Raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)

Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale

(2015/C 417/04)

1.   CONTEXT

Europa se confruntă cu o serie de sarcini urgente: reluarea creării de locuri de muncă și a redresării economice; obținerea unei creșteri durabile; reducerea deficitului de investiții; sporirea coeziunii sociale; coordonarea unui răspuns la fluxul de migrație; acordarea unei atenții prioritare prevenirii radicalizării și violenței. În același timp, Europa trebuie să găsească soluții la provocări pe termen lung, precum îmbătrânirea populației, adaptarea la era digitală și păstrarea competitivității într-o economie globalizată și bazată pe cunoaștere.

Răspunsul bazat pe politică al Europei, definit în cadrul orientărilor politice ale Comisiei Europene, „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice (1)”, marchează un nou început. Există argumente economice solide în favoarea utilizării educației și formării profesionale drept sector favorabil creșterii economice pentru realizarea obiectivelor acestei noi agende. Orice investiție în capitalul uman este o investiție înțeleaptă. Educația și formarea profesională de bună calitate contribuie la promovarea unei creșteri economice susținute, precum și a dezvoltării durabile, alimentând cercetarea și dezvoltarea, inovarea, productivitatea și competitivitatea. Statele membre ar trebui să realizeze investițiile necesare în toate sistemele de educație și de formare profesională pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea acestora în ridicarea nivelului de aptitudini și competențe ale forței de muncă, pentru a le permite astfel acestora să anticipeze și să răspundă mai bine necesităților aflate în schimbare rapidă ale piețelor dinamice ale muncii, într-o economie din ce în ce mai digitală și în contextul schimbărilor tehnologice, de mediu și demografice. Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți accesul tuturor la învățare de calitate pe tot parcursul vieții și pentru a pune în aplicare strategii de îmbătrânire activă care permit prelungirea vieții profesionale.

Izbucnirile de extremism violent cu consecințe tragice de la începutul anului 2015 ne-au reamintit cu putere că societățile noastre sunt vulnerabile. Educația și formarea profesională au un rol important în asigurarea faptului că valorile umane și civice pe care le împărtășim sunt păstrate și transmise generațiilor viitoare, pentru a promova libertatea de gândire și de exprimare, incluziunea socială și respectul pentru ceilalți, precum și pentru a preveni și a combate discriminarea sub toate formele sale, pentru a consolida predarea și acceptarea acestor valori comune fundamentale și punând bazele unor societăți mai favorabile incluziunii prin intermediul educației – începând de la o vârstă fragedă. (2) Educația și formarea profesională pot contribui la prevenirea și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, la promovarea respectului reciproc și la construirea fundamentului unei societăți deschise și democratice pe care se întemeiază cetățenia activă.

În același timp, sistemele de educație și formare profesională se confruntă cu provocarea de a asigura accesul egal la o educație de înaltă calitate, în special prin faptul că sunt deschise persoanelor defavorizate și integrează persoane care provin din medii diferite, inclusiv prin integrarea adecvată o migranților sosiți de curând (3), în mediul de învățare, favorizând astfel o convergență socială ascendentă.

În acest context, educația și formarea profesională reprezintă o componentă semnificativă pentru multe din strategiile și inițiativele UE, cum ar fi Strategia Europa 2020, Garanția pentru tineret, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Inițiativa privind piața unică digitală, Agendele europene privind securitatea și migrația și Planul de investiții pentru Europa, respectându-se totodată integral competența statelor membre în ceea ce privește propriile sisteme de educație și formare profesională. Cooperarea în cadrul ET 2020 completează acțiunile naționale și sprijină statele membre prin schimburi colegiale, învățarea reciprocă, colectarea probelor și a datelor, în aplicarea unor reforme menite să le îmbunătățească rezultatele.

Educația și formarea profesională le asigură persoanelor cunoștințele, aptitudinile și competențele care le permit să se dezvolte și să influențeze situația fiecăruia, prin lărgirea perspectivelor acestora, prin dotarea favorabilă a cetățenilor pentru viitor, punând bazele pentru o cetățenie activă și valori democratice și pentru promovarea incluziunii, a echității și a egalității.

