20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/50

(1)

Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020” solicită crearea unui program unic în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, inclusiv aspectele internaționale din învățământul superior, reunind programul de acțiune din domeniul învățării pe tot parcursul vieții (denumit în continuare „Învățarea pe tot parcursul vieții”), instituit prin Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), programul „Tineret în acțiune” (denumit în continuare „Tineret în acțiune”), instituit prin Decizia nr. 1719/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), programul de acțiune „Erasmus Mundus” (denumit în continuare „Erasmus Mundus”), instituit prin Decizia nr. 1298/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), programul „ALFA III”, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și programele „Tempus” și „Edulink” pentru a asigura o mai mare eficiență, o concentrare strategică mai solidă și sinergii care să fie exploatate între diferitele aspecte ale programului unic. În plus, sportul este propus ca parte a acestui program unic (denumit în continuare „programul”).

(2)

Rapoartele intermediare de evaluare a programelor existente „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune” și „Erasmus Mundus” și consultarea publică privind viitorul acțiunii Uniunii în domeniul educației, formării și tineretului, precum și în domeniul învățământului superior au arătat o necesitate puternică și în anumite privințe în creștere pentru continuarea cooperării și a mobilității în aceste domenii la nivel european. Rapoartele de evaluare au subliniat importanța creării unor legături mai strânse între programele Uniunii și evoluțiile politicilor în domeniul educației, formării și tineretului, au exprimat dorința ca acțiunea Uniunii să fie structurată în așa fel încât să răspundă mai bine paradigmei învățării pe tot parcursul vieții și au solicitat o abordare mai simplă, mai ușor de utilizat și mai flexibilă pentru punerea în aplicare a unei astfel de acțiuni și încetarea fragmentării programelor de cooperare internațională în domeniul învățământului superior.

(3)

Programul ar trebui să se axeze pe accesibilitatea finanțării și pe transparența procedurilor administrative și financiare, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și a digitalizării. Raționalizarea și simplificarea organizării și a gestionării programului și acordarea unei atenții deosebite reducerii cheltuielilor administrative sunt, de asemenea, esențiale pentru succesul acestuia.

(4)

Consultarea publică privind alegerile strategice ale Uniunii pentru punerea în aplicare a noii competențe a Uniunii în domeniul sportului și raportul de evaluare al Comisiei privind acțiunile pregătitoare din domeniul sportului au furnizat indicații utile cu privire la domeniile prioritare de acțiune ale Uniunii, și au ilustrat valoarea adăugată pe care o poate aduce Uniunea în sprijinirea activităților care au drept scop generarea, împărtășirea și diseminarea experiențelor și cunoștințelor legate de diferite aspecte care afectează sportul la nivel european, cu condiția să vizeze în special sportul de masă.

(5)

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii definește strategia de creștere a Uniunii pentru următorii zece ani pentru a sprijini o asemenea creștere, stabilind cinci obiective ambițioase ce urmează a fi atinse până în 2020, în special în domeniul educației, unde obiectivul este de a reduce nivelurile de părăsire timpurie a școlii la un nivel sub 10 % și de a permite ca cel puțin 40 % din populația în vârstă de 30-34 de ani să fi finalizat învățământul terțiar sau unul echivalent. Acest lucru include, de asemenea, inițiativele sale emblematice, în special „Tineretul în mișcare” și „Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”.

(6)

În concluziile sale din 12 mai 2009, Consiliul a făcut apel la un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020), stabilind patru obiective strategice pentru a răspunde la provocările care rămân în ceea ce privește crearea unei Europe bazate pe cunoaștere și transformarea învățării pe tot parcursul vieții într-o realitate pentru toți.

(7)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, programul promovează inter alia egalitatea între femei și bărbați și măsuri de combatere a discriminării bazate pe sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingere, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Este necesară extinderea accesului pentru a include membrii grupurilor dezavantajate și a celor vulnerabile, precum și luarea în considerare în mod activ a nevoilor de învățare speciale ale persoanelor cu handicap în punerea în aplicare a programului.

(8)

Programul ar trebui să includă o puternică dimensiune internațională, în special în ceea ce privește învățământul superior, nu numai pentru a spori calitatea învățământului superior european în urmărirea obiectivelor ET 2020 mai largi și atractivitatea Uniunii ca destinație de studiu, dar, de asemenea, pentru a promova înțelegerea între oameni și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a învățământului superior în țările partenere, precum și la dezvoltarea lor socioeconomică mai largă, stimulând inter alia „circulația creierelor”, prin acțiuni de mobilitate cu resortisanți ai țărilor partenere. În acest sens, finanțarea ar trebui pusă la dispoziție prin Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul european de vecinătate (IEV), Instrumentul de asistență pentru preaderare (IAP) și Instrumentul de parteneriat pentru cooperarea cu țări terțe(IP). Fonduri ar putea fi puse la dispoziție și prin Fondul european de dezvoltare (FED), în conformitate cu procedurile aplicabile. Prevederile prezentului regulament ar trebui să se aplice în cazul utilizării acestor fonduri, asigurându-se totodată conformitatea cu regulamentele care instituie respectivele instrumente și respectivul fond.

