ANEXA I

CERINȚE MINIME

[prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și litera (b)]

1.   Observații preliminare

Obligațiile prevăzute în prezenta anexă se aplică ținând seama de prezenta directivă și în cazurile în care echipamentul de muncă prezintă riscurile respective.

Cerințele minime enunțate în continuare, în măsura în care se aplică echipamentelor de muncă puse în funcțiune, nu necesită obligatoriu aceleași măsuri ca și cerințele esențiale referitoare la echipamentele de muncă noi.

2.   Cerințe minime generale aplicabile echipamentului de muncă

2.1.

Dispozitivele de comandă ale echipamentului de muncă ce afectează securitatea trebuie să fie vizibile, ușor de identificat și, dacă este necesar, marcate corespunzător. Exceptând unele cazuri, dispozitivele de comandă trebuie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, astfel încât punerea lor în funcțiune să nu prezinte riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie să genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintenționate. Dacă este necesar, de la postul de comandă principal, operatorul trebuie să aibă posibilitatea de a se asigura că nicio persoană nu se găsește în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie să fie precedată automat de un sistem de siguranță, cum ar fi un semnal de avertizare sonor sau vizual. Un lucrător expus trebuie să aibă timpul sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile generate de pornirea sau oprirea echipamentului de muncă. Sistemele de comandă trebuie să fie sigure și alegerea lor trebuie să ia în considerare defecțiunile, perturbațiile și constrângerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.

2.2.

Pornirea echipamentului de muncă trebuie să fie posibilă numai prin acționarea intenționată a dispozitivului de comandă prevăzut în acest scop. Același lucru este valabil și pentru: — repornirea echipamentului după o oprire, indiferent de cauza opririi; — comanda modificării semnificative a condițiilor de funcționare (de exemplu, viteză, presiune etc.), cu excepția cazurilor în care repornirea sau modificarea nu prezintă niciun risc pentru lucrătorii expuși. Această cerință nu se aplică repornirii sau modificării condițiilor de funcționare rezultate din derularea unei secvențe normale de funcționare a unui dispozitiv automat.

2.3.

Orice echipament de muncă trebuie prevăzut cu un dispozitiv de comandă care să îl oprească complet și în condiții de securitate. Orice post de lucru trebuie prevăzut cu un dispozitiv de comandă care să întrerupă funcționarea echipamentului de muncă în totalitate sau numai parțial, în funcție de riscurile existente, astfel încât echipamentul de muncă să funcționeze în condiții de securitate. Comanda de oprire a echipamentului de muncă trebuie să aibă prioritate față de comenzile de pornire. Dacă echipamentul de muncă sau componentele periculoase ale acestuia au fost oprite, alimentarea cu energie electrică a dispozitivelor de comandă trebuie să fie întreruptă.

2.4.	Dacă este cazul, în funcție de riscurile pe care le prezintă și de timpul normal de oprire, echipamentul de muncă trebuie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgență.

2.5.

Echipamentul de muncă ce prezintă riscuri datorate căderilor de obiecte sau proiectării acestora trebuie prevăzut cu dispozitive de siguranță corespunzătoare. Echipamentul de muncă ce prezintă riscuri datorate degajărilor de gaze, vapori, lichide sau pulberi trebuie prevăzut cu dispozitive corespunzătoare de reținere sau evacuare în apropierea surselor de risc.

2.6.	Dacă securitatea și sănătatea lucrătorilor impun acest lucru, echipamentul de muncă și elementele sale componente trebuie stabilizate prin fixare sau alte mijloace.

2.7.	În cazul în care există riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncă, situație care ar putea prezenta riscuri semnificative pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de protecție corespunzătoare.

2.8.

Dacă există riscul producerii de accidente prin contactul mecanic cu piesele mobile ale echipamentului de muncă, acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de protecție care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mișcarea elementelor mobile înainte de pătrunderea în zonele periculoase. Dispozitivele de protecție trebuie: — să fie de construcție robustă; — să nu genereze riscuri suplimentare; — să nu poată fi înlăturate cu ușurință sau scoase din starea de funcționare; — să fie situate la o distanță suficientă față de zona periculoasă; — să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă; — să permită intervențiile necesare pentru montarea sau înlocuirea pieselor și pentru lucrările de întreținere, limitând accesul numai la zona în care se desfășoară activitatea sau trebuie realizată lucrarea, dacă este posibil, fără demontarea dispozitivelor de protecție.

