[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 11.9.2009

COM(2009) 467 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă

CUPRINS

1. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI): transformarea unui angajament pe termen lung în acțiune 3

2. Înțelegerea provocărilor și reducerea riscurilor: un observator comunitar pentru combaterea contrafacerii și pirateriei 5

2.1. Sprijinirea protejării DPI prin intermediul unor informații detaliate și prin schimbul de bune practici 6

2.2. Transformarea observatorului într-o platformă pentru părțile interesate și statele membre 8

3. Intensificarea cooperării administrative în întreaga Europă 8

3.1. Structuri și sisteme naționale mai transparente 9

3.2. Promovarea cooperării transfrontaliere prin intermediul unor instrumente moderne de schimb de informații 9

4. Crearea de coaliții: facilitarea unor acorduri voluntare între părțile interesate 10

4.1. Concentrarea asupra unei poziții comune a părților interesate 10

4.2. Combaterea încălcării DPI prin dialoguri ale părților interesate 10

4.3. Modul de a aborda vânzarea mărfurilor contrafăcute pe internet 11

5. Concluzii 11

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN

O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe pia ța internă

1. PROTEJAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALă (DPI): TRANSFORMAREA UNUI ANGAJAMENT PE TERMEN LUNG ÎN ACțIUNE

În societatea contemporană bazată pe cunoaștere, drepturile de proprietate intelectuală (DPI) reprezintă atuuri esențiale pentru întreprinderi, care încurajează inovația și creativitatea, garantând un randament corect al investiției. DPI joacă un rol din ce în ce mai important, întrucât consolidează creșterea economică, protejând investitorii, designerii și artiștii și permițându-le acestora să beneficieze de valoarea comercială a creațiilor lor. Din acest lucru rezultă un ciclu vital de dezvoltare a întreprinderilor, cunoaștere și un plus de inovație. Pe de altă parte, mărcile comerciale, în special, pot avea un efect benefic asupra consumatorilor, fapt care semnifică, de multe ori, calitate și o reconfirmare a caracterului legitim, sigur și fiabil al produselor și serviciilor pe care le cumpără aceștia.

În Uniunea Europeană își au sediul unele dintre cele mai mari și mai de succes întreprinderi din lume, care consideră că DPI se numără printre bunurile lor comerciale cele mai de preț. În cadrul pieței unice, DPI sunt însă deopotrivă importante pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care le folosesc pentru a își proteja imobilizările necorporale și pentru a dobândi acces la finanțare și la capital de risc destinate noilor întreprinderi, care le sunt indispensabile. Este esențial ca Uniunea Europeană să continue să sprijine acest mediu prin intermediul unei culturi în materie de proprietate intelectuală la standarde înalte, care să protejeze talentul european fundamental și să creeze oportunități în favoarea acestuia.

Valoarea crescândă a DPI este un indicator al reușitei. Ea le face însă, în același timp, atrăgătoare pentru falsificatori și pirați, care adesea dispun de resurse financiare solide și s-au transformat în structuri de afaceri foarte calificate, organizate, care operează la scară industrială. Acești contravenienți profită la maximum de progresele tehnologice și comerciale, adoptând modele moderne de afaceri pentru a controla producția, distribuția și vânzarea mărfurilor ilegale dincolo de frontiere și de granițele continentelor. Internetul reprezintă un astfel de instrument utilizat pentru a crea o piață globală a produselor ilicite, care înăbușă inovația și amenință locurile de muncă.

