentru a putea evacua toți pasagerii; această măsură nu se aplică totuși decât vehiculelor echipate cu acoperiș rigid;
3.2.5.2. să se poată elibera manechinele din dispozitivul de reținere care, dacă este blocat, trebuie să poată fi deblocat exercitând o forță maximă de 60 N asupra centrului de comandă a eliberării;
3.2.5.3. să se poată extrage manechinele din vehicul, fără a se apela la reglajul scaunelor.
3.2.6. În cazul vehiculelor cu combustibil lichid, nu este permisă decât o scurgere ușoară din întregul circuit al carburantului în timpul impactului sau după impact. Dacă, după impact, scurgerea carburantului lichid dintr-un element oarecare al circuitului carburantului continuă, aceasta nu trebuie să depășească 5 × 10–4 kg/s; dacă apare un amestec al carburantului cu lichidele din alte circuite și dacă diversele lichide nu pot fi ușor separate și identificate, toate lichidele recoltate sunt luate în considerație la evaluarea debitului scurgerii.
Figura 1
Criteriul tracțiunii gâtului
Figura 2
Criteriul efortului forfecării gâtului.
Figura 3
Criteriul forței exercitate asupra femurului
(1) Până la data menționată la articolul 2 alineatul (2), valorile obținute pentru gât nu vor constitui un criteriu determinant pentru omologare. Rezultatele obținute vor fi înscrise în procesul verbal al testului și înregistrate de autoritatea însărcinată cu omologarea. După această dată, valorile indicate la acest punct constituie criterii determinante pentru omologare, dacă nu sunt adoptate alte valori conform dispozițiilor articolului 4 litera (c), sau până când nu vor fi adoptate.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
190 |
31996L0073
L 032/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/73/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 decembrie 1996
privind anumite metode de analiză cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (3),
întrucât Directiva 72/276/CEE a Consiliului din 17 iulie 1972 privind aproximarea legislațiilor statelor membre cu privire la anumite metode de analiză cantitativă a amestecurilor binare de fibre textile (4) a fost modificată și completată în mod frecvent și substanțial; întrucât directiva menționată trebuie codificată din motive de claritate și temeinicie;
întrucât Directiva 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind denumirile textilelor (5) impune ca etichetarea să indice compoziția fibroasă a produselor textile, cu verificări făcute prin analize care să certifice conformitatea acestor produse cu indicațiile menționate pe etichete;
întrucât metodele utilizate pentru analizele oficiale efectuate în statele membre în scopul determinării compoziției fibroase a produselor textile trebuie să fie uniforme în ceea ce privește atât tratarea prealabilă a probei de analiză, cât și analiza cantitativă;
întrucât Directiva 96/74/CE prevede ca metodele de eșantionare și analizele care se aplică în statele membre în ceea ce privește determinarea compoziției fibroase a produselor să fie menționate în directive speciale; întrucât anexa II la prezenta directivă prevede 15 metode uniforme de analiză pentru majoritatea produselor textile din amestecuri binare ce se găsesc pe piață;
întrucât progresul tehnic necesită adaptarea frecventă a specificațiilor tehnice definite prin directive speciale privind metodele de analiză a textilelor; întrucât pentru a facilita punerea în aplicare a măsurilor necesare în acest sens, în cadrul comitetului pentru directive referitoare la denumirile și etichetarea produselor textile trebuie impusă o procedură care să stabilească o strânsă cooperare între statele membre și Comisie;
întrucât, în cazul amestecurilor binare pentru care nu există o metodă uniformă de analiză la nivelul Comunității, laboratorul care răspunde de analiză poate determina compoziția unor asemenea amestecuri utilizând orice metoda valabilă aflată la dispoziția sa, indicând în buletinul de analiză rezultatul obținut și, în măsura în care se cunoaște, gradul de precizie a metodei folosite;
întrucât dispozițiile prezentei directive sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru directive privind denumirile și etichetarea produselor textile;
întrucât prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre referitoare la termenele pentru transpunerea directivelor menționate în anexa III partea B,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Prezenta directivă se referă la metodele de analiză cantitativă a anumitor amestecuri binare de fibre textile, inclusiv la pregătirea probelor și eșantioanelor de analiză.
Articolul 2
„Probă de analiză” înseamnă o mostră de mărime adecvată pentru analiză, prelevată din proba globală de analiză de laborator, luată la rândul său dintr-un lot de articole de analizat.
„Eșantion de analiză” înseamnă acea parte dintr-o probă de analiză utilizată pentru o analiză individuală.
Articolul 3
Statele membre trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a se asigura că, în conformitate cu Directiva 96/74/CE, dispozițiile anexelor I și II privind metodele de analiză cantitativă a anumitor amestecuri binare de fibre textile, inclusiv pregătirea probelor și eșantioanelor de analiză, se aplică tuturor analizelor oficiale pentru determinarea compoziției produselor textile de pe piață.
Articolul 4
Orice laborator abilitat să analizeze amestecurile binare pentru care nu există o metodă uniformă de analiză la nivelul Comunității determină compoziția unor asemenea amestecuri utilizând orice metoda valabilă aflată la dispoziția sa, indicând în buletinul de analiză rezultatul obținut și, în măsura în care se cunoaște, gradul de precizie a metodei folosite.
Articolul 5
(1) Prin prezenta decizie se instituie un comitet pentru directive privind denumirile și etichetarea produselor textile, numit în continuare „comitet”; acesta este format din reprezentanți ai statelor membre, având la conducerea sa în calitate de președinte un reprezentant al Comisiei.
(2) Comitetul își stabilește regulamentul de funcționare.
(3) Adaptările la progresul tehnic în ceea ce privește metodele de analiză cantitativă prevăzute de anexa II trebuie să fie efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6.
Articolul 6
(1) În cazul în care se recurge la procedura prevăzută de prezentul articol, comitetul este sesizat de președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului statului membru.
(2) Reprezentantul Comisiei înaintează comitetului un proiect cu măsurile ce urmează să fie luate. Comitetul își dă avizul cu privire la proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care trebuie să le adopte Consiliul pe baza unei propuneri venite de la Comisie. Voturile reprezentanților statelor membre din cadrul comitetului sunt ponderate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul respectiv. Președintele nu participă la vot.
(3) |
|
Articolul 7
Comisiei i se comunică de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 8
Prin prezenta se abrogă directivele enumerate de anexa III partea A fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre referitoare la termenele de transpunere prevăzute de anexa III partea B.
Trimiterile făcute la directivele abrogate trebuie să fie interpretate ca trimiteri la prezenta directivă și trebuie citite în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut de anexa IV.
Articolul 9
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(2) JO C 195, 18.7.1994, p. 20.
(3) Avizul Parlamentului European din 15 februarie 1995 (JO C 56, 6.3.1995, p. 53), Poziția comună a Consiliului din 26 februarie 1996 (JO C 196, 6.7.1996, p. 20) și Decizia Parlamentului European din 18 iunie 1996 (JO C 198, 8.7.1996, p. 25), Decizia Consiliului din 7 octombrie 1996.
(4) JO L 173, 31.7.1972, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/184/CEE (JO L 75, 17.3.1987, p. 21).
ANEXA I
PREGĂTIREA PROBELOR ȘI EȘANTIOANELOR DE ANALIZĂ PENTRU DETERMINAREA COMPOZIȚIEI FIBROASE A PRODUSELOR TEXTILE
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta anexă prezintă procedurile de obținere a probelor de analiză de laborator de o dimensiune adecvată pentru tratare prealabilă în vederea analizei cantitative (de exemplu, cu o masă care să nu depășească 100 g) din probele globale de laborator și pentru selecția eșantioanelor de analiză din probele de laborator care au fost tratate în prealabil pentru îndepărtarea materialelor nefibroase (1).
2. DEFINIȚII
2.1. „Lot” reprezintă cantitatea de material care este evaluată pe baza unei serii de rezultate de analiză. Aceasta poate cuprinde, de exemplu, tot materialul dintr-o livrare de țesătură; cantitatea de material țesută dintr-un anumit sul; o partidă de fir, un balot sau un set de baloți de fibre în stare crudă.
2.2. „Probă globală pentru analiza de laborator” reprezintă acea porțiune a lotului considerată reprezentativă pentru întreg și care este pusă la dispoziția laboratorului. Mărimea și natura probei globale ar trebui să fie suficientă pentru a acoperi în mod corespunzător variabilitatea lotului și pentru a facilita manipularea în laborator (2).
2.3. Probă redusă pentru analiza de laborator reprezintă acea porțiune a probei globale pentru analiza de laborator care este supusă tratării prealabile pentru îndepărtarea materialelor nefibroase și din care sunt prelevate eșantioanele de analiză. Mărimea și natura probei reduse de analiză de laborator ar trebui să fie suficiente pentru a acoperi în mod corespunzător variabilitatea probei globale de analiză de laborator (3).
2.4. Eșantion de analiză reprezintă acea porțiune de material necesară pentru a da un rezultat individual selectată din proba redusă de analiză de laborator.
3. PRINCIPIU
Proba redusă de analiză de laborator este astfel selecționată încât să fie reprezentativă pentru proba globală de analiză de laborator.
Eșantioanele de analiză sunt luate din proba redusă de analiză de laborator în așa mod încât fiecare din ele să fie reprezentative pentru proba redusă de analiza de laborator.
4. PRELEVARE DE PROBE DE FIBRE ÎN MASĂ
4.1. Fibre neorientate – Se obține proba de analiză de laborator selecționând la întâmplare mănunchiuri de fibre din proba globală de analiză de laborator. Se amestecă foarte bine întreaga probă de analiză de laborator cu ajutorul unei carde de laborator (4). Se supune operației de tratare prealabilă stratul fibros sau amestecul, inclusiv fibrele în masă și fibrele care au aderat la dispozitivul de melanjare. Apoi se selecționează eșantioane de analiză, proporțional cu masele respective, din stratul fibros sau din amestec, din fibrele în masă și din fibrele care au aderat la dispozitivul de amestecare.
Daca vălul de cardă rămâne intact după tratarea prealabilă, eșantioanele de analiză se selecționează după procedura descrisă la punctul 4.2. Dacă vălul de cardă nu rămâne intact după tratarea prealabilă, eșantioanele de analiză se selecționează prin prelevarea aleatorie a cel puțin 16 mănunchiuri mici, de dimensiune adecvată și aproximativ egală urmată de amestecarea lor.
4.2. Fibre orientate (văluri de cardă, straturi de fibre, benzi de cardă, semitort) – Din părți selectate aleatoriu din proba globală de analiză de laborator se taie minimum 10 secțiuni transversale, fiecare cu masa de aproximativ 1 g. Probele reduse de analiză de laborator astfel obținute se supun tratării prealabile. Se recombină secțiunile transversale așezându-le una lângă alta și se obține eșantionul de analiză tăind din ele în așa fel încât să se ia câte o porțiune din fiecare din cele 10 secțiuni.
5. PRELEVARE DE PROBE DE FIR
5.1. Fir pe formate sau în scul - Se prelevează probe din toate formatele care formează proba globală de analiză de laborator.
Se iau lungimi continue, corespunzătoare și egale din fiecare format, fie prin formare de jurubițe cu același număr de înfășurări pe o vârtelniță (5), fie prin orice alt mijloc. Se reunesc lungimile de fir, fie sub forma unei jurubițe unice, fie sub formă de cablu pentru a obține proba de analiză de laborator, verificându-se ca în jurubiță sau în cablu să se afle lungimi egale din fiecare format.
Se supun probele de analiză de laborator tratării prealabile.
Se iau eșantioane de analiză din proba de analiză de laborator prin tăierea unui fascicul de fire de lungime egală din jurubiță sau din cablu, având grijă ca fasciculul să conțină toate firele din probă.
Dacă t este numărul de tex al firului și N este numărul formatelor de fir selecționate din proba globală de analiză de laborator, atunci pentru a obține o probă de analiză de 10 g, lungimea firului ce trebuie extras din fiecare format este decm.
Dacă Nt este mare, adică mai mare de 2 000, se înfășoară o jurubiță mai grea și se taie transversal în două locuri pentru a se obține un cablu cu o masă adecvată. Capetele oricărei probe sub formă de cablu trebuie legate înainte de tratarea prealabilă și eșantioanele de analiză trebuie prelevate dintr-o zonă îndepărtată de capetele legate.
5.2. Fire de urzeală – Se prelevează probe reduse de analiză de laborator prin tăierea unei anumite lungimi din capătul sulului de urzeală, nu mai mică de 20 cm și cuprinzând toate firele de urzeală cu excepția firelor de margine, care se elimină. Se leagă fasciculul de fire la unul din capete. Dacă proba de analiză este prea mare pentru tratare prealabilă în totalitatea sa, se împarte proba în două sau mai multe porțiuni, fiecare legată pentru tratare prealabilă și se reunesc porțiunile după ce fiecare a fost tratată prealabil separat. Se ia un eșantion de analiză prin tăierea unei lungimi adecvate din proba de analiză de laborator de la capătul îndepărtat al legăturii cuprinzând toate firele din urzeală. Pentru urzeala de N fire de t tex, lungimea unui eșantion cu masa de 1 g estecm.
6. PRELEVARE DE PROBE DE ȚESĂTURĂ
6.1. Dintr-o probă globală de analiză de laborator constând dintr-o singură mostră reprezentativă de țesătură
— |
Se taie o fâșie diagonală dintr-un colț în altul și se îndepărtează marginile. Această fâșie este proba redusă de analiză de laborator. Pentru a obține o probă redusă de analiză de laborator de x g, suprafața fâșiei trebuie să fiecm2, unde G este masa țesăturii în g/m2. Se supune proba redusă de analiză de laborator tratării prealabile și apoi se taie fâșia transversal în patru lungimi egale care se suprapun. Se iau eșantioane de analiză din oricare parte a țesăturii stratificate tăind toate straturile așa încât fiecare eșantion să conțină câte o lungime egală din fiecare strat. Dacă țesătura are model, se ia lățimea probei reduse de analiză de laborator, măsurată pe direcția urzelii, nu mai mică de un raport de țesătură. Dacă, pentru a satisface această cerință, proba redusă de analiză de laborator este prea mare pentru a fi tratată ca un întreg, se taie în părți egale, se tratează prealabil părțile separat, se suprapun înainte de a alege eșantionul de analiză, având grijă ca părțile corespunzătoare desenului să nu coincidă. |
6.2. Dintr-o probă globală de laborator constând din mai multe mostre de țesătură
— |
Se tratează fiecare mostră conform celor menționate la punctul 6.1 și se determină fiecare rezultat separat. |
7. PRELEVARE DE PROBE DE CONFECȚII ȘI ARTICOLE FINITE
Proba globală de laborator este în mod normal un articol confecționat, finit sau o parte reprezentativă dintr-un astfel de articol.
Unde este cazul, se determină diferitele procente ale diferitelor părți dintr-un articol, care nu au aceeași compoziție fibroasă pentru a se verifica respectarea articolul 9 din Directiva 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind denumirile textilelor.
Se selectează o probă redusă de analiză de laborator, reprezentativă pentru o anume parte a confecției sau a articolului finit, a cărei compoziție trebuie să fie menționată pe etichetă. Dacă articolul are mai multe etichete, se selectează probe de analiză de laborator reprezentative pentru fiecare parte ce corespunde unei etichete.
Dacă articolul a cărui compoziție trebuie determinată nu este uniform, s-ar putea să fie necesar să se selecționeze probe reduse de analiză de laborator din fiecare parte a articolului și să se determine proporțiile relative ale diferitelor lor părți raportate la întregul articol în discuție.
Apoi se calculează procentul ținând seama de proporția relativă a diferitelor părți eșantionate.
Se supun probele reduse de analiză de laborator tratării prealabile.
Apoi se selectează eșantioane de analiză reprezentative din probele reduse de analiză de laborator tratate prealabil.
(1) În unele cazuri este necesară tratarea prealabilă a eșantioanelor de analiză individuale.
(2) Pentru confecții și articole finisate, a se vedea secțiunea 7.
(3) A se vedea punctul 1.
(4) Carda de laborator poate fi înlocuită cu un dispozitiv de melanjare a fibrelor sau fibrele se amestecă prin metoda „mănunchiuri și deșeuri”.
(5) Dacă formatele pot fi așezate într-un rastel convenabil, se poate depăna simultan un număr de fire.
ANEXA II
METODE DE ANALIZĂ CANTITATIVĂ A ANUMITOR AMESTECURI BINARE DE FIBRE
1. GENERALITĂȚI
Introducere
Metodele de analiză cantitativă a amestecurilor de fibre se bazează pe două procedee principale: separarea manuală și separarea chimică a fibrelor.
Metoda de separare manuală trebuie folosită ori de câte ori este posibil, deoarece dă în general rezultate mai precise decât metoda chimică. Ea se poate utiliza pentru toate textilele ale căror fibre componente nu formează un amestec intim, cum este cazul firelor formate din mai multe elemente, fiecare din ele constituite dintr-un singur tip de fibră sau cazul țesăturilor, la care fibra din urzeală este diferită de fibra din bătătură sau al tricotului care poate fi desfăcut în fire de diferite tipuri.
În general, metodele chimice de analiză cantitativă se bazează pe solubilizarea selectivă a componenților individuali. După îndepărtarea unui component, se cântărește reziduul solid și se calculează proporția de component pe baza pierderii de masă. Această primă parte a anexei dă informații comune despre analizele efectuate prin această metodă pentru toate amestecurile de fibre care fac obiectul anexei, indiferent de compoziția lor. Ea trebuie deci folosită asociat cu secțiunile individuale care urmează în anexă și care conțin procedurile detaliate aplicabile anumitor amestecuri fibroase. În mod ocazional, o analiză se poate baza pe un alt principiu decât solubilizarea selectivă; în astfel de cazuri, în secțiunea respectivă sunt furnizate detalii complete.
Amestecurile de fibre în timpul prelucrării și, într-o măsură mai mică, textilele finite pot conține materiale nefibroase, cum ar fi grăsimi, ceruri, produși auxiliari sau materiale solubile în apă, fie de proveniență naturală, fie adăugate intenționat pentru a facilita prelucrarea. Materialul nefibros trebuie îndepărtat înainte de analiză. Din acest motiv este prezentată și o metodă de îndepărtare a uleiurilor, grăsimilor, cerurilor și a substanțelor solubile în apă.
În plus, textilele pot conține rășini sau alți produși auxiliari utilizați pentru a le conferi proprietăți speciale. Acești produși, inclusiv coloranții, în cazuri excepționale, pot interacționa cu reactivul chimic asupra componentei solubile, și/sau pot fi parțial sau complet îndepărtați de către reactivul chimic. Acest gen de produși auxiliari pot, în consecință, genera erori și trebuie îndepărtați înainte ca proba sa fie analizată. Dacă este imposibil să se îndepărteze astfel de produși auxiliari, metodele de analiză prezentate în anexa de față nu mai sunt aplicabile.
Colorantul din țesăturile vopsite se consideră parte integrantă a fibrei și nu se îndepărtează.
Analizele se efectuează pe baza masei uscate, fiind prezentată și o procedură de determinare a masei uscate.
Rezultatul este obținut aplicând masei uscate a fiecărei fibre toleranța menționată în lista din anexa II la Directiva 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind denumirile textilelor.
Înainte de a fi supuse oricărei analize, trebuie identificate toate fibrele prezente în amestec. În unele metode componentul insolubil al unui amestec poate fi parțial dizolvat de reactivul folosit pentru a solubiliza componentul solubil. Unde este posibil, reactivii sunt astfel aleși încât să aibă un efect mic sau chiar nici un fel de efect asupra fibrelor insolubile. Dacă pierderea de masă survine în timpul analizei, rezultatul trebuie să fie corectat; în acest scop se dau și factorii de corecție. Acești factori au fost determinați în mai multe laboratoare prin tratarea cu reactivul adecvat după cum este specificat în metoda de analiză a fibrelor curățate prin tratare prealabilă. Acești factori de corecție se aplică numai fibrelor normale, pentru fibrele degradate înaintea sau în timpul prelucrării fiind necesari factori de corecție diferiți. Procedurile date se aplică numai în cazul determinărilor individuale. Trebuie efectuate cel puțin două determinări pe eșantioane separate de analiză atât în cazul separării manuale, cât și în cazul separării pe cale chimică. Pentru confirmare, dacă nu este imposibil din punct de vedere tehnic, se recomandă folosirea procedurilor alternative, prin care constituentul care a fost reziduu în metoda standard să fie dizolvat primul.
I. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND METODELE CHIMICE DE ANALIZĂ CANTITATIVĂ A AMESTECURILOR DE FIBRE TEXTILE
Informații comune tuturor metodelor chimice de analiză cantitativă a amestecurilor de fibre, care sunt prezentate.
I.1. Sfera și domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare pentru fiecare metodă precizează la ce tipuri de fibre se poate aplica metoda.
I.2. Principiu
După identificarea componentelor amestecului, materialul nefibros se îndepărtează printr-o tratare prealabilă adecvată și apoi se îndepărtează unul din componenți, de obicei prin dizolvare selectivă (1). Reziduul insolubil se cântărește și proporția de component solubil se calculează din pierderea de masă. Cu excepția situațiilor când această metodă prezintă dificultăți tehnice, este preferabil să se dizolve fibra prezentă în proporție mai mare, obținând astfel ca reziduu fibra prezentă în proporție mai mică.
I.3. Materiale și echipament
I.3.1. Aparatura
I.3.1.1. Creuzete filtrante și flacoane de cântărire suficient de mari pentru a cuprinde astfel de creuzete filtrante sau orice fel de aparatură care dă rezultate identice.
I.3.1.2. Vas de trompă pentru filtrare în vid.
I..3.1.3. Exicator care conține silicagel auto-indicator de umiditate.
I.3.1.4. Etuvă cu ventilator pentru uscarea eșantioanelor la 150 o ± 3 °C.
I.3.1.5. Balanța analitică având o precizie de 0,0002 g.
I.3.1.6. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil să asigure rezultate identice.
I.3.2. Reactivi
I.3.2.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere 40-60 °C.
I.3.2.2. Alți reactivi sunt menționați în secțiunile corespunzătoare de la fiecare metodă. Toți reactivii folosiți trebuie să fie chimic puri.
I.3.2.3. Apă distilată sau deionizată.
I.4. Atmosferă de condiționare și încercare
Deoarece se determină masa uscată, nu este necesară condiționarea eșantionului sau efectuarea analizelor într-o atmosferă condiționată.
I.5. Proba redusă de analiză de laborator
Se ia o probă redusă de analiză de laborator care este reprezentativă pentru proba globală de analiză de laborator și suficient de mare ca să furnizeze toate eșantioanele de laborator, fiecare având minimum 1 g.
I.6. Tratarea prealabilă a probei reduse de analiză de laborator (2)
Dacă este prezentă o substanță ce nu trebuie luată în considerare în calculele procentuale [a se vedea articolul 12 alineatul (3) din Directiva 96/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind denumirile textilelor], substanța respectivă trebuie mai întâi îndepărtată printr-o metodă care să nu afecteze vreunul din componenții fibroși.
În acest sens, materialul nefibros care poate fi extras cu eter de petrol și apă este îndepărtat prin tratarea probei uscate la aer într-un extractor Soxhlet cu eter de petrol timp de o oră, la minimum șase cicluri de extracție pe oră. Se lasă ca eterul de petrol să se evapore din proba deanaliză, care este apoi extrasă prin tratament direct constând în înmuierea eșantionului în apă la temperatura camerei timp de o oră, apoi în înmuierea eșantionului în apă la temperatura de 65 ± 5 °C timp de încă o oră, agitând lichidul din timp în timp. Se folosește un raport lichid/eșantion de 100:1. Se îndepărtează excesul de apă din probă prin stoarcere, extracție prin vidare sau centrifugare, apoi se lasă proba de analiză să se usuce la aer.