Monitorul educației și formării 2015 al Comisiei Europene arată că există încă provocări importante:

Evaluarea cuprinzătoare la jumătatea perioadei a cadrului strategic ET 2020, care oferă o bază pentru prezentul raport și a fost efectuată în 2014 cu participarea statelor membre și a principalelor părți interesate, a condus la trei concluzii principale referitoare la politici:

Ținând cont de provocările și de concluziile politice menționate mai sus și pentru a alinia mai bine ET 2020 cu mandatul politic și prioritățile politice ale UE, prezentul raport comun propune ca acțiunile de cooperare europeană să se realizeze în acest cadru până în 2020, crescând astfel ciclul de lucru de la 3 la 5 ani.

2.   PRINCIPALELE PROVOCĂRI CARE DETERMINĂ ALEGEREA PRIORITĂȚILOR VIITOARE

Pe baza bilanțului și în același timp plecând de la diferențele constatate între statele membre, acest capitol prezintă principalele evoluții și provocări în domeniul educației și formării profesionale în Europa care au condus la identificarea noilor domenii prioritare și aspecte concrete care trebuie abordate până în 2020.

Noile domenii prioritare sunt:

Aceste domenii prioritare și aspectele concrete legate de acestea sunt evidențiate în anexă.

2.1.   Calitatea și relevanța rezultatelor învățării sunt esențiale pentru dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor

În Europa, nivelul scăzut de aptitudini și cunoștințe de bază împiedică progresul economic și limitează mult perspectivele de împlinire personală, socială și profesională a persoanelor. Pentru a spori capacitatea de inserție profesională, inovarea și cetățenia activă și bazându-se pe Recomandarea din 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, aptitudinile de bază trebuie să fie însoțite de alte competențe-cheie și atitudini, cum ar fi creativitatea, spiritul antreprenorial și spiritul de inițiativă, competențele digitale (8), competențele lingvistice, gândirea critică, inclusiv prin alfabetizarea digitală și educația în domeniul mass-mediei, precum și aptitudinile care reflectă nevoile aflate în expansiune, cum ar fi cele din cadrul economiei verzi și al sectorului digital și al sănătății.

Calitatea rezultatelor învățării care trebuie stimulate într-o perspectivă pe întreg parcursul vieții. Deși majoritatea statelor membre aplică strategii ample de învățare pe tot parcursul vieții, toate țările ar trebui să dezvolte astfel de strategii și să asigure permeabilitatea între diferitele forme și niveluri de învățământ, de pe băncile școlii până la locul de muncă. Acest lucru necesită eforturi continue de coordonare și de parteneriat între diferitele sectoare de învățământ și între instituțiile de învățământ și părțile interesate relevante.

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (EICP) este punctul de plecare și unul dintre cele mai eficace mijloace de sporire a competențelor-cheie, dar acest sector se confruntă cu o dublă provocare privind extinderea accesului și creșterea calității. Furnizarea de servicii pentru copiii în vârstă de până la 3 ani este deosebit de problematică în unele țări. Astfel cum se propune în cadrul de calitate pentru EICP elaborat de experți din statele membre în ciclul de lucru anterior, aspecte esențiale pentru viitoarele lucrări ar putea include îmbunătățirea accesului, axându-se pe persoanele defavorizate, profesionalizarea personalului și eficientizarea guvernanței, programele de învățământ, finanțarea și sistemele de monitorizare.