2.9.	Zonele și punctele de lucru sau cele în care se execută operațiunile de întreținere ale echipamentului de muncă trebuie iluminate corespunzător, în funcție de lucrările realizate.

2.10.

Dacă este cazul, anumite părți ale echipamentului de muncă ce sunt expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute trebuie protejate pentru a preveni riscul ca lucrătorii să intre în contact cu acestea sau să se apropie prea mult de ele.

2.11.

Dispozitivele de alarmă montate pe echipamentul de muncă trebuie să fie lipsite de ambiguități, ușor de perceput și de înțeles.

2.12.

Echipamentul de muncă poate fi folosit numai pentru operațiunile și în condițiile cărora le este destinat.

2.13.

Operațiunile de întreținere trebuie să poată fi executate când echipamentul de muncă este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie luate măsuri de protecție corespunzătoare fie pentru executarea acestor operațiuni, fie pentru ca aceste operațiuni să fie executate în afara zonelor periculoase. Dacă pentru echipamentul de muncă există un carnet de întreținere, acesta trebuie ținut la zi.

2.14.

Orice echipament de muncă trebuie prevăzut cu dispozitive ușor de identificat destinate izolării de toate sursele de energie. Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în cauză.

2.15.

Echipamentul de muncă trebuie prevăzut cu dispozitive de alarmă și semnalizare, indispensabile pentru asigurarea securității lucrătorilor.

2.16.

Lucrătorii trebuie să aibă acces și să rămână în condiții de securitate în toate zonele destinate operațiunilor de producție, reglare și întreținere.

2.17.

Orice echipament de muncă trebuie să asigure protecția lucrătorilor împotriva riscurilor de incendiu sau supraîncălzire a echipamentului, precum și împotriva degajărilor de gaze, pulberi, lichide, vapori sau a altor substanțe produse, utilizate sau depozitate în echipamentul de muncă.

2.18.

Orice echipament de muncă trebuie să asigure prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a substanțelor produse, utilizate sau depozitate în echipamentul de muncă.

2.19.

Orice echipament de muncă trebuie să asigure protecția lucrătorilor expuși împotriva riscurilor de electrocutare prin contact direct sau indirect.

3.   Cerințe minime suplimentare aplicabile echipamentelor de muncă specifice

3.1.   Cerințe minime aplicabile echipamentelor de muncă mobile, cu sau fără autopropulsie

3.1.1.   Echipamentele de muncă pe care este necesară prezența unui lucrător sau a unor lucrători trebuie amenajate în așa fel încât să se reducă riscurile pentru lucrător sau lucrători în timpul deplasării.

În aceste riscuri trebuie incluse, de asemenea, riscurile de contact al lucrătorilor cu roțile sau șenilele sau de blocare de către acestea.

3.1.2.   În cazul în care blocarea bruscă a elementelor de transmitere a energiei între un echipament de muncă mobil și accesoriile sale sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de muncă trebuie să fie echipat sau amenajat în așa fel încât să împiedice blocarea elementelor de transmitere a energiei.

În cazul în care nu se poate preveni blocarea, trebuie luate toate măsurile posibile pentru a preveni consecințele dăunătoare asupra lucrătorilor.

3.1.3.   Dacă elementele de transmitere a energiei între echipamentele de muncă mobile se pot îmbâcsi și deteriora prin contact cu solul, trebuie prevăzute dispozitive de susținere a acestora.

3.1.4.   Echipamentele de muncă mobile pe care este necesară prezența unui lucrător sau a unor lucrători trebuie să limiteze, în condiții de utilizare efectivă, riscurile generate de răsturnarea sau răsucirea echipamentului de muncă:

—	fie printr-o structură de protecție care să împiedice răsucirea echipamentului de muncă cu mai mult de un sfert de rotație;

—	fie printr-o structură care să garanteze un spațiu suficient în jurul lucrătorului sau lucrătorilor de pe echipament, dacă mișcarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotație;

—	fie prin orice alt dispozitiv cu un efect echivalent.