Când materialul nefibros nu poate fi extras cu eter de petrol și apă, el trebuie îndepărtat prin înlocuirea metodei cu apă descrisă mai sus cu o altă metodă adecvată care să nu modifice substanțial vreunul din constituenții fibroși. Totuși, pentru unele fibre naturale de origine vegetală nealbite (de exemplu iuta, fibra de nucă de cocos) trebuie să se țină seama că tratarea prealabilă normală cu eter de petrol și cu apă nu îndepărtează toate substanțele naturale nefibroase. Totuși, nu se aplică o tratare prealabilă suplimentară dacă proba nu conține agenți de finisare insolubili atât în eter de petrol, cât și în apă.
Buletinele de analiză trebuie să includă detalii complete privind metodele de tratare prealabilă folosite.
I.7. Mod de lucru
I.7.1. Instrucțiuni generale
I.7.1.1. Uscarea
Operațiile de uscare trebuie să dureze cel puțin patru ore și cel mult șaisprezece ore la o temperatură de 105 ± 3 °C într-o etuvă cu ventilator, cu ușa etuvei închisă în permanență. Dacă perioada de uscare este mai mică de 14 ore, eșantionul trebuie cântărit pentru a verifica dacă masa lui a devenit constantă. Se consideră că masa a devenit constantă dacă, după o perioadă suplimentară de 60 de minute de uscare, variația sa este mai mică de 0,05 %.
Se recomandă să se evite manevrarea creuzetelor filtrante, a flacoanelor de cântărire, a eșantioanelor și a reziduurilor cu mâinile neprotejate, pe perioada operațiunilor de uscare, răcire și cântărire.
Eșantioanele se usucă în flacoane de cântărire, cu capacul flaconului plasat alături. După uscare, se pune dopul la flaconul de cântărire și se transferă repede în exicator.
Creuzetele filtrante se usucă în flacoane de cântărire, cu capacul flaconului plasat alături. După uscare, se pune dopul la flaconul de cântărire și se transferă rapid în exicator.
Când se folosesc alte aparate decât creuzetele filtrante, operația de uscare în etuvă se efectuează în așa fel încât să asigure determinarea masei uscate a fibrelor, fără pierderi.
I.7.1.2. Răcirea
Operația de răcire se efectuează în exicator, acesta fiind plasat lângă balanță, până la răcirea completă a flaconului de cântărire și, în orice caz, nu trebuie să dureze mai puțin de două ore.
I.7.1.3. Cântărirea
După răcire se efectuează cântărirea flaconului de cântarire în interval de două minute de la scoaterea acestuia din exicator. Cântărirea se efectuează cu o precizie de 0,0002 g.
I.7.2. Mod de lucru
Se ia din proba redusă de analiză de laborator tratată prealabil un eșantion de analiză cântărind cel puțin 1 g. Se taie firul sau țesătura în lungimi de circa 10 mm, destrămate cât mai mult posibil. Se usucă eșantionul într-un flacon de cântărire, se răcește în exicator și se cântărește. Se transferă eșantionul în vasul de sticlă menționat în secțiunea corespunzătoare a metodei comunitare respective, se re-cântărește flaconul de cântărire imediat și se obține masa uscată a eșantionului prin diferență. Se finalizează analiza în modul prevăzut în secțiunea corespunzătoare a metodei aplicabile. Se examinează reziduul la microscop pentru a verifica dacă prin tratament s-a îndepărtat complet fibra solubilă.
I.8. Calcularea și exprimarea rezultatelor
Masa componentei insolubile se exprimă în procente raportat la masa totală de fibră din amestec. Procentul de componentă solubilă se obține prin diferență. Se calculează rezultatul pe baza masei uscate și pure, corectată cu (a) reprizele convenționale și (b) factorii de corecție necesari pentru a lua în calcul pierderea de material în timpul tratării prealabile și analizei. Calculele se fac aplicând formula prezentată la punctul I.8.2.
I.8.1. Calcularea procentului de component insolubil pe baza masei uscate și pure, fără a lua în considerare pierderea de material în timpul tratării prealabile.
unde
P1 este procentul componentului insolubil uscat și pur
m este masa uscată a eșantionului după tratare prealabilă
r este masa uscată a reziduului
d este factorul de corecție pentru pierderea de masă a componentului insolubil în reactiv în timpul analizei. Valorile adecvate ale lui „d” sunt prezentate în secțiunile corespunzătoare de la fiecare metodă.
Asemenea valori ale lui „d” sunt, desigur, valorile normale aplicabile fibrelor nedegradate chimic.
I.8.2. Calcularea procentului de component insolubil pe baza masei uscate și pure, cu ajustările date de factori convenționali, și, unde este cazul, de factori de corecție pentru pierderea de material în timpul tratării prealabile.
unde
P1A |
este procentul de component insolubil corectat cu reprizele convenționale stabilite și pierderea de masă în timpul tratării prealabile. |
P1 |
este procentul de component insolubil uscat și pur, așa cum a fost calculat cu formula de la punctul I.8.1. |
a1 |
este repriza convențională stabilită pentru componentul insolubil (a se vedea anexa II la directiva privind denumirile textilelor) |
a2 |
este repriza convențională stabilită pentru componentul solubil (a se vedea anexa II la directiva privind denumirile textilelor) |
b1 |
este pierderea procentuală a componentului insolubil cauzată de tratarea prealabilă |
b2 |
este pierderea procentuală a componentului solubil cauzată de tratarea prealabilă |
Procentul celui de-al doilea component (P2A %) este egal cu 100 – P1A %.
În cazul în care se folosește o tratare prealabilă specială, valorile b1 și b2 trebuie determinate, dacă este posibil, supunând fiecare dintre constituenții fibrei pure tratării prealabile aplicată în metoda de analiză. Fibrele pure sunt acelea care nu conțin nici un fel de material nefibros cu excepția celui conținut în mod normal (fie natural, fie datorită procesului de fabricație), în starea în care se află în materialul supus analizei (nealbită, albită).
Când nu sunt disponibile fibrele separate și pure folosite în producerea materialului supus analizei, ar trebui să se folosească valorile medii ale lui b1 și b2, obținute din încercările efectuate pe fibre pure, similare celor din amestecul supus examinării.
Dacă se aplică o tratare prealabilă normală prin extracție cu eter de petrol și apă, factorii de corecție b1 și b2 pot fi în general neglijați, cu excepția bumbacului nealbit, inului nealbit și a cânepei nealbite, unde pierderea datorită tratării prealabile este considerată în mod convențional ca fiind 4 % și în cazul polipropilenei 1 %.
În cazul altor fibre, pierderile datorită tratării prealabile nu sunt luate în calcul.
II. METODA DE ANALIZĂ CANTITATIVĂ PRIN SEPARARE MANUALĂ
II.1. Domeniul de aplicare
Metoda poate fi folosită pentru fibre de toate tipurile cu condiția ca ele să nu formeze un amestec intim și să poată fi separate manual.
II.2. Principiu
După identificarea componenților textili, materialul nefibros se îndepărtează printr-o tratare prealabilă adecvată și apoi se îndepărtează fibrele manual, se usucă și se cântăresc pentru a calcula proporția fiecărei fibre în amestec.
II.3. Aparatura
II.3.1. Flacoane de cântărire sau orice fel de aparatură care furnizează rezultate identice.
II.3.2. Exicator care conține silicagel autoindicator de umiditate.
II.3.3. Etuvă cu ventilator pentru uscarea eșantioanelor la 150 ± 3 °C.
II.3.4. Balanța analitică cu o precizie de 0,0002 g.
II.3.5. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil să asigure rezultate identice.
II.3.6. Ac.
II.3.7. Torsiometru sau un aparat similar.
II.4. Reactivi
II.4.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere 40-60 °C.
II.4.2. Apă distilată sau deionizată.
II.5. Atmosferă de condiționare și încercare
A se vedea I.4.
II.6. Proba redusă de analiză de laborator
A se vedea I.5.
II.7. Tratarea prealabilă a probei reduse de analiză de laborator
A se vedea I.6.
II.8. Mod de lucru
II.8.1. Analiza firelor
Se selectează din proba redusă de analiză de laborator tratată prealabil un eșantion cu masa de minimum 1 g. Pentru un fir foarte fin, analiza se poate efectua pe o lungime minimă de 30 m, indiferent de masă.
Se taie firul în bucăți de o lungime corespunzătoare și se separă tipurile de fibre cu ajutorul unui ac sau, dacă este necesar, cu ajutorul unui torsiometru. Tipurile de fibre astfel obținute se plasează în flacoane de cântărire cântărite în prealabil și se usucă la 105 ± 3 °C până la obținerea unei mase constante, conform descrierii de la punctele I.7.1 și I.7.2.
II.8.2. Analiza țesăturilor
Se prelevează din proba redusă de analiză de laborator tratată prealabil un eșantion fără lizieră, cu masa de minimum 1 g, cu marginile prinse cu grijă pentru a evita destrămarea și paralel cu direcția firelor de urzeală sau de bătătură sau, în cazul tricoturilor, cu direcția șirurilor sau a rândurilor. Se separă diferitele tipuri de fibre, se colectează în flacoane de cântărire cântărite în prealabil și se continuă ca la punctul II.8.1.
II.9. Calcularea și exprimarea rezultatelor
Se exprimă masa fiecărei fibre din amestec în procente din masa totală a amestecului de fibre. Se calculează rezultatul pe baza masei uscate și pure, corectată cu (a) reprizele convenționale stabilite și (b) factorii de corecție necesari pentru a lua în calcul pierderea de material în timpul tratării prealabile.
II.9.1. Calcularea procentului de component insolubil pe baza masei uscate și pure, fără a lua în considerare pierderea de material în timpul tratării prealabile.
unde
P1 este procentul primului component în stare uscată și pură
m1 este masa uscată și pură a primului component
m2 este masa uscată și pură a celui de-al doilea component
II.9.2. Pentru calcularea procentului fiecărui component cu aplicarea toleranțelor stabilite și, după caz, a factorilor de corecție pentru pierderea de masă în timpul tratării prealabile, a se vedea punctul I.8.2.
III.1. Precizia metodelor
Precizia indicată în metodele individuale se referă la reproductibilitate.
Reproductibilitatea se referă la fiabilitate, în sensul unor valori experimentale foarte apropiate obținute de laboranții din diferite laboratoare, în momente diferite folosind aceeași metodă și obținând rezultate individuale pe eșantioane dintre un amestec omogen.
Reproductibilitatea se exprimă prin limite de încredere a rezultatelor la un nivel de încredere de 95 %.
Prin aceasta se înțelege că diferența între două rezultate dintr-o serie de analize efectuate în laboratoare diferite, în condițiile aplicării normale și corecte a metodei la un amestec omogen identic, nu va fi depășită decât în cinci cazuri din 100.
III.2. Buletinul de analiză
III.2.1. Se afirmă că analiza a fost efectuată în conformitate cu această metodă.
III.2.2. Se dau detalii cu privire la toate tratările prealabile speciale (a se vedea punctul I.6.).
III.2.3. Se dau rezultatele individuale și media aritmetică, cu o precizie de 0,1 fiecare.
2. METODE SPECIALE – TABEL SINTETIC
Metoda |
Domeniul de aplicare |
Reactivul chimic |
|
Nr. 1 |
Acetat |
Alte fibre menționate |
Acetonă |
Nr. 2 |
Anumite fibre proteinice |
Alte fibre menționate |
Hipoclorit |
Nr. 3 |
Viscoză, cupro sau anumite tipuri de fibre modale |
Bumbac |
Acid formic și clorură de zinc |
Nr. 4 |
Poliamidă sau nailon |
Alte fibre menționate |
Acid formic, 80 % m/m |
Nr. 5 |
Acetat |
Triacetat |
Alcool benzilic |
Nr. 6 |
Triacetat |
Alte fibre menționate |
Diclorometan |
Nr. 7 |
Anumite fibre celulozice |
Poliester |
Acid sulfuric, 75 % m/m |
Nr. 8 |
Fibre acrilice, anumite fibre modacrilice sau anumite clorofibre |
Alte fibre menționate |
Dimetilformamidă |
Nr. 9 |
Anumite clorofibre |
Alte fibre menționate |
Sulfură de carbon/acetonă, 55,5/44,5 v/v |
Nr. 10 |
Acetat |
Anumite clorofibre |
Acid acetic glacial |
Nr. 11 |
Mătase |
Lână sau păr |
Acid sulfuric, 75 % m/m |
Nr. 12 |
Iută |
Anumite fibre de origine animală |
Metoda conținutului de azot |
Nr. 13 |
Polipropilenă |
Alte fibre menționate |
Xilen |
Nr. 14 |
Clorofibre (homopolimeri ai clorurii de vinil) |
Alte fibre menționate |
Metoda cu acid sulfuric concentrat |
Nr. 15 |
Clorofibre, anumite fibre modacrilice, anumiți elastani, acetați, triacetați |
Alte fibre menționate |
Ciclohexanonă |
METODA Nr. 1
ACETAT ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda cu acetonă)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
acetat (19) cu |
2. |
lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), in (7), cânepă (8), iută (9), abaca (10), alfa (11), fibră din coajă de nucă de cocos (12), sorg (13), ramie (14), sisal (15), cupro (21), fibre modale (22), fibre proteinice (23), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamidă sau nailon (30) și poliester (31). |
Metoda nu se aplică în nici un caz fibrelor de acetat care au fost dezacetilate la suprafață.
2. PRINCIPIU
Fibrele de acetat se dizolvă cu acetonă pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de acetat uscat se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml.
3.2. Reactiv chimic
Acetonă.
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul aflat într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml se adaugă 100 ml de acetonă pentru fiecare gram de eșantion, se agită vasul, se lasă la temperatura camerei timp de 30 minute, agitând ocazional și apoi se decantează lichidul printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil.
Se repetă tratamentul de încă două ori (efectuând în total trei extracții), dar pe perioade de numai 15 minute, așa încât timpul total de tratare în acetonă să fie de o oră. Se transferă reziduul în creuzetul filtrant. Se spală reziduul cu acetonă și se extrage prin vidare. Se umple creuzetul filtrant din nou cu acetonă și se lasă să se golească prin curgerea liberă a lichidului.
În final se videază creuzetul filtrant, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 2
ANUMITE FIBRE PROTEINICE ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda cu hipoclorit)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
anumite fibre proteinice, adică: lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), fibre proteinice (23) cu |
2. |
bumbac (5), cupro (21), viscoză (25), acrilic (26), clorofibre (27), poliamide sau nailon (30), poliester (31), polipropilenă (33), elastan (39) și fibră de sticlă (40). |
Dacă sunt prezente mai multe fibre de tip proteinic, prin această metodă se determină cantitatea totală, dar nu și cantitățile lor individuale.
2. PRINCIPIU
Fibra proteinică se dizolvă cu soluție de acid formic pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de fibră proteinică uscată se calculează prin diferență.
Pentru prepararea soluției de hipoclorit se poate folosi fie hipoclorit de litiu, fie hipoclorit de sodiu.
Hipocloritul de litiu se recomandă în cazurile care presupun un număr mic de analize sau pentru analize efectuate la intervale de timp destul de mari. Aceasta, deoarece procentul de hipoclorit din hipocloritul de litiu solid – spre deosebire de hipocloritul de sodiu – este practic constant. Dacă se cunoaște procentul de hipoclorit, conținutul de hipoclorit nu trebuie verificat iodometric pentru fiecare analiză, deoarece se poate utiliza o cantitate cu o greutate constantă de hipoclorit de litiu.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas Erlenmeyer de 250 ml cu dop de sticlă rodat; |
(ii) |
Termostat, reglabil la 20 (± 2) °C. |
3.2. Reactivi chimici
(i) Reactiv pe bază de hipoclorit
(a) Soluție de hipoclorit de litiu
Aceasta constă într-o soluție proaspăt preparată conținând 35 (± 2) g/l clor activ (aproximativ 1 M) la care se adaugă o soluție de hidroxid de sodiu cu o concentrație de 5 (± 0,5) g/l preparată anterior. Pentru preparare, se dizolvă 100 grame hipoclorit de litiu conținând 35 % clor activ (sau 115 grame conținând 30 % clor activ) în aproximativ 700 ml de apă distilată, se adaugă 5 grame de hidroxid de sodiu dizolvate în aproximativ 200 ml apă distilată și se completează până la 1 litru cu apă distilată. Soluția proaspăt preparată nu trebuie verificată iodometric.
(b) Soluție de hipoclorit de sodiu
Aceasta constă într-o soluție proaspăt preparată conținând 35 (± 2) g/l clor activ (aproximativ 1 M) la care se adaugă o soluție de hidroxid de sodiu de concentrație 5 (± 0,5) g/l pregătită anterior.
Se controlează conținutul de clor activ al soluției prin iodometrie înaintea fiecărei analize.
(ii) Soluție diluată de acid acetic
Se diluează 5 ml acid acetic glacial cu apă până la un volum total de 1 litru.
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează: se amestecă aproximativ 1 gram din probă cu aproximativ 100 ml soluție de hipoclorit (hipoclorit de litiu sau de sodiu) în vasul de 250 ml, se agită bine vasul pentru a uda bine proba.
Apoi se încălzește vasul timp de 40 de minute într-un termostat la temperatura de 20 °C, agitând continuu, sau măcar la intervale regulate. Deoarece dizolvarea lânii decurge exotermic, căldura de reacție a acestei metode trebuie să fie disipată și îndepărtată. Altfel, se pot produce erori considerabile datorită dizolvării incipiente a fibrelor insolubile.
După 40 de minute se filtrează conținutul vasului printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil și se transferă eventualele fibre reziduale în creuzet prin clătirea vasului cu puțin reactiv pe bază de hipoclorit. Se videază creuzetul și se spală reziduul în mod succesiv cu apă, acid acetic diluat și în final cu apă, uscând creuzetul prin vidare după fiecare adaos. Nu se videază creuzetul înainte de curgerea liberă a soluției de spălare.
În final se usucă creuzetul prin vidare, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00, cu excepția bumbacului, viscozei și fibrelor modale, pentru care d = 1,01 și a bumbacului nealbit, pentru care d = 1,03.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 3
VISCOZĂ, CUPRO SAU ANUMITE TIPURI DE FIBRE MODALE ȘI BUMBAC
(Metoda cu acid formic și clorură de zinc)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
viscoză (25) sau cupro (21), inclusiv anumite tipuri de fibre modale (22) cu |
2. |
bumbac (5). |
Dacă se constată prezența vreunei fibre modale, trebuie făcută o analiză preliminară pentru a verifica dacă aceasta este solubilă în reactivul chimic.
Metoda nu se aplică amestecurilor în care bumbacul a suferit o degradare chimică importantă și nici în cazurile în care fibrele de viscoză sau cupro au devenit incomplet solubile datorită prezenței anumitor coloranți sau a unor agenți de finisare care nu pot fi îndepărtați complet.
2. PRINCIPIU
Viscoza, fibrele cupro sau modale se dizolvă cu un reactiv constând din acid formic și clorură de zinc, pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, după care se usucă și se cântărește; masa acestuia corectată se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de viscoză, fibre cupro sau fibre modale uscate se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml; |
(ii) |
aparatură pentru menținerea vaselor la 40 (± 2) °C. |
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Soluție conținând 20 g de clorură de zinc anhidră topită și 68 g de acid formic anhidru, adusă la 100 g cu apă (adică 20 părți în greutate de clorură de zinc anhidră topită la 80 părți în greutate de acid formic 85 % m/m). NB: Se atrage atenția în această privință la punctul I.3.2.2 care stipulează că toți reactivii folosiți trebuie să fie chimic puri; în plus, este esențial să se folosească numai clorură de zinc anhidră topită. |
(ii) |
Soluție de hidroxid de amoniu: se diluează 20 ml de soluție concentrată de amoniac (greutate specifică 0,880 g/ml) până la 1 litru cu apă. |
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează: se plasează imediat eșantionul în vasul preîncălzit la 40 °C. Se adaugă câte 100 ml de soluție de acid formic și clorură de zinc, preîncălzită la 40 °C pentru fiecare gram de eșantion. Se pune dopul și se agită foarte bine vasul. Se menține vasul împreună cu conținutul său la o temperatura constantă de 40 °C timp de două ore și jumătate, agitând vasul o dată pe oră. Se filtrează conținutul vasului printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil și se transferă eventualele urme de fibre de pe vas în creuzet, cu ajutorul reactivului chimic. Se spală vasul cu 20 ml de reactiv.
Se spală foarte bine creuzetul filtrant și reziduul cu apă la 40 °C. Se clătește reziduul fibros cu aproximativ 100 ml de soluție rece de amoniac (3.2.ii) asigurându-se imersarea reziduului în amoniac timp de 10 minute (3), apoi se clătește bine cu apă rece.
Nu se videază creuzetul înainte de curgerea liberă a soluției de spălare. În final se videază creuzetul filtrant, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” pentru bumbac este 1,02.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 2 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 4
POLIAMIDĂ SAU NAILON ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda care folosește acid formic 80 % m/m)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
poliamidă sau nailon (30) cu |
2. |
lână (1), păr de origine animală (2 și 3), bumbac (5), cupro (21), fibre modale (22),viscoză (25), acrilic (26), clorofibre (27), poliester (31), polipropilenă (33), și fibră de sticlă (40). |
După cum s-a menționat mai sus, această metodă se poate aplica și amestecurilor cu lână, dar când conținutul de lână depășește 25 %, trebuie aplicată metoda nr. 2 (dizolvarea lânii într-o soluție de hipoclorit).
2. PRINCIPIUL
Fibra poliamidică se dizolvă cu acid formic pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, apoi se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de poliamidă sau nailon uscat se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml.
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Acid formic (80 % m/m, densitate relativă la 20 °C: 1,186). Se diluează 880 ml acid formic 90 % m/m (densitate relativă la 20 °C: 1,204) până la 1 litru, cu apă. Alternativ, se pot dilua 780 ml acid formic de 98-100 % m/m (densitate relativă la 20 °C: 1,220) până la 1 litru, cu apă. Concentrația nu este critică în intervalul 77-83 % m/m acid formic. |
(ii) |
Soluție diluată de amoniac: se diluează 80 ml soluție concentrată de amoniac (densitate relativă la 20 °C: 0,880) până la 1 litru, cu apă. |
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează: la eșantionul aflat într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml, se adaugă 100 ml de acid formic pentru fiecare gram de eșantion. Se pune dopul și se agită vasul pentru a se uda eșantionul. Se lasă la temperatura camerei timp de 15 minute, agitând ocazional. Se filtrează conținutul vasului printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil și se transferă eventualele resturi de fibră în creuzet prin spălarea vasului cu puțin reactiv pe bază de acid formic. Se usucă creuzetul prin vidare și se spală reziduurile de pe filtru succesiv cu reactiv pe bază de acid formic, cu apă fierbinte, cu soluție diluată de amoniac și în final cu apă rece, uscând creuzetul prin vidare după fiecare adăugare. Nu se videază creuzetul înainte de curgerea liberă a soluției de spălare. În final se videază creuzetul filtrant, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 5
ACETAT ȘI TRIACETAT
(Metoda cu alcool benzilic)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
— |
acetat (19) cu |
— |
triacetat (24). |
2. PRINCIPIU
Acetatul se dizolvă cu alcool benzilic la 52 ± 2 °C pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată.
Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de acetat uscat se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml. |
(ii) |
Agitator mecanic de tip leagăn. |
(iii) |
Termostat sau alt dispozitiv pentru menținerea vasului la o temperatură de 52 ± 2 °C. |
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Alcool benzilic, |
(ii) |
Etanol. |
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul aflat într-un vas conic se adaugă 100 ml de alcool benzilic pentru fiecare gram de eșantion. Se pune dopul și se fixează vasul în agitatorul de tip leagăn astfel încât să fie imersat în baia de apă menținută la 52 ± 2 °C și se agită vasul timp de 20 minute la această temperatură.
