02013R1288 — RO — 05.10.2018 — 001.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) NR. 1288/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 347 20.12.2013, p. 50)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL (UE) 2018/1475 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 2 octombrie 2018

  L 250

1

4.10.2018




▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 1288/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)



CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Domeniul de aplicare a programului

(1)  Prezentul regulament instituie un program pentru acțiunea Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului numit „Erasmus+” (denumit în continuare „programul”).

(2)  Programul este pus în aplicare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020.

(3)  Programul acoperă următoarele domenii, respectând, în același timp, structurile și nevoile specifice ale diferitelor sectoare din statele membre:

(a) educația și formarea la toate nivelurile, într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv învățământul preuniversitar (Comenius), învățământul superior (Erasmus), învățământul superior internațional (Erasmus Mundus), educația și formarea profesională (Leonardo da Vinci) și învățarea în rândul adulților (Grundtvig);

(b) tineretul (Tineret în acțiune), în special în contextul învățării non-formale și informale;

(c) sportul, în special sportul de masă.

(4)  Programul include o dimensiune internațională menită să sprijine acțiunea externă a Uniunii, inclusiv obiectivele sale în materie de dezvoltare, prin cooperarea dintre Uniune și țările partenere.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. „învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă toate tipurile de învățământ general, educație și formare profesională, învățare non-formală și învățare informală întreprinse pe toată durata vieții, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, abilităților și competențelor sau a participării în societate dintr-o perspectivă personală, civică, culturală, socială și/sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv furnizarea de servicii de consiliere și de orientare;

2. „învățare non-formală” înseamnă învățarea care se desfășoară prin intermediul unor activități planificate (în materie de obiective de învățare și de timp de învățare) și în cazul căreia există un anumit sprijin pentru învățare (de exemplu, relația student-profesor), dar care nu face parte din sistemul formal de educație și formare;

3. „învățare informală” înseamnă învățarea care rezultă din activitățile zilnice legate de muncă, familie sau activitățile recreative care nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor, al timpului sau al sprijinului pentru învățare; ea poate fi involuntară din punctul de vedere al persoanei care învață;

4. „dialog structurat” înseamnă dialogul cu tinerii și cu organizațiile de tineret, care servește drept forum pentru o reflecție comună permanentă asupra priorităților, punerii în aplicare și monitorizării cooperării europene în domeniul tineretului;

5. „transnațional” se referă, cu excepția cazului în care se prevede altfel, la orice acțiune care implică cel puțin două țări din program, astfel cum sunt definite la articolul 24 alineatul (1);

6. „internațional” se referă la orice acțiune care implică cel puțin o țară din program și cel puțin o țară terță (denumită în continuare „țară parteneră”);

7. „mobilitate în scopul învățării” înseamnă acțiunea de a se deplasa fizic în altă țară decât țara de reședință, în vederea efectuării de studii, formare sau alt tip de învățare non-formală sau informală; ea se poate realiza sub formă de stagii de formare, ucenicii, schimburi între tineri, voluntariat, predare sau participare la o activitate de dezvoltare profesională, și poate include activități pregătitoare, cum ar fi formare în limba țării gazdă, precum și activități de trimitere, de găzduire și de monitorizare;

8. „cooperare pentru inovare și schimb de bune practici” înseamnă proiecte de cooperare transnațională și internațională care implică organizații active în domeniul educației, formării și/sau al tineretului și pot include alte organizații;

9. „sprijin pentru reformarea politicilor” înseamnă orice tip de activitate care are drept obiectiv sprijinirea și facilitarea modernizării sistemelor de educație și formare, precum și sprijinirea dezvoltării politicii europene în domeniul tineretului, prin intermediul procesului de cooperare politică între statele membre, în special metoda deschisă de coordonare și dialogul structurat cu tinerii;

10. „mobilitate virtuală” înseamnă un set de activități sprijinite de tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv e-learning, organizate la nivel instituțional, care realizează sau facilitează experiențe transnaționale și/sau internaționale de colaborare într-un context de predare și/sau învățare;

11. „personal” se referă la persoanele care, pe bază voluntară sau profesională, sunt implicate în educație, formare sau învățarea non-formală în rândul tinerilor și poate include cadre didactice universitare, profesori, formatori, directori pentru unități de învățământ, lucrători de tineret și personal nedidactic;

12. „lucrător de tineret” înseamnă un profesionist sau un voluntar implicat în învățarea non-formală care îi sprijină pe tineri în dezvoltarea lor socioeducativă și profesională personală;

13. „tineri” înseamnă persoane cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani;

14. „instituție de învățământ superior” înseamnă:

(a) orice tip de instituție de învățământ superior care, în conformitate cu legislația sau practica națională, eliberează diplome recunoscute sau alte calificări recunoscute de nivel terțiar, oricare ar fi denumirea acestor instituții;

(b) orice instituție care, în conformitate cu legislația sau practica națională, oferă educație sau formare profesională la nivel terțiar;

15. „diplomă comună” înseamnă un program de studii integrat, oferit de cel puțin două instituții de învățământ superior, care are drept rezultat o diplomă unică eliberată și semnată în comun de către toate instituțiile participante și recunoscută oficial în țările în care sunt situate instituțiile participante;

16. „diplomă dublă/diplomă multiplă” înseamnă un program de studii oferit de cel puțin două (dublă) sau mai multe (multiplă) instituții de învățământ superior prin care studentul primește, după terminarea programului de studii, câte o diplomă separată de la fiecare dintre instituțiile participante;

17. „activitate de tineret” înseamnă o activitate extrașcolară (cum ar fi schimburile de tineri, voluntariatul sau formarea tinerilor) efectuată de către un tânăr, fie individual, fie în grup, în special prin intermediul organizațiilor de tineret, și caracterizată printr-o abordare de învățare non-formală;

18. „parteneriat” înseamnă un acord între un grup de instituții și/sau organizații din diferite țări din program pentru a desfășura activități europene comune în domeniul educației, formării, tineretului și sportului sau pentru a institui o rețea formală sau informală într-un domeniu relevant, cum ar fi proiectele comune de învățare pentru elevi și profesorii lor sub formă de schimburi între clase și mobilitate individuală pe termen lung, programele intensive din învățământul superior și cooperarea dintre autoritățile regionale și locale pentru încurajarea cooperării interregionale, inclusiv transfrontaliere; acesta poate fi extins la instituțiile și/sau organizațiile din țările partenere în vederea consolidării calității parteneriatului;

19. „competențe-cheie” înseamnă setul fundamental de cunoștințe, aptitudini și atitudini de care au nevoie toate persoanele pentru realizarea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, astfel cum este prevăzut în Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 );

20. „metoda deschisă de coordonare” (MDC) înseamnă o metodă interguvernamentală care oferă un cadru de cooperare între statele membre, ale căror politici naționale pot fi astfel direcționate spre anumite obiective comune; în domeniul de aplicare al prezentului program, MDC se aplică educației, formării și tineretului;

21. „instrumente de transparență și recunoaștere ale Uniunii” înseamnă instrumente care ajută părțile interesate să înțeleagă, să aprecieze și, dacă este cazul, să recunoască rezultatele învățării și calificările în întreaga Uniune;

22. „țări din vecinătate” înseamnă țările și teritoriile acoperite de politica europeană de vecinătate;

23. „carieră dublă” înseamnă combinarea antrenamentelor sportive la nivel înalt cu învățământul general sau cu munca;

24. „sport de masă” înseamnă sportul organizat, practicat la nivel local de sportivi amatori, precum și sportul pentru toți.

Articolul 3

Valoare adăugată europeană

(1)  Programul sprijină numai acele acțiuni și activități care prezintă o valoare adăugată europeană potențială și care contribuie la realizarea obiectivului general, astfel cum se menționează la articolul 4.