Toate statele membre au introdus măsuri care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii , dar acestea nu sunt întotdeauna încadrate în strategii mai ample, așa cum cere recomandarea Consiliului din 2011 (9), sau în politici echivalente bazate pe elemente concrete. Pentru un succes garantat, este nevoie de angajamente pe termen lung și de cooperare transsectorială, cu un accent special pe combinația adecvată de măsuri de prevenire, intervenție timpurie și compensare. Politicile la nivel de școală pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii ar trebui să includă abordări bazate pe colaborare, implicarea activă a părinților, parteneriate cu părți interesate externe și cu restul comunității, măsuri de sprijinire a bunăstării elevilor și îndrumare și consiliere de înaltă calitate, asigurându-se că fiecare elev are aceeași șansă de a accesa, de a participa la și de a beneficia de o educație de înaltă calitate și permițând tuturor cursanților să își realizeze pe deplin potențialul.

Sistemele de învățământ superior ar trebui să stimuleze economia bazată pe cunoaștere și să răspundă nevoilor societății. Învățământul superior trebuie să răspundă în mod eficient necesităților unei societăți în schimbare și ale pieței muncii, prin creșterea aptitudinilor și capitalului uman al Europei și prin consolidarea contribuției sale la creșterea economică. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui să se asigure că modernizarea se concentrează asupra sinergiilor între educație, cercetare, inovare și ocuparea forței de muncă, creând legături între instituțiile de învățământ superior și mediul local și regiuni, punând în aplicare abordări inovatoare în ceea ce privește îmbunătățirea relevanței programelor de învățământ, inclusiv utilizând tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), îmbunătățind tranzițiile către ocuparea forței de muncă, precum și consolidând colaborarea internațională. În timp ce reducerea ratelor de părăsire timpurie a școlii și creșterea ratelor de absolvire rămân o provocare pentru multe state membre, în special în rândul grupurilor defavorizate, este prioritară necesitatea de a garanta că toate formele de învățământ superior le asigură studenților cunoștințe, aptitudini și competențe relevante de nivel înalt care să îi pregătească pentru viitoarea lor carieră. Învățământul superior trebuie să contribuie, de asemenea, la pregătirea studenților pentru cetățenia activă, bazată pe o atitudine deschisă și pe gândire critică, precum și la sprijinirea dezvoltării personale, jucând pe deplin un rol în transmiterea și producerea de cunoștințe.

Învățământul profesional și tehnic joacă un rol esențial în dezvoltarea aptitudinilor relevante . Absolvenții instituțiilor de învățământ profesional și tehnic deja se încadrează ușor pe piața muncii în majoritatea statelor membre. Acest lucru se datorește și măsurilor care vizează îmbunătățirea performanței, a calității și a atractivității învățământului profesional și tehnic, care au fost luate în perioada 2011-2014 în vederea punerii în aplicare a rezultatelor definite în Comunicatul de la Bruges din 2010, în cadrul procesului de la Copenhaga. Ar trebui să fie adoptate în continuare și alte reforme, pe baza obiectivelor pe termen mediu definite în concluziile de la Riga din 22 iunie 2015 (a se vedea anexa). Dezvoltarea aptitudinilor relevante ar trebui să fie urmărită prin promovarea în continuare a tuturor formelor de învățare la locul de muncă, cum ar fi stagiile, uceniciile și sistemele de învățământ profesional și tehnic în alternanță, consolidând Alianța europeană pentru ucenicii, dezvoltând în continuare parteneriate cu toate părțile interesate la nivel local, regional și național și consolidând procesul de anticipare a nevoilor în materie de aptitudini. În același timp, ar trebui consolidată dezvoltarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice, a formatorilor și a mentorilor din cadrul VET, inclusiv prin intermediul unor stagii în întreprinderi și industrie pentru a ține pasul cu evoluțiile în domeniu.

Învățarea în rândul adulților ca bază pentru perfecționarea aptitudinilor, recalificare profesională, cetățenia activă și coeziunea socială. Având în vedere sondajele recente (10) care indică un nivel scăzut al aptitudinilor de bază în rândul adulților, precum și impactul globalizării asupra necesităților în materie de aptitudini și a ratelor ridicate ale șomajului, este necesar să se consolideze punerea în aplicare a Planului european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților. Prioritățile ar trebui să includă o guvernanță mai eficace, creșterea semnificativă a ofertei și a numărului celor care valorifică această ofertă, o ofertă mai flexibilă, accesul mai larg, o monitorizare mai strictă și un proces mai eficient de garantare a calității (a se vedea anexa). Învățarea în rândul adulților oferă migranților sosiți recent și persoanelor care provin din familii de migranți o oportunitate pentru continuarea educației sau reconversie profesională și crește oportunitățile acestor persoane de a se stabili pe piața muncii și de a se integra în societate.