(În loc să se agite mecanic, se poate scutura vasul manual, cu putere).
Se decantează lichidul printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil. Se adaugă încă o doză de alcool benzilic în vas și se agită ca mai sus la 52 ± 2 °C timp de 20 minute.
Se decantează lichidul printr-un creuzet filtrant. Se repetă ciclul de operații și a treia oară.
În final, se toarnă lichidul și reziduul în creuzetul filtrant. Se spală eventualele resturi de fibre rămase în vas cu o cantitate suplimentară de alcool benzilic la 52 ± 2 °C. Se videază bine creuzetul filtrant.
Se transferă fibrele într-un vas, se spală cu etanol și după agitare manuală se decantează prin creuzetul filtrant.
Se repetă această operație de clătire de două-trei ori. Se transferă reziduul în creuzet și se extrage prin vidare. Se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 6
TRIACETAT ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda cu diclormetan)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
triacetat (24) cu |
2. |
lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), fibre modale (22), viscoză (25), acrilic (26), poliamidă sau nailon (30) și poliester (31) și fibră de sticlă (40). |
Notă:
Fibrele de triacetat care în urma finisării au suferit o hidroliză parțială încetează să mai fie complet solubile în acest reactiv. În acest caz metoda nu se aplică.
2. PRINCIPIU
Fibrele de triacetat se dizolvă cu diclorometan pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de triacetat uscat se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml.
3.2. Reactiv chimic
Diclormetan.
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul conținut într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml, se adaugă 100 ml de diclormetan pentru fiecare gram de eșantion, se pune dopul, se agită vasul la fiecare 10 minute pentru a uda proba, se lasă la temperatura camerei timp de 30 minute, agitând la intervale regulate. Se decantează lichidul printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil. Se adaugă 60 ml diclormetan în vasul cu reziduu, se agită manual și se filtrează conținutul vasului prin creuzetul filtrant. Se transferă resturile de fibră rămase în vas spălând vasul cu încă puțin diclormetan. Se usucă prin vidare creuzetul pentru a îndepărta excesul de lichid, se reumple creuzetul filtrant cu diclormetan și se lasă lichidul să curgă liber.
În final, se usucă creuzetul prin vidare pentru îndepărtarea excesului de lichid, apoi se tratează reziduul cu apă fierbinte pentru a elimina tot solventul, se videază, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00, cu excepția poliesterului, pentru care valoarea lui „d” este 1,01.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 7
ANUMITE FIBRE CELULOZICE ȘI POLIESTER
(Metoda care folosește acid sulfuric 75 % m/m)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
bumbac (5), in (7), cânepă (8), ramie (14), cupro (21), fibre modale (22), viscoză (25) cu |
2. |
poliester (31). |
2. PRINCIPIU
Fibra celulozică se dizolvă cu acid sulfuric 75 % m/m pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de celuloză uscată se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 500 ml. |
(ii) |
Termostat sau alt aparat pentru menținerea vasului la 50 ± 5 °C. |
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Acid sulfuric de 75 ± 2 % m/m Se prepară adăugând cu atenție, în timp ce se răcește, 700 ml acid sulfuric (densitate relativă la 20 °C: 1,84) la 350 ml apă distilată. După ce soluția s-a răcit la temperatura camerei, se diluează până la 1 litru cu apă. |
(ii) |
Soluție diluată de amoniac Se diluează o soluție de 80 ml amoniac (densitate relativă la 20 °C: 0,88) până la 1 litru cu apă. |
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul aflat într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 500 ml, se adaugă 200 ml de acid sulfuric 75 % m/m pentru fiecare gram de eșantion, se pune dopul, se agită vasul cu grijă, pentru a uda eșantionul. Se menține vasul la temperatura de 50 ± 5 °C timp de o oră, agitând la intervale regulate de circa 10 minute. Se filtrează la vid conținutul vasului printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil. Se transferă resturile de fibre rămase în vas spălând vasul cu încă puțin acid sulfuric 75 %. Se videază creuzetul pentru a îndepărta excesul de lichid, și pentru a spăla reziduul, se umple creuzetul filtrant din nou cu acid sulfuric. Nu se videază creuzetul înainte de curgerea liberă a acidului.
Se spală reziduul succesiv de mai multe ori cu apă rece, de două ori cu soluție de amoniac diluat, și apoi foarte bine cu apă rece, uscând creuzetul de fiecare dată prin vidare. Nu se aplică vid înainte de curgerea liberă a fiecărei soluții de spălare. În final, se extrage lichidul din creuzet prin vidare, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 8
FIBRE ACRILICE, ANUMITE FIBRE MODACRILICE SAU ANUMITE CLOROFIBRE ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda care folosește dimetilformamidă)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
acrilice (26), anumite fibre modacrilice (29), sau anumite clorofibre (27) (4) cu |
2. |
lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), fibre modale (22), viscoză (25), poliamidă sau nailon (30) și poliester (31). |
Este în egală măsură aplicabilă la fibrele acrilice, anumite fibre modacrilice, tratate cu coloranți premetalizați, dar nu la cele vopsite cu coloranți cromatabili.
2. PRINCIPIU
Fibra acrilică, modacrilică sau clorofibra se dizolvă cu dimetilformamidă încălzită la temperatura de fierbere în baie de apă pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de fibra acrilică, modacrilică sau clorofibră uscată se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml. |
(ii) |
Baie de apă la temperatura de fierbere. |
3.2. Reactiv chimic
Dimetilformamidă (temperatura de fierbere 153 ± 1 °C) care să nu conțină mai mult de 0,1 % apă.
Reactivul este toxic și de aceea se recomandă folosirea unei nișe de laborator.
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul conținut într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml, se adaugă pentru fiecare gram de eșantion câte 80 ml de dimetilformamidă încălzită în prealabil la temperatura de fierbere pe baie de apă, se pune dopul, se agită vasul pentru a uda eșantionul și se încălzește în baia de apă la temperatura de fierbere timp de o oră. În această perioadă se agită ușor vasul cu conținutul său, manual, de cinci ori.
Se decantează lichidul printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil. Se mai adaugă încă 60 ml dimetilformamidă în vas și se mai încălzește încă 30 minute, agitând ușor vasul cu conținutul său, manual, de două ori în această perioadă.
Se filtrează conținutul vasului în vid, prin creuzetul filtrant.
Se transferă urmele de fibră rămase pe creuzet spălând vasul cu încă puțină dimetilformamidă. Se usucă creuzetul prin vidare. Se spală reziduul cu circa 1 litru de apă fierbinte la 70-80 °C, umplând de fiecare dată creuzetul filtrant. După fiecare adăugare de apă, se videază pentru o perioadă scurtă de timp, dar nu până la evacuarea apei prin curgere liberă. Dacă lichidul de spălare se scurge prea încet prin creuzetul filtrant, se poate aplica o ușoară extracție prin vidare.
În final, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00, cu excepția următoarelor cazuri:
lână |
1,01 |
bumbac |
1,01 |
cupro |
1,01 |
fibră modală |
1,01 |
poliester |
1,01 |
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 9
ANUMITE CLOROFIBRE ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda care folosește amestec de sulfură de carbon cu acetonă 55,5/44,5)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
anumite clorofibre (27), și anume anumite fibre de policlorura de vinil, indiferent dacă au fost postclorurate sau nu (5) cu |
2. |
lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), fibre modale (22), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamidă sau nailon (30), poliester (31), fibră de sticlă (40). |
Când conținutul de lână sau mătase din amestec depășește 25 %, trebuie aplicată metoda nr. 2.
Când conținutul de poliamidă sau nailon din amestec depășește 25 %, trebuie aplicată metoda nr. 4.
2. PRINCIPIU
Clorofibra se dizolvă cu un amestec azeotrop de sulfură de carbon și acetonă pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de policlorură de vinil uscată se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml. |
(ii) |
Agitator mecanic. |
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Amestec azeotrop de sulfură de carbon și acetonă (55,5 % în volume sulfură de carbon și 44,5 % acetonă). Deoarece reactivul este toxic, se recomandă folosirea nișei de laborator. |
(ii) |
Etanol (92 % în volume), sau metanol. |
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul conținut într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml, se adaugă 100 ml de amestec azeotrop pentru fiecare gram de eșantion, se etanșează foarte bine și se agită vasul cu un agitator mecanic, sau viguros, manual, timp de 20 minute la temperatura camerei. Se decantează lichidul din stratul superior printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil.
Se repetă tratamentul cu încă 100 ml de reactiv proaspăt. Se continuă acest ciclu de operații până când nu se mai depune reziduu de polimer pe lamelă atunci când se evaporă o picătură de solvent de extracție. Se transferă reziduul în creuzetul filtrant, folosind mai mult reactiv, se aplică vid pentru a îndepărta excesul de lichid, și se clătește creuzetul cu reziduu cu 20 ml alcool și apoi de trei ori cu apă. Se lasă ca lichidul de spălare să se evacueze prin curgere liberă înainte de a usca prin vidare. Se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
Notă: La anumite amestecuri, cu un conținut ridicat de clorofibră, se poate constata o contrac
ție substanțială a dimensiunilor eșantionului în timpul procesului de uscare, care are ca rezultat întârzierea dizolvării clorofibrei de către solvent. Aceasta nu afectează, totuși, dizolvarea finală a clorofibrei în solvent.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 10
ACETAT ȘI ANUMITE CLOROFIBRE
(Metoda care folosește acid acetic glacial)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
acetat (19) cu |
2. |
anumite clorofibre (27), și anume fibre de policlorură de vinil, indiferent dacă au fost post-clorurate sau nu. |
2. PRINCIPIU
Fibra de acetat se dizolvă cu acetonă pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de acetat uscat se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml. |
(ii) |
Agitator mecanic. |
3.2. Reactiv chimic
Acid acetic glacial (peste 99 %). Acest reactiv trebuie manipulat cu grijă, fiind foarte caustic.
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul conținut într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml se adaugă 100 ml de acid acetic glacial pentru fiecare gram de eșantion. Se etanșează foarte bine vasul și se agită cu un agitator mecanic sau viguros, manual, timp de 20 minute la temperatura camerei. Se decantează lichidul din stratul superior printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil. Se repetă tratamentul cu câte 100 ml reactiv proaspăt, de încă două ori, făcând în total trei extracții. Se transferă reziduul în creuzetul filtrant, se usucă prin vidare pentru a îndepărta excesul de lichid și se spală creuzetul și reziduul cu 50 ml acid acetic glacial și apoi de trei ori cu apă. După fiecare clătire, se lasă ca lichidul de spălare să se evacueze prin curgere liberă înainte de extracția prin vidare. Se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 11
MĂTASE ȘI LÂNĂ SAU PĂR
(Metoda care folosește acid sulfuric 75 % m/m)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
mătase (4) cu |
2. |
lână (1) sau păr de origine animală (2 și 3) |
2. PRINCIPIU
Mătasea se dizolvă cu acid sulfuric 75 % m/m pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată (6).
Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește. Masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de mătase uscată se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml.
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Acid sulfuric de 75 ± 2 % m/m Se prepară adăugând cu atenție, în timp ce se răcește, 700 ml acid sulfuric (densitate relativă la 20 °C; 1,84) la 350 ml apă distilată. După ce soluția s-a răcit la temperatura camerei, se diluează până la 1 litru cu apă. |
(ii) |
Acid sulfuric, soluție diluată: se adaugă încet 100 ml acid sulfuric (densitate relativă la 20 °C 1,84) la 1 900 ml apă distilată. |
(iii) |
Soluție diluată de amoniac: se diluează 200 ml amoniac concentrat (densitate relativă la 20 °C: 0,88) cu apă până la 1 000 ml. |
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul conținut într-un vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 500 ml, se adaugă 200 ml de acid sulfuric 75 % m/m pentru fiecare gram de eșantion și se pune dopul. Se agită viguros vasul și se ține la temperatura camerei timp de 30 minute. Se agită din nou și apoi se lasă în repaus timp de 30 minute. Se spală resturile de fibre din vas cu 75 % reactiv pe bază de acid sulfuric. Se spală reziduul din creuzet succesiv cu 50 ml de reactiv pe bază de acid sulfuric diluat, 50 ml apă și 50 ml soluție diluată de amoniac. De fiecare dată, lăsați ca fibrele să stea în contact cu lichidul câte 10 minute înainte de a aplica vid pentru extracție. În final se clătește cu apă, lăsând fibrele în contact cu apa timp de 30 minute. Se videază creuzetul, se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 0,985 pentru lână (6).
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 12
IUTA ȘI ANUMITE FIBRE DE ORIGINE ANIMALĂ
(Metoda prin determinarea conținutului de azot)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
iută (9) cu |
2. |
anumite fibre de origine animală. |
Componentul de fibră de origine animală poate consta doar din păr (2 și 3) sau lână (1) sau orice alt amestec al celor două. Această metodă nu se aplică amestecurilor textile care conțin materiale nefibroase (coloranți, agenți de finisare etc.) pe bază de azot.
2. PRINCIPIU
Se determină conținutul de azot al amestecului și din acesta și din conținutul cunoscut sau presupus al cei doi componenți, se calculează proporția fiecărui component.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Balon de descompunere Kjeldahl, de 200-300 ml capacitate. |
(ii) |
Aparat de distilare Kjeldahl cu injecție de vapori de apă. |
(iii) |
Aparat de titrare cu precizie de 0,05 ml. |
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Toluen. |
(ii) |
Metanol. |
(iii) |
Acid sulfuric de densitate relativă la 20 °C: 1,84 (7). |
(iv) |
Sulfat de potasiu (7). |
(v) |
Dioxid de seleniu (7). |
(vi) |
Soluție de hidroxid de sodiu (400 g/litru). Se dizolvă 400 g de hidroxid de sodiu în 400-500 ml apă și se diluează până la 1 litru cu apă. |
(vii) |
Indicator mixt. Se dizolvă 0,1 g roșu de metil în 95 ml etanol și 5 ml apă și se amestecă cu 0,5 g verde de bromocrezol dizolvat în 475 ml etanol și 25 ml apă. |
(viii) |
Soluție de acid boric. Se dizolvă 20 g acid boric în 1 litru de apă. |
(ix) |
Acid sulfuric, 0,02 N (soluție volumetrică standard). |
4. TRATAREA PREALABILĂ A PROBEI DE ANALIZĂ
Tratarea prealabilă descrisă în instrucțiunile generale se înlocuiește cu următoarea procedură:
Se extrage proba uscată la aer într-un extractor Soxhlet cu un amestec de 1 volum de toluen și 3 volume de metanol, timp de patru ore la o viteză de minimum 5 cicluri pe oră. Se lasă să se evapore solventul de pe probă la aer și se îndepărtează ultimele urme într-o etuvă la 105 ± 3 °C. Apoi se extrage proba în apă (50 ml la gram de probă) prin fierbere la reflux timp de 30 de minute. Se filtrează, se introduce proba din nou în balon și se repetă extracția cu un volum identic de apă. Se filtrează, se îndepărtează excesul de apă din probă prin stoarcere, extracție prin vidare sau centrifugare, apoi se lasă proba să se usuce la aer.
Notă:
Nu trebuie ignorate efectele toxice ale toluenului și metanolului și la folosirea lor trebuie luate toate măsurile de protecție a muncii.
5. MOD DE LUCRU
5.1. Instrucțiuni generale
Se aplică procedura descrisă în instrucțiunile generale cu privire la selectarea, uscarea și cântărirea eșantionului.
5.2. Mod de lucru detaliat
Se transferă eșantionul într-un balon de descompunere Kjeldahl. La eșantionul aflat în balon care trebuie să cântărească cel puțin 1 g, se adaugă în ordinea următoare: 2,5 g sulfat de potasiu, 0,1-0,2 g dioxid de seleniu și 10 ml acid sulfuric (densitate relativă 1,84). Se încălzește balonul, mai întâi ușor, până când toată fibra este distrusă, apoi se încălzește mai puternic până când soluția devine limpede și aproape incoloră. Se încălzește încă 15 minute. Se lasă balonul să se răcească, se diluează conținutul cu grijă cu 10-20 ml apă, se răcește, se transferă conținutul cantitativ într-un balon cotat de 200 ml și se aduce la semn cu apă pentru a se obține soluția de descompunere.
Într-un pahar conic de 100 ml se introduc circa 20 ml soluție de acid boric și se așează paharul sub condensorul aparatului de distilare Kjeldahl, așa încât tubul de colectare al condensorului să fie imersat chiar sub suprafața soluției de acid boric. Se transferă exact 10 ml soluție de descompunere în balonul de distilare, se adaugă minimum 5 ml soluție de hidroxid de sodiu în pâlnia de picurare, se ridică ușor dopul pâlniei și se lasă să curgă ușor soluția de hidroxid de sodiu în balon. Dacă soluția de hidroxid de sodiu și soluția de descompunere rămân ca două straturi separate, se agită ușor pentru amestecarea lor. Se încălzește ușor balonul de distilare și se trece abur din generator. Se colectează circa 20 ml de distilat, se coboară vasul conic astfel încât capătul tubului de colectare al condensorului să ajungă la circa 20 milimetri deasupra lichidului și se mai distilează încă un minut. Se clătește capătul tubului de colectare al condensorului cu apă, colectând apele de spălare în vasul conic. Se îndepărtează vasul conic și se înlocuiește cu un alt vas conic care conține aproximativ 10 ml soluție de acid boric și se colectează circa 10 ml distilat.
Se titrează cele două distilate separat cu acid sulfuric 0,02 N, folosind indicatorul mixt. Se înregistrează titrul total al celor două distilate. Dacă titrul celui de-al doilea distilat este mai mare de 0,2 ml, se repetă analiza și se începe din nou distilarea, folosind o nouă cantitate de soluție de descompunere.
Se efectuează o determinare oarbă, adică se descompune și se distilează folosindu-se numai reactiv.
6. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
6.1. Se calculează procentual conținutul de azot din eșantionul uscat după cum urmează:
unde
A= procentul de azot în eșantionul pur și uscat,
V= volumul total în ml al soluției standard de acid sulfuric, folosită în determinare,
b= volumul total în ml al soluției standard de acid sulfuric, folosită la proba oarbă,
N= normalitatea soluției standard de acid sulfuric,
W= masa uscată (g) a eșantionului.
6.2. Utilizând valori de 0,22 % pentru conținutul de azot al iutei și 16,2 % pentru conținutul de azot al fibrei de origine animală, ambele procente fiind exprimate față de masa uscată a fibrei, compoziția amestecului se calculează după cum urmează:
unde
PA %= procentul de fibră de origine animală în eșantionul curat și uscat.
7. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 13
FIBRE DE POLIPROPILENĂ ȘI ALTE FIBRE
(Metoda cu xilen)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
fibre de polipropilenă (33) cu |
2. |
lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), acetat (19), cupro (21), fibre modale (22), triacetat (24), viscoză (25), acrilic (26), poliamide sau nailon (30), poliester (31) și fibră de sticlă (40). |
2. PRINCIPIU
Fibra de polipropilenă se dizolvă cu xilen la fierbere pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de polipropilenă uscată se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas conic cu dop de sticlă cu o capacitate de minimum 200 ml. |
(ii) |
Condensor de reflux (adecvat pentru lichide cu punct de fierbere ridicat) atașabil la vasul conic (i). |
3.2. Reactiv chimic
Xilen cu intervalul de distilare 137-142 °C.
Notă:
Acest reactiv este foarte inflamabil și emană vapori toxici. La utilizarea lui trebuie luate măsurile adecvate de protecție.
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul conținut în vasul conic [punctul 3.1 litera (i)] se adaugă 100 ml xilen (punctul 3.2) pentru un 1 gram de eșantion. Se atașează condensorul de reflux [punctul 3.1 litera (ii)], se aduce coținutul la fierbere și se menține la punctul de fierbere timp de aproximativ trei minute. Se decantează imediat lichidul fierbinte printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil (a se vedea nota 1). Se repetă acest tratament de încă două ori, folosindu-se de fiecare dată o cantitate de 50 ml de solvent proaspăt.
Se spală reziduul rămas în vas succesiv cu 30 ml xilen la fierbere (de două ori), apoi cu 75 ml eter de petrol (punctul I.3.2.1 de la instrucțiunile generale) (de două ori). După cea de-a doua spălare cu eter de petrol, se filtrează conținutul vasului în creuzetul filtrant, se transferă eventualele fibre reziduale prin clătirea vasului cu puțin eter de petrol și se lasă solventul să se evaporeze. Se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
Note:
1. |
Creuzetul filtrant prin care urmează să se decanteze xilenul trebuie încălzit în prealabil. |
2. |
După tratamentul cu xilen la fierbere, se asigură răcirea suficientă a vasului care conține reziduul înainte de a introduce eterul de petrol. |
3. |
Pentru a reduce pericolele de incendiu și toxicitate la care este expus laborantul, se poate folosi un aparat de extracție la cald, folosind procedura adecvată, obținându-se aceleași rezultate (8). |
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 14
CLOROFIBRE (HOMOPOLIMERI AI CLORURII DE VINIL) ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda care folosește acid sulfuric concentrat)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
anumite clorofibre (27) pe bază de homopolimeri de clorură de vinil, indiferent dacă au fost postclorurate sau nu cu |
2. |
bumbac (5), acetat (19), cupro (21), fibre modale (22), triacetat (24), viscoză (25), anumite acrilice (26), anumite fibre modacrilice (29), poliamidă sau nylon (30) și poliester (31). Fibrele modacrilice implicate sunt cele care dau o soluție limpede când sunt introduse în acid sulfuric concentrat (densitate relativă 1,84 la 20 °C). Această metodă poate înlocui metodele nr. 8 și 9. |
2. PRINCIPIU
Constituentul, altul decât clorofibra [de exemplu, fibrele menționate la alineatul (1) punctul 2], se dizolvă cu acid sulfuric concentrat (densitate relativă 1,84 la 20 °C) pornind de la o masă cunoscută a amestecului în stare uscată. Reziduul constând din clorofibră se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul celui de-al doilea constituent se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Vas conic cu dop de sticlă, cu o capacitate de minimum 200 ml. |
(ii) |
Baghetă de sticlă cu capătul plat. |
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Acid sulfuric concentrat (densitate relativă 1,84 la 20 °C). |
(ii) |
Acid sulfuric, aproximativ 50 % (m/m) soluție apoasă. Se prepară adăugând cu atenție, în timp ce se răcește, 400 ml acid sulfuric (densitate relativă 1,84 la 20 °C) la 500 ml apă distilată sau deionizată. După ce soluția s-a răcit la temperatura camerei, se diluează până la 1 litru cu apă. |
(iii) |
Soluție diluată de amoniac. Se diluează o soluție de 60 ml amoniac concentrat (densitate relativă 0,880 la 20 °C) cu apă distilată până la 1 litru. |
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
La eșantionul aflat în vas [punctul 3.1 litera (i)] se adaugă 100 ml de acid sulfuric [punctul 3.2 litera (i)] pentru fiecare gram de eșantion.
Se menține vasul la temperatura camerei timp 10 minute, agitând ocazional eșantionul de analiză cu bagheta de sticlă. Dacă se tratează un material țesut sau tricotat, se freacă materialul între baghetă și peretele vasului exercitând o ușoară presiune pentru a separa materialul dizolvat de acidul sulfuric.