(2)  Valoarea adăugată europeană a acțiunilor și activităților programului se asigură, în special, prin:

(a) caracterul lor transnațional, în special cu privire la mobilitate și la cooperarea care vizează realizarea unui impact sistemic sustenabil;

(b) complementaritatea și sinergia lor cu alte programe și politici la nivel național, internațional și la nivelul Uniunii;

(c) contribuția acestora la utilizarea efectivă a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii.

Articolul 4

Obiectivul general al programului

Programul contribuie la realizarea:

(a) obiectivelor Strategiei Europa 2020, inclusiv a obiectivului principal din domeniul educației;

(b) obiectivelor cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020), incluzând criteriile de referință corespunzătoare;

(c) unei dezvoltări sustenabile a țărilor partenere în domeniul învățământului superior;

(d) obiectivelor generale ale cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010 - 2018);

(e) obiectivului dezvoltării dimensiunii europene în domeniul sportului, în special a sportului de masă, în conformitate cu planul de acțiune al Uniunii pentru sport; și

(f) promovării valorilor europene în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.



CAPITOLUL II

Educația și formarea

Articolul 5

Obiective specifice

(1)  În conformitate cu obiectivul general al programului stabilit la articolul 4, în special cu obiectivele ET 2020, precum și pentru sprijinirea dezvoltării durabile a țărilor partenere în domeniul învățământului superior, programul urmărește următoarele obiective specifice:

(a) să îmbunătățească nivelul competențelor și aptitudinilor cheie în ceea ce privește, în special, relevanța acestora pentru piața forței de muncă și contribuția la o societate coezivă, în special prin multiplicarea oportunităților de mobilitate în scopul învățării și prin cooperarea consolidată dintre sectorul educației și formării și sectorul ocupațional;

(b) să favorizeze îmbunătățiri calitative, inovarea, excelența și internaționalizarea la nivelul instituțiilor de educație și formare, în special prin intensificarea cooperării transnaționale între furnizorii de educație și formare și alte părți interesate;

(c) să promoveze apariția unui spațiu european al învățării pe tot parcursul vieții și să crească nivelul de conștientizare cu privire la acesta, să completeze reforma politicilor la nivel național și să sprijine modernizarea sistemelor de educație și de formare, în special prin intensificarea cooperării la nivelul politicilor, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor de transparență și de recunoaștere ale Uniunii și prin diseminarea de bune practici;

(d) să consolideze dimensiunea internațională a educației și a formării, în special prin cooperarea dintre instituțiile din Uniune și cele din țările partenere în domeniul EFP și în cel al învățământului superior, prin creșterea atractivității instituțiilor de învățământ superior europene și susținerea acțiunii externe a Uniunii, inclusiv obiectivele sale de dezvoltare, prin promovarea mobilității și a cooperării între instituțiile de învățământ superior din Uniune și cele din țări partenere și prin acțiuni dedicate de consolidare a capacităților în țările partenere;

(e) să îmbunătățească predarea și învățarea limbilor și să promoveze larga diversitate lingvistică a Uniunii și conștientizarea dimensiunii interculturale;

(f) să promoveze excelența privind activitățile de predare și cercetare în domeniul integrării europene, prin activitățile Jean Monnet la nivel mondial, astfel cum se menționează la articolul 10.

(2)  Pentru evaluarea programului, în anexa I se stabilesc indicatori măsurabili și relevanți pentru fiecare obiectiv specific stabilit la alineatul (1).

Articolul 6

Acțiuni ale programului

(1)  În domeniul educației și formării, programul își urmărește obiectivele prin următoarele tipuri de acțiuni:

(a) mobilitatea persoanelor în scopul învățării;

(b) cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici; și

(c) sprijin pentru reformarea politicilor.

(2)  Activitățile specifice Jean Monnet sunt descrise la articolul 10.

Articolul 7

Mobilitatea persoanelor în scopul învățării

(1)  Acțiunea de mobilitate a persoanelor sprijină următoarele activități în țările din program menționate la articolul 24 alineatul (1).

(a) mobilitatea studenților din toate ciclurile învățământului superior și a cursanților, ucenicilor și elevilor din învățământul și formarea profesionale. Această mobilitate poate lua forma studiilor în cadrul unei instituții partenere sau a stagiilor, precum și a dobândirii unei experiențe ca ucenic, asistent sau stagiar în străinătate. Mobilitatea în vederea obținerii diplomei la nivel de masterat poate fi sprijinit prin intermediul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, astfel cum se menționează la articolul 20;

(b) mobilitatea personalului, în țările din program, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1). Această mobilitate poate lua forma predării, a unei activități de asistent sau a participării la activități de dezvoltare profesională în străinătate.

(2)  Această acțiune va sprijini, de asemenea, mobilitatea internațională a studenților și personalului spre și dinspre țări partenere în ceea ce privește învățământul superior, inclusiv mobilitatea organizată pe baza unor programe de înaltă calitate care conduc la diplome comune, duble sau multiple sau a apelurilor comune.

Articolul 8

Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici

(1)  Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici sprijină:

(a) parteneriatele strategice între organizațiile și/sau instituțiile implicate în educație și formare sau în alte sectoare relevante, care au drept scop elaborarea și transpunerea în practică a inițiative comune și promovarea învățării reciproce și a schimburilor de experiență;

(b) parteneriatele între sectorul ocupațional și instituțiile de educație și formare, sub formă de:

 alianțe ale cunoașterii, în special între instituții de învățământ superior și sectorul ocupațional, care urmăresc promovarea creativității, a inovării, învățării prin muncă și a spiritului antreprenorial prin oferirea de oportunități de învățare relevante, inclusiv elaborarea unor programe de învățământ și abordări pedagogice noi;

 alianțe ale competențelor sectoriale între furnizorii de educație și formare și sectorul ocupațional, care urmăresc promovarea capacității de inserție profesională, contribuind la crearea de noi programe educaționale specifice unor sectoare sau transsectoriale, la elaborarea de modalități inovatoare de predare și formare profesională și la punerea în practică a instrumentelor de transparență și de recunoaștere ale Uniunii;

(c) platformele informatice de sprijin din toate sectoarele educației și formării, inclusiv, în special, eTwinning, care permit învățarea reciprocă, mobilitatea virtuală, schimbul de bune practici și deschiderea accesului pentru participanții din țările din vecinătate.

(2)  Această acțiune sprijină, de asemenea, dezvoltarea, consolidarea capacităților, integrarea regională, schimburile de cunoștințe și procesele de modernizare prin intermediul parteneriatelor internaționale între instituțiile de învățământ superior din Uniune și din țări partenere, în special pentru învățarea reciprocă și proiectele de educație comune, precum și prin promovarea cooperării regionale și a birourilor naționale de informare, în special cu țările din vecinătate.

Articolul 9

Sprijin pentru reformarea politicilor

(1)  Sprijinul pentru reforma politicilor include activitățile inițiate la nivelul Uniunii legate de:

(a) punerea în aplicare a agendei politice a Uniunii privind educația și formarea în contextul MDC, precum și cele legate de procesele de la Bologna și Copenhaga;

(b) punerea în aplicare, în țările din program, a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii, în special cadrul unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass), Cadrul european al calificărilor (CEC), Sistemul european de credite transferabile (ECTS), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET), Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR) și Asociația europeană pentru asigurarea calității în învățământul superior (ENQA), precum și acordarea de sprijin rețelelor de la nivelul Uniunii și organizațiilor neguvernamentale (ONG) europene active în domeniul educației și formării;

(c) dialogul politic cu părți interesate relevante din Europa în domeniul educației și formării;

(d) NARIC, rețelele Eurydice și Eurodesk, și centrele naționale Europass.