În Europa, contrafacerea și pirateria[1] au efecte extrem de grave și dăunătoare asupra întreprinderilor și ar putea deveni o problemă și mai mare din cauza recesiunii economice recente și a gamei tot mai extinse de produse contrafăcute comercializate. Dacă, în mod tradițional, erau vizate produsele de lux, cele din domeniul modei, muzicii și cinematografiei, astăzi, contrafacerea și pirateria afectează o varietate mai largă de bunuri de larg consum, cum sunt alimentele, cosmeticele, produsele de igienă, piesele de schimb pentru automobile, jucăriile și diverse tipuri de echipamente tehnice sau electrice[2], ceea ce creează riscuri pentru sănătatea și siguranța cetățenilor europeni. Creșterea volumului de medicamente contrafăcute[3] reprezintă, în special, o preocupare din ce în ce mai mare[4]. Comisia a implementat un cadru legal la nivelul pieței unice, care pune la dispoziție instrumentele pentru protejarea DPI într-un mod echitabil, eficace și proporțional. Directiva privind respectarea DPI[5] este una dintre pietrele sale de temelie. Ea a armonizat legislația statelor membre cu privire la măsurile civile pentru protejarea tuturor DPI, iar o propunere privind sancțiunile penale se află în prezent în discuție în cadrul Consiliului[6].

Regulamentul vamal comunitar, care permite reținerea mărfurilor suspectate de a încălca DPI, este un alt pilon al cadrului legal[7]. În prezent, Comisia se află în proces de consultare a statelor membre și a părților interesate cu privire la modalitățile de îmbunătățire suplimentară a acestui regulament.

Având un corp de legi fundamental, Comisia propune acum suplimentarea cadrului de reglementare cu măsuri nonlegislative complementare, conform Rezoluției Consiliului Competitivitate din 25 septembrie 2008 privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei.

În acest sens, este absolut necesar să se acorde sprijin întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Un studiu efectuat în numele Comisiei în 2007 a confirmat faptul că încălcările DPI creează mari probleme pentru IMM-urile europene, multe dintre acestea fiind lipsite de resursele și mijloacele financiare necesare pentru a îi urmări pe contravenienți[8]. Prin urmare, Comisia s-a concentrat asupra suplimentării sprijinului în acest domeniu, reflectând puternicul accent pus pe DPI și pe gestionarea cunoștințelor de la relansarea Strategiei de la Lisabona în 2005. În aprilie 2009, raportul final al grupului consultativ de experți, stabilit de Comisie, a furnizat recomandări privind sprijinul solicitat de IMM-uri[9]. În conformitate cu constatările din raport, Comisia continuă cu o serie de proiecte în acest domeniu pentru a ajuta IMM-urile să integreze DPI în strategiile lor de inovare și în planurile de afaceri.

La nivel global, Comisia a elaborat o strategie pe termen lung pentru a proteja DPI în țări terțe[10]. În cadrul acestei strategii, s-a întocmit o listă a „țărilor prioritare”, care este actualizată periodic[11]. Alte inițiative de primă importanță vizează negocieri pe tema unui Acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) și a unui Plan de acțiune UE-China pentru intensificarea cooperării vamale în ceea ce privește protejarea DPI. În plus, Comisia a lansat China IPR SME Helpdesk . Acesta oferă IMM-urilor instrumentele de care au nevoie pentru a își dezvolta drepturile de proprietate intelectuală și a gestiona riscurile aferente.

Este, de asemenea, absolut necesar să se consolideze parteneriatele între sectorul public și cel privat. În mai 2008, s-a organizat o Conferință la nivel înalt pe tema contrafacerii și a pirateriei, împreună cu membri ai Parlamentului European, în vederea lansării unei strategii europene sustenabile pentru o abordare mai participativă[12]. Conferința a fost urmată de Strategia în materie de drepturi de proprietate industrială pentru Europa[13] elaborată de Comisie și de adoptarea Rezoluției Consiliului Competitivitate privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei[14]. Concluziile Consiliului au confirmat necesitatea de a asigura o mai bună protejare a DPI în cadrul pieței unice prin completarea legislației cu o serie de măsuri nonlegislative. De asemenea, Comisia a fost invitată să se concentreze în continuare în mod riguros asupra controalelor la frontiere prin intermediul unui plan vamal de combatere a contrafacerii pentru perioada 2009-2012. Acest plan a fost elaborat de Comisie împreună cu statele membre[15].