Se decantează lichidul printr-un creuzet filtrant cântărit în prealabil. Se adaugă în vas o cantitate proaspătă de acid sulfuric [punctul 3.2 litera (i)] și se repetă operația. Se transferă conținutul vasului în creuzetul filtrant și se transferă reziduul cu ajutorul baghetei de sticlă. Dacă este necesar, se adaugă puțin acid sulfuric concentrat în vas [punctul 3.2 litera (i)] pentru a îndepărta resturile de fibre care aderă la pereți. Se videază creuzetul filtrant; se îndepărtează filtratul golind sau schimbând vasul de filtrare, se spală reziduul din creuzet succesiv cu soluție de acid sulfuric 50 % [punctul 3.2 litera (ii)], apă distilată sau deionizată (punctul I.3.2.3 din instrucțiunile generale), soluție de amoniac [punctul 3.2 litera (iii)] și în final se spală foarte bine cu apă distilată sau deionizată, se usucă creuzetul filtrant prin vidare după fiecare adăugare. (Nu se videază în timpul operației de spălare înainte de curgerea liberă a lichidului.)
Se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00.
6. PRECIZIA
La un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
METODA Nr. 15
CLOROFIBRE, ANUMITE MODACRILICE, ANUMIȚI ELASTANI, ACETAȚI, TRIACETAȚI ȘI ALTE FIBRE MENȚIONATE
(Metoda cu ciclohexanonă)
1. DOMENIUL DE APLICARE
Această metodă se aplică, după îndepărtarea materialelor nefibroase, amestecurilor binare de:
1. |
acetat (19), triacetat (24), clorofibre (27), anumite fibre modacrilice (29), anumiți elastani (39) cu |
2. |
lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), cupro (21), fibre modale (22), viscoză (25), poliamidă sau nailon (30), fibre acrilice (26) și fibre de sticlă (40). |
Unde sunt prezente fibrele modacrilice sau elastanii, trebuie făcută o analiză preliminară pentru a determina dacă fibra este complet solubilă în reactiv.
Este de asemenea posibil să se analizeze amestecurile conținând clorofibre folosind metoda nr. 9 sau 14.
2. PRINCIPIU
Fibrele acetat și triacetat, clorofibrele, anumite fibre modacrilice și anumiți elastani se dizolvă cu ciclohexanonă la o temperatură apropiată de punctul de fierbere pornind de la o masă cunoscută în stare uscată. Reziduul se colectează, se spală, se usucă și se cântărește; masa acestuia, corectată dacă este necesar, se exprimă ca procent din masa uscată a amestecului de fibre. Procentul de clorofibre, fibre modacrilice, elastan, acetat și triacetat se calculează prin diferență.
3. APARATURĂ ȘI REACTIVI (altele decât cele menționate în instrucțiunile generale)
3.1. Aparatura
(i) |
Aparat pentru extracție la cald adecvat pentru utilizarea în modul de lucru din secțiunea 4. [A se vedea figura: aceasta este o variantă a aparatului descris în Melliand Textilberichte 56 (1975) 643-645)]. |
(ii) |
Creuzet filtrant pentru eșantion. |
(iii) |
Diafragmă poroasă (grad de porozitate 1). |
(iv) |
Condensor de reflux adaptabil la balonul de distilare |
(v) |
Dispozitiv pentru încălzire. |
3.2. Reactivi chimici
(i) |
Ciclohexanonă, punct de fierbere 156 °C. |
(ii) |
Alcool etilic, 50 % din volum. |
NB: Ciclohexanona este inflamabilă și toxică. La utilizarea sa trebuie luate măsurile de protecție corespunzătoare.
4. MOD DE LUCRU
Se urmează procedura descrisă în instrucțiunile generale și se continuă după cum urmează:
Se toarnă în balonul de distilare 100 ml de ciclohexanonă pentru fiecare gram de eșantion, se atașează vasul de extracție în care a fost în prealabil așezat în poziție ușor înclinată creuzetul filtrant cu eșantionul de analiză și diafragma poroasă. Se atașează condensorul de reflux. Se aduce la fierbere și se continuă extracția timp de 60 minute la o viteză minimă de 12 cicluri pe oră. După extracție și răcire, se îndepărtează vasul de extracție, se scoate creuzetul filtrant și se îndepărtează diafragma poroasă. Se spală conținutul creuzetului filtrant de trei sau patru ori cu alcool etilic 50 % încălzit la circa 60 °C și apoi cu 1 litru de apă la 60 °C.
Nu se aplică vid în timpul sau între operațiile de spălare. Se evacuează lichidul prin curgere liberă, apoi se aplică vid.
În final se usucă creuzetul cu reziduu, se răcește și se cântărește.
5. CALCULAREA ȘI EXPRIMAREA REZULTATELOR
Se calculează rezultatele conform descrierii din instrucțiunile generale. Valoarea lui „d” este 1,00 cu următoarele excepții:
mătase |
1,01 |
fibre acrilice |
0,98. |
6. PRECIZIA
Pe un amestec omogen de materiale textile limitele de încredere ale rezultatelor obținute prin această metodă nu sunt mai mari de ± 1 la un nivel de încredere de 95 %.
Figura menționată la punctul 3.1 litera (i) din metoda nr. 15
(1) Metoda 12 este o excepție. Ea se bazează pe o determinare a conținutului unei substanțe constituente a unuia dintre cei doi componenți.
(2) A se vedea anexa I.1.
(3) Pentru a se asigura o imersare de 10 minute a reziduului fibros în soluția de amoniac, se poate folosi, de exemplu, un adaptor la creuzetul filtrant prevăzut cu robinet prin care să se regleze debitul soluției amoniacale.
(4) Înainte de efectuarea analizei trebuie verificată solubilitatea unor astfel de fibre modacrilice sau clorofibre în reactiv.
(5) Solubilitatea fibrelor de policlorură de vinil în reactiv trebuie să fie verificată înainte de a efectua analiza.
(6) Mătasea sălbatică, de exemplu, mătasea tussah, nu este complet solubilă în acid sulfuric 75 %.
(7) Acești reactivi nu trebuie să conțină azot.
(8) A se vedea, de exemplu, aparatul descris în Melliand Textilberichte 56 (1975), p. 643-645.
ANEXA III
PARTEA A
DIRECTIVE ABROGATE
(prevăzute la articolul 8)
— |
Directiva 72/276/CEE a Consiliului (JO L 173, 31.7.1972, p. 1) cu modificările ulterioare:
|
PARTEA B
TERMENE DE TRANSPUNERE
Directiva |
Termen de transpunere |
72/276/CEE |
18 ianuarie 1974 |
79/76/CEE |
28 iunie 1979 |
81/75/CEE |
27 februarie 1982 |
87/184/CEE |
1 septembrie 1988 |
ANEXA IV
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Prezenta directivă |
Directiva 72/276/CEE |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 3 |
Articolul 3 |
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 |
Articolul 5 |
Articolul 6 |
Articolul 6 |
Articolul 7 |
Articolul 7 alineatul (2) |
Articolul 8 |
— |
Articolul 9 |
Articolul 8 |
Anexa I |
Anexa I |
Anexa II punctul 1 |
Anexa II punctul 1 |
Anexa II punctul 2 |
Anexa II punctul 2 |
Anexa II, metoda nr. 1 |
Anexa II, metoda nr. 1 |
Anexa II, metoda nr. 2 |
Anexa II, metoda nr. 2 |
Anexa II, metoda nr. 3 |
Anexa II, metoda nr. 3 |
Anexa II, metoda nr. 4 |
Anexa II, metoda nr. 4 |
Anexa II, metoda nr. 5 |
Anexa II, metoda nr. 5 |
Anexa II, metoda nr. 6 |
Anexa II, metoda nr. 6 |
Anexa II, metoda nr. 7 |
Anexa II, metoda nr. 7 |
Anexa II, metoda nr. 8 |
Anexa II, metoda nr. 8 |
Anexa II, metoda nr. 9 |
Anexa II, metoda nr. 9 |
Anexa II, metoda nr. 10 |
Anexa II, metoda nr. 10 |
Anexa II, metoda nr. 11 |
Anexa II, metoda nr. 11 |
Anexa II, metoda nr. 12 |
Anexa II, metoda nr. 13 |
Anexa II, metoda nr. 13 |
Anexa II, metoda nr. 14 |
Anexa II, metoda nr. 14 |
Anexa II, metoda nr. 15 |
Anexa II, metoda nr. 15 |
Anexa II, metoda nr. 16 |
Anexa III |
— |
Anexa IV |
— |
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
227 |
31996L0074
L 032/38 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA NR. 96/74/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 decembrie 1996
privind denumirile textilelor
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
statuând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (3),
(1) |
întrucât Directiva nr. 71/307/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislațiilor statelor membre în materia denumirii textilelor (4) a fost modificată în mai multe rânduri de o manieră substanțială; întrucât. în vederea clarității și raționalității, se convine a se proceda la unificarea dispozițiilor amintitei directive; |
(2) |
întrucât, în cazul în care dispozițiile statelor membre referitoare la denumirea textilelor, compoziția și etichetarea produselor textile variază de la un stat membru la altul, aceasta creează un obstacol pentru funcționarea pieței interne; |
(3) |
întrucât aceste obstacole pot fi eliminate dacă lansarea pe piață, pe plan comunitar, a produselor textile este subordonată unor norme uniforme; întrucât este necesară armonizarea denumirilor textilelor, precum și a mențiunilor care figurează pe etichete, marcaje sau documente care însoțesc produsele textile cu ocazia diferitelor operațiuni inerente ciclului de producție și de distribuție; întrucât noțiunea de fibră textilă trebuie să cuprindă, de asemenea, benzi sau tuburi de lățime aparentă de maxim 5 milimetri, care sunt tăiate în folii fabricate prin extruziunea polimerilor descriși la anexa I, de la nr. 19 la nr. 38 și la nr. 41 și trefilați succesiv în sens longitudinal; |
(4) |
întrucât trebuie luate în considerare, de asemenea, anumite produse care nu sunt compuse exclusiv din textile, dar a căror parte textilă constituie un element esențial al produsului sau este pus în valoare printr-o specificare a producătorului, a prelucrătorului sau a comerciantului; întrucât nu este necesar a se distinge la anexa II nr. 30 între diferitele tipuri de poliamidă sau nailon, a căror procente convenționale trebuie, în consecință, să fie unificate; |
(5) |
întrucât toleranța pentru fibrele străine, deja prevăzută pentru produsele pure, trebuie să fie aplicată, de asemenea, produselor în amestec; |
(6) |
întrucât pentru a atinge obiectivele care sunt la originea dispozițiilor de drept intern în materie, se convine ca etichetarea să fie obligatorie; |
(7) |
întrucât, pentru produsele pentru care din punct de vedere tehnic este dificil să se precizeze compoziția în momentul fabricării, fibrele cunoscute eventual în acel moment pot fi indicate pe etichetă, cu condiția ca acestea să reprezinte un anumit procentaj din produsul finit; |
(8) |
întrucât este oportun, în scopul evitării diferențelor de aplicare care s-au evidențiat în acest sens în cadrul Comunității, să se determine cu precizie modalitățile particulare de etichetare a anumitor produse textile compuse din două sau mai multe părți, precum și elementele produselor textile de care nu trebuie să se țină cont cu ocazia etichetării și a analizei, |
(9) |
întrucât prezentarea spre vânzare a produselor textile supuse doar obligației de etichetare globală și a celor vândute la metru sau la sul trebuie să fie efectuată astfel încât consumatorul să cunoască în mod real indicațiile de pe ambalajul global sau de pe rolă; întrucât statele membre trebuie să determine măsurile de luat în acest scop; |
(10) |
întrucât se convine să se supună anumitor condiții folosirea calificativelor sau denumirilor care beneficiază de o reputația specială pe lângă utilizatori și consumatori; |
(11) |
întrucât a fost necesar să se prevadă metode de eșantionare și de analiză a textilelor pentru a elimina toate posibilitățile de contestare a metodelor aplicate; întrucât, totuși, menținerea provizorie a metodelor naționale în prezent în vigoare nu împiedică aplicarea unor norme unitare; |
(12) |
întrucât anexa II a prezentei directive care reia procentele convenționale de aplicat masei anhidre a fiecărei fibre cu ocazia determinării prin analiză a compoziției fibroase a produselor textile, prevede la punctele 1, 2 și 3, două procente convenționale diferite pentru calculul compoziției produselor dărăcite sau periate conținând lână și păr de animal; întrucât nu este, totuși, întotdeauna posibil ca la laborator să se recunoască dacă un produs aparține procesului de dărăcire sau de periere, rezultate contradictorii putând să decurgă în acest caz din aplicarea acestei dispoziții cu ocazia verificărilor conformității produselor textile, efectuate în Comunitate; întrucât este cazul, de acum înainte, de a autoriza laboratoarele să aplice în cazurile când există dubii, un procent convențional unic; |
(13) |
întrucât nu este oportun, într-o directivă specială, ce privește produsele textile, să se armonizeze ansamblul dispozițiilor care le sunt aplicabile; |
(14) |
întrucât anexele III și IV, în funcție de caracterul excepțional al cazurilor prevăzute, trebuie să conțină și alte produse exceptate de la etichetare, mai ales produsele de unică folosință sau cele pentru care se justifică doar o etichetare globală; |
(15) |
întrucât dispozițiile necesare pentru a determina și adapta metodele de analiză la progresul tehnic, constituie măsuri de adaptare cu caracter strict tehnic; întrucât se convine să se aplice acestor măsuri, precum și celor necesare pentru adaptarea la progresul tehnic a anexelor I și II din prezenta directivă, procedura comitetului deja prevăzută la articolul 6 din Directiva 96/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 referitoare la anumite metode de analiză cantitativă a amestecurilor binare ale fibrelor textile (5); |
(16) |
întrucât dispozițiile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul comitetului pentru sectorul directivelor privind denumirile și etichetarea produselor textile; |
(17) |
întrucât prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere a directivelor indicate la anexa V, partea B, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Articolele textile pot fi lansate pe piața internă a Comunității, fie înaintea oricărei transformări, fie în cursul ciclului industrial și pe parcursul diverselor operațiuni inerente distribuției lor, numai în cazul în care sunt conforme cu dispozițiile prezentei directive.
Articolul 2
(1) În sensul prezentei directive se înțelege prin produse textile toate acele produse care în stare brută semiprelucrate, semimanufacturate, manufacturate, semiconfecționate sau confecționate, sunt compuse exclusiv din fibre textile, oricare ar fi procedeul de amestec sau de asamblare.
(2) În sensul prezentei directive, prin fibră textilă se înțelege:
— |
un element caracterizat prin flexibilitate, finețe și lungime mare în raport cu dimensiunea transversală maximală, care o fac aptă de aplicări textile; |
— |
benzile suple sau tuburile care nu depășesc 5 milimetri de lungime aparentă, inclusiv benzile tăiate din benzi mai mari sau din folii fabricate din substanțe ce se utilizează la fabricarea fibrelor prevăzute la anexa I, de la nr. 19 la 41 și apte la aplicații textile; lățimea aparentă este aceea a benzii sau tubului sub formă pliată, laminată, presată sau răsucită sau, în cazul lățimii neuniforme, lățimea medie. |
(3) Sunt asimilate produselor textile și supuse dispozițiilor prezentei directive:
— |
produsele textile care cuprind cel puțin 80 % din greutatea lor fibre textile; |
— |
învelitorile, dacă părțile textile reprezintă cel puțin 80 % din greutatea lor, ale mobilelor, umbrelelor, parasolariilor și, în aceleași condiții, părțile textile pentru căptușirea solului în mai multe straturi, articolele de camping, precum și articolele de încălzit sau de galanterie; |
— |
textilele încorporate altor produse din care fac parte integrantă în cazul specificării compoziției lor. |
Articolul 3
(1) Denumirea fibrelor prevăzute la articolul 2 și descrierile sunt reluate la anexa I.
(2) Utilizarea denumirilor ce figurează în anexa I este rezervată fibrelor a căror natură este precizată la același punct al tabloului.
(3) Utilizarea acestor denumiri este interzisă pentru a desemna celelalte fibre, cu titlu principal sau cauzal sau sub formă de adjectiv, oricare ar fi limba utilizată.
(4) Utilizarea denumirii „mătase” este interzisă pentru a indica forma sau prezentarea particulară a firului conținut de fibrele textile.
Articolul 4
(1) Nici un produs textil nu poate fi calificat ca fiind „100 %”, „pur” sau eventual „în totalitate” cu excluderea oricărei expresii echivalente, decât dacă produsul este compus în totalitate din aceeași fibră.
(2) O cantitate de alte fibre este tolerată în procent de 2 % din masa produsului textil, dacă aceasta este justificată de motive tehnice și nu rezultă dintr-o adăugare sistematică. Această toleranță poate atinge 5 %în cazul produselor textile obținute prin procesul de dărăcire a lânii.
Articolul 5
(1) Un produs din lână poate fi numit după cum urmează:
— |
„lana virgen” sau „lana de esquilado”; |
— |
„ren, ny uld”; |
— |
„Schurwolle”; |
— |
„παρθένο μαλλί”; |
— |
„fleece wool” sau „virgin wool”; |
— |
„laine vierge” sau „lana de tonte”; |
— |
„lana vergine” sau „lana di tosa”; |
— |
„scheerwol”; |
— |
„lã virgem”; |
— |
„uusi villa”; |
— |
„ren ull”, |
numai în cazul în care este compus exclusiv dintr-o fibră care nu a fost niciodată încorporată la un produs finit și care nu a suferit operațiuni de filare și de împâslire, altele decât cele cerute de fabricarea produsului, nici tratamente sau utilizări care au deteriorat fibra.
(2) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), denumirile de mai sus pot fi utilizate pentru a califica lâna conținută într-un amestec de fibre, în cazul în care:
(a) |
totalitatea lânii din amestec corespunde caracteristicilor definite la alineatul (1); |
(b) |
cantitatea de lână, în raport cu masa totală a amestecului nu este inferioară procentului de 25 %; |
(c) |
în caz de amestec, lâna nu este amestecată decât cu o singură fibră. |
În cazul precizat de prezentul alineat, indicarea compoziției centesimale completă este obligatorie.
(3) Toleranța justificată din motive tehnice inerente fabricării este limitată la 0,3 % impurități fibroase pentru produsele vizate la alineatele (1) și (2), chiar și pentru produsele din lână obținute prin procesul de dărăcire.
Articolul 6
(1) Orice produs textil compus din două sau mai multe fibre din care una reprezintă cel puțin 85 % din masa totală este desemnat:
— |
fie prin denumirea acestei fibre urmată de procentul său din masa totală; |
— |
fie prin denumirea acestei fibre urmată de indicația „minim 85 %” |
— |
fie prin indicarea compoziției centesimale complete a produsului. |
(2) Orice produs textil compus din două sau mai multe fibre, din care nici una nu atinge 85 % din masa totală, este desemnat prin denumire și procentul în greutate a cel puțin două fibre având procentele cele mai mari, urmate de enumerarea numelor celorlalte fibre care compun produsul, în ordinea descrescătoare a masei, cu indicarea greutății lor în procente. Cu toate acestea:
(a) |
orice fibră care deține mai puțin de 10 % din compoziția unui produs poate fi desemnată prin expresia „altă fibră” urmată de un procentaj global; |
(b) |
în cazul în care este specificată denumirea unei fibre care deține mai puțin de 10 % din compoziția unui produs, compoziția centesimală completă a produsului va fi menționată. |
(3) Produsele conținând o urzeală din bumbac pur și o țesătură de in pur al cărui procentaj nu este mai mic de 40 % din masa totală a țesăturii, pot fi desemnate prin denumirea „pânză de in amestecată cu bumbac”, completată obligatoriu prin indicarea compoziției „bumbac pur-in pur”.
(4) Pentru produsele textile destinate consumatorului final, în compozițiile centesimale prevăzute la alineatele (1), (2), (3) și (5):
(a) |
o cantitate de fibre străine este tolerată în concurență de până la 2 % din masa totală a produsului textil, în cazul în care este justificată de motive tehnice și nu rezultă dintr-o adăugare sistematică; această toleranță poate atinge 5 % la produsele obținute prin dărăcire și nu prejudiciază toleranța stabilită la articolul 5, alineatul (3); |
(b) |
o toleranță la fabricare de 3 % din masa totală a fibrelor indicate în etichetă este admisă între procentul fibrelor indicate în și procentul rezultat din analiză; ea este, de asemenea aplicată fibrelor care, în conformitate cu alineatul (2), sunt enumerate în ordinea descrescătoare a masei fără indicarea procentului lor. Această toleranță se aplică, de asemenea, și articolului 5 alineatul (2) litera (b). |
Cu ocazia analizei, aceste toleranțe sunt calculate separat; masa totală de luat în considerare pentru calculul toleranței prevăzute la litera (b) este cel al fibrelor produsului finit, cu excluderea fibrelor străine care apar eventual în aplicarea toleranței prevăzute la litera (a).
Cumulul de toleranțe prevăzute la literele (a) și (b) nu este admis decât în cazul în care fibrele străine eventual constatate cu ocazia analizei, în aplicarea toleranței prevăzute la litera (a), este de aceeași natură chimică, ca și una sau mai multe fibre menționate pe etichetă.
Pentru produsele specifice a căror tehnică de fabricare necesită toleranțe superioare celor indicate la literele (a) și (b), toleranțe mai ridicate pot fi admise, cu ocazia controalelor de conformitate a produselor prevăzute la articolul 13, alineatul (1), numai cu titlu excepțional și în baza unei justificări adecvate furnizată de fabricant. Statele membre informează imediat despre acesta Comisia.
(5) Expresiile „alte fibre” sau „compoziție textilă nedeterminată” pot fi utilizate pentru orice produs unde este dificil de precizat compoziția, la momentul fabricării.
Articolul 7
Fără a renunța la toleranțele prevăzute la articolul 4 alineatul (2), articolul 5 alineatul (3) și articolul 6, alineatul (4), fibrele vizibile și izolabile, destinate să producă un efect pur decorativ și care nu depășesc 7 % din masa produsului finit, precum și fibrele (de exemplu, cele metalice) încorporate cu scopul de a obține un efect antistatic și care nu depășesc 2 % din masa produsului finit, pot să nu fie menționate în compozițiile centesimale prevăzute la articolele 4 și 6. În cazul produselor prevăzute la articolul 6 alineatul (3), aceste procente trebuie să fie calculate nu având la bază masa stofei, ci separat, având la bază țesătura și urzeala.
Articolul 8
(1) Produsele textile, în înțelesul prezentei directive, sunt etichetate sau marcate cu ocazia oricărei operații de lansare pe piață, inerentă ciclului industrial și comercial; etichetarea și marcajul pot fi înlocuite sau completate prin documente comerciale de însoțire, în cazul în care aceste produse nu sunt oferite spre vânzare consumatorului final sau în care sunt livrate în executarea unei comenzi de stat sau a unei alte persoane juridice de drept public sau, în statele membre care nu cunosc această noțiune, pentru o entitate echivalentă.
(2) |
|
Articolul 9
(1) Orice produs textil, compus din două sau mai multe părți și care nu are același procent în fibre, este dotat cu o etichetă care indică procentul în fibre din care este compusă fiecare parte. Această etichetare nu este obligatorie pentru părțile care reprezintă mai puțin de 30 % din masa totală a produsului, cu excepția dublurilor principale.
(2) Două sau mai multe produse textile având aceeași fibră și care formează, în mod normal, un ansamblu inseparabil, pot avea o singură etichetă.