(2)  Această acțiune sprijină, de asemenea, dialogul politic cu țări partenere și organizații internaționale.

Articolul 10

Activitățile Jean Monnet

Activitățile Jean Monnet au drept scop:

(a) să promoveze predarea și cercetarea privind integrarea europeană la nivel mondial în rândul specialiștilor universitari, al cursanților și al cetățenilor, în special prin crearea de catedre Jean Monnet și alte activități academice, precum și prin furnizarea de ajutor pentru alte activități de consolidare a cunoștințelor la nivelul instituțiilor de învățământ superior;

(b) să sprijine activitățile instituțiilor academice sau ale asociațiilor active în domeniul studiilor de integrarea europeană și să sprijine eticheta Jean Monnet pentru excelență;

(c) să sprijine următoarele instituții care urmăresc un obiectiv de interes european:

(i) Institutul Universitar European de la Florența;

(ii) Colegiul Europei (campusurile din Bruges și Natolin)

(iii) Institutul European de Administrație Publică (IEAP), Maastricht;

(iv) Academia de Drept European, Trier;

(v) Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației Speciale, Odense;

(vi) Centrul Internațional de Formare Europeană (CIFE), Nisa.

(d) să promoveze dezbaterea politică și schimburile între lumea academică și factorii de decizie privind prioritățile politice ale Uniunii.



CAPITOLUL III

Tineret

Articolul 11

Obiective specifice

(1)  În conformitate cu obiectivul general al programului așa cum este stabilit la articolul 4, în special cu obiectivele cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010–2018), programul vizează următoarele obiective specifice:

(a) să îmbunătățească nivelul competențelor și aptitudinilor-cheie ale tinerilor, inclusiv ale celor care beneficiază de mai puține oportunități, precum și să promoveze participarea acestora la viața democratică din Europa și pe piața forței de muncă, cetățenia activă, dialogul intercultural, incluziunea socială și solidaritatea, în special prin multiplicarea oportunităților de mobilitate în scopul învățării pentru tineri, pentru cei implicați în activități sau în organizații de tineret și pentru liderii de tineret, precum și prin legături mai puternice între domeniul tineretului și piața forței de muncă;

(b) să favorizeze îmbunătățiri calitative în activitățile de tineret, în special prin intensificarea cooperării dintre organizațiile din domeniul tineretului și/sau alte părți interesate;

(c) să completeze reforma politicilor la nivel local, regional și național și să susțină dezvoltarea unei politici pentru tineret bazate pe cunoaștere și pe dovezi, precum și recunoașterea învățării non-formale și informale, în special prin intensificarea cooperării la nivelul politicilor, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii și prin răspândirea de bune practici;

(d) să consolideze dimensiunea internațională a activităților din domeniul tineretului și rolul lucrătorilor și organizațiilor de tineret ca structuri de sprijin pentru tineri, în complementaritate cu acțiunea externă a Uniunii, în special prin promovarea mobilității și a cooperării dintre Uniune și părțile interesate din țările partenere și organizațiile internaționale, precum și printr-o consolidare precis orientată a capacităților în țările partenere.

(2)  Pentru evaluarea programului, în anexa I se stabilesc indicatori măsurabili și relevanți pentru fiecare obiectiv specific stabilit la alineatul (1).

Articolul 12

Acțiuni ale programului

Obiectivele programului se urmăresc prin următoarele tipuri de acțiuni:

(a) mobilitatea persoanelor în scopul învățării;

(b) cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici;

(c) sprijinul pentru reforma politicilor.

▼M1

Articolul 13

Mobilitatea persoanelor în scopul învățării

(1)  Mobilitatea persoanelor în scopul învățării sprijină:

(a) mobilitatea tinerilor care participă la activități de învățare non-formală și informală între țările din program; această mobilitate poate lua forma unor schimburi de tineri, precum și a unor activități inovatoare bazate pe dispozițiile existente privind mobilitatea;

(b) mobilitatea persoanelor implicate în activități pentru tineret sau în organizații de tineret, precum și a liderilor de tineret; această mobilitate poate lua forma activităților de formare și de colaborare în rețea.

(2)  Această acțiune sprijină, de asemenea, mobilitatea tinerilor, precum și mobilitatea persoanelor implicate în activități pentru tineret sau a organizațiilor de tineret și a liderilor de tineret, către și din țările partenere, în special țările din vecinătate.

▼B

Articolul 14

Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici

(1)  Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici susțin:

(a) parteneriate strategice vizând elaborarea și punerea în aplicare a unor inițiative comune, inclusiv inițiative ale tineretului și proiecte pe tema cetățeniei care promovează cetățenia activă, inovarea socială, participarea la viața democratică și spiritul antreprenorial, prin învățarea reciprocă și prin schimburi de experiență;

(b) platforme informatice de sprijin care să permită învățarea reciprocă, activități de tineret bazate pe cunoaștere, mobilitatea virtuală și schimburile de bune practici.

(2)  Această acțiune sprijină, de asemenea, dezvoltarea, consolidarea capacităților și schimburile de cunoștințe prin intermediul parteneriatelor dintre organizațiile din țările din program și țările partenere, în special prin învățare reciprocă.

Articolul 15

Sprijin pentru reforma politicilor

(1)  Sprijinul pentru reforma politicilor include activități legate de:

(a) implementarea agendei politice a Uniunii privind tineretul, prin MDC;

(b) implementarea, în țările din program, a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii, în special Youthpass, și sprijinirea rețelelor la nivelul Uniunii și a ONG-urilor europene pentru tineret;

(c) dialogul politic cu părțile interesate europene relevante și dialogul structurat cu tinerii;

(d) Forumul European al Tineretului, centrele de resurse pentru dezvoltarea activităților de tineret și rețeaua Eurodesk.

(2)  Această acțiune sprijină, de asemenea, dialogul politic cu țările partenere și organizațiile internaționale.



CAPITOLUL IV

Sport

Articolul 16

Obiective specifice

(1)  În conformitate cu obiectivul general al programului, astfel cum este stabilit la articolul 4, și cu planul de acțiune al Uniunii pentru sport, programul se axează în principal pe sportul de masă și are următoarele obiective specifice:

(a) contracararea amenințărilor transfrontaliere la adresa integrității sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate și violența, precum și toate formele de intoleranță și discriminare;

(b) promovarea și susținerea bunei guvernanțe în domeniul sportului, precum și a carierelor duble ale sportivilor;

(c) promovarea activităților de voluntariat în sport, precum și a incluziunii sociale, a oportunităților egale și a conștientizării importanței activității fizice pentru întărirea sănătății, prin creșterea participării și un acces egal la activități sportive pentru toți.

(2)  Pentru evaluarea programului, în anexa I se stabilesc indicatori măsurabili și relevanți pentru fiecare obiectiv specific stabilit la alineatul (1).

Articolul 17

Activități

(1)  Obiectivele cooperării se urmăresc prin activitățile transnaționale menționate mai jos, axate în special pe sportul de masă:

(a) sprijin pentru parteneriatele de colaborare;

(b) sprijin pentru evenimente sportive europene nonprofit la care participă mai multe țări din program și care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 16 alineatul (1) litera (c);

(c) sprijin pentru consolidarea bazei de informații faptice în vederea elaborării politicilor;

(d) dialog cu părți interesate relevante din Europa.

(2)  Activitățile menționate la alineatul (1) pot mobiliza o finanțare suplimentară de la părți terțe, cum ar fi întreprinderile private.



CAPITOLUL V

Dispoziții financiare

Articolul 18

Buget

▼M1

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului începând cu 1 ianuarie 2014 este de 14 542 724 000  EUR în prețuri curente.