2. ÎNțELEGEREA PROVOCăRILOR șI REDUCEREA RISCURILOR: UN OBSERVATOR COMUNITAR PENTRU COMBATEREA CONTRAFACERII șI PIRATERIEI

Informațiile generale referitoare la daunele extinse produse de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală sunt bine documentate. Cu toate acestea, a fost mai greu să se adune informații detaliate care să contribuie la definirea priorităților și la o abordare mai eficace a protejării DPI, ceea ce ar deschide drumul pentru o mai bună colaborare și pentru politici bazate pe date concrete.

În 2006, un raport al OCDE[16] a evidențiat faptul că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele și întreprinderile este aceea de a obține informații fiabile și actualizate referitoare la amploarea contrafacerii și a pirateriei și la impactul pe care îl au asupra economiei și societății noastre, inclusiv a ocupării forței de muncă în Europa. În pofida eforturilor depuse în unele sectoare de a analiza amploarea și complexitatea problemei, cifrele se bazează pe diferite metode și surse, ceea ce are drept rezultat absența datelor comparative.

În plus, o serie largă de informații sunt deținute de organismele naționale responsabile cu protejarea DPI, de oficiile europene și naționale de proprietate intelectuală și de diverse organizații profesionale. Aceste date sunt adesea dificil de asimilat. Una dintre cele mai importante surse de informații disponibile este publicată de Comisie și se bazează pe reținerile anuale la vamă realizate la frontierele UE[17]. Reținerile la frontiere reflectă însă doar parțial situația, întrucât ele privesc numai mărfuri care pătrund pe teritoriul UE sau care îl părăsesc. Este necesar să se extindă baza de cunoștințe generală pentru a se putea evalua pe deplin implicațiile economice și sociale ale contrafacerii și pirateriei și pentru a înțelege de ce anumite produse, sectoare și zone geografice din UE sunt mai vulnerabile decât altele. Date cuprinzătoare și comparabile vor contribui, de asemenea, la stabilirea unor priorități și programe convenite, a unor obiective de protejare a DPI și a unor campanii de sensibilizare a consumatorilor mai orientate.

În acest scop, Consiliul Competitivitate a pledat în favoarea creării Observatorului comunitar pentru combaterea contrafacerii și pirateriei ca principal instrument al UE care „să permită efectuarea unor evaluări periodice, pe baza datelor pe care doresc să le furnizeze sectorul public și cel privat, ale amplorii contrafacerii și pirateriei și realizarea unei analize mai exacte a acestor fenomene” [18].

2.1. Sprijinirea protejării DPI prin intermediul unor informații detaliate și prin schimbul de bune practici

Comisia înființează acum un observator care să servească drept resursă principală pentru colectarea, monitorizarea și raportarea de informații și date legate de toate încălcările DPI. Observatorul ar trebui însă să joace un rol mult mai complex, devenind platforma unde reprezentanții autorităților naționale și părțile interesate să facă schimb de idei și de cunoștințe de specialitate în privința bunelor practici, să elaboreze strategii comune de protejare a DPI și să formuleze recomandări adresate factorilor de decizie politică.

Pentru a se garanta că observatorul devine sursa paneuropeană de cunoștințe și o resursă primordială pentru părțile interesate și pentru autoritățile publice implicate în activități de protejare a DPI va fi nevoie de o strânsă colaborare între Comisie, statele membre și sectorul privat. Prin urmare, se urmărește implicarea reprezentanților din sectorul public și privat din întreaga Uniune Europeană și reunirea lor în cadrul unor parteneriate împreună cu consumatorii, cu scopul de a favoriza o înțelegere mai aprofundată a problemelor. Acest lucru va facilita găsirea unor soluții practice, a unor strategii de sensibilizare mai orientate și realizarea mai multor acțiuni în colaborare. Un raport anual pus la dispoziția publicului, care să fie prezentat de Comisie și să ofere informații specifice referitoare la principalele domenii de lucru ar reprezenta un rezultat important.