Aceste structuri de protecție pot face parte integrantă din echipamentul de muncă.

Aceste structuri de protecție nu sunt necesare atunci când echipamentul de muncă este stabilizat în timpul utilizării sau când răsturnarea sau răsucirea echipamentului de muncă este imposibilă din proiectare.

Dacă există riscul ca un lucrător care se află pe echipament să fie strivit, în timpul răsturnării sau al răsucirii, între părțile echipamentului de muncă și sol, trebuie instalat un sistem de reținere pentru lucrător sau lucrători.

3.1.5.   Autostivuitoarele cu furcă pe care sunt necesari unul sau mai mulți lucrători trebuie să fie echipate sau amenajate în așa fel încât să limiteze riscurile de răsturnare a autostivuitorului cu furcă, de exemplu:

—	fie prin instalarea unei cabine pentru conducător;

—	fie printr-o structură care să împiedice răsturnarea autostivuitorului cu furcă;

—	fie printr-o structură care să asigure, în caz de răsturnare a autostivuitorului cu furcă, rămânerea unui spațiu suficient între sol și anumite părți ale autostivuitorului cu furcă pentru lucrătorul sau lucrătorii de pe echipamentul respectiv;

—	fie printr-o structură care să rețină lucrătorul sau lucrătorii pe scaunul de la postul de conducere astfel încât să prevină strivirea lor de părți ale autostivuitorului care se răstoarnă.

3.1.6.   Echipamentele de muncă mobile cu autopropulsare a căror deplasare poate genera riscuri pentru lucrători trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)	trebuie să fie prevăzute cu mijloace care să permită prevenirea unei porniri neautorizate;

(b)	trebuie să fie prevăzute cu mijloace corespunzătoare care să diminueze consecințele unei eventuale ciocniri în caz de mișcare simultană a mai multor echipamente de muncă ce se deplasează pe șine;

(c)	trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de frânare și de oprire; în măsura în care condițiile de securitate o impun, în caz de defectare a dispozitivului principal, un dispozitiv de ajutor acționat prin comenzi ușor de manevrat sau prin sisteme automate trebuie să permită frânarea și oprirea;

(d)	când câmpul de vizibilitate directă a conducătorului este insuficient din punctul de vedere al securității, ele trebuie prevăzute cu dispozitive auxiliare corespunzătoare, care să amelioreze vizibilitatea;

(e)	dacă sunt destinate utilizării pe timpul nopții sau în locuri întunecoase, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de iluminat adaptat lucrării care trebuie efectuate și care să asigure o securitate suficientă pentru lucrători;

(f)	dacă prezintă pericol de incendiu – datorat lor sau remorcilor sau încărcăturii – care poate să pericliteze lucrătorii, trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de stingere a incendiilor, în cazul când astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;

(g)	dacă sunt acționate prin telecomandă, trebuie să se oprească automat atunci când ies din câmpul de acțiune al telecomenzii;

(h)	dacă sunt acționate prin telecomandă și pot, în condiții normale de utilizare, să lovească sau să blocheze lucrătorii, trebuie prevăzute cu dispozitive de protecție împotriva acestor riscuri, în cazul în care nu există alte dispozitive corespunzătoare pentru combaterea riscului de lovire.

3.2.   Cerințe minime aplicabile echipamentelor de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor

3.2.1.   Dacă echipamentele de muncă folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, trebuie asigurate rezistența și stabilitatea lor în timpul utilizării ținând seama de sarcinile care se vor ridica și de solicitările produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

3.2.2.   Mașinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil cu sarcina nominală și, dacă este cazul, cu o plăcuță pe care să fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configurație a mașinii.

Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie marcate în așa fel încât să permită identificarea caracteristicilor lor esențiale pentru o utilizare sigură.

Dacă echipamentul de muncă nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor, dar acesta ar putea fi folosit în acest scop datorită unei posibile confuzii, trebuie marcat în mod adecvat și vizibil pentru evitarea unei asemenea erori.