(2)  Suma menționată la alineatul (1) se alocă pentru acțiunile programului după cum urmează, cu o marjă de flexibilitate care nu depășește 5 % din fiecare sumă alocată:

(a) cel puțin 80,8 % pentru educație și formare, din care se alocă minimum:

(i) 44,3 % învățământului superior, reprezentând 35,7 % din bugetul total;

(ii) 21,4 % educației și formării profesionale, reprezentând 17,3 % din bugetul total;

(iii) 14,6 % învățământului preuniversitar, reprezentând 11,8 % din bugetul total;

(iv) 4,9 % învățării în rândul adulților, reprezentând 3,9 % din bugetul total;

(b) 8,6 % pentru tineret;

(c) până la 1,5 % pentru mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți;

(d) 1,9 % pentru programul Jean Monnet;

(e) 1,8 % pentru sport, din care maximum 10 % pentru activitățile menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (b);

(f) 3,4 % ca granturi de funcționare pentru agențiile naționale;

(g) 1,8 % pentru acoperirea cheltuielilor administrative.

(3)  În ceea ce privește alocările menționate la alineatul (2) literele (a) și (b), cel puțin 63 % se alocă pentru mobilitatea persoanelor în scopul învățării, cel puțin 27 % pentru cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici și cel puțin 4,2 % ca sprijin pentru reforma politicilor.

▼B

(4)  În plus față de pachetul financiar indicat la alineatul (1) și în scopul promovării dimensiunii internaționale a învățământului superior, finanțări suplimentare așa cum se prevede în diferitele instrumente externe (Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare ICD, Instrumentul european de vecinătate IEV, Instrumentul de parteneriat pentru cooperarea cu țările terțe IP și Instrumentul de asistență pentru preaderare IAP) se alocă pentru acțiuni de mobilitate în scopul învățării către sau din țări partenere, precum și pentru cooperare și dialog politic cu autorități, instituții și organizații din respectivele țări. Prezentul regulament se aplică utilizării fondurilor respective, asigurând totodată conformitatea cu regulamentele care reglementează respectivele instrumente externe și, în cazul ICD, îndeplinirea criteriilor pentru asistența publică pentru dezvoltare, stabilite de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Finanțarea este pusă la dispoziție prin intermediul a două alocări multianuale care acoperă primii patru ani și, respectiv, cei trei ani care mai rămân. Alocarea finanțării respective se stabilește în programarea estimativă multianuală a instrumentelor externe menționate la primul paragraf, în conformitate cu nevoile și prioritățile identificate ale țărilor în cauză. Cooperarea cu țările partenere se poate baza, după caz, pe credite suplimentare de la țările respective care urmează să fie puse la dispoziție în conformitate cu procedurile care urmează să fie convenite cu acestea.

Acțiunile de mobilitate a studenților și a personalului între țările din program și țările partenere, finanțate prin alocări de la ICD se axează pe domenii relevante pentru o dezvoltarea sustenabilă și favorabilă incluziunii a țărilor în curs de dezvoltare.

(5)  Alocația financiară pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studiile, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament, cheltuielile legate de domeniul informatic care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, împreună cu toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea programului.

(6)  Alocația financiară poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE. Dacă este necesar, în bugetul pentru perioada de după 2020 ar putea fi introduse credite pentru acoperirea unor cheltuieli similare, permițându-se astfel gestionarea acțiunilor și activităților nefinalizate până la 31 decembrie 2020.

(7)  Fondurile pentru mobilitatea persoanelor în scopul învățării menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) și articolul 12 litera (a) care urmează să fie gestionate de o agenție națională sau de agenții naționale (denumite în continuare „agenție națională”) se alocă în funcție de populație și de costul vieții în statul membru, de distanța dintre capitalele statelor membre și de performanță. Parametrul de performanță reprezintă 25 % din totalul fondurilor în conformitate cu criteriile menționate la alineatele (8) și (9). În ceea ce privește fondurile pentru parteneriatele strategice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) și la articolul 10d alineatul (1) litera (a), care urmează să fie selectate și gestionate de o agenție națională, fondurile se alocă pe baza criteriilor ce urmează a fi stabilite de Comisie, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3). În măsura posibilului, respectivele formule sunt neutre în raport cu diferitele sisteme de educație și formare din statele membre, evită reduceri substanțiale în bugetul anual alocat statelor membre de la un an la altul și reduc la maximum dezechilibrele excesive la nivelul granturilor alocate.

(8)  Alocarea fondurilor pe baza performanței se aplică pentru a promova o utilizare eficientă și eficace a resurselor. Criteriile utilizate pentru măsurarea performanței se bazează pe cele mai recente date disponibile și se axează în special pe:

(a) nivelul rezultatelor anuale obținute; și

(b) nivelul plăților anuale realizate.

(9)  Alocarea de fonduri pentru anul 2014 se bazează pe cele mai recente date disponibile privind acțiunile desfășurate și rata de absorbție a bugetului pentru programele „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune” și „Erasmus Mundus” până la 31 decembrie 2013 inclusiv.

(10)  Programul poate oferi sprijin prin modalități inovatoare de finanțare specifice, în special cele stabilite la articolul 20.

Articolul 19

Modalități de finanțare specifice

(1)  Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(2)  Comisia poate lansa apeluri comune cu țările partenere sau organizațiile și agențiile acestora pentru a finanța proiecte pe baza complementarității fondurilor. Proiectele pot fi evaluate și selectate prin proceduri comune de evaluare și selecție, care sunt convenite de către agențiile de finanțare implicate, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(3)  Organismele publice, precum și școlile, instituțiile de învățământ superior și organizațiile din domeniul educației, formării, tineretului și sportului care au primit peste 50 % din veniturile lor anuale de la surse publice în ultimii doi ani sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Ele nu au obligația să prezinte documentație suplimentară pentru a demonstra această capacitate.

(4)  Prin derogare de la articolul 130 alineatul (2) al Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 și în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate considera ca fiind eligibile pentru finanțare începând cu 1 ianuarie 2014 costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin și care au fost suportate în primele șase luni ale anului 2014, chiar dacă acestea au fost suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.

(5)  Suma menționată la articolul 137 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 nu se aplică sprijinului financiar pentru mobilitatea în scopul învățării acordat persoanelor.

Articolul 20

Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți

(1)  Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți oferă garanții parțiale intermediarilor financiari pentru împrumuturile acordate, în cele mai favorabile condiții posibile, studenților înscriși pentru obținerea unei diplome de ciclul al doilea, cum ar fi cea de master, într-o o instituție recunoscută de învățământ superior dintr-o țară din program, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1), care nu este nici țara lor de reședință, nici țara în care au obținut calificarea necesară pentru accesul la programul de master.

(2)  Garanțiile oferite prin mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți acoperă împrumuturile eligibile noi ale studenților în limita a maximum 12 000  EUR pentru un program de un an și în limita a maximum 18 000  EUR pentru un program care durează până la doi ani, sau echivalentul în moneda locală.

(3)  Managementul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți la nivelul Uniunii este încredințat Fondului european de investiții (FEI), în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012, pe baza unui acord de delegare cu Comisia, care stabilește în detaliu normele și cerințele implementării mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, și obligațiile respective ale părților. Pe această bază, FEI încheie acorduri cu intermediari financiari, precum băncile, instituțiile naționale și/sau regionale de credite pentru studenți sau alte instituții financiare recunoscute, și face tot posibilul pentru a selecta un intermediar financiar din fiecare țară din program, pentru a se asigura că studenți din toate țările din program au acces la mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți într-un mod coerent și nediscriminatoriu.

(4)  Anexa II precizează informațiile tehnice referitoare la funcționarea mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți.