(9)

În rezoluția sa din 27 noiembrie 2009 privind cadrul reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018), Consiliul a subliniat necesitatea de a considera toți tinerii ca resursă în cadrul societății și a căutat să faciliteze participarea lor la elaborarea de politici care îi afectează prin intermediul unui dialog structurat continuu între factorii de decizie și tineri și organizațiile de tineret la toate nivelurile.

(10)

Reunirea învățării formale, non-formale și informale într-un program unic ar trebui să creeze sinergii și să încurajeze cooperarea transsectorială între diferitele sectoare ale educației, formării și tineretului. În timpul punerii în aplicare a programului, nevoile specifice ale diferitelor sectoare și, dacă este cazul, rolul autorităților locale și regionale ar trebui luate în considerare în mod corespunzător.

(11)

Pentru a promova mobilitatea, echitatea și excelența studiilor, Uniunea ar trebui să instituie, ca un proiect-pilot, un mecanism de garantare a împrumuturilor pentru studenți, pentru a le permite acestora, indiferent de mediul lor social, să își obțină diploma de masterat într-o altă țară către care este deschisă participarea în program (denumită în continuare „țara din program”). Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți ar trebui să fie pus la dispoziția instituțiilor financiare care sunt de acord să ofere împrumuturi pentru studii de masterat în alte țări din program în condiții avantajoase pentru studenți. Acest instrument suplimentar și inovator pentru mobilitatea educațională nu ar trebui nici să înlocuiască vreun sistem actual de granturi sau împrumuturi care sprijină mobilitatea studenților la nivel local, național și la nivelul Uniunii, nici să împiedice dezvoltarea unui viitor sistem de acest fel. Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți ar trebui să facă obiectul unei monitorizări și evaluări atente, în special în ceea ce privește accesul său pe piață în diferite țări. În conformitate cu articolul 21 alineatele (2) și (3), ar trebui prezentat un raport interimar de evaluare Parlamentului European și Consiliului până cel târziu la sfârșitul lui 2017, în vederea obținerii de orientări politice cu privire la funcționarea în continuare a mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți.

(12)

Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta include soluționarea, dacă este posibil, a chestiunilor administrative care creează dificultăți în ceea ce privește obținerea vizelor și a permiselor de ședere. În conformitate cu Directiva 2004/114/CE a Consiliului (8), statele membre sunt încurajate să stabilească proceduri de admisie accelerată.

(13)

Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” stabilește un cadru în care Uniunea, statele membre și instituțiile de învățământ superior pot coopera pentru mărirea numărului de absolvenți, îmbunătățirea calității educației și maximizarea contribuției pe care învățământul superior și cercetarea o pot aduce la sprijinirea economiilor și societăților statelor membre ca să iasă mai puternice din criza economică mondială.

(14)

Pentru a aborda mai eficient șomajul în rândul tinerilor în cadrul Uniunii, ar trebui acordată o atenție deosebită cooperării transnaționale între instituțiile de învățământ superior și profesional și întreprinderi, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a studenților și de a dezvolta competențele antreprenoriale.

(15)

Declarația de la Bologna, semnată de miniștrii educației din 29 de țări europene la 19 iunie 1999, a stabilit un proces interguvernamental care are ca scop să creeze un spațiu european al învățământului superior, care necesită un sprijin constant la nivelul Uniunii.

(16)

Rolul esențial pe care îl joacă educația și formarea profesională (EFP), prin contribuția pe care și-o aduc la realizarea mai multor obiective stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020 este larg recunoscut și definit în procesul reînnoit de la Copenhaga (2011-2020), având în vedere, în special, potențialul EFP în abordarea nivelului ridicat al șomajului din Europa, îndeosebi al șomajului în rândul tinerilor și al șomajului de lungă durată, prin promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții, prin combaterea excluziunii sociale și prin încurajarea cetățeniei active. Stagiile și uceniciile de calitate, inclusiv cele efectuate în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii, sunt necesare pentru a reduce discrepanța dintre cunoștințele dobândite prin educație și formare și aptitudinile și competențele necesare pe piața muncii, precum și pentru a spori capacitatea de inserție profesională a tinerilor.

(17)

Este necesar să se consolideze intensitatea și volumul cooperării europene între școli și al mobilității cadrelor didactice și cursanților, pentru a aborda prioritățile stabilite în Agenda de cooperare europeană pe plan școlar pentru secolul XXI, și anume, pentru a ameliora calitatea educației școlare în Uniune în domeniile de dezvoltare a competențelor și pentru a îmbunătăți echitatea și includerea în cadrul sistemelor și instituțiilor școlare, precum și pentru a consolida și oferi sprijin pentru meseria de profesor și conducerea instituțiilor școlare. În acest context, obiectivele strategice privind reducerea gradului de părăsire timpurie a școlii, îmbunătățirea performanței calificărilor de bază, și îmbunătățirea participării la educația și îngrijirea preșcolară și a calității acestora ar trebui să devină prioritare, la fel ca obiectivele care consolidează competențele profesionale ale cadrelor didactice și ale directorilor unităților de învățământ și care îmbunătățesc oportunitățile educaționale ale copiilor proveniți din familii de migranți și a celor cu un dezavantaj socioeconomic.