3.2.3.   Echipamentele de muncă instalate permanent trebuie instalate în așa fel încât să reducă riscul ca sarcinile:

(a)	să lovească lucrătorii;

(b)	în mod neintenționat, să se deplaseze periculos sau să cadă liber; sau

(c)	să se desprindă neintenționat.

3.2.4.   Mașinile de ridicare sau de deplasare a lucrătorilor trebuie să fie corespunzătoare:

(a)	pentru a evita riscurile de cădere a habitaclului, atunci când acesta există, cu ajutorul unor dispozitive corespunzătoare;

(b)	pentru a evita riscurile de cădere a utilizatorului din habitaclu, atunci când acesta există;

(c)	pentru a evita riscurile de blocare, de strivire sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un contact întâmplător cu obiecte;

(d)	pentru a garanta securitatea lucrătorilor blocați în habitaclu, în caz de accident, și a permite deblocarea lor.

Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului și înălțimilor diferite, riscurile menționate la litera (a) nu pot fi evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie instalat un cablu cu coeficient de securitate mărit a cărui stare se verifică în fiecare zi de lucru.

ANEXA II

DISPOZIȚII DE UTILIZARE A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ

prevăzute la articolul 4 alineatul (3)

Observații preliminare

Prezenta anexă se aplică în conformitate cu prezenta directivă și atunci când există riscul corespunzător pentru echipamentul de muncă respectiv.

1.   Dispoziții generale aplicabile tuturor echipamentelor de muncă

1.1.

Echipamentele de muncă trebuie instalate, aranjate și utilizate în așa fel încât să permită reducerea riscurilor pentru utilizatorii echipamentului de muncă și pentru ceilalți lucrători, de exemplu făcând astfel încât să existe spațiu suficient între elementele mobile ale echipamentului de muncă și elementele fixe sau mobile din spațiul de lucru și ca toate formele de energie sau substanță utilizate sau produse să poată fi furnizate sau evacuate în condiții de securitate.

1.2.	Montarea și demontarea echipamentelor de muncă trebuie realizate în condiții de securitate, în special prin respectarea eventualelor instrucțiuni ale fabricantului.

1.3.	Echipamentele de muncă ce pot fi expuse descărcărilor atmosferice în timpul utilizării trebuie protejate prin dispozitive sau măsuri corespunzătoare împotriva efectelor trăsnetului.

2.   Dispoziții de utilizare a echipamentelor de muncă mobile, autopropulsate sau nu

2.1.	Conducerea echipamentelor de muncă autopropulsate este realizată de lucrătorii care au fost instruiți adecvat pentru conducerea în condiții de securitate a acestor echipamente de muncă.

2.2.	Dacă un echipament de muncă este manevrat într-o zonă de lucru, trebuie stabilite și respectate reguli de circulație corespunzătoare.

2.3.

Trebuie luate măsuri organizatorice pentru a evita prezența lucrătorilor care se deplasează pe jos în zona de operare a echipamentului cu autopropulsie. Dacă prezența lucrătorilor care se deplasează pe jos este necesară pentru buna executare a lucrărilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni accidentarea acestora de către echipamente.

2.4.	Transportarea lucrătorilor pe echipamentele de muncă mobile acționate mecanic nu este autorizată decât dacă au fost prevăzute amplasamente de securitate în acest scop. Dacă trebuie efectuate lucrări în timpul deplasării, viteza trebuie adaptată, dacă este necesar.

2.5.	Echipamentele de muncă mobile prevăzute cu un motor cu ardere internă trebuie folosite în zonele de lucru numai dacă este garantată o cantitate suficientă de aer, astfel încât să nu existe riscuri pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor.

3.   Dispoziții de utilizare a echipamentelor de muncă pentru ridicarea sarcinilor

3.1.   Observații generale

3.1.1.   Echipamentele de muncă demontabile sau mobile utilizate la ridicarea sarcinilor trebuie utilizate în așa fel încât să garanteze stabilitatea echipamentului de muncă pe timpul utilizării în toate condițiile previzibile, luând în considerare natura solului.