(3) Fără a aduce atingere articolului 12:
(a) |
compoziția fibroasă a următoarelor articole de corsetărie este indicată prin compoziția de ansamblu a produsului sau, fie global, fie separat, aceea a părților vizate mai jos:
Compoziția fibroasă a articolelor de corsetărie, altele decât cele precizate de alineatul precedent, este indicată prin compoziția de ansamblu a produsului sau, fie global, fie separat, prin compoziția diferitelor părți ale acestor articole, etichetarea nefiind obligatorie pentru părțile care reprezintă mai puțin de 10 % din masa totală a produsului. Etichetarea separată a diverselor părți ale articolelor de mai sus este efctuată astfel încât consumatorul final să poată cu ușurință să înțeleagă la care părți din produs se referă indicațiile ce figurează pe etichetă; |
(b) |
compoziția fibroasă a produselor textile este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată prin afișarea separată a compoziției țesutului de bază, aceste elemente trebuind să fie nominal indicate. |
(c) |
compoziția fibroasă a produselor textile brodate este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată prin afișarea separată a compoziției stofei de bază și cea a firelor de broderie, aceste elemente trebuind să fie nominal indicate. În cazul în care părțile brodate sunt mai puțin de 10 % din suprafața produsului, este suficient să se indice compoziția țesutului de bază; |
(d) |
compoziția firelor din fibre diferite, care sunt prezentate ca atare consumatorilor, este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată prin afișarea separată a compoziției, elementele trebuind să fie nominal indicate. |
(e) |
compoziția fibroasă a produselor textile din catifea și pluș sau a celor care sunt asemănătoare cu acestea este dată pentru întreg produsul și poate fi indicată în cazul în care aceste produse sunt compuse din straturi de folosință distincte, separat pentru cele două elemente, care trebuie să fie nominal indicate; |
(f) |
compoziția covoarelor, care sunt compuse din fibre diferite, trebuie să fie nominal indicată. |
Articolul 10
(1) Prin derogare de la dispozițiile articolelor 8 și 9:
(a) |
statele membre nu pot cere, pentru produsele textile din anexa III și în unul din stadiile definite la articolul 2 alineatul (1), o etichetare sau un marcaj referitor la denumire și la indicarea compoziției. Cu toate acestea, dacă aceste produse au o etichetă sau un marcaj indicând denumirea, compoziția sau marca unei întreprinderi, care folosește fie cu titlu principal, fie ca adjectiv sau rădăcină lingvistică, utilizarea unei denumiri prevăzute la anexa I sau de natură a crea confuzie cu acestea, dispozițiile articolelor 8 și 9 sunt aplicabile; |
(b) |
produsele textile din anexa IV, atunci când sunt de același tip sau au aceeași compoziție, pot fi prezentate spre vânzare grupate sub o etichetă globală care să aibă indicații referitoare la compoziție, astfel cum au fost acestea prevăzute de prezenta directivă; |
(c) |
etichetarea compoziției produselor textile care se vând la metru poate figura doar pe piesa sau rola prezentată la vânzare. |
(2) Statele membre adoptă toate măsurile utile pentru ca prezentarea spre vânzare a produselor prevăzute la alineatul (1), literele (b) și (c) să fie efectuată astfel încât consumatorul final să poată în mod efectiv să ia cunoștință de compoziția acestor produse.
Articolul 11
Statele membre adoptă toate măsurile necesare astfel încât orice informație furnizată cu ocazia lansarii pe piață a produselor textile să nu dea naștere la confuzie în ceea ce privește denumirile și mențiunile prevăzute prin prezenta directivă.
Articolul 12
În aplicarea articolului 8 alineatul (1) și a altor dispoziții ale prezentei directive referitoare la etichetarea produselor textile, procentajele în fibre prevăzute la articolele 4-6 vor fi determinate fără a se ține cont de elementele următoare:
1. |
pentru toate produsele textile: părțile netextile, marginile, ecusoanele, bordurile și garniturile, care nu fac parte integrantă din produs, nasturii, accesoriile, ornamentele, panglicile neelastice, firele și benzile elastice adăugate în locuri specifice și limitate ale produsului, în condițiile prevăzute la articolul 7, fibrele vizibile și izolabile cu efect decorativ și fibrele antistatice: |
2. |
|
3. |
corpurile grase, lianții, apretul, produsele de imprimare, produsele auxiliare de vopsire și de impregnare, și alte produse de tratament a textilelor. În absența dispozițiilor comunitare, statele membre adoptă toate măsurile utile pentru a evita ca aceste elemente să nu fie prezente în cantități de natură să inducă în eroare consumatorul. |
Articolul 13
(1) Verificările conformității produselor textile cu indicațiile compoziției prevăzute prin prezenta directivă sunt efectuate după metodele de analiză adoptate de directivele menționate la alineatul (2).
În acest scop, procentele în fibre prevăzute la articolele 4, 5 și 6 sunt determinate prin aplicarea la masa anhidră a fiecărei fibre a procentului convențional, prin raportarea prevăzută la anexa II, după excluderea elementelor prevăzute la articolul 12, punctele 1, 2 și 3.
(2) Directive speciale vor preciza metodele de prelevare a eșantioanelor și de analiză, aplicabile în statele membre, pentru determinarea compoziției fibrelor produselor prevăzute de prezenta directivă.
Articolul 14
(1) Statele membre nu pot, pentru motive privind denumirile sau indicațiile compoziției, să interzică sau să îngrădească lansarea pe piață a produselor textile, dacă acestea sunt conforme dispozițiilor prezentei directive.
(2) Dispozițiile prezentei directive nu împiedică aplicarea dispozițiilor în vigoare în fiecare stat membru, referitoare la protecția proprietății intelectuale și comerciale, indicatorilor de proveniență, denumirilor de origine și interzicerii concurenței neloiale.
Articolul 15
Dispozițiile prezentei directive nu se aplică produselor textile care:
1. |
sunt destinate exportului către state terțe; |
2. |
sunt introduse în scop de tranzit, sub control vamal, în statele membre; |
3. |
sunt importate din state terțe și destinate să facă obiectul traficului de perfecționare activ; |
4. |
fără a da naștere la cesiune cu titlu oneros, sunt încredințate pentru lucrări la domiciliu muncitorilor sau întreprinderilor independente. |
Articolul 16
(1) Adăugirile la anexa I, precum și cele care aduc modificări anexei II la prezenta directivă, care sunt necesare pentru a adapta aceste anexe la progresul tehnic, sunt adoptate după procedurile prevăzute la articolul 6 al Directivei 96/73/CE.
(2) Sunt de asemenea determinate după această procedură, noile metode de analiză cantitativă referitoare la amestecurile binare și ternare, altele decât cele prevăzute de Directivele 96/73/CE și 73/44/CEE ale Consiliului din 26 februarie 1973, referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind analiza cantitativă a amestecurilor ternare de fibre textile (6).
(3) Comitetul prevăzut la articolul 5 al Directivei 96/73/CE se numește „Comitetul pentru sectorul directivelor referitoare la denumiri și etichetarea produselor textile”.
Articolul 17
Comisiei i se comunică de către statele membre textul dispozițiilor esențiale de drept intern pe care acestea le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 18
Directivele care figurează în anexa V, partea A sunt abrogate, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind respectarea termenelor de transpunere care figurează în anexa V, partea B.
Referirea la directivele abrogate se vor considera făcute la prezenta directivă și se vor interpreta conform tabelulului de corespondență prevăzut la anexa VI.
Articolul 19
Prezenta directivă este destinată statele membre.
Prezenta directivă intră în vigoare în 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(2) JO C 195, 18.7.1994, p. 9.
(3) Avizul Parlamentului European din 15 februarie 1995 (JO C 56, 6.3.1995, p. 53), Poziția comună a Consiliului din 26 februarie 1996 (JO C 196, 6.7.1996, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 18 iunie 1996 (JO C 198, 8.7.1996, p. 25) Decizia Consiliului din 7 octombrie 1996.
(4) JO L 185, 16.8.1971, p. 16. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 87/140/CEE (JO L 56, 26.2.1987, p. 24).
ANEXA I
TABELUL FIBRELOR TEXTILE
Nr. |
Denumire |
Descrierea fibrelor |
1. |
Lână (f) (1) |
Fibră din lână de oaie (Ovis aries) |
2. |
Alpaca (m), lamă (m), cămilă (m), cașmir(m), mohair (m), angora (m), vigonie (f), iac (m), guanaco (m), castor (m), vidră (f), precedat sau nu de denumirea „lână” sau „blană” (1) |
Blana animalelor menționate după cum urmează: alpaca, lamă, cămilă, capră, capră angora, iepure angora, vigonie, iac, guanacă, castor, vidră |
3. |
Blană (m) sau păr de cal (m) cu sau fără indicarea speciei animale (de exemplu, blana de bovine, de capră, părul de cal) |
Blănurile diferitelor animale, altele decât cele menționate la nr. 1 și 2 |
4. |
Mătase |
Fibre provenind exclusiv de la insectele serigene |
5. |
Bumbac |
Fibre provenind de la bobul de bumbac (Gossypium) |
6. |
Capoc |
Fructe provenind din interiorul fructului de capoc (Ceiba pentandra) |
7. |
In |
Fibre provenind din liberul de in (Limnum utilissimum) |
8. |
Cânepă |
Fibre provenind din liberul de cânepă (Cannabis sativa) |
9 |
Iută |
Fibre provenind din liberul de Corchorus olitoriusși din Chorcorus capsularis. În sensul prezentei directive, sunt asimilate iutei fibrele liberiene provenind de la: Hibiscus cannabinus, Hibiscus sabdarifa, Abutilon avicennae, Urena lobata, Urena sinuata |
10 |
Abacă |
Fibre provenind de la frunza de Musa textilis |
11 |
Alfa |
Fibre provenind de la frunza de Stipa tenacissima |
12 |
Cocos |
Fibre provenind de la fructul Cocos nucifera |
13 |
Drobiță |
Fibre provenind din liberul de Cytisus scopariusși de Spartium junceum |
14 |
Ramie |
Fibre provenind din liberul de Boehmeria niveași de la Boehmeria tenacissima |
15 |
Sisal |
Fibre provenind de la frunza de agavă Sisalana |
16 |
Sunn |
Fibre provenind din liberul de Crotalaria juncea |
17 |
Henequen |
Fibre provenind din liberul de agavă Fourcroydes |
18 |
Maguey |
Fibre provenind din liberul de agavă Cantala |
19 |
Acetat |
Fibră de acetat de celuloză unde mai puțin de 92 %, dar cel puțin 74 % din grupele hidroxile sunt acetilate |
20 |
Alginat |
Fibră obținută plecând de la sărurile metalice ale acidului alginic |
21 |
Cupro |
Fibră de celuloză regenerată obținută prin procedeul cupro-amoniacal |
22 |
Modal |
Fibră de celuloză regenerată având o forță de ruptură ridicată și un modul mare la înmuiere. Forța de ruptură (BC) în starea condiționată și forța (BM) necesară pentru a da o alungire de 5 % în stare lichidă, sunt după cum urmează:
unde T este masa medie în decitex |
23 |
Proteic (1) |
Fibre obținute plecând de la substanțele proteice naturale regenerate și stabilizate sub acțiunea agenților chimici |
24 |
Triacetat |
Fibră de acetat de celuloză unde cel puțin 92 % din grupele hidroxile sunt acetilate |
25 |
Viscoză |
Fibră de celuloză regenerată obținută prin procedeul viscozei pentru filament și pentru fibra discontinuă |
26 |
Acrilic (1) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură cel puțin 85 % de motiv acrilonitrilic |
27 |
Clorofibră |
Fibră formată din macromolecule lineare lineare prezentând în țesătură mai mult de 50 % masa unui motiv monomer vinil clorat sau vinilidenă clorată |
28 |
Fluorofibră |
Fibră formată din macromolecule lineare obținute plecând de la monomeri alifatici fluorocarbonați |
29 |
Modacrilic (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură mai mult de 50 % și cel puțin 85 % de motiv acrilonitrilic |
30 |
Poliamidă sau nailon (m) (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură repetarea grupului funcțional amidă |
31 |
Poliester |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătură cel puțin 85 % ester de diol și de acid tereftalic |
32 |
Polietilenă (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare saturate de hidrocarburi alifatice nesubstituite |
33 |
Polipropilenă (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare saturate de hidrocarburi alifatice, unde un element carbon din doi are o ramificație metil, dispusă izotatic, și fără substituiri ulterioare |
34 |
Policarbamidă (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătura lor repetarea grupului funcțional urilenă (NH—CO—NH) |
35 |
Poliuretan (2) |
Fibră formată din macromolecule lineare prezentând în țesătura lor repetarea grupului funcțional uretan |
36 |
Vinil |
Fibră formată din macromolecule lineare a căror țesătură este constituită din alcool polivinilic la procente de acetalizare |
37 |
Trivinil (2) |
Fibră formată din terpolimer de acrilonitril, dintr-un monomer vinilic clorat și dintr-un al treilea monomer vinilic, dar nici unul să nu reprezinte 50 % din masa totală |
38 |
Elastodin (2) |
Elastofibră constituită fie dintr-un poliester natural sau sintetic, fie dintr-una sau mai multe diene polimerizate cu sau fără unul sau mai mulți manomeri vinilici, care, alungiți sub o forță de tracțiune care atinge până la de 3 ori lungimea inițială, reia rapid și în mod substanțial această lungime, de îndată ce forța de tracțiune încetează să mai fie aplicată |
39 |
Elastan |
Elastofibră a cărei masă este constituită pentru cel puțin 85 % din poliuretan segmentar, care, alungit sub o forță de tracțiune astfel încât să atingă de 3 ori lungimea sa inițială, reia rapid și în mod substanțial această lungime, imediat ce forța de tracțiune încetează a mai fi aplicată. |
40 |
Sticlă textilă |
Fibră constituită din sticlă |
41 |
Denumire corespunzând materiei a cărei fibre sunt compuse, de exemplu din: metal (metalic, metalizat), azbest, hârtie (din hârtie), precedată sau nu de cuvântul „fir” sau „fibră” |
Fibre obținute plecând de la materii diferite sau noi, altele decât cele enumerate mai sus |
(1) Denumirea „lână” figurând la nr. 1 poate, de asemenea, să fie utilizată pentru a indica un amestec de fibre provenind de la blana de oaie și firele indicate la nr. 2, coloana a treia.
Această dispoziție se aplică produselor textile prevăzute la articolele 4 și 5, precum și celor precizate la articolul 6, în măsura în care acestea din urmă sunt parțial compuse din fibrele indicate la numerele 1 și 2.
(2) Termenul „fibră” se subînțelege.
ANEXA II
PROCENTELE CONVENȚIONALE DE UTILIZAT PENTRU CALCULUL MASEI FIBRELOR CONȚINUTE ÎNTR-UN PRODUS TEXTIL
Numerele fibrelor |
Fibre |
Procent |
1—2 |
Lână și păr: |
|
fibre pieptănate |
18,25 |
|
fibre dărăcite |
17,00 (1) |
|
3 |
Păr: |
|
fibre pieptănate |
18,25 |
|
fibre dărăcite |
17,00 (1) |
|
Păr de cal: |
|
|
fibre pieptănate |
16,00 |
|
fibre dărăcite |
15,00 |
|
4 |
Mătase |
11,00 |
5 |
Bumbac: |
|
fibre pieptănate |
8,50 |
|
fibre dărăcite |
10,50 |
|
6 |
Capoc |
10,90 |
7 |
In |
12,00 |
8 |
Cânepă |
12,00 |
9 |
Iută |
17,00 |
10 |
Abacă |
14,00 |
11 |
Alfa |
14,00 |
12 |
Cocos |
13,00 |
13 |
Drobiță |
14,00 |
14 |
Ramie (fibră înălbită) |
8,50 |
15 |
Sisal |
14,00 |
16 |
Sunn |
12,00 |
17 |
Henequen |
14,00 |
18 |
Maguey |
14,00 |
19 |
Acetat |
9,00 |
20 |
Alginat |
20,00 |
21 |
Cupro |
13,00 |
22 |
Modal |
13,00 |
23 |
Proteinic |
17,00 |
24 |
Triacetat |
7,00 |
25 |
Viscoză |
13,00 |
26 |
Acrilic |
2,00 |
27 |
Clorofibră |
2,00 |
28 |
Fluorofibră |
0,00 |
29 |
Modacrilic |
2,00 |
30 |
Poliamidă sau nailon |
|
fibră discontinuă |
6,25 |
|
filament |
5,75 |
|
31 |
Poliester: |
|
fibră discontinuă |
1,50 |
|
filament |
1,50 |
|
32 |
Polietilenă |
1,50 |
33 |
Polipropilenă |
2,00 |
34 |
Policarbamidă |
2,00 |
35 |
Poliuretan: |
|
fibră discontinuă |
3,50 |
|
filament |
3,00 |
|
36 |
Vinilil |
5,00 |
37 |
Trivinil |
3,00 |
38 |
Elastodină |
1,00 |
39 |
Elastan |
1,50 |
40 |
Sticlă textilă: |
|
de un diametru mediu superior 5 μm |
2,00 |
|
de un diametru egal sau inferior 5 μm |
3,00 |
|
41 |
Fibră metalică |
2,00 |
Fibră metalizată |
2,00 |
|
Azbest |
2,00 |
|
Fir din hârtie |
13,75 |
(1) Procentul convențional de 17 % este aplicat în cazurile în care nu este posibil să se asigure dacă produsul textil conținând lână și blană aparține ciclului de periat sau dărăcit.
ANEXA III
PRODUSE CARE NU POT FI SUPUSE UNEI OBLIGAȚII DE ETICHETARE SAU DE MARCAJ
[Articolul 10 alineatul (1) litera (a)]
1. Sutiene – manșete de cămăși
2. Brățări de ceas din material textil
3. Etichete și ecusoane
4. Mânere din materiale textile
5. Materiale pentru aparate de cafea
6. Materiale pentru aparate de ceai
7. Mânere protectoare
8. Manșoane, altele decât din pluș
9. Flori artificiale
10. Pernițe de ace
11. Pânze pictate
12. Produse textile pentru întărituri și suporturi
13. Produse din fetru
14. Produse textile confecționate uzual, în măsura în care sunt explicit declarate ca atare
15. Jambiere
16. Ambalaje, altele decât cele noi și vândute ca atare
17. Pălării din fetru
18. Articole de marochinărie și de călărie din materiale textile
19. Articole de călătorie din materiale textile
20. Tapiserii brodate de mână, și materiale pentru fabricarea lor, inclusiv firele pentru brodat, vândute separat de canava și special condiționate pentru a fi utilizate pentru astfel de tapiserii
21. Închizători la glisiere
22. Nasturi și catarame acoperite de materiale textile
23. Coperte de carte din material textil
24. Jucării
25. Părțile textile ale încălțămintei, cu excepția dublurilor
26. Fețe de mese compuse din mai multe elemente și a căror suprafață este inferioară la 500 cm2
27. Țesături și mănuși pentru scoaterea platourilor din cuptor
28. Acoperăminte
29. Trusă de machiaj
30. Pungi pentru tutun
31. Cutii din materiale textile pentru ochelari, trabuce, țigări, brichete, piepteni
32. Articole de protecție pentru sport, cu excepția mănușilor
33. Necesarul pentru toalete
34. Necesarul pentru încălțăminte
35. Articole funerare
36. Produsele de unică folosință, cu excepția vatei
În sensul prezentei directive sunt considerate produse de unică folosință, articolele textile care se folosesc o singură dată sau pe o perioadă de timp limitată și a căror utilizare normală exclude orice repunere în starea de folosință sau o folosință similară ulterioară.
37. Articole textile supuse regulilor Farmacopeei europeneși care au o mențiune care se referă la aceasta, bandaje de folosință medicală și ortopedică și articole textile de ortopedie în general.
38. Articole textile, inclusiv sfori, funii și benzi (sub rezerva anexei IV, nr. 12), destinate în mod normal:
(a) |
să fie utilizate în mod instrumental în activități de producție și de transformare a bunurilor; |
(b) |
să fie încorporate în mașini, instalații (de încălzire, climatizare, luminare), aparate menajere și altele, vehicule și alte mijloace de transport, la întreținerea și echiparea acestora, cu excepția prelatelor și a acessoriilor pentru autoturisme, vândute separat de vehicule |
39. Articole textile de protecție și de securitate, cum ar fi centurile de securitate, parașutele, veste de salvare, scări de securitate, dispozitive împotriva incendiilor, veste antiproiectile, îmbrăcăminte de protecție speciale (de exemplu, protecție împotriva focului, a agenților chimici sau alte riscuri contra securității)
40. Structuri gonflabile cu presiune pneumatică (holuri pentru sporturi, standuri de expoziție, de stocare etc.), cu condiția ca indicațiile privind performanțele și specificațiile tehnice ale acestor articole să fie furnizate
41. Voaluri
42. Articole textile pentru animale
43. Drapele și baniere
ANEXA IV
PRODUSE PENTRU CARE ETICHETAREA SAU MARCAJUL GLOBAL ESTE OBLIGATORIU
[Articolul 10 alineatul (1) litera (b)]
1. Pânzeturi
2. Cârpe pentru șters
3. Margini și garnituri
4. Pasmanterie
5. Curele, cordoane
6. Bretele
7. Genunchiere și jartiere
8. Șireturi
9. Panglici
10. Elastice
11. Ambalaje noi și vândute ca atare
12. Sfori pentru ambalare și pentru agricultură; sfori, frânghii și funii, altele decât cele precizate în anexa III, nr. 38 (1)
13. Fețe de mese
14. Batiste
15. Plase și fileuri pentru păr
16. Cravate și papioane pentru copii
17. Bărbițe pentru copii: mănuși și cârpe de toaletă
18. Fire pentru cusut, țesut, brodat, condiționate pentru vânzarea en detail, în unități mici și a căror masă nu depășește un gram
19. Benzi pentru draperii și jaluzele
(1) Pentru produsele care figurează la acest număr, vândute în role, etichetarea globală este cea de pe suluri. Printre frânghiile și funiile prevăzute la acest număr, figurează în special cele de alpinism sau pentru sporturi nautice.
