COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.5.2015
COM(2015) 236 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al șaptelea raport semestrial privind funcționarea spațiului Schengen
1 noiembrie 2014-30 aprilie 2015
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.5.2015
COM(2015) 236 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Al șaptelea raport semestrial privind funcționarea spațiului Schengen
1 noiembrie 2014-30 aprilie 2015
1.Introducere
Conform anunțului din comunicarea sa privind consolidarea guvernanței Schengen 1 din 16 septembrie 2011 și cu sprijinul Consiliului acordat la 8 martie 2012, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte semestriale privind funcționarea spațiului Schengen. Prezentul raport, al șaptelea de acest tip, se referă la perioada 1 noiembrie 201430 aprilie 2015 și este prezentat chiar înainte de aniversarea Acordului Schengen, care a fost semnat la 14 iunie 1985.
2.Situația actuală
2.1.Fluxurile migratorii la frontierele externe ale spațiului Schengen
Perioada de raportare a fost marcată de persistența migrației prin regiunea mediteraneeană către Europa, de un număr îngrijorător de tragedii și de amenințarea crescândă reprezentată de persoanele radicalizate, inclusiv de întoarcerea în Europa a luptătorilor teroriști străini, care a culminat cu atacurile teroriste din Franța și Danemarca și cu atacul prevenit în Belgia.
Numărul anual de cazuri detectate de trecere neregulamentară a frontierei a crescut în mod semnificativ în cursul anului 2014 și a fost cel mai ridicat de la începerea, în 2007, a colectării de date în cadrul FRAN (Rețeaua de analiză a riscurilor Frontex) 2 . Pe parcursul anului trecut au existat aproximativ 284 000 de cazuri detectate, un număr dublu față de cel înregistrat în anul de vârf 2011 (numărul de cazuri detectate în 2013 a fost de aproximativ 107 000). La fel de important, numărul de cazuri detectate în primele cinci luni ale perioadei de raportare (noiembrie 2014-martie 2015, acestea fiind lunile pentru care erau disponibile date consolidate) a fost de peste 3 ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la peste 111 000 de cazuri.
Italia a raportat în continuare de departe cel mai mare număr de rețineri în 2014, fiind urmată de Grecia și Ungaria. La fel ca în 2013, majoritatea persoanelor detectate în cursul anului 2014 erau cetățeni sirieni și eritreeni. Principalele rute folosite în 2014 au fost zona centrală a Mării Mediterane 3 (o creștere de aproape patru ori din 2013, reprezentând 60 % din totalitatea cazurilor detectate), estul Mării Mediterane (un număr dublu în comparație cu aceeași perioadă a anului 2013, deși s-a menținut în continuare sub recordul înregistrat în anii 20102011) și Balcanii de Vest (mai mult decât dublu față de 2013). Atât pentru ruta central-mediteraneeană, cât și pentru cea a Balcanilor de Vest, numărul de persoane reținute în 2014 a fost cel mai mare de când a început, în 2007, colectarea datelor în cadrul FRAN.
În ceea ce privește primele cinci luni ale perioadei de raportare, ruta Balcanilor de Vest a fost principala rută utilizată (au fost detectate peste 55 000 de persoane), urmată de rutele din zona centrală și de est a Mării Mediterane (peste 26 000 și, respectiv, 21 000 de persoane detectate). Cele trei rute combinate au reprezentat aproximativ 93 % din toate cazurile detectate.