3.1.2.   Ridicarea lucrătorilor este permisă numai cu echipamente de muncă și accesorii prevăzute în acest scop.

Fără a aduce atingere articolului 5 din Directiva 89/391/CEE, în mod excepțional se pot utiliza în acest scop echipamente neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor, cu condiția ca măsuri corespunzătoare să fie luate pentru a asigura securitatea, în conformitate cu legislațiile sau practicile naționale care prevăd o supraveghere corespunzătoare.

Atât timp cât pe echipamentul destinat pentru ridicarea sarcinilor se află lucrători, trebuie asigurată prezența permanentă în postul de comandă. Lucrătorii care sunt ridicați trebuie să dispună de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie să se prevadă evacuarea lor în caz de pericol.

3.1.3.   Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că sub sarcinile suspendate nu sunt prezenți lucrători, cu excepția situației în care prezența lor este necesară pentru buna desfășurare a lucrărilor.

Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de lucru neprotejate în care lucrătorii sunt prezenți în mod curent.

În această eventualitate, dacă buna desfășurare a lucrărilor nu poate fi asigurată în alt mod, se elaborează și se aplică proceduri corespunzătoare.

3.1.4.   Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese în funcție de sarcinile care se manipulează, de locurile de legare, de dispozitivul de prindere și de condițiile atmosferice, ținându-se seama de modul și configurația legării. Asamblajele dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului să le știe caracteristicile, atunci când nu sunt demontate după utilizare.

3.1.5.   Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie depozitate în așa fel încât să existe certitudinea că nu se vor deteriora sau degrada.

3.2.   Echipamente de muncă utilizate la ridicarea sarcinilor neghidate

3.2.1.   Dacă două sau mai multe echipamente de muncă utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de muncă astfel încât razele lor de acțiune se intersectează, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni ciocnirea între sarcini sau părți ale echipamentelor de muncă.

3.2.2.   În timpul utilizării unui echipament de muncă mobil pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie luate măsuri pentru a preveni bascularea, răsturnarea și, dacă este cazul, deplasarea sau alunecarea. Trebuie verificată buna executare a acestor măsuri.

3.2.3.   Dacă operatorul unui echipament de muncă utilizat la ridicarea sarcinilor neghidate nu poate observa întregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizează informațiile necesare, atunci trebuie numită o persoană competentă care să comunice cu operatorul pentru a-l ghida și trebuie luate măsuri organizatorice pentru a preveni ciocnirile cu sarcina care pot să pericliteze lucrătorii.

3.2.4.   Lucrările trebuie organizate astfel încât atunci când lucrătorul prinde sau desprinde o sarcină cu mâna, aceste operații să poată fi efectuate în condiții de securitate deplină, în special prin existența la lucrător a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.

3.2.5.   Toate operațiunile de ridicare trebuie planificate corect, supravegheate și efectuate în mod corespunzător, astfel încât să se protejeze securitatea lucrătorilor.

În special, dacă o sarcină trebuie ridicată simultan de două sau mai multe echipamente de muncă de ridicare a sarcinilor neghidate, trebuie stabilită și aplicată o procedură care să asigure buna coordonare a operatorilor.

3.2.6.   Dacă echipamentele de muncă utilizate pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot reține sarcinile în cazul unei defectări totale sau parțiale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a evita expunerea lucrătorilor la riscuri.

Sarcinile suspendate nu trebuie lăsate fără supraveghere, cu excepția cazului în care pătrunderea în zona periculoasă este împiedicată, iar prinderea și reținerea sarcinii conferă o securitate deplină.

3.2.7.   Utilizarea în aer liber a echipamentului de muncă pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisă atunci când condițiile meteorologice se deteriorează până la punctul în care se periclitează utilizarea în condiții de securitate a echipamentului expunând lucrătorii la riscuri. Trebuie luate măsuri adecvate de protecție, în special pentru a împiedica răsturnarea echipamentului de muncă, în vederea prevenirii expunerii lucrătorilor la riscuri.

