11.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 246/7


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 29 iulie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Naczelny Sąd Administracyjny — Republica Polonă) — Dyrektor Izby Skarbowej w Białymstoku/Profaktor Kulesza, Frankowski, Jóźwiak, Orłowski spółka jawna w Białymstoku, fostă Profaktor Kulesza, Frankowski, Trzaska spółka jawna w Białymstoku

(Cauza C-188/09) (1)

(Trimitere preliminară - TVA - Drept de deducere - Diminuarea valorii dreptului de deducere în cazul încălcării obligației de a utiliza o casă de înregistrare)

2010/C 246/11

Limba de procedură: polona

Instanța de trimitere

Naczelny Sąd Administracyjny

Părțile din acțiunea principală

Reclamant: Dyrektor Izby Skarbowej w Białymstoku

Pârâtă: Profaktor Kulesza, Frankowski, Jóźwiak, Orłowski spółka jawna w Białymstoku, fostă Profaktor Kulesza, Frankowski, Trzaska spółka jawna w Białymstoku

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Naczelny Sąd Administracyjny — Interpretarea articolului 2 alineatele (1) și (2) din Prima directivă 67/227/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri (JO 71, p. 1301), precum și a articolului 2, a articolului 10 alineatele (1) și (2), a articolul 17 alineatele (1) și (2), a articolului 27 alineatul (1) și a articolului 33 alineatul (1) din Directiva 77/388/CEE: A șasea directivă a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (JO L 145, p. 1) — Compatibilitatea cu aceste dispoziții a unei reglementări naționale care prevede utilizarea obligatorie a unei case de marcat pentru vânzările efectuate de persoane supuse la plata TVA-ului către persoane nesupuse la plata acestei taxe și care sancționează încălcarea acestei obligații printr-o pierdere a dreptului la o deducere de 30 % din taxa plătită în amonte

Dispozitivul

1.

Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost definit la articolul 2 alineatele (1) și (2) din Prima directivă 67/227/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri și la articolul 2 și la articolul 10 alineatele (1) și (2), precum și la articolul 17 alineatele (1) și (2) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/7/CE a Consiliului din 20 ianuarie 2004, nu se opune ca un stat membru să limiteze temporar dreptul de deducere a taxei achitate în amonte pentru persoanele impozabile care nu au respectat o formalitate de înregistrare în contabilitate a vânzărilor efectuate, cu condiția ca sancțiunea astfel prevăzută să respecte principiul proporționalității.

2.

Dispoziții precum cele ale articolului 111 alineatele 1 și 2 din Legea privind taxa pe bunuri și pe servicii (ustawa o podatku od towarów i usług) din 11 martie 2004 nu constituie „măsuri speciale de derogare” în scopul prevenirii anumitor forme de evaziune fiscală sau de fraudă, în sensul articolului 27 alineatul (1) din A șasea directivă 77/388, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/07.

3.

Articolul 33 din A șasea directivă 77/388, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/07, nu se opune menținerii unor dispoziții precum cele ale articolului 111 alineatele 1 și 2 din Legea privind taxa pe bunuri și pe servicii din 11 martie 2004.


(1)  JO C 193, 15.8.2009.