În acest context, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de migranți în situație neregulamentară din Kosovo 4 , atingând apogeul în ianuarie-februarie 2015 și înscriind ruta Balcanilor de Vest pe prima poziție în ceea ce privește numărul de treceri neregulamentare ale frontierei în perioada noiembrie 2014-februarie 2015. Pentru a rezolva situația de la frontiera sârbo-maghiară, Frontex a oferit sprijin Ungariei care a constat în desfășurarea de echipamente și detașarea de agenți invitați în contextul operațiunilor sale comune. Germania a detașat câțiva ofițeri pentru a sprijini polițiștii de frontieră sârbi și, împreună cu Austria și Ungaria, a întreprins o serie de inițiative comune, de exemplu, patrularea în trenuri. Comisia a inițiat un dialog intensiv între Serbia și Kosovo4, în special prin intermediul Grupului de lucru privind migrația neregulamentară între Serbia și Kosovo. Astfel s-a deschis calea pentru cooperarea dintre cele două părți și s-au putut obține angajamentele lor în vederea intensificării măsurilor de prevenire și de combatere a migrației neregulamentare din Kosovo4. Autoritățile sârbe s-au angajat să consolideze controalele la frontiera sârbo-maghiară și să urmărească în justiție rețelele de trafic de persoane din Voivodina, iar Kosovo4 s-a angajat să intensifice cooperarea polițienească cu Serbia, precum și schimburile de informații cu Serbia și UE. Datele disponibile arată că aceste măsuri au contribuit la inversarea tendinței: numărul reținerilor de migranți în situație neregulamentară care provin din Kosovo4 la frontierele sârbo-maghiare a scăzut de la aproximativ 12 000 în luna februarie la mai puțin de 400 în luna martie. În mod similar, numărul de persoane reținute pe ruta Balcanilor de Vest a scăzut de la aproximativ 15 000 în luna februarie la peste 5 000 în luna martie. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi susținute pentru a consolida această tendință.
Ruta central-mediteraneeană a ocupat locul al doilea în clasamentul rutelor cel mai frecvent utilizate în perioada noiembrie 2014-martie 2015. Pe parcursul perioadei de raportare, fenomenele de tip „navă fantomă” (cazurile Carolyn Assens, Blue Sky M și The Ezadeen, în care o navă având la bord migranți în situație neregulamentară este abandonată de echipaj 5 și este lăsată să derive singură) au arătat din nou că traficanții își schimbă rapid metodele de lucru fără niciun fel de respect pentru viața oamenilor. O evoluție importantă în legătură cu această rută a fost lansarea operațiunii comune a Frontex, „Triton”, în zona centrală a Mării Mediterane, care a început la data de 1 noiembrie 2014, în momentul în care Italia a hotărât să oprească treptat operațiunea Mare Nostrum pusă în aplicare de flota sa militară. Pe parcursul operațiunii 6 au existat 392 de incidente legate de migrația neregulamentară, din care 334 au fost cazuri de căutare și salvare (Search and Rescue – SAR). Au fost detectate 49 871 de persoane 7 , dintre care 43 057 au fost cazuri SAR. Au fost arestate o sută treizeci și două de călăuze. Deși operațiunea comună a demonstrat hotărârea tuturor partenerilor implicați de a pune capăt tragediei continue din Marea Mediterană, este evident că operațiunea de supraveghere a frontierelor „Triton” sau alte operațiuni, în mod individual, nu pot rezolva situația. Acestea sunt complementare măsurilor care depășesc domeniul de aplicare al acquis-ului Schengen (politica UE în domeniul migrației ca atare și situația din țările de origine și de tranzit) și eforturilor proprii ale statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor lor. Pentru a răspunde acestor provocări, în urma tragediei din 18 aprilie din Marea Mediterană 8 , în cadrul unei reuniuni comune a Consiliilor Afaceri Externe și Afaceri Interne s-a convenit asupra unui plan de acțiune alcătuit din zece puncte privind migrația 9 . Măsurile corespunzătoare au fost dezvoltate în continuare în declarația emisă de Consiliul European la 23 aprilie 10 , în care acesta și-a asumat angajamentul față de consolidarea prezenței UE pe mare, prin triplarea resurselor financiare pentru operațiunile comune „Triton” și „Poseidon”, prin noi metode de luptă împotriva traficanților, prin măsuri care urmează a fi întreprinse împreună cu țările terțe, precum și printr-o consolidare a solidarității și a responsabilității în interiorul UE. Aceste orientări sunt acum în curs de punere în aplicare, pe baza unei foi de parcurs elaborate în acest scop. Consiliul și Comisia vor prezenta Consiliului European din iunie un raport referitor la punerea lor în aplicare. Agenda europeană privind migrația, adoptată de către Comisie la 13 mai, reunește diferitele etape pentru a face față provocărilor.