În special, observatorul:

- va îmbunătăți colectarea și utilizarea de date și informații independente și fiabile;

- elaborând o metodologie de referință pentru colectarea, analizarea și raportarea datelor independente privind încălcarea DPI care să garanteze că informațiile sunt colectate în mod obiectiv și echilibrat;

- efectuând analize detaliate și furnizând evaluări periodice ale implicațiilor economice și sociale, inclusiv impactul asupra inovării, competitivității și ocupării forței de muncă în Europa, implicarea crimei organizate și riscurile pentru sănătatea și siguranța cetățenilor europeni;

- utilizând date detaliate provenite de la autoritățile publice și de la organizațiile private pentru a evalua atuurile și punctele slabe ale protejării DPI la nivelul pieței interne;

- elaborând rapoarte periodice și specifice pentru a identifica punctele vulnerabile din cadrul pieței interne, cu scopul de a evidenția amenințările și provocările și de a crea strategii de protejare a DPI bazate pe date concrete. Rapoartele disponibile public vor oferi o bază de cunoștințe solidă și vor deveni instrumente esențiale pentru stabilirea de priorități și măsurarea progreselor;

- va promova și disemina bunele practici în rândul autorităților publice;

- identificând și evaluând coordonarea procesului de protejare a DPI în statele membre;

- promovând și diseminând bune practici, în special prin inițiative inovatoare și de succes de cooperare între diverse autorități responsabile cu protejarea DPI sau între alte autorități naționale competente;

- identificând și documentând programele de formare pe tema protejării DPI, desfășurate în diferite state membre, și diseminând bune practici;

- încurajând respectarea deplină a drepturilor de proprietate intelectuală de către proiectele finanțate de sectorul public;

- consolidând cooperarea dintre sectorul public și cel privat, în special în ceea ce privește sensibilizarea și formarea membrilor agențiilor responsabile cu protejarea DPI;

- va disemina strategii de succes din sectorul privat;

- identificând și evaluând strategii de succes privind combaterea contrafacerii și a pirateriei și acțiunile întreprinse de sectorul privat și diseminând bunele practici;

- adresându-se unei serii largi de părți interesate din lanțul de distribuție, cum sunt organizatorii de târguri comerciale, societăți de transport și logistică și prestatori de servicii de plată;

- încurajând eforturile de creștere a calității drepturilor de proprietate intelectuală pentru a permite o protejare eficace;

- identificând campaniile publice de sensibilizare care s-au bucurat de succes, elaborând strategii și inițiative și diseminând bune practici în cadrul sectoarelor economice și dincolo de frontierele naționale;

- studiind modul în care sensibilizarea și formarea în privința DPI pot fi promovate în rândul tinerilor;

- identificând, raportând și propunând soluții la problemele-cheie;

- evaluând și subliniind problemele existente în anumite zone geografice și în anumite sectoare și formulând recomandări adresate factorilor de decizie politică, agențiilor responsabile cu protejarea DPI și părților interesate.

2.2. Transformarea observatorului într-o platformă pentru părțile interesate și statele membre

În rezoluția sa, Consiliul a sugerat că observatorul ar trebui să se bazeze pe structurile existente ale Comisiei, care ar trebui să fie ușoare și flexibile și, dacă este necesar, să se apeleze la experți externi. Prin urmare, Comisia va pune la dispoziție resursele administrative principale. Reprezentanții statelor membre și părțile interesate vor participa totuși intens la lucrările observatorului și la îndeplinirea obiectivelor acestuia.

Li se va solicita statelor membre să desemneze un reprezentant național, iar participarea părților interesate va trebui să reflecte o gamă largă de organisme europene și naționale, reprezentând sectoarele economice cele mai vizate de lupta împotriva contrafacerii și pirateriei și cu cea mai vastă experiență în acest domeniu. Consumatorii europeni trebuie, de asemenea, să fie corect reprezentați și invitați să joace un rol activ. Observatorul ar putea ajuta astfel consumatorii să devină parteneri activi și responsabili. În plus, trebuie acordată o atenție specială reprezentării IMM-urilor.