ANEXA V
PARTEA A
LISTA DIRECTIVELOR ABROGATE
(stabilite la articolul 18)
— |
Directiva 71/307/CEE a Consiliului (JO L 185, 16.8.1971, p. 16) și modificările sale succesive:
|
PARTEA B
TERMENE DE TRANSPUNERE
Directiva |
Data limită |
|
Acordul pentru comerțul produselor conforme cu prezenta directivă |
Interzicerea comerțului cu produse neconforme prezentei directive |
|
71/307/CEE |
29 ianuarie 1973 |
29 ianuarie 1975 |
75/36/CEE |
|
|
83/623/CEE |
29 noiembrie 1985 |
29 mai 1987 |
87/140/CEE |
1 septembrie 1988 |
|
ANEXA VI
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Prezenta directivă |
Directiva 71/307/CEE |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 3 |
Articolul 3 |
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 |
Articolul 5 |
Articolul 6 |
Articolul 6 |
Articolul 7 |
Articolul 7 |
Articolul 8 |
Articolul 8 |
Articolul 9 |
Articolul 9 |
Articolul 10 |
Articolul 10 |
Articolul 11 |
Articolul 11 |
Articolul 12 |
Articolul 12 |
Articolul 13 |
Articolul 13 |
Articolul 14 |
Articolul 14 |
Articolul 15 |
Articolul 15 |
Articolul 16 |
Articolul 15a |
Articolul 17 |
Articolul 16 alineatul (3) |
Articolul 18 |
— |
Articolul 19 |
Articolul 17 |
Anexa I nr. 1 |
Anexa I nr. 1 |
Anexa I nr. 2 |
Anexa I nr. 2 |
Anexa I nr. 3 |
Anexa I nr. 3 |
Anexa I nr. 4 |
Anexa I nr. 4 |
Anexa I nr. 5 |
Anexa I nr. 5 |
Anexa I nr. 6 |
Anexa I nr. 6 |
Anexa I nr. 7 |
Anexa I nr. 7 |
Anexa I nr. 8 |
Anexa I nr. 8 |
Anexa I nr. 9 |
Anexa I nr. 9 |
Anexa I nr. 10 |
Anexa I nr. 10 |
Anexa I nr. 11 |
Anexa I nr. 11 |
Anexa I nr. 12 |
Anexa I nr. 12 |
Anexa I nr. 13 |
Anexa I nr. 13 |
Anexa I nr. 14 |
Anexa I nr. 15 |
Anexa I nr. 15 |
Anexa I nr. 16 |
Anexa I nr. 16 |
Anexa I nr. 16a |
Anexa I nr. 17 |
Anexa I nr. 16b |
Anexa I nr. 18 |
Anexa I nr. 16c |
Anexa I nr. 19 |
Anexa I nr. 17 |
Anexa I nr. 20 |
Anexa I nr. 18 |
Anexa I nr. 21 |
Anexa I nr. 19 |
Anexa I nr. 22 |
Anexa I nr. 20 |
Anexa I nr. 23 |
Anexa I nr. 21 |
Anexa I nr. 24 |
Anexa I nr. 22 |
Anexa I nr. 25 |
Anexa I nr. 23 |
Anexa I nr. 26 |
Anexa I nr. 24 |
Anexa I nr. 27 |
Anexa I nr. 25 |
Anexa I nr. 28 |
Anexa I nr. 26 |
Anexa I nr. 29 |
Anexa I nr. 27 |
Anexa I nr. 30 |
Anexa I nr. 28 |
Anexa I nr. 31 |
Anexa I nr. 29 |
Anexa I nr. 32 |
Anexa I nr. 30 |
Anexa I nr. 33 |
Anexa I nr. 31 |
Anexa I nr. 34 |
Anexa I nr. 32 |
Anexa I nr. 35 |
Anexa I nr. 33 |
Anexa I nr. 36 |
Anexa I nr. 34 |
Anexa I nr. 37 |
Anexa I nr. 35 |
Anexa I nr. 38 |
Anexa I nr. 36 |
Anexa I nr. 39 |
Anexa I nr. 37 |
Anexa I nr. 40 |
Anexa I nr. 38 |
Anexa I nr. 41 |
Anexa I nr. 39 |
Anexa II nr. 1 și 2 |
Anexa II nr. 1 și 2 |
Anexa II nr. 3 |
Anexa II nr. 3 |
Anexa II nr. 4 |
Anexa II nr. 4 |
Anexa II nr. 5 |
Anexa II nr. 5 |
Anexa II nr. 6 |
Anexa II nr. 6 |
Anexa II nr. 7 |
Anexa II nr. 7 |
Anexa II nr. 8 |
Anexa II nr. 8 |
Anexa II nr. 9 |
Anexa II nr. 9 |
Anexa II nr. 10 |
Anexa II nr. 10 |
Anexa II nr. 11 |
Anexa II nr. 11 |
Anexa II nr. 12 |
Anexa II nr. 12 |
Anexa II nr. 13 |
Anexa II nr. 13 |
Anexa II nr. 14 |
Anexa II nr. 15 |
Anexa II nr. 15 |
Anexa II nr. 16 |
Anexa II nr. 16 |
Anexa II nr. 16a |
Anexa II nr. 17 |
Anexa II nr. 16b |
Anexa II nr. 18 |
Anexa II nr. 16c |
Anexa II nr. 19 |
Anexa II nr. 17 |
Anexa II nr. 20 |
Anexa II nr. 18 |
Anexa II nr. 21 |
Anexa II nr. 19 |
Anexa II nr. 22 |
Anexa II nr. 20 |
Anexa II nr. 23 |
Anexa II nr. 21 |
Anexa II nr. 24 |
Anexa II nr. 22 |
Anexa II nr. 25 |
Anexa II nr. 23 |
Anexa II nr. 26 |
Anexa II nr. 24 |
Anexa II nr. 27 |
Anexa II nr. 25 |
Anexa II nr. 28 |
Anexa II nr. 26 |
Anexa II nr. 29 |
Anexa II nr. 27 |
Anexa II nr. 30 |
Anexa II nr. 28 |
Anexa II nr. 31 |
Anexa II nr. 29 |
Anexa II nr. 32 |
Anexa II nr. 30 |
Anexa II nr. 33 |
Anexa II nr. 31 |
Anexa II nr. 34 |
Anexa II nr. 32 |
Anexa II nr. 35 |
Anexa II nr. 33 |
Anexa II nr. 36 |
Anexa II nr. 34 |
Anexa II nr. 37 |
Anexa II nr. 35 |
Anexa II nr. 38 |
Anexa II nr. 36 |
Anexa II nr. 39 |
Anexa II nr. 37 |
Anexa II nr. 40 |
Anexa II nr. 38 |
Anexa II nr. 41 |
Anexa II nr. 39 |
Anexa III nr. 1 |
Anexa III nr. 1 |
Anexa III nr. 2 |
Anexa III nr. 2 |
Anexa III nr. 3 |
Anexa III nr. 3 |
Anexa III nr. 4 |
Anexa III nr. 4 |
Anexa III nr. 5 |
Anexa III nr. 5 |
Anexa III nr. 6 |
Anexa III nr. 6 |
Anexa III nr. 7 |
Anexa III nr. 7 |
Anexa III nr. 8 |
Anexa III nr. 8 |
Anexa III nr. 9 |
Anexa III nr. 9 |
Anexa III nr. 10 |
Anexa III nr. 10 |
Anexa III nr. 11 |
Anexa III nr. 11 |
Anexa III nr. 12 |
Anexa III nr. 12 |
Anexa III nr. 13 |
Anexa III nr. 13 |
Anexa III nr. 14 |
Anexa III nr. 14 |
Anexa III nr. 15 |
Anexa III nr. 15 |
Anexa III nr. 16 |
Anexa III nr. 17 |
Anexa III nr. 17 |
Anexa III nr. 18 |
Anexa III nr. 18 |
Anexa III nr. 19 |
Anexa III nr. 19 |
Anexa III nr. 20 |
Anexa III nr. 20 |
Anexa III nr. 21 |
Anexa III nr. 21 |
Anexa III nr. 22 |
Anexa III nr. 22 |
Anexa III nr. 23 |
Anexa III nr. 23 |
Anexa III nr. 24 |
Anexa III nr. 24 |
Anexa III nr. 25 |
Anexa III nr. 25 |
Anexa III nr. 26 |
Anexa III nr. 26 |
Anexa III nr. 27 |
Anexa III nr. 27 |
Anexa III nr. 28 |
Anexa III nr. 28 |
Anexa III nr. 29 |
Anexa III nr. 29 |
Anexa III nr. 30 |
Anexa III nr. 30 |
Anexa III nr. 31 |
Anexa III nr. 31 |
Anexa III nr. 32 |
Anexa III nr. 32 |
Anexa III nr. 33 |
Anexa III nr. 33 |
Anexa III nr. 34 |
Anexa III nr. 34 |
Anexa III nr. 35 |
Anexa III nr. 35 |
Anexa III nr. 36 |
Anexa III nr. 36 |
Anexa III nr. 37 |
Anexa III nr. 37 |
Anexa III nr. 38 |
Anexa III nr. 38 |
Anexa III nr. 39 |
Anexa III nr. 39 |
Anexa III nr. 40 |
Anexa III nr. 40 |
Anexa III nr. 41 |
Anexa III nr. 41 |
Anexa III nr. 42 |
Anexa III nr. 42 |
Anexa III nr. 43 |
Anexa III nr. 43 |
Anexa III nr. 44 |
Anexa IV |
Anexa IV |
Anexa V |
— |
Anexa VI |
— |
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
245 |
31997R0258
L 043/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
REGULAMENTUL (CE) NR. 258/97 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 27 ianuarie 1997
privind alimentele și ingredientele alimentare noi
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (3), în lumina proiectului comun aprobat de Comitetul de conciliere la 9 decembrie 1996,
(1) |
întrucât diferențele dintre legislațiile interne privind alimentele sau ingredientele alimentare noi pot împiedica libera circulație a alimentelor; întrucât acestea pot crea condiții inegale de concurență afectând prin aceasta direct funcționarea pieței interne; |
(2) |
întrucât, cu scopul de a proteja sănătatea publică, este necesar să se asigure că alimentele și ingredientele alimentare noi se supun unei evaluări calitative unice realizate printr-o procedură comunitară înainte de introducerea lor pe piață în Comunitate; întrucât, în cazul alimentelor și ingredientelor alimentare noi care sunt substanțial echivalente cu alimentele sau ingredientele alimentare existente, ar trebui prevăzută o procedură simplificată; |
(3) |
întrucât aditivii alimentari, aromele utilizate în alimente și solvenții de extracție sunt reglementați de alte dispoziții comunitare și sunt, de aceea, excluși din domeniul de aplicare al prezentului regulament; |
(4) |
întrucât trebuie stabilite proceduri corespunzătoare pentru comercializarea alimentelor și a ingredientelor alimentare noi derivate din varietăți de plante care intră sub incidența Directivei 70/457/CEE a Consiliului din 29 septembrie 1970 privind catalogul comun al varietăților de specii de plante agricole (4) și a Directivei 70/458/CEE a Consiliului din 29 septembrie 1970 privind comercializarea semințelor de legume (5); |
(5) |
întrucât riscurile pentru mediu pot fi asociate cu alimentele și ingredientele alimentare noi care conțin sau constau din organisme modificate genetic; întrucât Directiva 90/220/CEE a Consiliului din 23 aprilie 1990 privind eliberarea deliberată în mediu de organisme modificate genetic (6) prevede că, pentru produsele de acest tip, trebuie întotdeauna realizată o evaluare a riscului de mediu pentru a asigura protecția mediului; întrucât, în scopul stabilirii unui sistem comunitar unitar pentru evaluarea acestor produse, trebuie să se prevadă în prezentul regulament dispoziții privind evaluarea riscului de mediu specific care, conform procedurii prevăzute la articolul 10 din Directiva 90/220/CEE trebuie să fie identice cu cele prevăzute în directiva menționată, dar trebuie să includă și evaluarea acelui produs care poate fi utilizat sau nu ca aliment sau ca ingredient alimentar; |
(6) |
întrucât Comitetul științific pentru alimentație umană, instituit prin Decizia 74/234/CEE a Comisiei (7), ar trebui consultat în orice problemă cu privire la prezentul regulament care ar putea avea vreun efect asupra sănătății publice; |
(7) |
întrucât Directiva 89/397/CEE a Consiliului din 14 iunie 1989 privind controlul oficial al produselor alimentare (8) și Directiva 93/99/CEE a Consiliului din 29 octombrie 1993 privind măsuri suplimentare cu privire la controlul oficial al produselor alimentare (9) se aplică alimentelor și ingredientelor alimentare noi; |
(8) |
întrucât, fără să se aducă atingere altor cerințe din legislația comunitară cu privire la etichetarea produselor alimentare, trebuie stabilite cerințe specifice suplimentare privind etichetarea; întrucât aceste cerințe trebuie să se supună unor prevederi precise cu scopul de a asigura informarea consumatorului; întrucât anumite grupuri de populație având practici alimentare bine stabilite ar trebui informate atunci când prezența într-un aliment nou a unui material care nu este prezent într-un produs alimentar echivalent existent ridică motive de preocupare etică pentru acele grupuri de populație; întrucât alimentele și ingredientele alimentare care conțin organisme modificate genetic și care sunt introduse pe piață trebuie să fie sigure pentru sănătatea umană; întrucât această asigurare este prevăzută prin respectarea procedurii de autorizare din Directiva 90/220/CEE și/sau de procedura de evaluare unică prevăzută în prezentul regulament; întrucât, până în prezent, o dată ce un organism a fost definit prin legislația comunitară privind etichetarea, informația către consumator privind prezența unui organism care a fost modificat genetic constituie o cerință suplimentară care se aplică alimentelor și ingredientelor alimentare prevăzute de prezentul regulament; |
(9) |
întrucât, în ceea ce privește alimentele și ingredientele alimentare introduse pe piață în vederea livrării către consumatorul final și care pot conține atât produse modificate genetic, cât și convenționale și fără să aducă atingere altor cerințe privind etichetarea prevăzute de prezentul regulament, informarea consumatorului asupra posibilității ca organismele modificate genetic să fie prezente în alimentele și în ingredientele alimentare implicate este considerată – în mod excepțional, în special în ceea ce privește mărfurile livrate în vrac – că respectă cerințele stabilite la articolul 8; |
(10) |
întrucât nimic nu poate împiedica un furnizor de la a informa consumatorul, prin etichetarea unui aliment sau ingredient alimentar, că produsul respectiv nu reprezintă un aliment nou în sensul prezentului regulament sau că tehnicile utilizate la obținerea alimentelor noi prevăzute la articolul 1 alineatul (2) nu au fost utilizate la obținerea alimentului sau ingredientului alimentar respectiv; |
(11) |
întrucât, în cadrul prezentului regulament, ar trebui prevăzută o procedură care să instituie o cooperare strânsă între statele membre și Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru produse alimentare instituit prin Decizia 69/414/CEE (10); |
(12) |
întrucât la 20 decembrie 1994, s-a încheiat un modus vivendi (11) între Parlamentul European, Consiliu și Comisie referitor la măsurile de punere în aplicare a actelor adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat, |
ADOPTĂ PRETENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Prezentul regulament se referă la introducerea pe piața comunitară a alimentelor sau a ingredientelor alimentare noi.
(2) Prezentul regulament se aplică introducerii pe piața comunitară a alimentelor și a ingredientelor alimentare care nu au fost utilizate până acum în consumul uman în mod semnificativ în Comunitate și care se împart în următoarele categorii:
(a) |
alimente și ingrediente alimentare conținând sau constând din organisme modificate genetic în sensul Directivei 90/220/CEE; |
(b) |
alimente și ingrediente alimentare produse din organisme modificate genetic, dar care nu conțin asemenea organisme; |
(c) |
alimente și ingrediente alimentare cu o structură moleculară primară nouă sau modificată intenționat; |
(d) |
alimente și ingrediente alimentare constând din microorganisme, ciuperci sau alge sau izolate din acestea; |
(e) |
alimente și ingrediente alimentare constând din plante sau separate din plante și ingrediente alimentare separate din animale, cu excepția alimentelor și ingredientelor alimentare obținute prin practicile de înmulțire sau reproducere tradiționale și care au un istoric de utilizare în condiții de siguranță; |
(f) |
alimente sau ingrediente alimentare pentru care s-a aplicat un proces de producție care nu este utilizat în mod curent și care duce la schimbări semnificative în compoziția sau structura alimentelor sau a ingredientelor alimentare care afectează valoarea lor nutritivă, metabolismul sau nivelul de substanțe nedorite. |
(3) După caz, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 se poate determina dacă un anumit tip de aliment sau de ingredient alimentar intră sub incidența alineatului (2) din prezentul articol.
Articolul 2
(1) Prezentul regulament nu se aplică:
(a) |
aditivilor alimentari care intră sub incidența Directivei 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare destinate consumului uman (12); |
(b) |
aromelor utilizate în alimentele care intră sub incidența Directivei 88/388/CEE a Consiliului din 22 iunie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aromele utilizate în produsele alimentare și materiile sursă pentru producerea acestora (13); |
(c) |
solvenților de extracție utilizați în producția alimentară care intră sub incidența Directivei 88/344/CEE a Consiliului din 13 iunie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind solvenții de extracție utilizați la fabricarea produselor alimentare și a ingredientelor alimentare (14). |
(2) Excluderile din sfera de aplicare a prezentului regulament prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) se aplică numai atâta timp cât nivelurile de siguranță prevăzute de Directivele 89/107/CEE, 88/388/CEE și 88/344/CEE corespund nivelului de siguranță prevăzut de prezentul regulament.
(3) Cu respectarea articolului 11, Comisia se asigură că nivelurile de siguranță prevăzute de directivele menționate la alineatul (2), precum și de măsurile de punere în aplicare a acestora și a prezentului regulament, corespund nivelului de siguranță din prezentul regulament.
Articolul 3
(1) Alimentele și ingredientele alimentare care intră sub incidența prezentului regulament trebuie să nu:
— |
prezinte pericol pentru consumator; |
— |
inducă în eroare consumatorul; |
— |
difere de alimentele sau ingredientele alimentare pe care se urmărește să le înlocuiască, astfel încât consumul lor normal să fie din punct de vedere nutritiv dezavantajos pentru consumator. |
(2) În scopul plasării pe piața comunitară a alimentelor și a ingredientelor alimentare care intră sub incidența prezentului regulament, procedurile prevăzute la articolele 4, 6, 7 și 8 se aplică în baza criteriilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol și în baza altor factori importanți prevăzuți de articolele menționate.
Cu toate acestea, în cazul alimentelor sau ingredientelor alimentare menționate de prezentul regulament provenite din varietăți de plante prevăzute de Directivele 70/457/CEE și 70/458/CEE, decizia de autorizare menționată la articolul 7 din prezentul regulament se ia în conformitate cu procedurile prevăzute de directivele menționate cu mențiunea că se ține seama de principiile de evaluare prevăzute în prezentul regulament și de criteriile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, cu excepția dispozițiilor privind etichetarea unor astfel de alimente sau ingrediente alimentare stabilite, în conformitate cu articolul 8, potrivit procedurii prevăzute la articolul 13.
(3) Alineatul (2) nu se aplică alimentelor și ingredientelor alimentare menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b), în cazul în care organismul modificat genetic utilizat la obținerea alimentului sau ingredientului alimentar este introdus pe piață în conformitate cu prezentul regulament.
(4) Prin derogare de la alineatul (2), procedura prevăzută la articolul 5 se aplică alimentelor și ingredientelor alimentare menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (b), (d) și (e) care, în baza dovezilor științifice disponibile și general recunoscute sau în baza unui aviz acordat de una din autoritățile competente menționate la articolul 4 alineatul (3), sunt substanțial echivalente cu alimente sau ingrediente alimentare existente în ceea ce privește compoziția lor, valoarea nutritivă, metabolismul, scopul utilizării și nivelul substanțelor nedorite conținute de acestea.
După caz, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13, se poate determina dacă un tip de aliment sau de ingredient alimentar intră sub incidența prezentului aliniat.
Articolul 4
(1) Persoana responsabilă cu introducerea pe piața comunitară (denumită în continuare „solicitant”) înaintează o cerere statului membru în care produsul trebuie introdus pe piață pentru prima oară. În același timp, acesta înaintează o copie a cererii Comisiei.
(2) Se efectuează o evaluare inițială în conformitate cu articolul 6.
Conform procedurii menționate la articolul 6 alineatul (4), statul membru menționat la alineatul (1) informează imediat solicitantul cu privire la următoarele:
— |
că poate introduce pe piață alimentul sau ingredientul alimentar în cazul în care nu este necesară evaluarea suplimentară menționată la articolul 6 alineatul (3) și în care nici o obiecție argumentată nu a fost prezentată în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) sau |
— |
că e necesară o decizie de autorizare în conformitate cu articolul 7. |
(3) Fiecare stat membru aduce la cunoștință Comisiei denumirea și adresa instituțiilor de evaluare a alimentelor responsabile pe teritoriul său cu pregătirea rapoartelor de evaluare inițiale menționate la articolul 6 alineatul (2).
(4) Înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia publică recomandările referitoare la aspectele științifice privind:
— |
informațiile necesare în vederea sprijinirii solicitării și prezentarea informației de acest tip; |
— |
pregătirea rapoartelor de evaluare inițiale prevăzute la articolul 6. |
(5) Normele de punere în aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13.
Articolul 5
În cazul alimentelor și ingredientelor alimentare menționate la articolul 3 alineatul (4), solicitantul notifică introducerea pe piață Comisiei. Notificarea de acest fel trebuie însoțită de detaliile pertinente prevăzute la articolul 3 alineatul (4). Comisia înaintează statelor membre o copie a acestei notificări în termen de 60 de zile, iar la cererea unui stat membru, o copie a detaliilor pertinente menționate. Comisia publică în fiecare an un rezumat al acestor notificări în seria C a Jurnalului Oficial al Comunităților Europene.
În ceea ce privește etichetarea, se aplică prevederile articolului 8.
Articolul 6
(1) Cererea menționată la articolul 4 alineatul (1) trebuie să conțină informațiile necesare, inclusiv o copie a studiilor efectuate și orice alte materiale care pot demonstra că alimentul sau ingredientul alimentar respectă criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (1), precum și o propunere corespunzătoare privind prezentarea și etichetarea, în conformitate cu prevederile articolului 8, a alimentului sau ingredientului alimentar. În completare, cererea trebuie să fie însoțită de un rezumat al dosarului.
(2) La primirea cererii, statul membru menționat la articolul 4 alineatul (1) asigură efectuarea unei evaluări inițiale. În acest scop, acesta informează Comisia asupra denumirii instituției alimentare competente responsabile cu pregătirea raportului de evaluare inițial sau cere Comisiei să pregătească un astfel de raport împreună cu alt stat membru, prin intermediul unuia dintre organele de evaluare competente menționate la articolul 4 alineatul (3).
Comisia înaintează fără întârziere statelor membre o copie a rezumatului prezentat de solicitant și denumirea instituției competente responsabile cu efectuarea evaluării inițiale.
(3) Raportul de evaluare inițială trebuie elaborat în termen de trei luni de la primirea cererii care îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1), în conformitate cu recomandările prezentate la articolul 4 alineatul (4) și decide dacă alimentul sau ingredientul alimentar necesită o evaluare suplimentară conform articolului 7.
(4) Statul membru în cauză înaintează fără întârziere Comisiei raportul organismului de evaluare alimentară competent, care îl înaintează celorlalte state membre. În termen de 60 de zile de la data punerii în circulație a raportului de către Comisie, un stat membru sau Comisia pot face comentarii sau pot prezenta o obiecție justificată privind comercializarea alimentului sau ingredientului alimentar în cauză. Comentariile sau obiecțiile pot viza și prezentarea sau etichetarea alimentului sau a ingredientului alimentar.
Observațiile sau obiecțiile se înaintează Comisiei, care le pune în circulație în statele membre în termen de 60 de zile, în conformitate cu primul paragraf.
Solicitantul prezintă, la cererea unui stat membru, o copie a oricăror informații pertinente care apar în cerere.
Articolul 7
(1) În cazul în care este necesară o evaluare suplimentară în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) sau în care apare o obiecție în conformitate cu articolul 6 alineatul (4), decizia de autorizare trebuie luată potrivit procedurii prevăzute la articolul 13.
(2) Decizia definește scopul autorizării și stabilește, după caz, următoarele:
— |
condițiile de utilizare a alimentului sau a ingredientului alimentar; |
— |
denumirea alimentului sau a ingredientului alimentar și specificația sa; |
— |
cerințele specifice privind etichetarea prevăzute la articolul 8. |
(3) Comisia informează fără întârziere solicitantul cu privire la decizia luată. Deciziile se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 8
(1) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții din legislația comunitară privind etichetarea alimentelor, următoarele cerințe specifice suplimentare privind etichetarea se aplică produselor alimentelor cu scopul de a asigura informarea consumatorului asupra:
(a) |
oricăror caracteristici sau proprietăți alimentare, precum:
care fac ca un aliment sau un ingredient alimentar nou să nu mai fie echivalent cu un aliment sau ingredient alimentar existent. Un aliment sau ingredient alimentar nou nu mai este considerat echivalent în sensul prezentului articol în cazul în care evaluarea științifică, bazată pe o analiză corespunzătoare a datelor existente, poate demonstra existența unei diferențe a caracteristicilor evaluate comparativ cu un aliment sau ingredient alimentar clasic, ținând seama de limitele acceptate ale variațiilor naturale ale acestor caracteristici. În acest caz, etichetarea trebuie să indice caracteristicile sau proprietățile modificate o dată cu metoda prin care a fost obținută această caracteristică sau proprietate; |
(b) |
prezența în alimentul sau ingredientul alimentar nou a unui material care nu se află într-un aliment echivalent existent și care poate avea implicații pentru sănătatea anumitor grupuri de populație; |
(c) |
prezența în alimentul sau ingredientul alimentar nou a unui material care nu este într-un aliment echivalent existent și care ridică motive de preocupare etică; |
(d) |
prezența unui organism modificat genetic prin tehnici de modificare genetică a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa I punctul A partea 1 la Directiva 90/220/CEE. |
(2) În absența unui aliment sau ingredient alimentar echivalent existent, se adoptă dispoziții corespunzătoare, acolo unde este cazul, cu scopul de a informa corespunzător consumatorul asupra naturii alimentului sau ingredientului alimentar.