CAPITOLUL VI

Performanță, rezultate și diseminarea lor

Articolul 21

Monitorizarea și evaluarea performanței și rezultatelor

(1)  Comisia, în cooperare cu statele membre, monitorizează și prezintă periodic rapoarte privind performanța și rezultatele programului măsurate în raport cu obiectivele acestuia, în special în ceea ce privește:

(a) valoarea adăugată europeană, menționată la articolul 3;

(b) distribuirea fondurilor asociate cu sectoarele educației, formării și tineretului, pentru a asigura, până la sfârșitul programului, o alocare a finanțării care să garanteze un impact sistemic sustenabil;

(c) utilizarea fondurilor provenite din instrumentele externe, conform dispozițiilor articolului 18 alineatul (4), precum și contribuția lor la obiectivele și principiile instrumentelor respective.

(2)  În plus față de desfășurarea activităților continue de monitorizare, Comisia întocmește un raport intermediar de evaluare până la 31 decembrie 2017, pentru a evalua eficacitatea măsurilor luate pentru atingerea obiectivelor programului, și pentru a evalua eficiența programului și valoarea adăugată europeană a acestuia, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament. Raportul intermediar de evaluare abordează domeniul de aplicare al simplificării programului, coerența internă și externă a acestuia, continuarea relevanței tuturor obiectivelor sale, și contribuția măsurilor luate la realizarea Strategiei Europa 2020. Acesta ia, de asemenea, în considerare rezultatele unei evaluări privind impactul pe termen lung al programelor precedente („Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune”, „Erasmus Mundus” și alte programe internaționale în domeniul învățământului superior).

(3)  Comisia transmite raportul intermediar de evaluare menționat la alineatul (2) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.

(4)  Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul VIII și obligațiilor agențiilor naționale, astfel cum se menționează la articolul 28, statele membre prezintă Comisiei, până la 30 iunie 2017, un raport cu privire la implementarea și impactul programului pe teritoriile lor respective.

(5)  Comisia transmite o evaluare finală a programului către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, până la 30 iunie 2022.

Articolul 22

Comunicare și diseminare

(1)  Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură diseminarea informațiilor, publicitatea și monitorizarea cu privire la toate acțiunile și activitățile sprijinite în cadrul programului, precum și diseminarea rezultatelor programelor anterioare „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune” și „Erasmus Mundus”.

(2)  Beneficiarii proiectelor care beneficiază de sprijin prin acțiunile și activitățile menționate la articolele 6, 10, 12 17 și articolul 20 ar trebui să asigure o bună comunicare și diseminare a rezultatelor și impactului obținute. Aceasta poate include oferirea reciprocă de informații privind oportunitățile de mobilitate.

(3)  Agențiile naționale menționate la articolul 28 elaborează o politică coerentă în privința diseminării și exploatării eficace a rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului, sprijină Comisia în sarcina generală de a disemina informații cu privire la program, inclusiv informații cu privire la acțiuni și activități gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii, și rezultatele sale, și informează grupurile țintă relevante cu privire la acțiunile întreprinse în țara lor.

(4)  Organismele publice și private din cadrul sectoarelor care fac obiectul programului utilizează marca „Erasmus+” în acțiunile de comunicare și de diseminare a informațiilor referitoare la program. Pentru diferitele sectoare ale programului se utilizează următoarele mărci sectoriale:

 „Comenius”, pentru învățământul preuniversitar;

 „Erasmus”, pentru toate tipurile de învățământ superior din țările din program;

 „Erasmus Mundus”, pentru toate tipurile de activități de învățământ superior dintre țările din program și țările partenere;

 „Leonardo da Vinci”, pentru formarea profesională;

 „Grundtvig”, pentru învățarea în rândul adulților;

 „Tineret în acțiune”, pentru învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului;

 „Sport”, pentru activitățile din domeniul sportului.

(5)  Activitățile de comunicare contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.



CAPITOLUL VII

Accesul la program

Articolul 23

Acces

(1)  Orice organism public sau privat activ în domenii precum educația, formarea, tineretul și sportul de masă poate solicita finanțare în cadrul programului. În cazul activităților menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) și la articolul 14 alineatul (1) litera (a), programul vizează, de asemenea, susținerea participării grupurilor de tineri implicate în activități de tineret, dar nu neapărat în cadrul unei organizații de tineret.

(2)  La punerea în aplicare a programului, inclusiv în privința selectării participanților și a atribuirii burselor, Comisia și statele membre se asigură că sunt depuse eforturi deosebite pentru a promova incluziunea socială și participarea persoanelor cu nevoi speciale sau care beneficiază de mai puține oportunități.

Articolul 24

Participarea țărilor

(1)  Programul este deschis participării următoarelor țări (denumite în continuare „țările din program”):

(a) statele membre;

(b) țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în deciziile consiliilor de asociere sau în alte acorduri similare;

(c) țările AELS care sunt părți la Acordul SEE, în conformitate cu dispozițiile acordului respectiv;

(d) Confederația Elvețiană, pe baza unui acord bilateral care urmează a fi încheiat cu țara respectivă;

(e) țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, care au încheiat acorduri cu Uniunea în care se prevede posibilitatea participării lor la programele Uniunii, cu condiția încheierii unui acord bilateral cu Uniunea privind condițiile participării lor la program.

(2)  Țările din program se supun tuturor obligațiilor și își îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute în prezentul regulament cu privire la statele membre.

(3)  Programul sprijină cooperarea cu țările partenere, în special țările din vecinătate, cu privire la acțiunile și activitățile menționate la articolele 6, 10 și 12.



CAPITOLUL VIII

Sistemul de gestionare și audit

Articolul 25

Complementaritate

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură coerența și complementaritatea globală a programului cu:

(a) politicile și programele relevante, în special cele legate de cultură și mass-media, ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare, industrie și întreprinderi, politica de coeziune și dezvoltare, precum și cu politicile și inițiativele de extindere, instrumentele și strategiile din domeniul politicii regionale și al relațiilor externe.

(b) celelalte surse de finanțare relevante ale Uniunii pentru politicile privind educația, formarea, tineretul și sportul, în special Fondul social european și celelalte instrumente financiare referitoare la ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, Fondul european de dezvoltare regională și „Orizont 2020” - programul cadru pentru cercetare și inovare, precum și instrumentele financiare referitoare la justiție și cetățenie, sănătate, programele de cooperare externă și asistența de preaderare.

Articolul 26

Organismele de implementare

Programul este implementat în mod coerent de următoarele organisme:

(a) Comisia, la nivelul Uniunii;

(b) agențiile naționale, la nivel național în țările din program.

Articolul 27

Autoritatea națională

(1)  Termenul „autoritate națională” se referă la una sau mai multe autorități naționale, în conformitate cu legislația și practicile de la nivel național.

(2)  Până la 22 ianuarie 2014, statele membre notifică Comisiei, prin intermediul unei notificări formale transmise de către reprezentanța lor permanentă, cu privire la persoana (persoanele) autorizată (autorizate) legal să acționeze în numele lor în calitate de „autoritate națională”, în sensul prezentului regulament. În cazul înlocuirii autorității naționale în decursul programului, statul membru în cauză notifică aceasta imediat Comisiei în conformitate cu aceeași procedură.

(3)  Statele membre iau toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului, inclusiv, atunci când este posibil, măsuri vizând rezolvarea problemelor care creează dificultăți la obținerea vizelor.