2.2.   Educația și formarea profesională sunt esențiale pentru promovarea coeziunii sociale, a egalității, a nediscriminării și a competențelor civice

Inegalitatea înregistrează cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani în majoritatea țărilor din Europa și din cadrul OCDE și are un impact negativ asupra rezultatelor școlare, întrucât sistemele de învățământ urmează, în general, tendințele statutului socioeconomic. Întreruperea ciclului intergenerațional de calificări insuficiente trebuie să fie deci o prioritate. Majoritatea statelor membre au luat măsuri pentru a îmbunătăți accesul la educație pentru cursanții defavorizați. Cu toate acestea, continuă să existe diferențe semnificative la nivel educațional, iar accesul la o educație și o formare profesională de calitate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, este în continuare o provocare în mai multe părți ale UE. Sunt necesare acțiuni eficiente pentru a lua în considerare diversitatea sub toate formele sale și accesul tuturor cursanților la educație și formare profesională favorabile incluziunii, axate pe grupurile de persoane defavorizate, cum ar fi cursanții cu nevoi speciale, migranții sosiți de curând, persoanele provenite din familii de migranți și romii. Garanția pentru tineret ar trebui să fie mobilizată integral (de exemplu, plasamente pe piața locurilor de muncă, ucenicii și educație și formare profesională de tipul „a doua șansă”).

Disparitatea de gen în domeniul educației și al formării profesionale, care se bazează, de asemenea, pe menținerea stereotipurilor de gen, trebuie abordată, inclusiv diferențele de gen în ceea ce privește alegerile educaționale. Intimidarea, hărțuirea și violența în mediul de învățare, inclusiv cea legată de gen, nu poate fi tolerată. Instituțiile de învățământ și cadrele didactice, formatorii, directorii de unități de învățământ și alți membri ai personalului din învățământ trebuie să beneficieze de facilități și de tot sprijinul necesar pentru a le permite cursanților să beneficieze de experiența incluziunii, egalității, echității, nediscriminării și cetățeniei democratice în mediile de învățare. Mediile de învățare deschise, cum ar fi bibliotecile publice, centrele de învățământ pentru adulți și universitățile deschise, ar trebui să fie împuternicite ca mijloc de promovare a incluziunii sociale.

Declarația de la Paris a miniștrilor educației din 17 martie 2015 a făcut apel la acțiune la toate nivelurile pentru a consolida rolul educației în promovarea spiritului civic și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, consolidând coeziunea socială și ajutând tinerii să devină membri responsabili, flexibili și activi ai societății noastre diversificate și favorabile incluziunii (11). Educația este importantă în lupta împotriva marginalizării și a radicalizării și pentru prevenirea acestora. Acțiunile întreprinse ca urmare a declarației reprezintă o prioritate-cheie în noul ciclu de lucru. Acestea vor fi sub formă de analize comune, învățare reciprocă, reuniuni, diseminarea bunelor practici și măsuri concrete sprijinite financiar prin programul Erasmus+, în conformitate cu cele patru domenii identificate în declarație: (i) asigurarea că copiii și tinerii dobândesc competențe sociale, civice și interculturale prin promovarea valorilor democratice și a drepturilor fundamentale, prin incluziune socială și nediscriminare, precum și prin cetățenia activă (ii) îmbunătățirea gândirii critice și a educației în domeniul mass-mediei (iii) promovarea educării copiilor și a tinerilor defavorizați și (iv) promovarea dialogului intercultural prin toate formele de învățare în cooperare cu alte politici relevante și cu părțile interesate.