(3) Normele de punere în aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13.
Articolul 9
(1) În cazul în care un aliment sau ingredient alimentar în sensul prezentului regulament conține sau constă dintr-un organism modificat genetic în sensul articolului 2 alineatele (1) și (2) din Directiva 90/220/CEE, informațiile solicitate în cerere privind introducerea pe piață menționată la articolul 6 alineatul (1) trebuie să fie însoțite de următoarele documente:
— |
o copie a acordului scris dat de autoritatea competentă privind eventual emiterea deliberată de organisme modificate genetic în scopuri de cercetare și dezvoltare în înțelesul articolului 6 alineatul (4) din Directiva 90/220/CEE, precum și un extras cu rezultatele emiterii sau emiterilor privind riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu; |
— |
dosarul tehnic complet prezentând informațiile importante cerute la articolul 11 din Directiva 90/220/CEE și evaluarea riscului de mediu bazat pe aceste informații, rezultatele studiilor efectuate în scopul cercetării și dezvoltării sau, după caz, decizia care autorizează introducerea pe piață menționată în partea C din Directiva 90/220/CEE. |
Articolele 11-18 din Directiva 90/220/CEE nu se aplică în cazul alimentelor sau ingredientelor alimentare care conțin sau constau din organisme modificate genetic.
(2) În cazul alimentelor sau ingredientelor alimentare care intră în sfera de aplicare a prezentului regulament, care conțin sau constau din organisme modificate genetic, decizia menționată la articolul 7 respectă cerințele de protecție a mediului prevăzute de Directiva 90/220/CEE pentru a se asigura că au fost luate toate măsurile corespunzătoare pentru prevenirea consecințelor nefaste asupra sănătății umane și asupra mediului care pot rezulta din emiterea deliberată de organisme modificate genetic. Pe parcursul evaluării cererilor privind plasarea pe piață a produselor care conțin sau constau din organisme modificate genetic, Comisia sau statele membre desfășoară consultările necesare cu instituțiile stabilite de Comunitate sau de statele membre în conformitate cu Directiva 90/220/CEE.
Articolul 10
Normele privind protecția informațiilor prezentate de solicitant se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13.
Articolul 11
Comitetul științific pentru alimentație umană este consultat în orice problemă privind prezentul regulament, care ar putea avea vreun efect asupra sănătății publice.
Articolul 12
(1) În cazul în care un stat membru, ca urmare a unor noi informații sau a unei reevaluări a informațiilor existente, are motive întemeiate pentru a considera că utilizarea unui aliment sau a unui ingredient alimentar care respectă prezentul regulament pune în pericol sănătatea umană sau mediul, statul membru respectiv poate impune restricții temporar sau poate suspenda comercializarea și utilizarea alimentelor și a ingredientelor alimentare în cauză pe teritoriul său. Acesta informează de îndată celelalte state membre și Comisia asupra acestor restricții, precizând motivele deciziei sale.
(2) Comisia examinează motivele menționate la alineatul (1) cât de curând posibil în cadrul Comitetului permanent pentru produse alimentare; acesta ia măsurile corespunzătoare conform procedurii prevăzute la articolul 13. Statul membru care adoptă decizia prevăzută la alineatul (1) o poate menține până la intrarea în vigoare a măsurilor respective.
Articolul 13
(1) În cazul în care se aplică procedura prevăzută de prezentul articol, Comisia este sprijinită de Comitetul permanent pentru produsele alimentare, denumit în continuare „comitet”.
(2) Comitetul este sesizat de către președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.
(3) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile ce trebuie luate. Comitetul își dă avizul cu privire la aceste măsuri în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul se emite cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate conform prevederilor din articolul menționat. Președintele nu participă la vot.
(4) |
|
Dacă la expirarea termenului de trei luni de la sesizarea Consiliului, acesta nu a hotărât, Comisia adoptă măsurile propuse.
Articolul 14
(1) În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și în lumina experienței acumulate, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament însoțit, după caz, de orice propunere corespunzătoare.
(2) Fără să se aducă atingere reexaminării prevăzute la alineatul (1), Comisia monitorizează aplicarea prezentului regulament și impactul său asupra sănătății, protecției consumatorului, informării consumatorului și a funcționării pieței interne și, după caz, face propuneri cât mai curând posibil.
Articolul 15
Prezentul regulament intră în vigoare în a nouăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 27 ianuarie 1997.
Pentru Parlamentul European
Președintele
J. M. GIL-ROBLES
Pentru Consiliu
Președintele
G. ZALM
(1) JO C 190, 29.7.1992, p. 3 și
(2) JO C 108, 19.4.1993, p. 8.
(3) Avizul Parlamentului European din 27 octombrie 1993 (JO C 315, 22.11.1993, p. 139), Poziția comună a Consiliului din 23 octombrie 1995 (JO C 320, 30.11.1995, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 12 martie 1996 (JO C 96, 1.4.1996, p. 26). Decizia Consiliului din 19 decembrie 1996 și Decizia Parlamentului European din 16 ianuarie 1997.
(4) JO L 225, 12.10.1970, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 90/654/CEE (JO L 353, 17.12.1990, p. 48).
(5) JO L 225, 12.10.1970, p. 7. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 90/654/CEE (JO L 353, 17.12.1990, p. 48).
(6) JO L 117, 8.5.1990, p. 15. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/15/CE (JO L 103, 22.4.1994, p. 20).
(7) JO L 136, 20.5.1974, p. 1.
(8) JO L 186, 30.6.1989, p. 23. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 93/99/CEE (JO L 290, 24.11.1993, p. 14).
(9) JO L 290, 24.11.1993, p. 14.
(10) JO L 291, 19.11.1969, p. 9.
(11) JO C 102, 4.4.1996, p. 1.
(12) JO L 40, 11.2.1989, p. 27. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/34/CE (JO L 237, 10.9.1994, p. 1).
(13) JO L 184, 15.7.1988, p. 61. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 91/71/CEE (JO L 42, 15.2.1991, p. 25).
(14) JO L 157, 24.6.1988, p. 28. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 92/115/CEE (JO L 409, 31.12.1992, p. 31).
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
251 |
31997D0292
L 048/13 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA 292/97/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 19 decembrie 1996
privind menținerea legislațiilor interne care interzic utilizarea anumitor aditivi la fabricarea anumitor produse alimentare specifice
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare destinate consumului uman (1), în special articolul 3a,
având în vedere propunerea Comisiei (2),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),
hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189b din tratat (4),
întrucât armonizarea normelor privind aditivii nu trebuie să aducă atingere aplicării dispozițiilor în vigoare în statele membre la 1 ianuarie 1992, care interzic utilizarea anumitor aditivi în anumite produse alimentare specifice, considerate tradiționale și produse pe teritoriul lor;
întrucât lista produselor alimentare considerate tradiționale trebuie elaborată pe baza notificărilor trimise de statele membre Comisiei până la 1 iulie 1994; întrucât, cu toate acestea, trebuie luate în considerare notificările trimise de noile state membre după această dată;
întrucât, cu toate acestea, scopul general al prezentei directive nu este acela de a defini caracterul tradițional al produselor alimentare; întrucât, în special, caracterul tradițional nu este determinat numai printr-o interzicere a utilizării aditivilor în aceste produse;
întrucât, cu toate acestea, trebuie să se țină seama de cât de importantă este interdicția legală de drept intern în vigoare la 1 ianuarie 1992 pentru utilizarea anumitor categorii de aditivi, în ansamblul practicilor de fabricare a produselor alimentare; întrucât trebuie reținute caracteristicile speciale ale anumitor metode de producție; întrucât trebuie să se țină seama de o practică corectă în tranzacțiile comerciale cu aceste produse și de interesele consumatorilor înaintea acordării autorizării pentru menținerea interdicțiilor privind utilizarea anumitor categorii de aditivi;
întrucât desemnarea unui produs ca produs tradițional, pentru care un stat membru poate menține legislația internă, nu trebuie să aducă atingere dispozițiilor Regulamentelor (CEE) nr. 2081/92 (5) și (CEE) nr. 2082/92 (6) privind denumirea de origine și, respectiv, certificatele cu caracter specific;
întrucât Directiva 89/107/CEE și directivele speciale autorizează numai aditivii care nu dăunează sănătății umane; întrucât protecția sănătății publice nu poate fi, prin urmare, un criteriu care să garanteze interzicerea utilizării anumitor aditivi în anumite produse alimentare specifice considerate tradiționale;
întrucât, în principiu, interzicerea utilizării anumitor aditivi nu trebuie să ducă la discriminare cu privire la alți aditivi aparținând aceleiași categorii menționate în anexa I la Directiva 89/107/CEE și nu trebuie să aducă atingere armonizării comunitare;
întrucât, în scopul transparenței, trebuie identificate interdicțiile în utilizarea anumitor categorii de aditivi în anumite categorii de alimente, pe care statele membre le pot menține prin derogare de la dispozițiile Directivei 89/107/CEE și de la Directivele speciale 94/35/CE (7), 94/36/CE (8) și 95/2/CE (9);
întrucât libertatea de stabilire și libera circulație a mărfurilor nu trebuie puse în pericol de autorizarea privind menținerea legislației interne sau de orice regulamente privind etichetarea pentru a diferenția aceste produse de alimente similare; întrucât, în contextul liberei circulații, introducerea pe piață și fabricarea în toate statele membre a unor produse alimentare similare considerate ca fiind tradiționale sau netradiționale, trebuie, prin urmare, menținute, în conformitate cu dispozițiile Tratatului,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În temeiul articolului 3a din Directiva 89/107/CEE și în conformitate cu condițiile prevăzute de aceasta, statele membre menționate în anexă sunt autorizate să mențină în legislația lor interdicțiile privind utilizarea anumitor categorii de aditivi la fabricarea alimentelor menționate în anexa în cauză.
Prezenta decizie se aplică fără să aducă atingere Regulamentelor (CEE) nr. 2081/92 și (CEE) nr. 2082/92.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
S. BARRETT
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 27. Directivă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 94/34/CE (JO L 237, 10.9.1994, p. 1).
(2) JO C 134, 1.6.1995, p. 20 și
(3) JO C 301, 13.11.1995, p. 43.
(4) Avizul Parlamentului European din 16 ianuarie 1996 (JO C 32, 5.2.1996, p. 21), Poziția comună a Consiliului din 18 iunie 1996 (JO C 315, 24.10.1996, p. 4) și Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 1996 (JO C 347, 18.11.1996). Decizia Consiliului din 9 decembrie 1996.
(5) JO L 208, 24.7.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Actul de aderare din 1994.
(6) JO L 208, 24.7.1992, p. 9. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Actul de aderare din 1994.
(7) JO L 237, 10.9.1994, p. 3.
(8) JO L 237, 10.9.1994, p. 13.
ANEXĂ
PRODUSE PENTRU CARE STATELE MEMBRE ÎN CAUZĂ POT MENȚINE INTERZICEREA ANUMITOR CATEGORII DE ADITIVI
Stat membru |
Produs alimentar |
Categorii de aditivi care pot continua să fie interzise |
Germania |
Bere germană tradițională („Bier nach deutschem Reinheitsgebot gebraut”) |
Toate, cu excepția gazului propulsor |
Grecia |
„Feta” |
Toate |
Franța |
Pâine franceză tradițională |
Toate |
Franța |
Trufe conservate tradiționale franceze |
Toate |
Franța |
Melci conservați tradiționali francezi |
Toate |
Franța |
Conserve de gâscă și rață tradiționale franceze („confit”) |
Toate |
Austria |
„Bergkäse” tradițională austriacă |
Toate, cu excepția conservanților |
Finlanda |
„Mämmi” tradițională finlandeză |
Toate, cu excepția conservanților |
Suedia Finlanda |
Siropuri de fructe tradiționale suedeze și finlandeze |
Coloranți |
Danemarca |
„Kødboler” tradițională daneză |
Conservanți și coloranți |
Danemarca |
„Leverpostej” tradițională daneză |
Conservanți (alții decât acid sorbic) și coloranți |
Spania |
„Lomo embuchado” tradițională spaniolă |
Toate, cu excepția conservanților și a antioxidanților |
Italia |
„Salame cacciatore” tradițional italian |
Toate, cu excepția conservanților și a antioxidanților, a potențatorilor de aromă și a gazului de ambalare |
Italia |
„Mortadella” tradițională italiană |
Toate, cu excepția conservanților și a antioxidanților, a agenților de ajustare a pH-ului, a potențatorilor de arome, a stabilizatorilor și a gazului de ambalare |
Italia |
„Cotechino e zampone” tradițional italian |
Toate, cu excepția conservanților și a antioxidanților, a agenților de ajustare a pH-ului, a potențatorilor de arome, a stabilizatorilor și a gazului de ambalare |
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
254 |
31996L0083
L 048/16 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/83/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 19 decembrie 1996
de modificare a Directivei 94/35/CE privind îndulcitorii utilizați în produsele alimentare
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare destinate consumului uman (1), în special articolul 3 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189b din tratat (3),
întrucât, de la adoptarea Directivei 94/35/CE (4), în domeniul îndulcitorilor s-au înregistrat multe progrese tehnice;
întrucât directiva trebuie adaptată pentru a ține seama de aceste progrese;
întrucât Comitetul științific pentru alimentație umană, instituit prin Decizia 95/273/CE a Comisiei (5), a fost consultat înaintea adoptării dispozițiilor care pot afecta sănătatea publică,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 94/35/CE se modifică după cum urmează:
1. |
la articolul 1 se adaugă următorul alineat: „(5) Prezenta directivă se aplică și alimentelor corespunzătoare destinate unor scopuri nutriționale specifice în sensul Directivei 89/398/CEE.”; |
2. |
articolul 2 se modifică după cum urmează:
|
3. |
se adaugă următorul articol: „Articolul 2a Fără să aducă atingere altor dispoziții comunitare, prezența unui îndulcitor într-un produs alimentar este permisă:
|
4. |
categoria „Vitamine și preparate dietetice” din anexă se redenumește „Suplimente alimentare/integratori pentru dietă pe bază de vitamine și/sau elemente minerale, de tip sirop sau masticabili”; |
5. |
tabelul din anexă se completează cu tabelul din anexa la prezenta directivă. |
Articolul 2
Statele membre modifică, dacă este necesar, actele cu putere de lege sau actele administrative, astfel încât:
— |
să autorizeze comerțul cu produse care sunt conforme cu prezenta directivă până la 19 decembrie 1997; |
— |
să interzică comerțul cu produse care nu sunt conforme cu prezenta directivă, de la 19 iunie 1998. Cu toate acestea, produsele introduse pe piață sau etichetate înainte de această dată, care nu sunt conforme cu prezenta directivă, pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor. |
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
S. BARRETT
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 27. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/34/CE (JO L 237, 10.9.1994, p. 1).
(2) JO C 174, 17.6.1996, p. 1.
(3) Avizul Parlamentului European din 12 martie 1996 (JO C 96, 1.4.1996, p. 24). Poziția comună a Consiliului din 25 iunie 1996 (JO C 315, 24.10.1996, p. 12) și Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 1996 (JO C 347, 18.11.1996). Decizia Consiliului din 9 decembrie 1996.
(4) JO L 237, 10.9.1994, p. 3.
(5) JO L 167, 18.7.1995, p. 22.
ANEXĂ
Notă:
1. |
Pentru substanța E 952, acid ciclamic și sărurile sale de Na și Ca, dozele maxime utilizabile sunt exprimate în acid liber. |
2. |
Pentru substanța E 954, zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca, dozele maxime utilizabile sunt exprimate în amidă liberă. |
Nr. E |
Denumire |
Produsul alimentar |
Doză maximă utilizabilă |
||
E 950 |
Acesulfam K |
|
1 200 mg/kg |
||
|
|
|
110 mg/l |
||
|
|
|
2 500 mg/kg |
||
|
|
|
25 mg/l |
||
|
|
|
350 mg/l |
||
|
|
|
350 mg/kg |
||
|
|
|
2 000 mg/kg |
||
|
|
|
500 mg/kg |
||
|
|
|
350 mg/kg |
||
|
|
|
2 000 mg/kg |
||
E 951 |
Aspartam |
|
1 000 mg/kg |
||
|
|
|
110 mg/l |
||
|
|
|
6 000 mg/kg |
||
|
|
|
2 000 mg/kg |
||
|
|
|
25 mg/l |
||
|
|
|
600 mg/l |
||
|
|
|
600 mg/kg |
||
|
|
|
350 mg/kg |
||
E 952 |
Acid ciclamic și sărurile sale de Na și Ca |
|
250 mg/l |
||
|
|
|
2 500 mg/kg |
||
|
|
|
1 250 mg/kg |
||
E 954 |
Zaharină și sărurile sale de Na, K și Ca |
|
100 mg/k |
||
|
|
|
110 mg/l |
||
|
|
|
3 000 mg/kg |
||
|
|
|
80 mg/l |
||
|
|
|
80 mg/kg |
||
|
|
|
800 mg/kg |
||
|
|
|
160 mg/kg |
||
E 957 |
Thaumatin |
|
50 mg/kg |
||
E 959 |
Neohesperidină DC |
|
50 mg/kg |
||
|
|
|
50 mg/l |
||
|
|
|
400 mg/kg |
||
|
|
|
400 mg/kg |
||
|
|
|
30 mg/l |
||
|
|
|
30 mg/kg |
||
|
|
|
50 mg/kg |
||
|
|
|
50 mg/kg |
||
|
|
|
10 mg/kg |
||
|
|
|
100 mg/kg |
||
|
|
|
50 mg/kg |
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
258 |
31996L0084
L 048/20 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/84/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 19 decembrie 1996
de modificare a Directivei 89/398/CEE de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele alimentare destinate unei alimentații speciale
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
acționând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (3),
întrucât articolul 4 din Directiva 89/398/CEE a Consiliului (4) menționează că dispozițiile specifice aplicabile grupelor de produse alimentare menționate la anexa I la aceasta trebuie prevăzute prin directive speciale ale Comisiei;
întrucât la 20 decembrie 1994 s-a încheiat un modus vivendi între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind măsurile de punere în aplicare a actelor adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (5);
întrucât directivele speciale reflectă stadiul cunoștințelor din momentul în care acestea au fost adoptate; întrucât, de aceea, orice modificare care acceptă inovațiile determinate de progresul științific și tehnic trebuie să fie aprobată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 89/398/CEE, după consultarea Comitetului științific pentru produsele alimentare, instituit prin Decizia 95/273/CE (6);
întrucât trebuie stabilită o procedură care să permită introducerea pe piață, cu titlu temporar, a produselor alimentare obținute în urma acestor inovații tehnologice, astfel încât să se poată obține beneficii ca urmare a rezultatelor cercetării industriale, până la modificarea directivei speciale în cauză;
întrucât, cu toate acestea, din motive de protecție a sănătății consumatorului, autorizația de introducere pe piață trebuie acordată doar după consultarea Comitetului științific pentru produsele alimentare;
întrucât autorizația poate fi acordată numai în cazul în care produsul respectiv nu periclitează sănătatea umană,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
La articolul 4 din Directiva 89/398/CEE se inserează alineatul (1a) după cum urmează:
„(1a) Pentru a permite introducerea rapidă pe piață a produselor alimentare destinate unei alimentații speciale rezultate în urma progresului științific și tehnic, Comisia poate autoriza pentru o perioadă de doi ani introducerea pe piață a produselor alimentare care nu respectă normele de compoziție prevăzute de directivele speciale menționate la anexa I, după consultarea Comitetului științific pentru produsele alimentare și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13.
Dacă este necesar, Comisia poate adăuga în decizia de autorizare și norme de etichetare referitoare la modificarea de compoziție.”
Articolul 2
Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 30 septembrie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
S. BARRETT
(1) JO C 389, 31.12.1994, p. 21 și JO C 41, 13.2.1996, p. 13.
(2) JO C 256, 2.10.1995, p. 1.
(3) Aviz emis la 11 octombrie 1995 (JO C 287, 30.10.1995, p. 108). Poziția comună a Consiliului din 18 iunie 1996 (JO C 315, 24.10.1996, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 1996 (JO C 347, 18.11.1996). Decizia Consiliului din 9 decembrie 1996.
(4) JO L 186, 30.6.1989, p. 27.
(6) JO L 167, 18.7.1995, p. 22.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
260 |
31997D0138
L 052/22 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 3 februarie 1997
de stabilire a formatului sistemului de baze de date în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile din ambalaje
(Text cu relevanță pentru SEE)
(97/138/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile din ambalaje (1), în special articolul 12 alineatul (3),
întrucât formatul și structura datelor trebuie revizuite periodic pornind de la experiența practică și, dacă este necesar, corectate;
întrucât măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul comitetului constituit în temeiul articolului 21 din Directiva 94/62/CE,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prezenta decizie, sub incidența căreia intră toate ambalajele introduse pe piața Comunității și toate deșeurile din ambalaje, după cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 94/62/CE, urmărește să stabilească formatul sistemelor de baze de date privind ambalajele și deșeurile din ambalaje, cu scopul de a permite statelor membre și Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a obiectivelor prevăzute în Directiva 94/62/CE.
Scopul acestui format este să armonizeze caracteristicile și forma de prezentare a datelor obținute și să facă compatibile datele din diferitele state membre.
Articolul 2
În înțelesul prezentei decizii:
— |
în toate cazurile relevante se aplică definițiile prevăzute la articolul 3 din Directiva 94/62/CE; |
— |
„ambalaj compozit” înseamnă ambalajul confecționat din mai multe materiale care nu pot fi separate manual, nici unul dintre acestea nedepășind un anumit procent de greutate care se stabilește în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 din Directiva 94/62/CE. Prin aceeași procedură se pot stabili eventualele derogări pentru anumite materiale. |
Articolul 3
Formatul prezentat în anexe se completează anual, începând cu datele pentru anul 1997 și acoperind fiecare an calendaristic, și sunt transmise Comisiei în termen de 18 luni de la sfârșitul anului respectiv. Formatul este furnizat Comisiei împreună cu rapoartele naționale care se completează în conformitate cu articolul 17 din Directiva 94/62/CE.
Articolul 4
Statele membre prezintă Comisiei informații calitative adecvate referitoare la nivelurile de concentrație ale metalelor grele prezente în ambalaje în sensul articolului 11 din Directiva 94/62/CE și la prezența de substanțe toxice și alte substanțe și materiale periculoase în sensul punctului 1 a treia liniuță din anexa II la Directiva 94/62/CE.
Statele membre aduc la cunoștința Comisiei informații cantitative privind deșeurile din ambalaje considerate periculoase din cauza contaminării cu materialele pe care le conțin în înțelesul Directivei 91/689/CEE (2) a Consiliului și a Deciziei 94/904/CEE (3) a Consiliului, în special dacă sunt improprii pentru recuperare.
Se prezintă Comisiei un raport cel târziu la sfârșitul primei faze de cinci ani menționate la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 94/62/CE. Acest lucru trebuie repetat pentru fiecare perioadă de cinci ani consecutivi.
Articolul 5
Statele membre prezintă Comisiei formatul completat din prezenta decizie, împreună cu o descriere adecvată a modului în care au fost adunate datele, precum și cu principalele caracteristici ale bazelor de date din care sunt extrase informațiile.