În urma unei creșteri semnificative a numărului de cazuri detectate pe ruta est-mediteraneeană, aceasta a ajuns pe prima poziție în ceea ce privește rutele cel mai frecvent utilizate în luna martie (peste 2,5 ori mai multe cazuri detectate în comparație cu luna februarie). Acest lucru poate fi parțial atribuit variațiilor sezoniere, dar reflectă totodată creșterea presiunii pe această rută.
Comisia a continuat să monitorizeze situația din statele membre afectate de fluxuri semnificative la frontiera europeană (în special în Italia, Ungaria, Bulgaria) și în ceea ce privește îmbunătățirea sistemelor lor de azil respective, precum și pentru a răspunde mișcărilor secundare și pentru a asigura punerea în aplicare a Regulamentului EURODAC, în special privind prelevarea de amprente digitale. Agenda privind migrația a subliniat necesitatea de a se respecta pe deplin normele referitoare la prelevarea la frontieră a amprentelor digitale ale migranților. Statele membre supuse unor presiuni deosebite vor beneficia de sistemul de puncte de acces pentru furnizarea de sprijin operațional pe teren.
De asemenea, Comisia va continua să evalueze, în cooperare cu EASO și cu statele membre în cauză, eventuala necesitate de a utiliza mecanismul de alertă timpurie, pregătire și gestionare a crizelor în temeiul articolului 33 din Regulamentul Dublin III 11 . Comisia a continuat totodată să coopereze cu Cipru pentru a se asigura că există capacitatea de primire de urgență pentru a gestiona posibilele fluxuri semnificative și pentru a-și îmbunătăți sistemul de azil în general. Grecia a pus în aplicare planul național de acțiune privind azilul și migrația, în vederea remedierii deficiențelor sale sistemice în domeniul azilului. Acest plan de acțiune a expirat în decembrie 2014 12 . Ar trebui remarcat faptul că statele membre menționate au depus eforturi considerabile pentru a stabiliza și îmbunătăți situația, dar sunt necesare progrese suplimentare.
Comisia a lucrat în strânsă colaborare cu statele membre și cu Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) în vederea facilitării procesului de transpunere a Directivei reformate privind procedurile de azil care a clarificat și a consolidat normele privind asigurarea accesului efectiv la procedura de azil, inclusiv privind cererile depuse la frontierele externe. EASO a organizat o serie de cursuri de formare privind procedura de azil și, în prezent, în colaborare cu Frontex și cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale, este elaborat un nou modul de formare pentru polițiștii de frontieră. În cursul perioadei de raportare, EASO a continuat să întreprindă măsuri pentru a permite colectarea de date detaliate și fiabile privind solicitările de azil, inclusiv a celor depuse la frontiera externă.
În 2014, aproximativ 14 000 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în spațiul Schengen și în țările candidate la spațiul Schengen 13 . Deși aceasta este o creștere de aproximativ 14 ori de la circa 1 000 de solicitanți de azil în întregul an 2013, numărul total este încă relativ scăzut. Resortisanții ucraineni care au solicitat azil în spațiul Schengen și în țările candidate la spațiul Schengen au reprezentat aproximativ 2 % din numărul total al solicitanților în 2014. Practic, toți solicitanții ucraineni au intrat legal cu vize pe termen scurt sau pe termen lung și foarte puține cereri de azil au fost depuse la frontiere. Situația din Ucraina și impactul acesteia asupra fluxurilor migratorii și de azil ar trebui să continue să fie monitorizate în mod adecvat, astfel încât UE și spațiul Schengen să fie în măsură să reacționeze la evoluțiile ulterioare în modul cel mai eficient.
Identificarea unor soluții la amenințările la adresa securității reprezentate de luptătorii teroriști străini
În ceea ce privește întoarcerea din Siria în UE a luptătorilor teroriști străini și detectarea acestor persoane la frontierele externe, un element care a fost, de asemenea, abordat în Agenda europeană privind securitatea, adoptată de Comisie la 28 aprilie 2015 14 , în cadrul juridic actual este posibil să se efectueze verificări sistematice ale persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii în bazele de date relevante, pe baza evaluării riscului. Comisia a continuat colaborarea cu statele membre, pe de o parte, pentru a se asigura că instrumentele existente, în special Codul frontierelor Schengen și Sistemul de Informații Schengen (a se vedea secțiunea 4.1 pentru detalii) pot fi exploatate pe deplin pentru a răspunde amenințării pe care o reprezintă luptătorii teroriști străini și, pe de altă parte, cu privire la indicatori comuni de risc care permit verificări mai specifice ale persoanelor.
