4.12.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 328/10 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 5 octombrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Supreme Court — Irlanda) — J. McB./L.E.
(Cauza C-400/10 PPU) (1)
(Cooperare judiciară în materie civilă - Materie matrimonială și materia răspunderii părintești - Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii - Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 - Copii ai căror părinți nu sunt căsătoriți - Drepturile tatălui privind încredințarea - Interpretarea noțiunii «încredințare» - Principii generale ale dreptului și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)
2010/C 328/15
Limba de procedură: engleza
Instanța de trimitere
Supreme Court
Părțile din acțiunea principală
Reclamant: J. McB.
Pârâtă: L. E.
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Supreme Court — Interpretarea Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (JO L 338, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 06, p. 183) — Copil ai cărui părinți nu sunt căsătoriți — Drepturile tatălui privind încredințarea — Reglementare națională care obligă tatăl să obțină o ordonanță din partea instanței competente pentru a se putea prevala de drepturile privind încredințarea copilului, care fac ca deplasarea copilului din locul reședinței sale obișnuite sau reținerea acestuia să fie ilicită
Dispozitivul
Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, trebuie interpretat în sensul că nu se opune posibilității ca dreptul unui stat membru să condiționeze dobândirea drepturilor privind încredințarea de către tatăl unui copil, care nu este căsătorit cu mama acestuia din urmă, de obținerea de către tată a unei decizii a instanței naționale competente prin care să îi fie conferite astfel de drepturi, care pot face ca deplasarea copilului de către mama sa ori reținerea acestuia să fie ilicită, în sensul articolului 2 punctul 11 din acest regulament.