(18)

Agenda europeană reînnoită pentru învățământul pentru adulți inclusă în rezoluția Consiliului din 28 noiembrie 2011 are drept scop să permită tuturor adulților să își dezvolte și să își îmbunătățească aptitudinile și competențele pe tot parcursul vieții. Ar trebui acordată o atenție specială îmbunătățirii oportunităților de învățare ale unui număr mare de europeni slab calificați, în special îmbunătățind rata de alfabetizare și cea a competențelor numerice și promovând parcursuri de învățare flexibile și măsuri de acordare a unei a doua șanse la educație.

(19)

Acțiunea Forumului european al tineretului, a centrelor naționale de informare pentru recunoașterea academică (NARIC), a rețelelor Eurydice, Euroguidance și Eurodesk, a serviciilor de sprijin înființate la nivel național pentru acțiunea eTwinning, a centrelor naționale Europass și a birourilor naționale de informare din țările din vecinătate este esențială pentru atingerea obiectivelor programului, în special furnizând Comisiei informații regulate și actualizate referitoare la diversele domenii ale activității lor și prin intermediul diseminării rezultatelor programului în Uniune și în țările partenere.

(20)

Cooperarea în cadrul programului cu organizațiile internaționale în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, în special cu Consiliul Europei, ar trebui consolidată.

(21)

Pentru a contribui la dezvoltarea excelenței în studiile de integrare europeană la nivel mondial și pentru a răspunde nevoii din ce în ce mai mari de cunoaștere a procesului de integrare europeană și a evoluției sale, precum și de dialog pe această temă, este importantă promovarea, în acest domeniu, a excelenței în predare, cercetare și reflecție, sprijinind instituțiile academice, asociațiile active în domeniul integrării europene,și asociațiile care urmăresc îndeplinirea unui obiectiv de interes european prin intermediul Acțiunii Jean Monnet.

(22)

Cooperarea în cadrul programului cu organizațiile societății civile în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, la nivel național și al Uniunii, este deosebit de importantă pentru a crea un sentiment de apartenență în legătură cu adoptarea la scară largă a strategiilor și politicilor privind educația pe tot parcursul vieții și pentru a ține seama, la toate nivelurile, de ideile și preocupările părților interesate.

(23)

Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” stabilește ideile Comisiei pentru o acțiune la nivelul Uniunii în domeniul sportului, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona și propune o listă de acțiuni concrete pentru Comisie și statele membre în scopul de a consolida identitatea europeană a sportului în trei mari capitole: rolul sportului în societate, dimensiunea economică a sportului și organizarea sportului. Este necesar, de asemenea, să se ia în considerare valoarea adăugată a sportului, inclusiv a sportului autohton, și contribuția sa la patrimoniul cultural și istoric al Uniunii.

(24)

Este necesar să se pună accentul în special pe sportul de masă și pe voluntariatul în sport, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a activității fizice benefice pentru sănătate.

(25)

Mai buna transparență a calificărilor și competențelor și recunoașterea acestora și acceptarea extinsă a instrumentelor de asigurare a transparenței și de recunoaștere ale Uniunii ar trebui să contribuie la dezvoltarea educației și formării de calitate și să faciliteze mobilitatea în scopul formării pe tot parcursul vieții și în scopuri profesionale în întreaga Europă, atât între țări, cât și între sectoare. Deschiderea accesului la metode, practici și tehnologii utilizate în alte țări va contribui la îmbunătățirea capacității lor de inserție profesională.

(26)

În acest scop, este recomandată utilizarea extinsă a cadrului unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass), instituit prin Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), a Registrului European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR) și a Asociației Europene pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA), instituită prin Recomandarea 2006/143/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10), a Cadrului european al calificărilor (CEC), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 (11), a Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 (12), a Cadrului European de Referință pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională (EQAVET), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 (13) și a Sistemului european de credite transferabile (ECTS).

(27)

Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public și o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(28)

Este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor efectuate în cadrul programului și complementaritatea lor cu activitățile statelor membre, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE și cu alte activități, în special cele în domeniul culturii și mass-mediei, ocupării forței de muncă, cercetării și inovării, industriei și întreprinderilor, politicii de coeziune și de dezvoltare, precum și al politicii de extindere și al inițiativelor, instrumentelor și strategiilor din domeniul politicii regionale și al relațiilor externe.

(29)

Programul este conceput pentru a avea un impact pozitiv și durabil asupra politicilor și practicilor din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Respectivul impact sistemic ar trebui să se realizeze prin diferite acțiuni și activități prevăzute în program, care vizează încurajarea schimbărilor la nivel instituțional și, dacă este cazul, inovarea la nivel de sistem. Proiectele individuale care urmăresc obținerea unui sprijin financiar din partea programului nu trebuie să aibă un impact sistemic, ca atare. Rezultatul cumulativ al acestor proiecte ar trebui să contribuie la realizarea acestui impact sistemic.

(30)

Gestionarea eficace a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, presupune elaborarea unor indicatori de performanță specifici, măsurabili și realiști, care pot fi măsurați în timp și care reflectă logica intervenției.