În cadrul reuniunii informale din 12 februarie 2015, membrii Consiliului European au transmis un mesaj clar cu privire la următorii pași în vederea dezvoltării în continuare a unor instrumente pentru a detecta și a întrerupe călătoriile legate de acțiuni teroriste, mai ales pe cele ale luptătorilor teroriști străini 15 . În această privință, Comisia a adaptat Manualul practic pentru polițiștii de frontieră (Manualul Schengen) în ceea ce privește verificările minime și amănunțite, normele generale aplicabile persoanelor care se bucură de dreptul la liberă circulație pe teritoriul Uniunii și normele relevante pentru controalele la frontierele terestre și aeriene.
2.2. Situația în interiorul spațiului Schengen
În 2014, numărul de cazuri detectate de ședere neregulamentară a crescut cu 28 %, în comparație cu anul precedent (ajungând la aproximativ 426 000). Cele mai multe cazuri detectate s-au înregistrat în Germania, urmată de Suedia, Franța, Spania și Austria. În ceea ce privește perioada de raportare, numărul de cazuri detectate de ședere neregulamentară în perioada noiembrie 2014-martie 2015 (circa 184 000) a fost cu 32 % mai mare decât în aceeași perioadă din 2013-2014.
După cum s-a menționat în rapoartele semestriale precedente, FRAN a început colectarea de date privind fluxurile secundare în 2014. Ar trebui remarcat faptul că, în ciuda atenționărilor din rapoartele anterioare, o serie de țări (Austria, Bulgaria, Cipru, Grecia, Islanda, Malta, precum și Irlanda, stat membru care nu face parte din spațiul Schengen) nu au prezentat încă date cu privire la acest aspect (situație înregistrată la jumătatea lunii aprilie 2015). Este esențial ca toate statele membre să transmită date complete pentru a permite o analiză fiabilă care ar contribui la trasarea rutelor de migrație. Potrivit planificării, primul raport comun periodic elaborat de Frontex și Europol privind fluxurile secundare pe baza datelor menționate anterior urmează a fi publicat în iunie 2015.
Acțiunea „Amberlights 2015” a președinției, cel mai recent exercițiu de colectare de informații privind fluxurile migratorii în UE/spațiul Schengen, a avut loc între 1 și 14 aprilie 2015, pe baza orientărilor stabilite în Ghidul pentru operațiile de poliție comune 16 . Acest exercițiu a fost organizat la inițiativa președinției letone a Consiliului Uniunii Europene și a fost menit să intensifice verificările la frontiere și să accelereze detectarea resortisanților țărilor terțe care depășesc termenul legal de ședere (la ieșire la frontierele aeriene), precum și să colecteze și să analizeze informațiile aferente, inclusiv cu privire la cazurile de fraudare a documentelor. La această acțiune au participat douăzeci și opt de țări. Printre rezultatele principale se numără 825 de rapoarte privind incidentele, referitoare la 1 409 cazuri detectate de persoane care au depășit termenul legal de ședere 17 și la 3 cazuri de impostori 18 .
Între timp, au devenit cunoscute rezultatele unei operațiuni similare „Mos Maiorum”, desfășurată sub auspiciile președinției italiene. La această operațiune au participat douăzeci și șapte de țări. Printre principalele rezultate operaționale s-a numărat interceptarea a 19 234 de migranți în situație neregulamentară, dintre care 11 046 au depus cerere de azil. Au fost reținute nu mai puțin de 257 de călăuze și au fost confiscate 593 de documente. Operațiunea a permis colectarea de informații referitoare la principalele rute urmate de migranții aflați în situație neregulamentară și la modul de operare al rețelelor infracționale utilizate pentru traficul de persoane.