(4)  Până la 22 martie 2014, autoritatea națională desemnează una sau mai multe agenții naționale. În cazul în care există mai mult de o agenție națională, statele membre instituie un mecanism adecvat pentru gestionarea coordonată a implementării programului la nivel național, în special în scopul de a asigura o implementare coerentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor și de a stabili contacte eficiente cu Comisia în această privință, precum și de a facilita un posibil transfer al fondurilor între agenții, asigurând astfel flexibilitate și o mai bună utilizare a fondurilor alocate statelor membre. Fără a aduce atingere articolului 29 alineatul (3), fiecare stat membru decide modul în care organizează relația dintre autoritatea sa națională și agenția națională, inclusiv sarcinile precum stabilirea programului anual de activitate al agenției naționale.

Autoritatea națională transmite Comisiei o evaluare ex ante corespunzătoare a conformității care arată dacă agenția națională respectă articolul 58 alineatul (1) litera (c), punctele (v) și (vi), ale articolului 60 alineatele (1), (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr 966/2012 și ale articolului 38 din Regulamentul delegat (UE) nr 1268/2012 al Comisiei ( 2 ), precum și cerințele Uniunii pentru standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele de gestionare a fondurilor programului pentru sprijinul sub formă de granturi.

(5)  Autoritatea națională desemnează un organism independent de audit, astfel cum se menționează la articolul 30.

(6)  Autoritatea națională își fundamentează evaluarea ex ante a conformității pe propriile controale și audituri și/sau pe controalele și auditurile efectuate de organismul independent de audit menționat la articolul 30.

(7)  În cazul în care agenția națională desemnată pentru program este aceeași cu agenția națională desemnată pentru programul precedent „Învățarea pe tot parcursul vieții” sau „Tineret în acțiune”, domeniul de aplicare a controalelor și a auditurilor pentru evaluarea ex ante a conformității poate fi limitat la cerințele care sunt noi și specifice pentru program.

(8)  Autoritatea națională monitorizează și supervizează gestionarea programului la nivel național. Aceasta informează și consultă Comisia în timp util înainte de luarea oricărei decizii care poate avea un impact semnificativ asupra gestionării programului, în special în ceea ce privește propria agenție națională.

(9)  Autoritatea națională oferă cofinanțare adecvată pentru funcționarea agenției sale naționale pentru a se asigura că programul este gestionat cu respectarea normelor aplicabile ale Uniunii.

(10)  În cazul în care Comisia respinge desemnarea agenției naționale în urma efectuării unei examinări a evaluării ex ante a conformității, autoritatea națională se asigură că sunt întreprinse măsuri de remediere necesare pentru ca agenția națională să respecte cerințele minime stabilite de Comisie sau desemnează un alt organism ca agenție națională.

(11)  Pe baza declarației anuale privind gestionarea a agenției naționale, a avizului de audit independent cu privire la acest subiect și a analizei Comisiei privind conformitatea și performanța agenției naționale, autoritatea națională informează Comisia până la data de 31 octombrie a fiecărui an cu privire la activitățile sale de monitorizare și supervizare privind programul.

(12)  Autoritatea națională își asumă responsabilitatea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii transferate de Comisie către agenția națională pentru sprijinul sub formă de granturi care urmează să fie acordat în cadrul programului.

(13)  În caz de nereguli, neglijență sau fraudă care pot fi imputate agenției naționale, sau în cazul unor lacune grave sau a unor rezultate insuficiente din partea agenției naționale, atunci când această situație duce la reclamații depuse de Comisie împotriva agenției naționale, autoritatea națională este răspunzătoare să ramburseze Comisiei fondurile nerecuperate.

(14)  În circumstanțele menționate la alineatul (13), autoritatea națională poate revoca mandatul agenției naționale, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea Comisiei. În cazul în care autoritatea națională dorește să revoce acel mandat pentru alte motive justificate, aceasta notifică revocarea Comisiei cel puțin șase luni înaintea datei prevăzute pentru încetarea mandatului agenției naționale. În acest caz, autoritatea națională și Comisia ajung la un acord în mod formal cu privire la măsuri de tranziție specifice și termenele corespunzătoare.

(15)  În caz de revocare, autoritatea națională desfășoară controalele necesare privind fondurile Uniunii încredințate agenției naționale al cărei mandat a fost revocat și asigură un transfer fără probleme, către noua agenție națională, al acestor fonduri, precum și al tuturor documentelor și instrumentelor de gestionare necesare pentru gestionarea programului. Autoritatea națională furnizează agenției naționale al cărei mandat a fost revocat sprijinul financiar necesar pentru a continua îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

(16)  În cazul în care Comisia solicită acest lucru, autoritatea națională desemnează instituțiile sau organizațiile sau tipurile de instituții și organizații care sunt considerate eligibile pentru participarea la acțiuni specifice ale programului în teritoriile lor respective.

Articolul 28

Agenția națională

(1)  Termenul „agenție națională” se referă la una sau mai multe agenții naționale, în conformitate cu legislația și practicile la nivel național.

(2)  Agenția națională:

(a) are personalitate juridică sau este parte a unei entități care are personalitate juridică și este reglementată de legislația statului membru în cauză; un minister nu poate fi desemnat ca agenție națională;

(b) dispune de capacitate adecvată de gestionare, personal și infrastructură ca să își îndeplinească sarcinile în mod satisfăcător, asigurând o gestionare eficientă și eficace a programului și buna gestionare financiară a fondurilor Uniunii;

(c) dispune de mijloacele juridice și operaționale pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d) oferă garanții financiare adecvate, emise de preferință de către o autoritate publică, care corespund nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze;

(e) este desemnată pentru durata programului.

(3)  Agenția națională este responsabilă de gestionarea tuturor etapelor ciclului de viață al proiectului ale următoarelor acțiuni ale programului, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctul (v) și punctul (vi) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu articolul 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012:

(a) „mobilitatea persoanelor în scopul învățării”, cu excepția mobilității organizate pe baza diplomelor comune sau duble/multiple, a proiectelor de voluntariat de mare anvergură și a mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți;

(b) „parteneriate strategice” din cadrul acțiunii „cooperare pentru inovare și schimbul de bune practici”;

(c) gestionarea activităților de mică anvergură care sprijină dialogul structurat în domeniul tineretului, în cadrul acțiunii „sprijin pentru reformarea politicilor”.

(4)  Prin derogare de la alineatul (3), deciziile de selecție și de atribuire pentru parteneriatele strategice menționate la alineatul (3) litera (b) pot fi luate la nivelul Uniunii, dacă se ia o decizie în acest sens în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3), și numai în cazurile specifice în care există motive clare pentru această centralizare.

(5)  Agenția națională acordă beneficiarilor sprijin sub formă de granturi, fie prin intermediul unui acord de grant, fie prin intermediul unei decizii de grant, astfel cum este specificat de către Comisie pentru acțiunea programului în cauză.

(6)  Agenția națională prezintă, în fiecare an, un raport Comisiei și propriei autorități naționale, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Agenția națională este responsabilă de punerea în aplicare a observațiilor emise de Comisie în urma analizei declarației anuale privind gestionarea,și a avizului de audit independent cu privire la acest subiect.

(7)  Agenția națională nu poate delega unui terț nicio sarcină care îi este conferită privind implementarea programului sau bugetului, fără autorizare scrisă prealabilă din partea autorității naționale și a Comisiei. Agenția națională își păstrează răspunderea exclusivă pentru orice sarcină delegată către un terț.

(8)  În cazul în care mandatul unei agenții naționale este revocat, agenția națională respectivă rămâne responsabilă din punct de vedere juridic pentru îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

(9)  Agenția națională este responsabilă de gestionarea și încheierea acordurilor financiare cu privire la programele precedente „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineret în acțiune” care vor fi încă deschise la începutul programului.