4.   Dispoziții referitoare la utilizarea echipamentelor de muncă puse la dispoziție în vederea unor lucrări temporare la înălțime

4.1.   Dispoziții generale

4.1.1.   Dacă, potrivit articolului 6 din Directiva 89/391/CEE și articolului 3 din prezenta directivă, lucrările temporare la înălțime nu pot fi executate în siguranță și în condiții ergonomice corespunzătoare de pe o suprafață adecvată, trebuie alese echipamentele de muncă cele mai potrivite, pentru a asigura și a menține condiții de muncă sigure. Măsurilor de protecție colectivă trebuie să li se acorde prioritate în raport cu măsurile de protecție individuală. Dimensionarea echipamentului de muncă trebuie să fie adaptată naturii lucrărilor care urmează să fie executate, precum și constrângerilor previzibile, și trebuie să permită circulația fără pericol.

Trebuie ales cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare situate la înălțime, în funcție de frecvența de circulație și înălțimea la care trebuie să se ajungă și de durata de utilizare. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în cazul unui pericol iminent. Trecerea în ambele sensuri între mijloacele de acces și platforme, punți și culoare de trecere nu trebuie să provoace riscuri suplimentare de cădere.

4.1.2.   Scările pot fi folosite ca posturi de lucru la înălțime numai în condițiile în care, ținând cont de punctul 4.1.1, folosirea altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifică, dat fiind nivelul scăzut de risc și fie durata scurtă de utilizare, fie anumite caracteristici existente ale locului de muncă respectiv, pe care angajatorul nu le poate modifica.

4.1.3.   Tehnicile de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor pot fi utilizate numai în condițiile în care evaluarea riscului arată că lucrarea în cauză poate fi executată în siguranță și atunci când folosirea unui alt echipament de muncă mai sigur nu este justificată.

Ținându-se cont de evaluarea riscului, în funcție mai ales de durata lucrărilor și de constrângerile de natură ergonomică, trebuie să se asigure un scaun cu accesoriile corespunzătoare.

4.1.4.   În funcție de tipul de echipament de muncă selectat pe baza punctelor precedente, trebuie determinate măsurile adecvate de minimizare a riscurilor inerente folosirii de către lucrători a respectivului tip de echipament. Dacă este necesar, trebuie luate măsuri pentru instalarea unor dispozitive de protecție care să împiedice căderile. Acestea trebuie să aibă o configurație corespunzătoare și să fie suficient de solide pentru a preveni sau opri căderile de la înălțime și, atât cât este posibil, să preîntâmpine rănirea muncitorilor. Dispozitivele de protecție colectivă împotriva căderilor pot fi întrerupte numai în punctele de acces ale scărilor.

4.1.5.   Când executarea unei anumite lucrări necesită îndepărtarea temporară a unui dispozitiv de protecție colectivă împotriva căderilor, trebuie să se ia măsuri de securitate compensatorii eficiente. Lucrarea poate fi efectuată numai după adoptarea în prealabil a unor asemenea măsuri. De îndată ce respectiva lucrare a fost încheiată, definitiv sau temporar, dispozitivele de protecție colectivă împotriva căderilor trebuie reinstalate.

4.1.6.   Lucrările temporare la înălțime pot fi efectuate numai atunci când condițiile meteorologice nu pun în pericol securitatea și sănătatea lucrătorilor.

4.2.   Dispoziții speciale privind utilizarea scărilor

4.2.1.   Amplasarea scărilor trebuie să se facă astfel încât să se asigure stabilitatea lor în timpul utilizării. Scările portabile trebuie sprijinite pe un suport stabil, puternic, imobil și de dimensiuni adecvate, astfel încât treptele să rămână orizontale. Scările suspendate trebuie atașate într-o manieră sigură și, cu excepția scărilor din frânghie, în așa fel încât să nu poată fi deplasate și să se împiedice balansarea lor.