3. INTENSIFICAREA COOPERăRII ADMINISTRATIVE ÎN ÎNTREAGA EUROPă

Trebuie îmbunătățită cooperarea administrativă dintre diferite autorități responsabile cu protejarea DPI, cu scopul de a asigura o protejare uniformă și eficientă a DPI în cadrul pieței interne. Din cauza naturii internaționale a încălcărilor DPI, promovarea cooperării transfrontaliere interne nu reprezintă numai o obligație legislativă, ci și o necesitate clară, iar în timp ce cooperarea administrativă este deja prezentă în domeniul vamal, ea lipsește, în mod evident, în alte domenii și trebuie dezvoltată[19].

O cooperare administrativă mai intensă în materie de protejare a DPI ar trebui, de asemenea, privită în contextul mai amplu al unui parteneriat între Comisie și statele membre pentru implementarea unei piețe interne fără frontiere[20]. În acest scop, este vitală existența unei rețele eficiente de puncte de contact în întreaga Uniune Europeană pentru a promova schimbul rapid de informații cu privire la produsele, la locurile de producție, la rutele de distribuție și la principalele puncte de vânzare suspecte. Aceasta va genera sinergie care, la rândul ei, va contribui la coordonarea politicilor naționale și la acordarea de sprijin reciproc.

O mai bună coordonare este necesară și în cadrul statelor membre, între cei implicați în protejarea DPI. Pentru a se garanta un schimb de informații mai eficace, autoritățile naționale trebuie să fie în mod regulat în contact unele cu altele și cu organismele responsabile din sectorul privat. De aceea, li se solicită statelor membre să desemneze coordonatori naționali cu mandat precis, care să sincronizeze aspectele ce țin de protejarea DPI între agențiile naționale responsabile cu protejarea DPI din țările lor. Acești coordonatori naționali trebuie să fie conectați direct printr-un sistem central și trebuie să acționeze ca puncte de contact centrale pentru organismele din sector, asigurând legătura cu părțile interesate și facilitând colaborarea transfrontalieră.

Este de așteptat ca oficiile naționale pentru proprietate intelectuală, în calitate de centre naționale de expertiză în materie de drepturi de proprietate intelectuală, să aibă o contribuție semnificativă. Ele ar putea juca un rol important în crearea de platforme și strategii pentru a elabora abordări coordonate și a disemina bune practici. Acest rol ar putea fi extins la noi funcții precum sensibilizarea, ajutorul specific pentru IMM-uri și coordonarea. Este posibil ca și alte organisme internaționale importante din domeniul proprietății intelectuale, precum Oficiul European de Brevete, să dorească să își împărtășească experiența și bunele practici. În plus, în ceea ce privește mărcile comerciale și creațiile, cooperarea dintre OHIM și oficiile naționale ar putea fi extinsă și mai mult astfel încât să cuprindă cooperarea la nivelul UE, precum și viitoare programe și acțiuni de protejare a DPI.

3.1. Structuri și sisteme naționale mai transparente

Trebuie sporită transparența structurilor naționale pentru a se oferi sprijin părților interesate la nivel transfrontalier, în special IMM-urilor. În urma unei runde cuprinzătoare de consultări la care au participat și în cadrul căreia au prezentat informații toate statele membre, Comisia analizează, în prezent, structurile pe care le-au instituit statele membre pentru a combate încălcările DPI. Rezultatul acestei analize va fi un raport care va trece în revistă cadrele și strategiile existente și care va conține indicatori de bune practici. Raportul va fi prezentat în cadrul întâlnirilor dintre părțile interesate și statele membre, în contextul observatorului, în a doua jumătate a anului 2009.