Articolul 29

Comisia Europeană

(1)  În termen de două luni de la primirea evaluării ex ante a conformității din partea autorității naționale, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (4), Comisia acceptă, acceptă condiționat sau respinge desemnarea agenției naționale. Comisia nu se angajează într-o relație contractuală cu agenția națională înainte de acceptarea evaluării ex ante a conformității. În cazul unei acceptări condiționate, Comisia poate aplica măsuri de precauție proporționale în raportului său contractual cu agenția națională.

(2)  În momentul în care acceptă evaluarea ex ante a conformității de către agenția națională desemnată pentru program, Comisia formalizează responsabilitățile juridice cu privire la acordurile financiare referitoare la programele precedente „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineret în acțiune” și care sunt încă deschise la începutul programului.

(3)  În conformitate cu articolul 27 alineatul (4), documentul care reglementează relația contractuală între Comisie și agenția națională:

(a) stipulează standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele pentru gestionarea fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi de către agențiile naționale;

(b) include programul de lucru al agenției naționale, care cuprinde sarcinile de gestionare ale agenției naționale pentru care se furnizează sprijin din partea Uniunii;

(c) precizează cerințele de raportare pentru agenția națională.

(4)  Comisia pune la dispoziția agenției naționale, în fiecare an, următoarele fonduri ale programului:

(a) fonduri pentru sprijin sub formă de granturi în statul membru, pentru acțiunile programului, a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b) o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor agenției naționale privind gestionarea programului. Aceasta este acordată sub forma unei contribuții forfetare la costurile operaționale ale agenției naționale. Ea este stabilită pe baza cuantumului fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi încredințat agenției naționale.

(5)  Comisia stabilește cerințele pentru programul de lucru al agenției naționale. Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale programului decât după aprobarea oficială a programului de lucru al agenției naționale relevante de către Comisie.

(6)  Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 27 alineatul (4), Comisia revizuiește sistemele naționale de gestionare și control, în special pe baza evaluării ex ante a conformității furnizate acesteia de către autoritatea națională, a declarației anuale privind gestionarea a agenției naționale și a avizului organismului independent de audit cu privire la acest subiect, ținând seama în mod corespunzător de informațiile anuale din partea autorității naționale privind activitățile sale de monitorizare și supervizare privind programul.

(7)  După evaluarea declarației anuale privind gestionarea și a avizului organismului independent de audit cu privire la acest subiect, Comisia adresează avizul și observațiile sale cu privire la acest subiect agenției naționale și autorității naționale.

(8)  În cazul în care Comisia nu poate accepta declarația anuală privind gestionarea sau avizul de audit independent cu privire la acest subiect sau în cazul unei implementări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsuri de precauție și corective necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(9)  Comisia organizează reuniuni periodice cu rețeaua agențiilor naționale pentru a asigura o implementare coerentă a programului în toate țările din program.

Articolul 30

Organismul independent de audit

(1)  Organismul independent de audit emite un aviz de audit referitor la declarația anuală privind gestionarea menționată la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(2)  Organismul independent de audit:

(a) are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b) garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c) nu este în situația unui conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională. În special, organismul este independent din punct de vedere al funcționării, în raport cu entitatea juridică din care face parte agenția națională.

(3)  Organismul independent de audit furnizează Comisiei și reprezentanților săi, precum și Curții de Conturi acces deplin la toate documentele și rapoartele în sprijinul avizului de audit pe care îl emite referitor la declarația anuală privind gestionarea a agenției naționale.



CAPITOLUL IX

Sistemul de control

Articolul 31

Principiile sistemului de control

(1)  Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficace și, dacă sunt detectate nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(2)  Comisia este responsabilă de controalele de supervizare cu privire la acțiunile și activitățile programului gestionate de agențiile naționale. Ea stabilește cerințele minime pentru controalele agenției naționale și ale organismului independent de audit.

(3)  Agenția națională este responsabilă de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile și activitățile programului, astfel cum se menționează la articolul 28 alineatul (3). Aceste controale oferă o asigurare rezonabilă că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

(4)  În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia va asigura coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. Prezenta dispoziție nu se aplică investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 32

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)  Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții, subcontractanții și alți terți care au primit fonduri din partea Uniunii. Ele pot, de asemenea, să efectueze audituri și controale ale agențiilor naționale.

(2)  OLAF poate efectua controale și inspecții la fața locului asupra operatorilor economici vizați direct sau indirect de astfel de finanțări în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96 ( 3 ) în vederea stabilirii posibilelor cazuri de fraudă, corupție sau altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de subvenționare sau un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

(3)  Fără a se aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țări terțe și organizații internaționale, precum și acordurile de grant, deciziile de grant și contractele care rezultă din aplicarea prezentului regulament împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și controale și inspecții la fața locului.



CAPITOLUL X

Delegarea de competențe și dispozițiile de punere în aplicare

Articolul 33

Delegarea de competențe Comisiei

Pentru ca gestionarea sarcinilor să aibă loc la nivelul cel mai adecvat, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 34 în ceea ce privește modificarea articolului 28 alineatul (3), numai în scopul de a dispune acțiuni suplimentare care urmează a fi gestionate de agențiile naționale.

Articolul 34

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate îi este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul 33 este conferită Comisiei pe durata programului.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 33 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în respectiva decizie. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Ea nu aduce atingere validității actelor delegate deja în vigoare.

(4)  Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 33 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 35

Implementarea programului

Pentru a implementa programul, Comisia adoptă programele de lucru anuale prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3). Fiecare program de lucru anual asigură că obiectivele generale și specifice stabilite la articolele 4, 5, 11 și 16 sunt puse în aplicare anual, în mod coerent și evidențiază rezultatele așteptate, metoda de punere în aplicare și suma sa totală. programele de lucru anuale conțin, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o indicare a sumei alocate fiecărei acțiuni, precum și distribuirea fondurilor între statele membre pentru acțiunile gestionate prin intermediul agențiilor naționale, și un calendar indicativ de implementare. Acestea includ, pentru granturi, rata maximă de cofinanțare, care ia în considerare caracteristicile specifice ale grupurilor-țintă, în special capacitatea lor de cofinanțare și posibilitățile lor de a atrage finanțare din partea terților. În mod special, pentru acțiuni care privesc organizațiile cu capacități financiare limitate, rata de cofinanțare se stabilește la minimum 50 %.

Articolul 36

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Comitetul se poate reuni în configurații specifice pentru a se ocupa de aspecte sectoriale. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul său de procedură, pe bază ad hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, pot fi invitați să participe la reuniunile sale ca observatori;

(3)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.



CAPITOLUL XI

Dispoziții finale

Articolul 37

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)  Deciziile nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014.

(2)  Acțiunile inițiate la sau înainte de 31 decembrie 2013 pe baza Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE sunt gestionate, acolo unde este cazul, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

(3)  Statele membre asigură la nivel național tranziția fără probleme între acțiunile derulate în contextul programelor anterioare în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, al tineretului și al cooperării internaționale în cadrul învățământului superior și acelea care urmează să fie implementate în cadrul programului.

Articolul 38

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




ANEXA I

INDICATORII DE EVALUARE A PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie.