Importanța domeniilor de acțiune menționate mai sus este întărită de actualul flux de migranți în Europa. Sosirea persoanelor având situații diferite creează o provocare pentru sectorul educației și al formării profesionale, precum și pentru părțile interesate ale acestuia peste tot în Europa. În cazul migranților care rămân în țările noastre, integrarea acestora în educație și formare profesională este o etapă esențială în direcția integrării sociale a acestora, a capacității de inserție profesionale, precum și a dezvoltării personale și profesionale și a cetățeniei active. În acest context, facilitarea dobândirii eficiente a limbii/limbilor țării gazdă reprezintă o primă prioritate. În plus, integrarea cu succes a migranților depinde, de asemenea, de dezvoltarea aptitudinilor interculturale ale cadrelor didactice, ale formatorilor, ale directorilor de instituții de învățământ, ale altor membri ai personalului din învățământ, ale cursanților și ale părinților, pentru a asigura o mai bună pregătire pentru diversitatea multiculturală în mediul de învățare. Dimensiunea europeană a migrației subliniază pertinența sprijinirii pe deplin a statelor membre în acțiunile lor de integrare, de exemplu prin includerea analizei comune, a învățării reciproce, a conferințelor și a diseminării bunelor practici.

2.3.   Pentru un proces de învățare relevant și de înaltă calitate este nevoie de …

Utilizarea mai activă a metodelor pedagogice inovatoare și a instrumentelor de dezvoltare a competențelor digitale: Educația și formarea profesională – la toate nivelurile – pot beneficia de introducerea unor practici pedagogice și materiale didactice inovatoare și bine rodate care și-au demonstrat capacitatea de a contribui în mod concret la învățarea angajată și favorabilă incluziunii a diverșilor cursanți. Mai multe state membre au lansat inițiative de îmbunătățire a competențelor digitale în rândul cadrelor didactice și al cursanților și o treime au introdus strategii naționale de digitalizare a educației. Provocările rămân însă majore. Societățile devin din ce în ce mai digitale, stimulând astfel cererea de competențe digitale. Educația și formarea profesională trebuie să răspundă acestei nevoi, ceea ce presupune investiții în infrastructură, schimbări organizaționale, dispozitive digitale și competențe digitale ale cadrelor didactice, ale formatorilor, ale directorilor de instituții de învățământ, ale altor membri ai personalului din învățământ, precum și crearea unor resurse educaționale digitale (și deschise) și a unor softuri educaționale de înaltă calitate. Educația și formarea profesională ar trebui să valorifice beneficiile noilor evoluții în domeniul TIC și să adopte metode pedagogice inovatoare și active, care să utilizeze metode participative și bazate pe proiecte. Mediile de învățare deschise, cum ar fi bibliotecile publice, centrele de învățământ pentru adulți și universitățile deschise, pot susține colaborarea dintre sectoarele educaționale, inclusiv pentru cursanții defavorizați.

Sprijin ferm pentru cadrele didactice, formatorii, directorii de unități de învățământ și alți membri ai personalului din învățământ, care joacă un rol esențial în asigurarea succesului cursanților și în punerea în aplicare a politicii în domeniul educației: Numeroase state membre au raportat măsuri de îmbunătățire a formării cadrelor didactice și au subliniat că atât formarea inițială, cât și dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și a formatorilor ar trebui să fie adecvate scopului, combinând obiectul de studiu, pedagogia și practica. Rămâne o prioritate dotarea personalului relevant la toate nivelurile și în toate sectoarele educației și formării profesionale cu aptitudini și competențe pedagogice solide, pe bază de cercetare și practică solidă. Aceștia ar trebui să fie instruiți astfel încât să abordeze nevoile individuale ale cursanților și diversitatea din ce în ce mai mare a mediilor sociale, culturale, economice și geografice din care provin aceștia, să prevină părăsirea timpurie a școlii și să utilizeze metode pedagogice inovatoare și instrumente TIC în mod optim, beneficiind totodată de un sprijin de „integrare” la începutul carierei lor.