(31)

Comisia și statele membre ar trebui să optimizeze utilizarea TIC și a noilor tehnologii pentru a facilita accesul la acțiunile din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Acestea ar putea include mobilitatea virtuală, care ar trebui să completeze, dar nu să înlocuiască, mobilitatea în scopul învățării.

(32)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară (14).

(33)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului pentru funcționarea organismelor, Comisia ar trebui, în cursul fazei inițiale a programului, să poată considera ca fiind eligibile pentru finanțare costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin, chiar dacă acestea au fost suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.

(34)

Este necesară stabilirea unor criterii de performanță pe care ar trebui să se bazeze alocarea fondurilor bugetare între statele membre pentru acțiunile gestionate de agențiile naționale.

(35)

Țările candidate pentru aderare la Uniune și acele țări din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care fac parte din Spațiul Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii pe baza acordurilor-cadru, a deciziilor de asociere ale Consiliului sau a unor acorduri similare.

(36)

Confederația Elvețiană poate participa la programele Uniunii în conformitate cu acordul care urmează să fie semnat între Uniune și țara respectivă.

(37)

Persoanele fizice din țările și teritoriile de peste mări (TTPM) și organismele și instituțiile publice și/sau private competente ale unei TTPM pot participa la programe în conformitate cu Decizia Consiliului 2001/822/CE (15). Constrângerile impuse de îndepărtarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a TTPM ar trebui luate în considerare la punerea în aplicare a programului.

(38)

Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în comunicarea lor comună din 25 mai 2011 intitulată „Un nou răspuns la o vecinătate în schimbare”, au subliniat, printre altele, scopul de a facilita și mai mult participarea țărilor din vecinătate la acțiunile Uniunii de mobilitate și dezvoltare a capacităților în învățământul superior și deschiderea viitorului program de educație către țările învecinate.

(39)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului cheltuielilor, care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, sancțiuni. În timp ce nevoile de finanțare privind asistența externă ale Uniunii cresc, situația economică și bugetară a Uniunii limitează resursele disponibile pentru astfel de asistență. Prin urmare, Comisia ar trebui să caute cea mai eficientă și sustenabilă utilizare a resurselor disponibile, în special prin utilizarea unor instrumente financiare cu efect de levier.

(40)

Pentru a spori accesul la program, granturile acordate pentru sprijinirea mobilității persoanelor ar trebui adaptate în funcție de costul vieții și subzistenței din țara gazdă. În conformitate cu legislația națională, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxe sau contribuții sociale. Aceeași scutire ar trebui să se aplice organismelor publice sau private care acordă un astfel de sprijin financiar persoanelor în cauză.

(41)

În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (16), timpul acordat activităților de voluntariat poate fi considerat cofinanțare sub forma unor contribuții în natură.

(42)

În comunicarea sa din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, Comisia a subliniat angajamentul său de a simplifica finanțarea din partea Uniunii. Crearea unui program unic privind educația, formarea, tineretul și sportul ar trebui să determine o simplificare semnificativă, raționalizare și sinergii în gestionarea programului. Punerea în aplicare ar trebui să fie simplificată în continuare prin utilizarea sumei forfetare, a costului unitar sau a finanțării forfetare, precum și prin reducerea cerințelor formale și birocratice pentru beneficiari și statele membre.

(43)

Îmbunătățirea punerii în aplicare și a eficienței cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru atingerea obiectivelor programului, asigurându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.

(44)

Este important să se asigure buna gestiune financiară a programului, precum și punerea sa în aplicare într-un mod cât mai eficient și mai accesibil, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții.

(45)

Pentru a asigura o reacție rapidă la evoluția necesităților pe întreaga durată a programului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește dispozițiile referitoare la acțiunile suplimentare gestionate de agențiile naționale. Este deosebit de importantă realizarea de către Comisie a unor consultări adecvate în timpul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și în mod adecvat a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

(46)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se acorde competențe de executare. Competențele de executare respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(47)

Programul ar trebui să acopere trei domenii diferite, iar comitetul instituit în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie responsabil atât de chestiunile orizontale, cât și de cele sectoriale. Statele membre sunt competente să se asigure că trimit reprezentanții potriviți pentru a participa la reuniunile comitetului, în funcție de subiectele de pe ordinea sa de zi, iar președintele comitetului se asigură că ordinile de zi ale reuniunilor indică în mod clar sectorul sau sectoarele implicate și subiectele pentru fiecare sector care urmează să fie discutate în cadrul fiecărei reuniuni. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul intern al comitetului și în mod ad hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, ar trebui să poată fi invitați să participe la reuniunile comitetului ca observatori.

(48)

Este oportun să se asigure o închidere corectă a programului, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2014, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, în cazul în care este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programelor precedente până la sfârșitul anului 2013.

(49)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea programului, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită amplorii și efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(50)

Deciziile nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE ar trebui prin urmare abrogate.

(51)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(a)

educația și formarea la toate nivelurile, într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv învățământul preuniversitar (Comenius), învățământul superior (Erasmus), învățământul superior internațional (Erasmus Mundus), educația și formarea profesională (Leonardo da Vinci) și învățarea în rândul adulților (Grundtvig);

(b)

tineretul (Tineret în acțiune), în special în contextul învățării non-formale și informale;

(c)

sportul, în special sportul de masă.