Europa 2020 Obiective principale în domeniul educației

Procentul celor cu vârsta între 18 si 24 de ani care au absolvit doar primul ciclu al învățământului secundar și nu sunt înscriși într-un program de educație sau formare

Procentul celor cu vârsta între 30 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar sau echivalent

Criteriul de referință privind mobilitatea, în conformitate cu concluziile Consiliului referitoare la un criteriu de referință privind mobilitatea în scopul învățării

Procentul de absolvenți de învățământ superior care au urmat o perioadă de studiu sau de formare legată de învățământul superior (inclusiv stagii de practică) în străinătate

Procentul celor cu vârstă între 18 și 34 de ani cu formare profesională inițială și calificare profesională, care au urmat o perioadă de formare profesională inițială și studiu legat de formare sau o perioadă de formare (inclusiv stagii de practică) în străinătate

Cantitative (generale)

Numărul de membri ai personalului sprijiniți de program, în funcție de țară și sector

Numărul de participanți cu nevoi speciale sau cu oportunități reduse

Numărul și tipul de organizații și proiecte, în funcție de țară și acțiune

Educația și formarea

Numărul de elevi, cursanți și stagiari care participă la program, în funcție de țară, sector, acțiune și gen

Numărul de studenți din învățământul superior care primesc sprijin pentru a studia într-o țară parteneră, precum și numărul de studenți veniți dintr-o țară parteneră să studieze într-o țară din program

Numărul de instituții de învățământ superior din țările partenere, implicate în acțiunile de mobilitate și cooperare

Numărul de utilizatori ai Euroguidance

Procentul de participanți care au primit un certificat, o diplomă sau o altă formă de recunoaștere oficială a participării lor în program

Procentul de participanți care declară că și-au dezvoltat competențele-cheie

Procentul de participanți la programele de mobilitate pe termen lung, care declară că și-au îmbunătățit competențele lingvistice

Jean Monnet

Numărul de studenți care beneficiază de formare prin activități Jean Monnet

Tineret

Numărul de tineri implicați în acțiuni de mobilitate, sprijinite de program, în funcție de țară, acțiune și gen

Numărul de organizații de tineret din țările din program și țările partenere, implicate în acțiuni de mobilitate și cooperare internațională

Numărul de utilizatori ai rețelei Eurodesk

Procentul de participanți care au primit un certificat, de exemplu Youthpass, o diplomă sau o altă formă de recunoaștere oficială a participării lor în program

Procentul de participanți care declară că și-au dezvoltat competențele-cheie

Procentul de participanți la activitățile de voluntariat care declară că și-au îmbunătățit competențele lingvistice

Sport

Numărul de membri ai organizațiilor sportive care candidează la program sau care participă la acesta, în funcție de țară

Procentul de participanți care au utilizat rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru:

(a)  a combate amenințările la adresa sportului;

(b)  a îmbunătăți buna guvernanță și carierele duble

(c)  a crește incluziunea socială, egalitatea de șanse și ratele de participare.




ANEXA II

INFORMAȚII TEHNICE PRIVIND MECANISMUL EUROPEAN DE GARANTARE A ÎMPRUMUTURILOR PENTRU STUDENȚI

1.   Selectarea intermediarilor financiari

În urma unui apel de exprimare a interesului, intermediarii financiari sunt selectați în conformitate cu cele mai bune practici de pe piață în ceea ce privește, printre altele:

(a) volumul de finanțare pusă la dispoziția studenților;

(b) condițiile cele mai favorabile oferite studenților, cu condiția respectării standardelor minime de creditare stabilite la punctul 2;

(c) accesul la finanțare pentru toți rezidenții țărilor din program, în conformitate cu definițiile de la articolul 24 alineatul (1);

(d) măsuri de prevenire a fraudelor; și

(e) respectarea Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ).

2.   Protecția debitorilor

Următoarele garanții constituie condițiile minime care trebuie oferite de intermediarii financiari care doresc să acorde împrumuturi pentru studenți garantate prin mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți:

(a) nu se solicită nicio garanție colaterală sau din partea părinților;

(b) împrumuturile se acordă în mod nediscriminatoriu;

(c) ca parte a procesului de evaluare, intermediarul financiar ia în considerare riscul de supraîndatorare a studentului, pe baza nivelurilor de acumulare a datoriilor și a oricăror hotărâri judecătorești privind creanțele nerecuperate; și

(d) rambursarea se bazează pe un model hibrid, care combină plățile standardizate de tip ipotecar cu garanții sociale, în special:

(i) o rată a dobânzii în mod semnificativ mai redusă în comparație cu ratele de pe piață;

(ii) o perioadă inițială de grație, înainte de începerea rambursărilor, care să dureze minimum 12 luni după sfârșitul programului de studiu, sau, în cazul în care legislația națională nu prevede astfel de întârzieri, o dispoziție privind efectuarea unor rambursări simbolice pe durata acestei perioade de 12 luni;

(iii) o dispoziție pentru o „pauză de rambursare”, pentru o durată minimă de 12 luni pe toată perioada împrumutului, care poate fi invocată la cererea absolventului sau, în cazul în care dreptul intern nu prevede astfel de întârzieri, o dispoziție privind efectuarea unor rambursări simbolice în cursul acestei perioade de 12 luni;

(iv) o opțiune de suspendare a dobânzii în cursul perioadei de studiu;

(v) asigurare de viață sau pentru invaliditate; și

(vi) absența penalităților pentru plata totală sau parțială în avans.

Intermediarii financiari pot oferi rambursări în funcție de venit, precum și condiții îmbunătățite, cum ar fi perioade de grație mai lungi, pauze de rambursare mai mari sau scadențe mai târzii, pentru a ține cont de necesitățile specifice ale absolvenților, cum ar fi ale celor care urmează ulterior studii de doctorat sau pentru a lăsa mai mult timp absolvenților să-și găsească un loc de muncă. În procedura de selecție a intermediarilor financiari, se ține seama de furnizarea unor astfel de condiții avantajoase.

3.   Monitorizarea și evaluarea

Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți face obiectul monitorizării și al evaluării, în conformitate cu articolul 21 din prezentul regulament și pe baza articolului 140 alineatul (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Ca parte a acestui proces, Comisia prezintă rapoarte privind efectele mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți asupra beneficiarilor și asupra sistemelor de învățământ superior. Raportul Comisiei include, printre altele, măsurile propuse pentru gestionarea tuturor domeniilor de preocupare și datele privind:

(a) numărul de studenți care au primit împrumuturi prin intermediul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, inclusiv date privind ratele de absolvire;

(b) volumul împrumuturilor acordate de intermediarii financiari;

(c) nivelul ratelor de dobândă;

(d) nivelurile datoriei restante și ale incapacității de plată, inclusiv toate măsurile adoptate de intermediarii financiari contra debitorilor în insolvență;

(e) măsuri de prevenire a fraudelor, adoptate de intermediarii financiari;

(f) profilul studenților beneficiari, inclusiv mediul lor de proveniență socioeconomic, domeniul de studii, țara de origine și țara de destinație, în conformitate cu legislația națională privind protecția datelor;

(g) echilibrul geografic al utilizării; și

(h) acoperirea geografică a intermediarilor financiari.

Fără a aduce atingere competențelor conferite Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 140 alineatul (9) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, Comisia are în vedere adoptarea unor modificări adecvate de reglementare, inclusiv modificări legislative, dacă răspunsul așteptat al pieței sau participarea intermediarilor financiari nu sunt satisfăcătoare.

4.   Buget

Alocările bugetare acoperă costul integral al mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, inclusiv obligațiile de plată către intermediarii financiari participanți care solicită garanții parțiale și taxe de gestionare pentru FIE.

Bugetul alocat mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, astfel cum menționează articolul 18 alineatul (2) litera (c) nu este mai mare de 3,5 % din bugetul total al programului.

5.   Vizibilitate și sensibilizare

Fiecare intermediar financiar participant contribuie la promovarea mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, prin furnizarea de informații potențialilor studenți. În acest scop, Comisia, printre altele, furnizează agențiilor naționale din țările din program informațiile necesare pentru a le permite acestora să acționeze ca centre de informare privind mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți.



( 1 ) Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele fundamentale în procesul de învățare continuă (JO L 394, 30.12.2006, p. 10).

( 2 ) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

( 3 ) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

( 4 ) Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).