În multe țări, calitatea învățământului are de suferit din ce în ce mai mult din lipsă de personal suficient, iar interesul pentru o carieră în învățământ este preponderent în scădere. Prin urmare, statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a spori atractivitatea și statutul profesiei de cadru didactic. (12) Sunt necesare politici cuprinzătoare și pe termen lung, pentru a se asigura că sunt selectați cei mai potriviți candidați, având situații și experiențe diferite, și că cadrele didactice beneficiază de oportunități atractive de dezvoltare a carierei, având în vedere, de asemenea, compensarea discriminării acute pe criterii de gen existente în prezent.

Facilitarea mobilității în scop educațional la toate nivelurile: Primul tablou de bord al mobilității (2014), elaborat în urma recomandării Consiliului din 2011 privind mobilitatea în scop educațional, arată că mediul de mobilitate în scop educațional variază mult între statele membre, prezentând în continuare bariere considerabile în materie de informare, sprijin pentru studenți și recunoaștere. Trebuie monitorizate și continuate acțiunile privind transparența, asigurarea calității, precum și validarea și recunoașterea aptitudinilor și a calificărilor. Sunt necesare date mai viabile pentru monitorizarea datelor privind mobilitatea.

Sprijinirea internaționalizării învățământului superior și a învățământului profesional și tehnic va rămâne o prioritate. Acest lucru ar putea include cooperarea la nivel de politică cu alte regiuni ale lumii privind asigurarea calității și promovarea rezultatelor învățării, dezvoltarea parteneriatelor strategice și a cursurilor comune, precum și promovarea mobilității studenților, a personalului și a cercetătorilor, precum și lucrările privind facilitarea utilizării calificărilor obținute în afara UE.

Consolidarea și simplificarea instrumentelor UE de transparență și recunoaștere, precum și o mai mare sinergie între acestea: Instrumentele de transparență și de recunoaștere sunt esențiale pentru mobilitate, capacitatea de inserție profesională și învățarea pe tot parcursul vieții. Unele dintre acestea, precum Europass, sunt utilizate pe scară largă. Pentru a asigura o mai mare transparență, majoritatea statelor membre au elaborat cadre naționale ale calificărilor (CNC), pe care le-au aliniat la Cadrul european al calificărilor (CEC). Mai multe state membre au pus în aplicare Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) și Cadrul de calificări al Spațiului european al învățământului superior (QF-EHEA).

Activitatea viitoare ar trebui să promoveze validarea învățării nonformale și informale, precum și să faciliteze transparența și comparabilitatea calificărilor în întreaga Europă. În ceea ce îi privește pe migranții sosiți de curând, instrumentele existente în materie de transparență ar putea contribui, de asemenea, la o mai bună înțelegere în UE a calificărilor obținute în străinătate și invers. Recunoașterea și validarea adecvate pot sprijini dezvoltarea unor practici de învățare deschise și inovatoare, inclusiv a celor care folosesc tehnologia digitală.

Lucrările viitoare ar trebui să se concentreze și pe punerea în aplicare a CEC (Cadrul european al calificărilor) și a CNC (cadrele naționale ale calificărilor) în mod mai eficient, precum și pe dezvoltarea în continuare a Cadrului european al calificărilor pentru a îmbunătăți transparența și comparabilitatea calificărilor. Utilizarea CNC și CEC poate sprijini practicile existente de recunoaștere și, astfel, poate facilita procesul de recunoaștere.

După o evaluare preliminară a impactului, ar trebui acordată, de asemenea, o atenție deosebită simplificării și raționalizării actualelor instrumente ale UE, precum instrumente, portaluri și alte servicii privind aptitudini și calificări destinate publicului larg, în vederea consolidării impactului acestora.