Descrierea trebuie să includă în mod special estimările folosite la calcularea cantităților, a procentelor de deșeuri din ambalaje recuperate și reciclate și a procentelor de refolosire.
Articolul 6
Datele care se introduc în anexa III (tabelele 3, 4.1 și 4.2) privind cantitățile de deșeuri din ambalaje reciclate sau recuperate se referă la cantitățile de deșeuri din ambalaje tratate printr-un procedeu eficient de reciclare sau recuperare.
Pentru calcularea acestor cantități pot fi luate în considerare doar deșeurile care provin din ambalajele existente pe piață, cu excepția oricărui tip de reziduuri provenite din producția de ambalaje sau de materiale de ambalaje sau din orice alt proces de producție.
Articolul 7
Datele introduse în tabele sunt destinate să monitorizeze punerea în aplicare a obiectivelor Directivei 94/62/CE, fiind folosite de asemenea în scopuri informative și ca bază pentru luarea de decizii viitoare.
Completarea anexei II (tabelul 2) este facultativă.
Împărțirea datelor din anexa III (tabelele 3, 4.1, 4.2) în reciclare organică, alte forme de reciclare, recuperare de energie și alte forme de recuperare, incinerare și depozitare se operează doar cu titlu informativ și în mod facultativ.
Introducerea informațiilor necesare în coloanele „Total”, „Total reciclat” și „Total recuperat” este obligatorie. Introducerea datelor necesare în coloana „Sortate pentru reciclare” este facultativă.
Materialele de ambalaje pentru care este obligatoriu să se introducă date sunt sticla, plasticul, hârtia, cartonul și metalele.
Articolul 8
Comisia va revizui, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 din Directiva 94/62/CE, cadrul pentru comunicarea datelor de către statele membre, pentru a asigura comparabilitatea și omogenitatea acestor date. Acest cadru cuprinde definițiile care trebuie folosite, inclusiv pentru ambalajele compozite, și gradul de acuratețe cerut pentru datele furnizate.
Statele membre trebuie să se asigure că datele furnizate respectă acest cadru.
Articolul 9
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 februarie 1997.
Pentru Comisie
Ritt BJERREGAARD
Membru al Comisiei
(1) JO L 365, 31.12.1994, p. 10.
(2) JO L 377, 31.12.1991, p. 20.
(3) JO L 356, 31.12.1994, p. 14.
ANEXA I
Tabelul 1
Cantitatea de ambalaje de pe piața din statul membru
1. Coloanele 2, 3 și 4 se completează în cazul în care metodologia folosită pentru completarea coloanei 5 se referă la statistici legate de producție și de importuri și exporturi.
2. Coloanele 3 și 4 pot fi împărțite în ambalaje goale și ambalaje pline.
3. Datele referitoare la împărțirea în diferite categorii de plastic, la împărțirea metalelor în oțel și aluminiu, la rubrica „ambalaje compozite” și la rubrica „lemn” apar în mod facultativ. Completarea rubricilor colorate în gri este facultativă.
4. Datele referitoare la ambalajele compozite se pot fie completa în funcție de materialul predominant ca greutate totală, fie specifica separat.
ANEXA II
Tabelul 2
Ambalaje refolosibile
Tabelul 2 se completează în mod facultativ și doar pentru acele produse și/sau categorii de ambalaje care sunt considerate relevante de către autoritățile naționale în înțelesul articolului 5 din Directiva 94/62/CE.
În consecință, coloanele referitoare la tipuri de ambalaj și la produse trebuie să cuprindă toate categoriile importante pentru refolosire, însă se vor completa doar rubricile relevante în contextul sistemelor naționale de refolosire. Dacă este necesar, rubricile pot fi adaptate în funcție de sistemul existent.
Dacă se dispune de date în acest sens, rubricile generale băuturi/alimentar/nealimentar pot fi împărțite în elemente generice precum apă minerală, băuturi răcoritoare, lapte, băuturi alcoolice, carne, pește, detergent praf etc.
Datele care urmează a fi furnizate și exactitatea lor trebuie să țină seama de disponibilități și de costurile pe care le implică și pot fi adaptate situației din fiecare stat membru.
Observații:
„Unități în circulație”: |
reprezintă numărul de unități aflate în circulație în circuitul de recuperare. |
„Cifra anuală de rotație”: |
reprezintă numărul mediu anual de rotații pe care le realizează unitățile. |
Rubricile colorate în negru reprezintă informații care nu sunt considerate relevante în toate cazurile.
Cantitățile referitoare la băuturi/lichide se exprimă în litri, iar în toate celelalte cazuri cantitățile se exprimă în kilograme.
ANEXA III
Tabelul 3
Cantitățile de deșeuri din ambalaje (în tone) produse și administrate în statul membru
Tabelul 4.1
Cantități monitorizate de deșeuri de ambalaje (în tone) produse în statul membru și recuperate în afara statului membru
Tabelul 4.2
Cantități monitorizate de deșeuri de ambalaje (în tone) produse în afara statului membru și recuperate în statul membru
Observații privind tabelele 3, 4.1, și 4.2
1. |
Datele corespunzătoare tabelului 3 pot fi împărțite, în mod facultativ, în municipal și ne-municipal. |
2. |
Coloana „total” este obligatorie. Coloana „sortate pentru reciclare” apare în mod facultativ. |
3. |
Coloanele „reciclare organică” și „alte forme de reciclare” apar în mod facultativ. Coloana „total reciclat” este obligatorie. |
4. |
Coloanele „recuperare de energie” și „alte forme de recuperare” apar în mod facultativ. Coloana „total recuperat” este obligatorie. |
5. |
Coloanele „ardere” și „depozitare” apar în mod facultativ. |
6. |
Datele referitoare la împărțirea în diferite categorii de plastic, la împărțirea metalelor în oțel și aluminiu, la rubrica „ambalaje compozite” și la rubrica „lemn” apar în mod facultativ. |
7. |
Datele referitoare la ambalaje din amestec se pot fie completa în funcție de materialul predominant ca greutate totală, fie specifica separat. |
8. |
Rubricile colorate în negru nu sunt considerate relevante în toate cazurile. Rubricile colorate în gri se completează în mod facultativ. |
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
269 |
31997D0161
L 062/41 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 17 februarie 1997
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește ancorele metalice utilizate la fixarea sistemelor ușoare în ciment
(Text cu relevanță pentru SEE)
(97/161/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri pentru atestarea conformității unui produs „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție în fabrică sub răspunderea producătorului este o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau dacă, pentru respectarea criteriilor stabilite la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare autorizat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în mandatele și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a modului de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III acordă prioritate anumitor sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor stabilite în anexa I este atestată printr-o procedură în care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție în fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor de producție sau a produsului însuși, este implicat un organism de certificare desemnat.
Articolul 2
Procedura de atestare a conformității stabilită în anexa II se indică în mandatele privind ghidurile pentru agrementul tehnic european.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 1997
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
ANEXA I
Ancore metalice utilizate la beton pentru fixarea sistemelor ușoare: pentru utilizarea în sisteme suplimentare pentru fixarea și/sau susținerea în beton a elementelor ca tavanele suspendate ușoare, precum și la montaj.
ANEXA II
CATEGORIA DE PRODUSE
Ancore metalice utilizate la beton pentru fixarea sistemelor ușoare (1/1)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (ele) și utilizarea (ările) proiectată (e) enumerate în continuare, este necesar ca Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice (EOTA) să specifice, în Ghidul pentru agrementul tehnic european, următorul (următoarele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul (ele) |
Utilizarea (ările) proiectată (e) |
Nivelul (ele) sau clasa (ele) |
Sistemul (ele) de atestare a conformității |
Ancore din metal pentru utilizarea la beton (tipul pentru lucrări ușoare) |
Pentru utilizarea în sisteme suplimentare pentru fixarea și/sau susținerea elementelor în beton ca tavanele suspendate ușoare, precum și la montaj |
|
2+ |
Sistemul 2+ : A se vedea prima variantă de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, care include certificarea controlului procesului de producție în fabrică de către un organism desemnat pe baza inspecției inițiale a fabricii și a controlului proceselor de producție din fabrică, precum și supravegherea, evaluarea și certificarea, în mod continuu, a controlului proceselor de producție în fabrică. |
Specificațiile sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
272 |
31997L0010
L 068/24 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 97/10/CE A COMISIEI
din 26 februarie 1997
de efectuare a celei de-a treia adaptări la progresul tehnic a anexei I la Directiva 76/769/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (ARCU)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Directiva 76/769/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricțiile privind introducerea pe piață și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (1), modificată ultima dată de Directiva 96/55/CE a Comisiei (2) și, în special articolul 2a al acesteia, introdus prin Directiva 89/678/CEE a Consiliului (3),
întrucât Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre, întruniți în cadrul Consiliului, au adoptat Decizia 90/238/Euratom, CECO, CEE (4) privind un plan de măsuri în contextul programului „Europa împotriva Cancerului”;
întrucât Directiva 94/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de efectuare a celei de-a paisprezecea modificări a Directivei 76/769/CEE (5) a interzis, cu anumite excepții, introducerea pe piață pentru uzul publicului larg a substanțelor clasificate în categoriile 1 sau 2 (ARCU) ca fiind cancerigene, mutagene și toxice pentru reproducere, adăugând aceste substanțe în anexa I la Directiva 76/769/CEE;
întrucât anexa I la Directiva 76/769/CEE conținea deja substanțele clasificate ARCU pentru care Directiva 94/60/CE nu s-a aplicat;
întrucât ar trebui să fie de asemenea interzisă, cu anumite excepții, introducerea pe piață pentru uzul publicului larg a substanțelor ARCU și a preparatelor care conțin aceste substanțe;
întrucât restricțiile stabilite de prezenta directivă iau în considerare stadiul actual al cunoștințelor și al tehnicilor privind soluțiile mai sigure;
întrucât prezenta directivă nu aduce atingere legislației comunitare care stabilește cerințele minime pentru protecția lucrătorilor prevăzute de Directiva 89/391/CEE a Consiliului (6) și de directivele speciale întemeiate pe aceasta și, în special, de Directiva 90/394/CEE a Consiliului (7);
întrucât măsurile prevăzute prin prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a directivelor privind eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului cu substanțe și preparate periculoase,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexa I la Directiva 76/769/CEE se adaptează la progresul tehnic în conformitate cu textul prevăzut în anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 1997, dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive și informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Statele membre aplică aceste dispoziții începând cu 30 iunie 1998.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitățile de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptata la Bruxelles, 26 februarie 1997.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 262, 27.9.1976, p. 201.
(2) JO L 231, 12.9.1996, p. 20.
(3) JO L 398, 30.12.1989, p. 24.
(4) JO L 137, 30.5.1990, p. 31.
(5) JO L 365, 31.12.1994, p. 1.
(6) JO L 183, 29.6.1989, p. 1.
(7) JO L 196, 26.7.1990, p. 1.
ANEXĂ
La anexa I, punctele 29, 30 și 31 se înlocuiesc cu următorul text:
29. Substanțe prevăzute în anexa I la Directiva 67/548/CEE clasificate în categoria 1 de cancerigene sau categoria 2 de cancerigene și etichetate cel puțin ca «Toxic (T)» cu fraza de risc R 45: «Poate cauza cancer» sau fraza de risc R49: «Prin inhalare poate cauza cancer», și enumerate după cum urmează: Categoria 1 de cancerigene: a se vedea lista 1 din anexă. Categoria 2 de cancerigene: a se vedea lista 2 din anexă. |
Fără să aducă atingere altor puncte din anexa I la Directiva 76/769/CEE: Nu poate fi utilizat în substanțe și preparate introduse pe piață pentru vânzarea către populație în concentrații individuale mai mari sau egale decât:
Fără să aducă atingere aplicării altor dispoziții comunitare referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea acestor substanțe și preparate, ambalajul acestor substanțe și preparate trebuie să fie marcat lizibil și de neșters, cu următorul text: «Limitat pentru utilizatorii profesionali. Atenție – Evitați expunerea – obțineți instrucțiuni speciale înainte de utilizare». Prin derogare, această dispoziție nu se aplică pentru:
|
||||||||||||||||
30. Substanțe prevăzute în anexa I la Directiva 67/548/CEE clasificate în categoria 1 de mutagene sau categoria 2 de mutagene și etichetate cu fraza de risc R46: «Poate cauza malformații genetice ereditare», și enumerate după cum urmează: Categoria 1 de mutagene: a se vedea lista 3 din anexă. Categoria 2 de mutagene: a se vedea lista 4 din anexă. |
Fără să aducă atingere celorlalte puncte din anexa I la Directiva 76/769/CEE Nu poate fi utilizat în substanțe și preparate introduse pe piață pentru vânzarea către populație în concentrații individuale mai mari sau egale decât:
Fără să aducă atingere aplicării altor dispoziții comunitare referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea acestor substanțe și preparate, ambalajul, acestor substanțe și preparate trebuie să fie marcat lizibil și de neșters, cu următorul text: «Limitat pentru utilizatorii profesionali. Atenție – Evitați expunerea – obțineți instrucțiuni speciale înainte de utilizare». Prin derogare, această dispoziție nu se aplică pentru:
|
||||||||||||||||
31. Substanțele prevăzute în anexa I la Directiva 67/548/CEE clasificate ca toxice pentru reproducere categoria 1 sau toxice pentru reproducere categoria 2 și etichetate cu fraza de risc R 60: «Poate împiedica fertilitatea» și/sau R61: «Poate dăuna fătului», și enumerate după cum urmează: Toxic pentru reproducere categoria 1: a se vedea lista 5 din anexă. Toxic pentru reproducere categoria 2: a se vedea lista 6 din anexă. |
Fără să aducă atingere celorlalte puncte din anexa I la Directiva 76/769/CEE Nu poate fi utilizat în substanțe și preparate introduse pe piață pentru vânzarea către populație în concentrații individuale mai mari sau egale decât:
Fără să aducă atingere aplicării altor dispoziții comunitare referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea acestor substanțe și preparate, ambalajul acestor substanțe și preparate trebuie să fie marcat lizibil și de neșters, cu următorul text: «Limitat pentru utilizatorii profesionali. Atenție – Evitați expunerea – obțineți instrucțiuni speciale înainte de utilizare». Prin derogare, această dispoziție nu se aplică pentru:
|
(1) JO 196, 16.8.1967, p. 1/67.
(2) JO L 187, 16.7,1988, p. 14.
(3) JO L 22, 9.2.1965, p. 369/65.
(4) JO L 262, 27.9.1976, p. 169.
(6) JO L 187, 16.7.1988, p. 14.”
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
275 |
31997D0176
L 073/19 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 17 februarie 1997
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește produsele și accesoriile din lemn pentru construcții
(Text cu relevanță pentru SEE)
(97/176/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri pentru atestarea conformității unui produs „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție în fabrică sub răspunderea producătorului este o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau dacă, pentru respectarea criteriilor menționate la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare acreditat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în mandatele și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a metodelor de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III acordă prioritate anumitor sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor și a categoriilor de produse stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în care doar producătorul este răspunzător să aplice un sistem de control al proceselor de producție în fabrică, care să asigure conformitatea produsului cu specificațiile tehnice relevante.
Articolul 2
Conformitatea produselor stabilite în anexa II se certifică printr-o procedură în care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție în fabrică, operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor de producție sau a produsului însuși este implicat un organism de certificare acreditat.
Articolul 3
Procedura de atestare a conformității stabilită în anexa III se indică în mandatele pentru standarde armonizate.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 1997.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 31.8.1993, p. 1.
ANEXA I
Elemente de fixare pentru produsele din lemn pentru construcții
Elemente de legătură pentru lemn, elemente de legătură sub formă de inel secționat, dibluri cilindrice din oțel și lemn, hol-șuruburi, bolțuri filetate, cuie pentru lemn.
Produsele menționate se pot trata ignifug, contra atacului biologic sau pot fi netratate.
ANEXA II
Produse masive din lemn pentru construcții
Elemente
Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, tălpi de grinzi, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți.
Ansambluri
Ferme pentru acoperiș, podele, pereți, acoperișuri, cadre.
Aceste produse se pot trata ignifug, împotriva atacului biologic sau pot fi netratate.
Stâlpi de lemn
Produse laminate încleiate și alte produse de lemn încleiate pentru construcții
Elemente
Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți.
Ansambluri
Ferme pentru acoperișuri, podele, pereți, acoperișuri, cadre.
Aceste produse pot fi tratate ignifug, împotriva atacului biologic sau pot fi netratate.
ANEXA III
CATEGORIA DE PRODUSE
PRODUSE DIN LEMN PENTRU CONSTRUCȚII (1/3)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul(ele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetul European pentru Standardizare, Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardul(ele) armonizat(e) relevant(e), următorul(arele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produs(e) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(urile) sau clasa(ele) de comportare la foc |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
Produsele din această coloană se pot trata ignifug, împotriva atacului biologic sau pot fi netratate. |
Poduri, căi ferate și clădiri |
A, B, C (1) |
1 (4) |
Produse masive din lemn pentru construcții |
|
A, B, C (2) A (3), D, E, F |
2+ (5) |
Elemente |
|
|
|
Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, tălpi de grinzi, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți. |
|
|
|
Ansambluri |
|
|
|
Ferme pentru acoperișuri, podele, pereți, acoperișuri, cadre. |
|
|
|
Stâlpi de lemn |
Plafoane |
|
2+ (5) |
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, după caz, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare nici o performanță a produsului pentru caracteristica respectivă.
CATEGORIA DE PRODUSE
PRODUSE DIN LEMN PENTRU CONSTRUCȚII (2/3)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul(ele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetul European pentru Standardizare, Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardul(ele) armonizat(e) relevant(e), următorul(arele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(urile) sau clasa(ele)de comportare la foc |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
Produsele din această coloană se pot trata ignifug, împotriva atacului biologic sau pot fi netratate |
Poduri și clădiri |
|
1 (6) |
Produse laminate încleiate și alte produse încleiate din lemn pentru construcții |
|
|
|
Elemente |
|
|
|
Elemente pentru poduri, elemente pentru ferme de acoperișuri, elemente pentru podele, elemente pentru pereți, elemente pentru acoperișuri, ca grinzi, bolte, grinzi transversale, căpriori, coloane, stâlpi, piloți. |
|
|
|
Ansambluri |
|
|
|
Ferme pentru acoperișuri, podele, pereți, acoperișuri, cadre. |
|
|
|
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, după caz, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare nici o performanță a produsului pentru caracteristica respectivă.
CATEGORIA DE PRODUSE
PRODUSE DIN LEMN PENTRU CONSTRUCȚII (3/3)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul(ele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetul European pentru Standardizare, Comitetul Eeuropean pentru Standardizare Electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardul(ele) armonizat(e) relevant(e), următorul(arele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(urile) sau clasa(ele) de comportare la foc |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
Produsele din această coloană se pot trata ignifug, împotriva atacului biologic sau pot fi netratate |
Produse din lemn pentru construcții |
|
3 (7) |
Dispozitive de fixare pentru produsele din lemn pentru construcții |
|
|
|
Elemente de legătură pentru lemn, elemente de legătură sub formă de inele secționate, dibluri cilindrice din lemn și oțel, holz-șuruburi, bolțuri filetate, cuie pentru lemn. |
|
|
|
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare nici o performanță a produsului pentru caracteristica respectivă.
(1) Materiale pentru care comportarea la foc se poate schimba pe parcursul procesului de producție (în general, cele obținute din materii prime inflamabile).
(2) Materiale pentru care comportarea la foc nu se poate schimba pe parcursul procesului de producție (în general, cele obținute din materii prime ignifuge).
(3) Materiale din clasa A pentru care, în conformitate cu Decizia 96/603/CE, nu este necesară testarea pentru comportare la foc.
(4) Sistemul 1: a se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea mostrelor pentru audit.
(5) Sistemul 2+: a se vedea prima variantă de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, care include certificarea controlului proceselor de producție în fabrică de către un organism acreditat pe baza inspecțiilor inițiale în fabrică și a controlului proceselor de producție în fabrică, precum și supravegherea continuă, evaluarea și aprobarea controlului proceselor de producție în fabrică.
(6) Sistemul 1: a se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea mostrelor pentru audit.
(7) Sistemul 3: a se vedea a doua variantă de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
281 |
31997D0177
L 073/24 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 17 februarie 1997
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește ancorele metalice fixate prin injecție, utilizate în zidărie
(Text cu relevanță pentru SEE)
(97/177/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri pentru atestarea conformității unui produs „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție în fabrică sub răspunderea producătorului este o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau dacă, pentru respectarea criteriilor menționate la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare acreditat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în mandatele și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a metodelor de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III acordă prioritate anumitor sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție în fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor de producție sau a produsului însuși, este implicat un organism de certificare acreditat.
Articolul 2
Procedura de atestare a conformității stabilită în anexa II se indică în mandatele privind orientările pentru agrementul tehnic european.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 17 februarie 1997.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 31.8.1993, p. 1.
ANEXA I
Ancore metalice fixate prin injecție pentru utilizarea în zidărie: pentru fixarea și/sau susținerea în zidărie, elemente de rezistență (care contribuie la stabilitatea lucrărilor) sau elemente grele, ca armăturile, precum și instalații.
ANEXA II
CATEGORIA DE PRODUSE
ANCORE METALICE FIXATE PRIN INJECȚIE PENTRU UTILIZAREA ÎN ZIDĂRIE
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul(ele) și utilizarea(ările) proiectată (e) enumerate în continuare, este necesar ca Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice (EOTA) să specifice, în orientarea relevantă pentru agrementul tehnic european, următorul (următoarele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produs(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(ele) sau clasa(ele) |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
Ancore metalice fixate prin injecție, utilizate în zidărie |
Pentru fixare și/sau susținere în zidărie, elemente de rezistență (care contribuie la stabilitatea lucrărilor) sau elemente grele, ca armăturile, precum și instalații |
|
1 (1) |
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, după caz, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare nici o performanță a produsului pentru caracteristica respectivă.
(1) Sistem 1: A se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea mostrelor în vederea auditului.
13/Volumul 20 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
284 |
31996L0085
L 086/4 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/85/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 19 decembrie 1996
de modificare a Directivei 95/2/CE privind aditivii alimentari alții decât coloranții și îndulcitorii
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizarea în produse alimentare destinate consumului uman (1), în special articolul 3 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei (2),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),
hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189b din tratat (4),
întrucât alga marină Eucheuma prelucrată constituie un aditiv alimentar nou, a cărui utilizare este justificată din punct de vedere tehnologic;
întrucât pentru a se autoriza utilizarea acestui aditiv este necesară adaptarea listei aditivilor alimentari autorizați care figurează în Directiva 95/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari alții decât coloranții și îndulcitorii (5);
întrucât a fost consultat Comitetul științific pentru alimentație umană;
întrucât criteriile de puritate urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Directiva 89/107/CEE,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
La tabelul din anexa I la Directiva 95/2/CE, după substanța E 407 se inserează următorul aditiv alimentar:
„Nr. E |
Nume |
E 407 a |
Alga marină Eucheuma prelucrată” |
Articolul 2
Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de trei luni de la data publicării, pentru a se permite comercializarea și utilizarea produselor conforme cu prezenta directivă.
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
S. BARRETT
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 27. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/34/CE (JO L 237, 10.9.1994, p. 1).
(2) JO C 163, 29.6.1995, p. 12 și JO C 208, 19.7.1996, p. 15.
(3) JO C 18, 22.1.1996, p. 20.
(4) Avizul Parlamentului European din 28 martie 1996 (JO C 117, 22.4.1996, p. 36), Poziția comună a Consiliului din 25 iunie 1996 (JO C 315, 24.10.1996, p. 9) și Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 1996 (JO C 347, 18.11.1996). Decizia Consiliului din 9 decembrie 1996.