1.

„învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă toate tipurile de învățământ general, educație și formare profesională, învățare non-formală și învățare informală întreprinse pe toată durata vieții, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, abilităților și competențelor sau a participării în societate dintr-o perspectivă personală, civică, culturală, socială și/sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv furnizarea de servicii de consiliere și de orientare;

2.

„învățare non-formală” înseamnă învățarea care se desfășoară prin intermediul unor activități planificate (în materie de obiective de învățare și de timp de învățare) și în cazul căreia există un anumit sprijin pentru învățare (de exemplu, relația student-profesor), dar care nu face parte din sistemul formal de educație și formare;

3.

„învățare informală” înseamnă învățarea care rezultă din activitățile zilnice legate de muncă, familie sau activitățile recreative care nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor, al timpului sau al sprijinului pentru învățare; ea poate fi involuntară din punctul de vedere al persoanei care învață;

4.

„dialog structurat” înseamnă dialogul cu tinerii și cu organizațiile de tineret, care servește drept forum pentru o reflecție comună permanentă asupra priorităților, punerii în aplicare și monitorizării cooperării europene în domeniul tineretului;

5.

„transnațional” se referă, cu excepția cazului în care se prevede altfel, la orice acțiune care implică cel puțin două țări din program, astfel cum sunt definite la articolul 24 alineatul (1);

6.

„internațional” se referă la orice acțiune care implică cel puțin o țară din program și cel puțin o țară terță (denumită în continuare „țară parteneră”);

7.

„mobilitate în scopul învățării” înseamnă acțiunea de a se deplasa fizic în altă țară decât țara de reședință, în vederea efectuării de studii, formare sau alt tip de învățare non-formală sau informală; ea se poate realiza sub formă de stagii de formare, ucenicii, schimburi între tineri, voluntariat, predare sau participare la o activitate de dezvoltare profesională, și poate include activități pregătitoare, cum ar fi formare în limba țării gazdă, precum și activități de trimitere, de găzduire și de monitorizare;

8.

„cooperare pentru inovare și schimb de bune practici” înseamnă proiecte de cooperare transnațională și internațională care implică organizații active în domeniul educației, formării și/sau al tineretului și pot include alte organizații;

9.

„sprijin pentru reformarea politicilor” înseamnă orice tip de activitate care are drept obiectiv sprijinirea și facilitarea modernizării sistemelor de educație și formare, precum și sprijinirea dezvoltării politicii europene în domeniul tineretului, prin intermediul procesului de cooperare politică între statele membre, în special metoda deschisă de coordonare și dialogul structurat cu tinerii;

10.

„mobilitate virtuală” înseamnă un set de activități sprijinite de tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv e-learning, organizate la nivel instituțional, care realizează sau facilitează experiențe transnaționale și/sau internaționale de colaborare într-un context de predare și/sau învățare;

11.

„personal” se referă la persoanele care, pe bază voluntară sau profesională, sunt implicate în educație, formare sau învățarea non-formală în rândul tinerilor și poate include cadre didactice universitare, profesori, formatori, directori pentru unități de învățământ, lucrători de tineret și personal nedidactic;

12.

„lucrător de tineret” înseamnă un profesionist sau un voluntar implicat în învățarea non-formală care îi sprijină pe tineri în dezvoltarea lor socioeducativă și profesională personală;

13.

„tineri” înseamnă persoane cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani;

14.

„instituție de învățământ superior” înseamnă:

15.

„diplomă comună” înseamnă un program de studii integrat, oferit de cel puțin două instituții de învățământ superior, care are drept rezultat o diplomă unică eliberată și semnată în comun de către toate instituțiile participante și recunoscută oficial în țările în care sunt situate instituțiile participante;

16.

„diplomă dublă/diplomă multiplă” înseamnă un program de studii oferit de cel puțin două (dublă) sau mai multe (multiplă) instituții de învățământ superior prin care studentul primește, după terminarea programului de studii, câte o diplomă separată de la fiecare dintre instituțiile participante;

17.

„activitate de tineret” înseamnă o activitate extrașcolară (cum ar fi schimburile de tineri, voluntariatul sau formarea tinerilor) efectuată de către un tânăr, fie individual, fie în grup, în special prin intermediul organizațiilor de tineret, și caracterizată printr-o abordare de învățare non-formală;

18.

„parteneriat” înseamnă un acord între un grup de instituții și/sau organizații din diferite țări din program pentru a desfășura activități europene comune în domeniul educației, formării, tineretului și sportului sau pentru a institui o rețea formală sau informală într-un domeniu relevant, cum ar fi proiectele comune de învățare pentru elevi și profesorii lor sub formă de schimburi între clase și mobilitate individuală pe termen lung, programele intensive din învățământul superior și cooperarea dintre autoritățile regionale și locale pentru încurajarea cooperării interregionale, inclusiv transfrontaliere; acesta poate fi extins la instituțiile și/sau organizațiile din țările partenere în vederea consolidării calității parteneriatului;

19.

„competențe-cheie” înseamnă setul fundamental de cunoștințe, aptitudini și atitudini de care au nevoie toate persoanele pentru realizarea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, astfel cum este prevăzut în Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18);

20.