3.Aplicarea acquis-ului Schengen
3.1.Cazuri de reintroducere temporară a controlului la frontierele interne
Articolul 23 din Codul frontierelor Schengen 19 prevede că, în mod excepțional, în cazul în care există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a siguranței interne, un stat membru poate reintroduce controalele la frontierele sale interne pe o durată care nu trebuie să depășească strictul necesar pentru a răspunde la respectiva amenințare gravă. În perioada 1 noiembrie 2014-30 aprilie 2015, nu au existat cazuri în care statele membre au reintrodus temporar controalele la frontierele lor interne. În ceea ce privește perioada de raportare precedentă, Belgia a decis în cele din urmă să nu efectueze verificări la frontierele interne (deși acestea au fost notificate în prealabil Comisiei în vederea summitului G7 din iunie 2014), întrucât, în final, nu s-a primit nicio informație referitoare la riscuri decisive de securitate.
3.2.Menținerea neaplicării controlului la frontierele interne
Există două domenii ale aquis-ului Schengen care fac în mod frecvent obiectul unor presupuse încălcări: 1) a se stabili dacă verificările efectuate de poliție în apropierea frontierei interne au sau nu un efect echivalent cu cel al verificărilor la frontieră [articolul 21 litera (a) din Codul frontierelor Schengen] și 2) obligația de a elimina obstacolele care împiedică fluidizarea traficului, cum ar fi limitările de viteză la punctele rutiere de trecere a frontierelor interne (articolul 22 din Codul frontierelor Schengen). În perioada 1 noiembrie 2014-30 aprilie 2015, Comisia a continuat să desfășoare investigații privind patru cazuri (referitoare la Austria, Belgia, Italia și Slovenia) de posibile încălcări ale prevederilor privind eliminarea controlului la frontierele interne, în special în ceea ce privește eliminarea obstacolelor care împiedică fluidizarea traficului. Comisia a continuat schimbul de opinii cu Germania ca urmare a scrisorii de punere în întârziere adresate în octombrie 2014 privind presupusa neconformitate a Legii privind Poliția Federală din Germania cu articolul 20 și cu articolul 21 litera (a) din Codul frontierelor Schengen. Totodată, Comisia a solicitat clarificări din partea Poloniei privind obligația de a purta documente în zonele de frontieră internă din Polonia [articolul 21 litera (c) din Codul frontierelor Schengen].
3.3.Dezvoltarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)
În cursul perioadei de raportare, Sistemul european de supraveghere a frontierelor a fost extins de la 19 țări participante inițial la 30. Frontex a conectat nou-înființatele centre naționale de coordonare în celelalte 11 țări participante la rețeaua de comunicare a EUROSUR și a continuat procesul de acreditare de securitate a acestei rețele, care va fi finalizat în cursul anului 2015. În conformitate cu dispozițiile Regulamentului privind EUROSUR, mai multe state membre au raționalizat responsabilitățile și fluxurile de lucru pentru supravegherea frontierelor la nivel național și au îmbunătățit în mod considerabil schimbul de informații și cooperarea între autoritățile naționale de control la frontieră, precum și cu cele ale statelor membre învecinate. Câteva state membre învecinate au început, de asemenea, să își conecteze la nivel local sistemele naționale de supraveghere a frontierelor.
Comisia, Frontex și statele membre au finalizat elaborarea unui manual care conține orientări de natură tehnică și operațională pentru punerea în aplicare și gestionarea EUROSUR. Adoptarea de către Comisie a manualului este programată mai târziu în cursul acestui an.
Frontex a continuat să își dezvolte capacitatea de a coordona aplicarea comună a instrumentelor de supraveghere și a serviciilor de fuziune ale EUROSUR în scopul de a oferi, în mod regulat, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor, informații privind supravegherea frontierelor externe și privind zona prefrontalieră. Această capacitate va fi mărită considerabil în cursul anului 2015, atunci când în acest scop vor fi puse la dispoziție fonduri Copernicus 20 . În prezent, statele membre dispun de servicii variate: de la urmărirea navelor și instrumente de detectare a navelor prin satelit, algoritmi complecși de estimare a pozițiilor navelor, până la prognoze meteorologice și oceanografice precise. Serviciile de fuziune utilizează o tehnologie de comunicații prin satelit cu senzori optici și cu radar pentru a localiza navele suspectate de a fi implicate în traficul de persoane care pune deseori în pericol viețile migranților. Statele membre pot solicita urmărirea anumitor nave de interes în orice moment.