4.2.2.   Trebuie să se împiedice alunecarea picioarelor scărilor portabile în timpul utilizării prin imobilizarea treptelor de la capătul superior sau inferior, cu ajutorul unor dispozitive antiderapante sau prin orice alte măsuri cu eficacitate echivalentă. Scările folosite pentru acces trebuie să fie suficient de lungi astfel încât să se prelungească dincolo de platforma de acces, exceptând cazul în care au fost luate alte măsuri pentru a se asigura o priză fermă. Trebuie folosite scări încrucișate și scări de extensie pentru a se împiedica mișcarea relativă a diferitelor secțiuni. Scările mobile trebuie imobilizate înainte să se pășească pe ele.

4.2.3.   Scările trebuie astfel folosite încât, în orice moment, lucrătorii să se poată prinde cu mâna și sprijini în condiții de securitate. În special, dacă o greutate trebuie cărată manual pe scară, aceasta nu trebuie să împiedice menținerea unei prinderi cu mâna sigure.

4.3.   Dispoziții speciale privind utilizarea schelelor

4.3.1.   În absența unei note de calcul pentru schela aleasă sau atunci când nota nu acoperă configurațiile structurale avute în vedere, trebuie să se efectueze calcule de rezistență și de stabilitate, în afară de cazul când schela este asamblată în conformitate cu o configurație standard general recunoscută.

4.3.2.   În funcție de complexitatea schelei alese, un plan de montare, utilizare și demontare trebuie întocmit de către o persoană competentă. Acesta poate fi și sub forma unui plan standardizat, suplimentat cu articole legate de detaliile specifice ale schelei în cauză.

4.3.3.   Trebuie să se împiedice alunecarea elementelor de sprijin ale schelei fie prin atașare la suprafața de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau orice alt mijloc cu eficacitate echivalentă, iar suprafața de suport a sarcinii trebuie să aibă o capacitate suficientă. Trebuie să se asigure stabilitatea schelei. Schelele cu roți trebuie să fie împiedicate să se miște accidental în timpul lucrului la înălțime prin folosirea unor dispozitive adecvate.

4.3.4.   Dimensiunile, forma și dispunerea punților de schele trebuie să fie corespunzătoare naturii lucrării care urmează a fi executată și sarcinilor ce urmează a fi suportate și să permită lucrul și deplasările în condiții de securitate. Asamblarea punților de schelă trebuie să se facă astfel încât componentele lor să nu se poată deplasa în timpul utilizării normale. Nu trebuie să existe niciun spațiu periculos între componentele punților și dispozitivele de protecție colectivă verticale pentru prevenirea căderilor.

4.3.5.   Când anumite părți ale schelei nu sunt gata de utilizare, ca de exemplu în timpul unor operațiuni de montare, demontare sau modificare, acestea trebuie semnalate cu ajutorul unor semne de avertizare generale, în conformitate cu dispozițiile naționale care transpun Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE (1), și trebuie delimitate corespunzător prin elemente materiale care să împiedice accesul la zona periculoasă.

4.3.6.   Schelele pot fi montate, demontate sau modificate substanțial numai sub supravegherea unei persoane competente și de către lucrători care au beneficiat de o formare adecvată și specifică în legătură cu operațiunile avute în vedere, care se referă la riscurile specifice în conformitate cu articolul 9 și, în special, la:

(a)	înțelegerea planului de montare, demontare și modificare a schelei în cauză;

(b)	securitatea în timpul montării, demontării și modificării schelei în cauză;

(c)	măsurile de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor și a obiectelor;

(d)	măsurile de securitate în eventualitatea schimbării condițiilor meteorologice care ar putea afecta negativ securitatea schelei în cauză;

(e)	condițiile în materie de sarcini permise;

(f)	orice alte riscuri pe care le pot presupune operațiunile de montare, demontare și modificare.

Persoana care supraveghează și lucrătorii implicați trebuie să aibă la dispoziție planul de montare și demontare menționat la punctul 4.3.2, inclusiv orice instrucțiuni pe care le-ar putea conține.