„metoda deschisă de coordonare” (MDC) înseamnă o metodă interguvernamentală care oferă un cadru de cooperare între statele membre, ale căror politici naționale pot fi astfel direcționate spre anumite obiective comune; în domeniul de aplicare al prezentului program, MDC se aplică educației, formării și tineretului;

21.

„instrumente de transparență și recunoaștere ale Uniunii” înseamnă instrumente care ajută părțile interesate să înțeleagă, să aprecieze și, dacă este cazul, să recunoască rezultatele învățării și calificările în întreaga Uniune;

22.

„țări din vecinătate” înseamnă țările și teritoriile acoperite de politica europeană de vecinătate;

23.

„carieră dublă” înseamnă combinarea antrenamentelor sportive la nivel înalt cu învățământul general sau cu munca;

24.

„sport de masă” înseamnă sportul organizat, practicat la nivel local de sportivi amatori, precum și sportul pentru toți.

(a)

caracterul lor transnațional, în special cu privire la mobilitate și la cooperarea care vizează realizarea unui impact sistemic sustenabil;

(b)

complementaritatea și sinergia lor cu alte programe și politici la nivel național, internațional și la nivelul Uniunii;

(c)

contribuția acestora la utilizarea efectivă a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii.

(a)

obiectivelor Strategiei Europa 2020, inclusiv a obiectivului principal din domeniul educației;

(b)

obiectivelor cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020), incluzând criteriile de referință corespunzătoare;

(c)

unei dezvoltări sustenabile a țărilor partenere în domeniul învățământului superior;

(d)

obiectivelor generale ale cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010 - 2018);

(e)

obiectivului dezvoltării dimensiunii europene în domeniul sportului, în special a sportului de masă, în conformitate cu planul de acțiune al Uniunii pentru sport; și

(f)

promovării valorilor europene în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(a)

să îmbunătățească nivelul competențelor și aptitudinilor cheie în ceea ce privește, în special, relevanța acestora pentru piața forței de muncă și contribuția la o societate coezivă, în special prin multiplicarea oportunităților de mobilitate în scopul învățării și prin cooperarea consolidată dintre sectorul educației și formării și sectorul ocupațional;

(b)

să favorizeze îmbunătățiri calitative, inovarea, excelența și internaționalizarea la nivelul instituțiilor de educație și formare, în special prin intensificarea cooperării transnaționale între furnizorii de educație și formare și alte părți interesate;

(c)

să promoveze apariția unui spațiu european al învățării pe tot parcursul vieții și să crească nivelul de conștientizare cu privire la acesta, să completeze reforma politicilor la nivel național și să sprijine modernizarea sistemelor de educație și de formare, în special prin intensificarea cooperării la nivelul politicilor, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor de transparență și de recunoaștere ale Uniunii și prin diseminarea de bune practici;

(d)

să consolideze dimensiunea internațională a educației și a formării, în special prin cooperarea dintre instituțiile din Uniune și cele din țările partenere în domeniul EFP și în cel al învățământului superior, prin creșterea atractivității instituțiilor de învățământ superior europene și susținerea acțiunii externe a Uniunii, inclusiv obiectivele sale de dezvoltare, prin promovarea mobilității și a cooperării între instituțiile de învățământ superior din Uniune și cele din țări partenere și prin acțiuni dedicate de consolidare a capacităților în țările partenere;

(e)

să îmbunătățească predarea și învățarea limbilor și să promoveze larga diversitate lingvistică a Uniunii și conștientizarea dimensiunii interculturale;

(f)

să promoveze excelența privind activitățile de predare și cercetare în domeniul integrării europene, prin activitățile Jean Monnet la nivel mondial, astfel cum se menționează la articolul 10.

(a)

mobilitatea persoanelor în scopul învățării;

(b)

cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici; și

(c)

sprijin pentru reformarea politicilor.

(a)

mobilitatea studenților din toate ciclurile învățământului superior și a cursanților, ucenicilor și elevilor din învățământul și formarea profesionale. Această mobilitate poate lua forma studiilor în cadrul unei instituții partenere sau a stagiilor, precum și a dobândirii unei experiențe ca ucenic, asistent sau stagiar în străinătate. Mobilitatea în vederea obținerii diplomei la nivel de masterat poate fi sprijinit prin intermediul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, astfel cum se menționează la articolul 20;

(b)

mobilitatea personalului, în țările din program, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1). Această mobilitate poate lua forma predării, a unei activități de asistent sau a participării la activități de dezvoltare profesională în străinătate.

(a)

parteneriatele strategice între organizațiile și/sau instituțiile implicate în educație și formare sau în alte sectoare relevante, care au drept scop elaborarea și transpunerea în practică a inițiative comune și promovarea învățării reciproce și a schimburilor de experiență;

(b)

parteneriatele între sectorul ocupațional și instituțiile de educație și formare, sub formă de:

(c)

platformele informatice de sprijin din toate sectoarele educației și formării, inclusiv, în special, eTwinning, care permit învățarea reciprocă, mobilitatea virtuală, schimbul de bune practici și deschiderea accesului pentru participanții din țările din vecinătate.