Serviciul de detectare a navelor sprijină zilnic operațiunea „Triton” și, în prezent, este lansat și pentru operațiunile „Poseidon” și „Indalo”. În permanență sunt disponibile și alte servicii, cum ar fi un modul de simulare maritimă sau prognozele meteorologice detaliate în sprijinul activităților operaționale.
3.4.Presupusele încălcări ale altor componente ale acquis-ului Schengen
În perioada de raportare, Comisia și-a continuat investigația în cazul referitor la frontierele terestre din Estonia (în ceea ce privește cerințele impuse în momentul trecerii frontierei, în raport cu articolele 5 și 7 din Codul frontierelor Schengen). În plus, Comisia a continuat investigațiile cu privire la Grecia și Bulgaria, având ca obiect presupuse practici de returnare forțată la frontiera externă și a inițiat o investigație privind presupuse cazuri de expulzare sumară din Spania (Ceuta și Melilla). În acest context, Comisia a efectuat o vizită tehnică în Bulgaria și o alta în Ceuta și Melilla. De asemenea, continuă monitorizarea situației în țările în cauză.
În ceea ce privește plângerile continue primite cu privire la timpul de așteptare excesiv din cauza verificărilor efectuate de autoritățile spaniole la frontiera cu Gibraltarul, în urma recomandărilor suplimentare adresate la 30 iulie 2014 atât autorităților spaniole, cât și celor din Gibraltar de a îmbunătăți gestionarea fluxurilor de vehicule și de pasageri și de a combate mai eficient contrabanda cu tutun, Comisia a primit răspunsuri de la cele două țări cu privire la modul în care intenționează să pună în aplicare aceste recomandări. La sfârșitul lunii februarie, Comisia a primit informațiile solicitate în iulie 2014 autorităților spaniole. În urma evaluării preliminare, se constată că autoritățile din Gibraltar au înregistrat progrese în ceea ce privește introducerea unor măsuri corespunzătoare pentru a da curs recomandărilor Comisiei. Există indicii care arată că numărul confiscărilor de țigarete/tutun efectuate la punctul de trecere a frontierei La Línea de la Concepción este în scădere, ceea ce poate sugera că măsurile luate încep deja să aibă un impact pozitiv. Comisia va monitoriza îndeaproape situația până când vor fi finalizate toate măsurile care au fost anunțate de Spania, dar care nu au fost încă puse în aplicare, în special lucrările de reconstrucție la punctul de trecere a frontierei La Línea de la Concepción. Comisia încurajează autoritățile din Gibraltar și din Spania să își intensifice cooperarea și schimbul de informații și va continua dialogul referitor la aceste chestiuni.
Comisia a solicitat autorităților poloneze să ia măsurile necesare pentru modificarea acordului bilateral din 2001 privind punctele comune de trecere a frontierei (PTF) cu Ucraina pentru a asigura compatibilitatea cu garanțiile relevante introduse cu privire la astfel de PTF în Codul frontierelor Schengen prin Regulamentul 610/2013.
Transpunerea Directivei privind returnarea (2008/115/CE) în legislația națională
De la raportul precedent, Comisia continuă să monitorizeze în mod sistematic toate deficiențele identificate și inițiază investigații, dacă este necesar. Aceasta s-a concentrat în special asupra deficiențelor nesoluționate din mai multe state membre și, până în prezent, a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a patru state membre pentru că nu au transpus în mod corect în legislația națională mai multe articole din Directiva privind returnarea.