Reducerea deficitului de investiții: Investițiile eficiente în educație și formare profesională de calitate reprezintă o sursă de creștere economică durabilă. Cu toate acestea, din cauza crizei, bugetele publice au rămas restrânse și mai multe state membre și-au redus cheltuielile în materie de educație și formare profesională în termeni reali. Prin urmare, este necesară sprijinirea statelor membre în procesul de elaborare a unor reforme care să ofere mai eficient educație și formare profesională de calitate, într-un context societal amplu. Planul de investiții pentru Europa, Erasmus+, fondurile structurale și de investiții europene, inclusiv inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și programul Orizont 2020, pot ajuta la stimularea investițiilor și la sprijinirea priorităților de politică ale ET 2020, asigurând totodată legături strânse cu politicile.

3.   GUVERNANȚĂ ȘI METODE DE LUCRU

După publicarea raportului comun din 2012, guvernanța ET 2020 s-a îmbunătățit, în special prin consolidarea procesului de colectare a datelor (Monitorul educației și formării) și a caracterului operațional al grupurilor de lucru și prin elaborarea unor platforme pentru schimburi între principalele părți interesate, cum ar fi Forumul „Educație, formare profesională, tineret”. Bilanțul indică un consens referitor la abordarea de mai jos pentru următorul ciclu de lucru:

Instrumentele ET 2020 și-au dovedit utilitatea, însă nu au avut întotdeauna un impact efectiv la nivel național, în special din cauza lipsei de sincronizare a activităților, a deficiențelor în ceea ce privește diseminarea și a gradului scăzut de conștientizare la nivel național a utilității rezultatelor. Setul de instrumente ET 2020 va fi consolidat:

(1)  Prezentate de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în fața Parlamentului European la 15 iulie 2014 la Strasbourg.

(2)  Declarația cu privire la promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație, Paris, 17 martie 2015.

(3)  Următoarele elemente se aplică atunci când se face referire în acest text la migranți:

Acest fapt nu aduce atingere situației juridice privind accesul la educație și formare profesională pentru diferite categorii de migranți, astfel cum este definit în dreptul internațional aplicabil, în dreptul Uniunii Europene și în dreptul național.

(4)  Rezultatele PISA ale OCDE din 2012: Excelența prin echitate.

(5)  Studiu al competențelor adulților: implicații pentru politicile de educație și formare profesională în Europa, Comisia Europeană (2013).

(6)  Ponderea populației cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care a absolvit cel mult învățământul secundar inferior și care nu mai urmează niciun program educațional sau de formare profesională.

(7)  Procentul celor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au încheiat cu succes învățământul de nivel terțiar (Eurostat).

(8)  Învățarea și dobândirea competențelor digitale depășesc nivelul aptitudinilor legate exclusiv de TIC și presupun utilizarea în condiții de siguranță, bazată pe colaborare și utilizarea creativă a TIC, inclusiv pentru codificare.

(9)  Regatul Unit a votat împotriva acestei recomandări.

(10)  A se vedea, în special, Studiul competențelor adulților al OCDE, realizat în cadrul Programului pentru evaluarea internațională a competențelor adulților (PIAAC).

(11)  Educația nonformală este importantă în promovarea participării sociale și democratice a tinerilor, care reprezintă o prioritate a Cadrului de cooperare al UE în domeniul tineretului (Raportul UE privind tineretul pentru 2015).

(12)  Măsuri de politică în vederea îmbunătățirii atractivității profesiei de cadru didactic în Europa, Comisia Europeană (2013).

(13)  Aceste grupuri de lucru, înființate inițial de Comisie în cadrul programului de lucru Educație și formare profesională 2010 pentru a implementa metoda deschisă de coordonare în educația și formarea profesională, oferă un forum pentru schimbul de cele mai bune practici în aceste domenii. Ele reunesc, pe bază de voluntariat, experți din statele membre.

(14)  Consilierea reciprocă este un instrument care reunește, pe bază de voluntariat și de transparență, profesioniști din cadrul unui număr mic de administrații naționale pentru a furniza consiliere externă unei țări aflate în curs de a elabora o politică semnificativă. Aceasta este destinată să meargă dincolo de schimbul de informații și să constituie un forum pentru găsirea de soluții la provocările naționale în cadrul unui atelier participativ.