(a)

punerea în aplicare a agendei politice a Uniunii privind educația și formarea în contextul MDC, precum și cele legate de procesele de la Bologna și Copenhaga;

(b)

punerea în aplicare, în țările din program, a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii, în special cadrul unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass), Cadrul european al calificărilor (CEC), Sistemul european de credite transferabile (ECTS), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET), Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR) și Asociația europeană pentru asigurarea calității în învățământul superior (ENQA), precum și acordarea de sprijin rețelelor de la nivelul Uniunii și organizațiilor neguvernamentale (ONG) europene active în domeniul educației și formării;

(c)

dialogul politic cu părți interesate relevante din Europa în domeniul educației și formării;

(d)

NARIC, rețelele Eurydice și Eurodesk, și centrele naționale Europass.

(a)

să promoveze predarea și cercetarea privind integrarea europeană la nivel mondial în rândul specialiștilor universitari, al cursanților și al cetățenilor, în special prin crearea de catedre Jean Monnet și alte activități academice, precum și prin furnizarea de ajutor pentru alte activități de consolidare a cunoștințelor la nivelul instituțiilor de învățământ superior;

(b)

să sprijine activitățile instituțiilor academice sau ale asociațiilor active în domeniul studiilor de integrarea europeană și să sprijine eticheta Jean Monnet pentru excelență;

(c)

să sprijine următoarele instituții care urmăresc un obiectiv de interes european:

(d)

să promoveze dezbaterea politică și schimburile între lumea academică și factorii de decizie privind prioritățile politice ale Uniunii.

(a)

să îmbunătățească nivelul competențelor și aptitudinilor-cheie ale tinerilor, inclusiv ale celor care beneficiază de mai puține oportunități, precum și să promoveze participarea acestora la viața democratică din Europa și pe piața forței de muncă, cetățenia activă, dialogul intercultural, incluziunea socială și solidaritatea, în special prin multiplicarea oportunităților de mobilitate în scopul învățării pentru tineri, pentru cei implicați în activități sau în organizații de tineret și pentru liderii de tineret, precum și prin legături mai puternice între domeniul tineretului și piața forței de muncă;

(b)

să favorizeze îmbunătățiri calitative în activitățile de tineret, în special prin intensificarea cooperării dintre organizațiile din domeniul tineretului și/sau alte părți interesate;

(c)

să completeze reforma politicilor la nivel local, regional și național și să susțină dezvoltarea unei politici pentru tineret bazate pe cunoaștere și pe dovezi, precum și recunoașterea învățării non-formale și informale, în special prin intensificarea cooperării la nivelul politicilor, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii și prin răspândirea de bune practici;

(d)

să consolideze dimensiunea internațională a activităților din domeniul tineretului și rolul lucrătorilor și organizațiilor de tineret ca structuri de sprijin pentru tineri, în complementaritate cu acțiunea externă a Uniunii, în special prin promovarea mobilității și a cooperării dintre Uniune și părțile interesate din țările partenere și organizațiile internaționale, precum și printr-o consolidare precis orientată a capacităților în țările partenere.

(a)

mobilitatea persoanelor în scopul învățării;

(b)

cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici;

(c)

sprijinul pentru reforma politicilor.

(a)

mobilitatea tinerilor care participă la activități de învățare non-formală și informală între țările din program; această mobilitate poate lua forma schimburilor de tineri și a voluntariatului prin intermediul Serviciului european de voluntariat, precum și a activitățile inovatoare bazate pe dispozițiile actuale privind mobilitatea;

(b)

mobilitatea persoanelor implicate în activități de tineret sau în organizații de tineret, precum și a liderilor de tineret; această mobilitate poate lua forma activităților de formare și de colaborare în rețea.

(a)

parteneriate strategice vizând elaborarea și punerea în aplicare a unor inițiative comune, inclusiv inițiative ale tineretului și proiecte pe tema cetățeniei care promovează cetățenia activă, inovarea socială, participarea la viața democratică și spiritul antreprenorial, prin învățarea reciprocă și prin schimburi de experiență;

(b)

platforme informatice de sprijin care să permită învățarea reciprocă, activități de tineret bazate pe cunoaștere, mobilitatea virtuală și schimburile de bune practici.

(a)

implementarea agendei politice a Uniunii privind tineretul, prin MDC;

(b)

implementarea, în țările din program, a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii, în special Youthpass, și sprijinirea rețelelor la nivelul Uniunii și a ONG-urilor europene pentru tineret;

(c)

dialogul politic cu părțile interesate europene relevante și dialogul structurat cu tinerii;

(d)

Forumul European al Tineretului, centrele de resurse pentru dezvoltarea activităților de tineret și rețeaua Eurodesk.

(a)

contracararea amenințărilor transfrontaliere la adresa integrității sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate și violența, precum și toate formele de intoleranță și discriminare;

(b)

promovarea și susținerea bunei guvernanțe în domeniul sportului, precum și a carierelor duble ale sportivilor;

(c)

promovarea activităților de voluntariat în sport, precum și a incluziunii sociale, a oportunităților egale și a conștientizării importanței activității fizice pentru întărirea sănătății, prin creșterea participării și un acces egal la activități sportive pentru toți.