3.2. Promovarea cooperării transfrontaliere prin intermediul unor instrumente moderne de schimb de informații

Îmbunătățirea schimbului de informații actualizate pentru promovarea cooperării transfrontaliere reprezintă o necesitate vitală. În rezoluția sa, Consiliul Competitivitate a solicitat Comisiei să instituie o rețea pentru schimbul rapid de informații-cheie, pornind de la puncte naționale de contact și folosindu-se de instrumentele moderne de schimb de informații.

Pentru atingerea acestui scop, o rețea electronică pentru schimbul de informații referitoare la încălcările DPI pe piața internă va trebui să fie disponibilă pentru o serie largă de organisme naționale, inclusiv diverse agenții responsabile cu protejarea DPI și oficii naționale pentru proprietate intelectuală. Rețeaua va trebui:

- să sprijine schimburile „în timp real” de informații referitoare la bunuri și servicii care încalcă DPI pe piața internă;

- să permită schimbul rapid de alerte privind anumite produse, tendințe și potențiale amenințări și

- să pună la dispoziția autorităților naționale instrumente care să înlesnească depășirea barierelor lingvistice.

Pornind de la experiența pe care o deține în ceea ce privește alte sisteme ale pieței interne, precum Sistemul de schimb de informații privind piața internă (IMI)[21] și Sistemul de schimb de informații privind supravegherea pieței (ICSMS)[22], Comisia analizează actualmente modul în care ar putea fi conceput un sistem modern astfel încât să satisfacă în mod optim nevoile utilizatorilor prin intermediul unei interfețe prin care să se facă schimb de informații esențiale și modul în care ar putea fi exploatate rețelele existente, cum este IMI.

4. CREAREA DE COALIțII: FACILITAREA UNOR ACORDURI VOLUNTARE ÎNTRE PăRțILE INTERESATE

4.1. Concentrarea asupra unei poziții comune a părților interesate

Lupta împotriva contrafacerii și a pirateriei nu aduce beneficii numai deținătorilor de drepturi, ci este și în interesul altor părți interesate, precum importatorii, organizatorii de târguri comerciale, comercianții cu amănuntul, inclusiv platformele pentru comerț electronic.

Contrafacerea și pirateria afectează în mod grav încrederea în comerțul cu bunuri și servicii, în special pe internet sau transfrontalier. Pentru mediul de afaceri, acest lucru poate duce la pierderea unor oportunități. Pentru consumatori, din cauza existenței contrafacerii ar putea apărea o reținere în a utiliza în mod optim noile canale de distribuție sau în a profita de ocaziile avantajoase din cadrul pieței interne.

În plus, varietatea largă de bunuri contrafăcute care ar putea afecta sănătatea și siguranța cetățenilor europeni, cum sunt produsele farmaceutice, alimentele, cosmeticele, produsele de igienă, piesele de schimb pentru automobile și echipamentele tehnice și electronice contrafăcute etc., demonstrează că este în interesul tuturor celor implicați să colaboreze pentru a combate acest fenomen care ia amploare.

De aceea, deținătorii de drepturi și alte părți interesate ar trebui încurajați să exploateze potențialul abordărilor bazate pe colaborare și să pună mai mult accentul pe unirea forțelor pentru a combate contrafacerea și pirateria în interesul comun, profitând, de asemenea, de alternative posibile la procedurile juridice pentru soluționarea litigiilor.

4.2. Combaterea încălcării DPI prin dialoguri ale părților interesate

Concentrarea asupra intereselor comune ar trebui să permită stimularea acordurilor voluntare dintre părțile interesate și deci găsirea unor soluții practice. Acordurile voluntare încheiate pentru a combate contrafacerea și pirateria pe teren le pot oferi părților interesate flexibilitatea de a se adapta rapid la noile evoluții tehnologice. Mai mult, această abordare le permite părților interesate să conceapă ele însele măsuri optime, în special soluții tehnologice. Acordurile voluntare pot fi, de asemenea, mai ușor de extins în afara Uniunii Europene și pot deveni baza unor bune practici în lupta împotriva contrafacerii și a pirateriei la nivel global.