4.4.   Dispoziții specifice referitoare la utilizarea tehnicilor de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor

Utilizarea tehnicilor de acces și poziționare cu ajutorul frânghiilor trebuie să respecte următoarele condiții:

(a)	sistemul trebuie să cuprindă cel puțin două frânghii ancorate separat, una ca mijloc de acces, coborâre și sprijin (frânghia de lucru), iar cealaltă ca rezervă (frânghia de siguranță);

(b)	lucrătorii trebuie să aibă la dispoziție și să folosească un harnașament adecvat și să fie legați prin intermediul acestuia de frânghia de siguranță;

(c)

frânghia de lucru trebuie prevăzută cu mijloace adecvate de urcare și coborâre și să aibă un sistem de autoblocare care să împiedice căderea lucrătorului în eventualitatea în care acesta își pierde controlul asupra mișcărilor. Frânghia de siguranță trebuie echipată cu un sistem mobil de prevenire a căderii, care să urmeze mișcările lucrătorului;

(d)	uneltele și celelalte accesorii care urmează a fi folosite de către lucrător trebuie prinse de harnașamentul sau de scaunul lucrătorului sau printr-un alt mijloc adecvat;

(e)	lucrarea trebuie corect planificată și supravegheată, astfel încât lucrătorul să primească asistență imediat în caz de accident;

(f)	în conformitate cu articolul 9, lucrătorii în cauză trebuie să beneficieze de o formare adecvată și specifică operațiunilor preconizate, în special în privința procedurilor de salvare.

În circumstanțe excepționale când, în conformitate cu evaluarea riscurilor, folosirea unei a doua frânghii ar face lucrarea și mai periculoasă, se poate permite utilizarea unei singure frânghii, cu condiția să se ia măsuri adecvate de asigurare a securității în conformitate cu legislațiile sau practicile interne.

---

(1)  JO L 245, 26.8.1992, p. 23.

ANEXA III

PARTEA A

Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare

(menționate la articolul 13)

Directiva 89/655/CEE a Consiliului (JO L 393, 30.12.1989, p. 13)
Directiva 95/63/CE a Consiliului (JO L 335, 30.12.1995, p. 28)
Directiva 2001/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 195, 19.7.2001, p. 46)
Directiva 2007/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 165, 27.6.2007, p. 21)	Numai în ceea ce privește trimiterea la Directiva 89/655/CEE articolul 3 punctul 3

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menționate la articolul 13)

Directiva	Termen de transpunere
89/655/CEE	31 decembrie 1992
95/63/CE	4 decembrie 1998
2001/45/CE	19 iulie 2004 (1)
2007/30/CE	31 decembrie 2012

---

(1)  Cu privire la aplicarea punctului 4 din anexa II la Directiva 89/655/CEE, statele membre au dreptul la o perioadă de tranziție de cel mult doi ani începând cu 19 iulie 2004, pentru a lua în considerare diferitele situații care ar putea rezulta din aplicarea practică a Directivei 2001/45/CE, în special de către întreprinderile mici și mijlocii.

ANEXA IV

Tabel de corespondență

Directiva 89/655/CEE	Prezenta directivă
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2	Articolul 2
Articolul 3	Articolul 3
Articolul 4	Articolul 4
Articolul 4a alineatul (1)	Articolul 5 alineatul (1)
Articolul 4a alineatul (2) prima și a doua liniuță	Articolul 5 alineatul (2) literele (a) și (b)
Articolul 4a alineatul (3)	Articolul 5 alineatul (3)
Articolul 4a alineatul (4)	Articolul 5 alineatul (4)
Articolul 5 prima și a doua liniuță	Articolul 6 literele (a) și (b)
Articolul 5a	Articolul 7
Articolul 6 alineatul (1)	Articolul 8 alineatul (1)
Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 8 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (c)
Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 6 alineatul (3)	Articolul 8 alineatul (3)
Articolul 7 prima liniuță	Articolul 9 litera (a)
Articolul 7 a doua liniuță	Articolul 9 litera (b)
Articolul 8	Articolul 10
Articolul 9 alineatul (1)	Articolul 11 alineatul (1)
Articolul 9 alineatul (2) prima și a doua liniuță	Articolul 11 alineatul (2) literele (a) și (b)
Articolul 10 alineatul (1)	—
Articolul 10 alineatul (2)	Articolul 12
—	Articolul 13
—	Articolul 14
Articolul 11	Articolul 15
Anexa I	Anexa I
Anexa II	Anexa II
—	Anexa III
—	Anexa IV