(a)

sprijin pentru parteneriatele de colaborare;

(b)

sprijin pentru evenimente sportive europene nonprofit la care participă mai multe țări din program și care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 16 alineatul (1) litera (c);

(c)

sprijin pentru consolidarea bazei de informații faptice în vederea elaborării politicilor;

(d)

dialog cu părți interesate relevante din Europa.

(a)

77,5 % pentru educație și formare, din care se alocă minimum:

(b)

10 % pentru tineret;

(c)

3,5 % pentru mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți;

(d)

1,9 % pentru „Jean Monnet”;

(e)

1,8 % pentru sport, din care maximum 10 % pentru activitățile menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (b);

(f)

3,4 % ca granturi de funcționare pentru agențiile naționale; și

(g)

1,9 % pentru acoperirea cheltuielilor administrative.

(a)

nivelul rezultatelor anuale obținute; și

(b)

nivelul plăților anuale realizate.

(a)

valoarea adăugată europeană, menționată la articolul 3;

(b)

distribuirea fondurilor asociate cu sectoarele educației, formării și tineretului, pentru a asigura, până la sfârșitul programului, o alocare a finanțării care să garanteze un impact sistemic sustenabil;

(c)

utilizarea fondurilor provenite din instrumentele externe, conform dispozițiilor articolului 18 alineatul (4), precum și contribuția lor la obiectivele și principiile instrumentelor respective.

—

„Comenius”, pentru învățământul preuniversitar;

—

„Erasmus”, pentru toate tipurile de învățământ superior din țările din program;

—

„Erasmus Mundus”, pentru toate tipurile de activități de învățământ superior dintre țările din program și țările partenere;

—

„Leonardo da Vinci”, pentru formarea profesională;

—

„Grundtvig”, pentru învățarea în rândul adulților;

—

„Tineret în acțiune”, pentru învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului;

—

„Sport”, pentru activitățile din domeniul sportului.

(a)

statele membre;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în deciziile consiliilor de asociere sau în alte acorduri similare;

(c)

țările AELS care sunt părți la Acordul SEE, în conformitate cu dispozițiile acordului respectiv;

(d)

Confederația Elvețiană, pe baza unui acord bilateral care urmează a fi încheiat cu țara respectivă;

(e)

țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, care au încheiat acorduri cu Uniunea în care se prevede posibilitatea participării lor la programele Uniunii, cu condiția încheierii unui acord bilateral cu Uniunea privind condițiile participării lor la program.

(a)

politicile și programele relevante, în special cele legate de cultură și mass-media, ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare, industrie și întreprinderi, politica de coeziune și dezvoltare, precum și cu politicile și inițiativele de extindere, instrumentele și strategiile din domeniul politicii regionale și al relațiilor externe.

(b)

celelalte surse de finanțare relevante ale Uniunii pentru politicile privind educația, formarea, tineretul și sportul, în special Fondul social european și celelalte instrumente financiare referitoare la ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, Fondul european de dezvoltare regională și „Orizont 2020” - programul cadru pentru cercetare și inovare, precum și instrumentele financiare referitoare la justiție și cetățenie, sănătate, programele de cooperare externă și asistența de preaderare.

(a)

Comisia, la nivelul Uniunii;

(b)

agențiile naționale, la nivel național în țările din program.

(a)

are personalitate juridică sau este parte a unei entități care are personalitate juridică și este reglementată de legislația statului membru în cauză; un minister nu poate fi desemnat ca agenție națională;

(b)

dispune de capacitate adecvată de gestionare, personal și infrastructură ca să își îndeplinească sarcinile în mod satisfăcător, asigurând o gestionare eficientă și eficace a programului și buna gestionare financiară a fondurilor Uniunii;

(c)

dispune de mijloacele juridice și operaționale pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)

oferă garanții financiare adecvate, emise de preferință de către o autoritate publică, care corespund nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze;

(e)

este desemnată pentru durata programului.

(a)

„mobilitatea persoanelor în scopul învățării”, cu excepția mobilității organizate pe baza diplomelor comune sau duble/multiple, a proiectelor de voluntariat de mare anvergură și a mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți;

(b)

„parteneriate strategice” din cadrul acțiunii „cooperare pentru inovare și schimbul de bune practici”;

(c)

gestionarea activităților de mică anvergură care sprijină dialogul structurat în domeniul tineretului, în cadrul acțiunii „sprijin pentru reformarea politicilor”.

(a)

stipulează standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele pentru gestionarea fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi de către agențiile naționale;

(b)

include programul de lucru al agenției naționale, care cuprinde sarcinile de gestionare ale agenției naționale pentru care se furnizează sprijin din partea Uniunii;

(c)

precizează cerințele de raportare pentru agenția națională.

(a)

fonduri pentru sprijin sub formă de granturi în statul membru, pentru acțiunile programului, a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b)

o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor agenției naționale privind gestionarea programului. Aceasta este acordată sub forma unei contribuții forfetare la costurile operaționale ale agenției naționale. Ea este stabilită pe baza cuantumului fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi încredințat agenției naționale.

(a)

are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b)

garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c)

nu este în situația unui conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională. În special, organismul este independent din punct de vedere al funcționării, în raport cu entitatea juridică din care face parte agenția națională.