Pentru a se ajunge la acorduri voluntare care să fie puse în practică, este esențial ca părțile interesate să se angajeze în dialoguri constructive, concentrându-se pe probleme concrete și pe soluții practice și eficace, care trebuie să fie realiste, echilibrate, proporționale și echitabile pentru toți cei implicați. Orice soluție voluntară intersectorială trebuie să fie în conformitate cu cadrul legal existent și să nu limiteze în niciun fel drepturile fundamentale ale cetățenilor UE, cum sunt libertatea de exprimare și de informare, dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal[23], nici nu trebuie să influențeze negocierile legislative de la nivelul UE. Comisia se oferă să acționeze ca intermediar care să faciliteze astfel de dialoguri pe subiecte concrete între părțile interesate, invitând părțile să se întrunească, organizând întâlniri, oferind sprijin administrativ și logistic și menținând, acolo unde este necesar, un echilibru corect între toate interesele care sunt în joc, inclusiv drepturile și așteptările legitime ale cetățenilor UE. Comisia va monitoriza atent evoluția și funcționarea acordurilor voluntare și rămâne deschisă la abordări alternative, dacă va fi necesar în viitor.

4.3. Modul de a aborda vânzarea mărfurilor contrafăcute pe internet

Ca prim exemplu, Comisia a lansat un dialog al părților interesate pe tema vânzării mărfurilor contrafăcute pe internet. Deși internetul nu este, în sine, sursa contrafacerii, a devenit un vehicul important pentru vânzarea de bunuri contrafăcute pe întregul glob. Acoperirea și accesibilitatea sa globală, posibilitatea vânzătorilor de a-și păstra anonimatul și de a plasa și retrage instantaneu oferte au transformat internetul într-unul dintre cele mai atrăgătoare instrumente pentru vânzarea de mărfuri contrafăcute. Enorma amploare pe care a luat-o fenomenul fac ca acest domeniu să fie prioritar pentru luarea de măsuri. El este și un sector în care acordurile voluntare par să fie extrem de promițătoare, dat fiind progresul rapid al evoluțiilor tehnologice și nevoia de soluții practice bazate pe tehnologie care decurge din acestea.

Deținătorii de mărci și societățile de internet au recunoscut deopotrivă acest aspect și s-au angajat să elaboreze o metodă pentru a merge împreună mai departe prin colaborare. În consecință, Comisia a organizat un dialog structurat între părțile interesate pentru a facilita înțelegerea reciprocă și pentru a găsi soluții care să fie în interesul tuturor celor implicați. Au avut deja loc o serie de întâlniri în vederea abordării unor anumite probleme legate de comercializarea pe internet a mărfurilor contrafăcute. Au fost planificate și alte întâlniri înainte de sfârșitul anului, care ar putea duce la încheierea unui memorandum de înțelegere pe teme precum prevenirea, identificarea și eliminarea ofertelor care încalcă drepturile de proprietate intelectuală (de exemplu, procedurile de notificare și de retragere) și a vânzătorilor de pe platformele de internet. Cu toate acestea, dacă nu se poate ajunge la acorduri voluntare, Comisia va trebui să aibă în vedere soluții legislative, în special în contextul Directivei privind respectarea DPI[24].

5. CONCLUZII

Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă una dintre pietrele de temelie ale unei societăți competitive, generatoare de profit și bazate pe cunoaștere, întrucât oferă stimulente în favoarea creației, a inovării și a schimburilor comerciale. Încălcările DPI produc pagube economice de anvergură, un număr tot mai mare de produse contrafăcute reprezentând acum o amenințare reală la adresa sănătății și siguranței consumatorilor. De aceea, este în interesul părților interesate și totodată al consumatorilor să dispună de un sistem adecvat de protejare a DPI care să fie solid, proporțional și corect.

Comisia urmărește să garanteze acest lucru prin completarea cadrului de reglementare existent cu măsuri nonlegislative pentru a permite o protejare bazată într-o mai mare măsură pe colaborare și mai orientată în ansamblul pieței interne, în special:

- prin sprijinirea protejării DPI cu ajutorul unui observator comunitar pentru combaterea contrafacerii și pirateriei;

- prin consolidarea cooperării administrative în cadrul pieței interne;

- prin facilitarea unor acorduri voluntare între părțile interesate.

Comisia este convinsă că aceste măsuri vor intensifica în mod semnificativ lupta împotriva contrafacerii și pirateriei, în interesul comun al cetățenilor, al întreprinderilor și al economiei europene în ansamblu.

[1] În prezenta comunicare, termenii „contrafacere și piraterie” trebuie înțeleși ca referindu-se la încălcarea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală, după cum se precizează în Declarația Comisiei privind articolul 2 din Directiva 2004/48/CE; JO L 94, 13.4.2005, p. 37.

[2] Ultimul raport vamal comunitar publicat de Comisie avertizează că amenințarea la adresa sănătății și siguranței consumatorilor este într-o creștere semnificativă. Numărul mărfurilor confiscate a fost mai mult decât dublu în 2008, și anume aproximativ 178 de milioane, din care aproximativ 20 de milioane, respectiv 11% din totalitatea mărfurilor reținute, prezentau un pericol potențial pentru sănătatea și siguranța cetățenilor UE; Comunicatul de presă IP/09/1106 din 9.7.2009.

[3] A se vedea rezultatele acțiunii „Medi-Fake” (februarie 2009) – peste 34 de milioane de medicamente ilegale confiscate - pe site-ul http://www.ip-talk.eu/?p=607.

[4] http://www.interpol.int/Public/ICPO/PressReleases/PR2008/PR200865.asp și http://www.icc-ccs.co.uk/bascap/article.php?articleid=780

[5] Directiva 2004/48/CE din 29.4.2004; JO L 157, 30.4.2004, p. 16.

[6] COM(2006) 168 din 26.4.2006.

[7] Regulamentul (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului din 22.7.2003; JO L 196, 2.8.2003, p. 7.

[8] Technopolis, „Effects of counterfeiting on EU SMEs” („Efecte ale contrafacerii asupra IMM-urilor europene”).http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/doc/Counterfeiting_Main%20Report_Final.pdf

[9] http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/industry/ipr_report.htm

[10] COM (2004) 749, 8.11.2004; JO C 129, 26.5.2005, p. 3.

[11] http://ec.europa.eu/trade/issues/sectoral/intell_property/ipr_epc_countries_en.htm

[12] Comunicatul de presă IP/08/652.

[13] COM(2008) 465, 16.7.2008.

[14] Rezoluția Consiliului din 25.9.2008, JO C 253, 4.10.2008, p. 1.

[15] JO C 71, 25.3.2009, p. 1.

[16] OCDE; „The Economic Impact of Counterfeiting and Piracy” (Impactul economic al contrafacerii și pirateriei) (2006); http://www.oecd.org/sti/counterfeiting

[17] Raport asupra serviciilor vamale ale UE și a protejării drepturilor de proprietate intelectuală; rezultate la frontierele europene-2008; http://ec.europa.eu/taxation_customs/

[18] A se vedea nota de subsol 14, punctul 15.

[19] Articolul 10 din Tratatul CE; Directiva 2004/48/CE, articolul 19.

[20] Recomandarea Comisiei 2009/524/CE din 29 iunie 2009 privind măsurile pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice; JO L 176, 7.7.2009, p. 17.

[21] http://ec.europa.eu/idabc/en/document/5378/5970

[22] http://www.icsms.org/icsms/App/index.jsp

[23] Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, articolele 7, 8 și 11; JO C 303, 14.12.2007, p. 4.

[24] A se vedea nota 5 de mai sus.