Unul dintre cele mai importante motive pentru neîndeplinirea obligațiilor este luarea în custodie publică a persoanelor care fac obiectul procedurii de returnare. Condițiile de luare în custodie publică și utilizarea extinsă a acestei practici (inclusiv luarea în custodie publică timp de mai mult de 18 luni), precum și absența unei revizuiri adecvate a luării în custodie publică au suscitat motive serioase de îngrijorare. Absența unor sisteme eficace de monitorizare a returnării forțate, durata și valabilitatea teritorială a interdicțiilor de intrare au fost unele dintre motivele procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, la fel ca definiția privind returnarea. Aspectele procedurale (de exemplu, traducerea deciziilor de returnare) au condus, de asemenea, la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Punerea în aplicare a Regulamentului privind micul trafic de frontieră [Regulamentul (CE) nr. 1931/2006]
Comisia a monitorizat punerea în aplicare a regimului specific micului trafic de frontieră de la intrarea în vigoare a acestuia în 2006. În ceea ce privește acordurile bilaterale pe care statele membre le-au încheiat cu țările terțe vecine, Comisia a fost în măsură să închidă investigația cu privire la Slovenia și Croația, iar două cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, unul referitor la Letonia și celălalt referitor la Polonia, se vor încheia în momentul în care acordurile modificate vor fi notificate Comisiei. În plus, au fost închise și investigațiile referitoare la România, Slovacia și Croația în ceea ce privește conformitatea permiselor de mic trafic de frontieră cu specificațiile tehnice și cu măsurile de securitate prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1030/2002. Schimbul de informații pe aceeași temă cu Polonia continuă.
3.5.Punctele slabe identificate prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen
La 27 noiembrie 2014, după o perioadă de pregătiri intense, a început să se aplice noul mecanism de evaluare Schengen 21 . În lunile precedente, s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea în continuare a formării experților în domeniul evaluării, inclusiv pe integrarea aspectelor legate de drepturile fundamentale, precum și pe elaborarea unui nou pachet cuprinzător de formare pentru experții în returnare, bazat pe un concept de bază convenit de comun acord. Prima formare integrată a experților de frontieră și a celor în domeniul returnării a avut loc în martie 2015 în Croația.
Primele experiențe legate de efectuarea vizitelor de evaluare în cadrul noului mecanism au fost pozitive. Faza pregătitoare a fost utilizată în vederea stabilirii de noi procese și instrumente pentru pregătirea vizitelor la fața locului. Cooperarea continuă dintre Comisie și toate statele membre s-a dovedit a fi foarte constructivă. Datorită implicării active a statelor membre în desemnarea experților lor, s-a putut obține drept rezultat o expertiză, în toate domeniile relevante , necesară echipelor de evaluare. Parteneriatul dintre principalii experți din cadrul Comisiei și din statele membre și diviziunea muncii între aceștia au fost foarte bune, permițând echipelor de salvare să lucreze bine împreună.
Ar trebui remarcat caracterul intensiv și constructiv al cooperării cu statele membre care fac obiectul evaluării. Experiența arată că participarea Frontex și a altor observatori la vizitele la fața locului a adus în mod clar valoare adăugată în procesul de evaluare.
Primele evaluări au avut loc în Austria (februarie-martie 2015) și în Belgia (aprilie-mai 2015). Echipele de evaluare au luat în considerare întreaga gamă de aspecte, inclusiv punerea în aplicare a recomandărilor referitoare la măsurile luate împotriva luptătorilor teroriști străini. Una dintre inovațiile din cadrul noului mecanism de evaluare este aceea că toate aspectele acquis-ului Schengen sunt evaluate timp de două luni (față de o perioadă mai lungă în temeiul vechilor norme), ceea ce permite obținerea unei imagini complete a situației dintr-un stat membru într-un interval de timp relativ scurt. În plus, returnarea a fost adăugată ca un element separat pe lista domeniilor de politică evaluate, în timp ce toate frontierele externe ale unui stat membru evaluat vor fi acoperite de un singur raport. Noul mecanism prevede, de asemenea, posibilitatea de a efectua vizite neanunțate. O primă vizită de acest fel a avut loc în Suedia la începutul lunii martie. În Polonia a avut loc o nouă vizită în domeniul SIS/SIRENE în perioada 25-27 martie 2015 (a se vedea secțiunea 4.1 pentru detalii). Rapoartele vizitelor menționate anterior sunt în curs de finalizare.
În cadrul noului mecanism de evaluare Schengen, Comisia are obligația de a publica un raport anual cuprinzător adresat Parlamentului și Consiliului cu privire la evaluările efectuate. Prin urmare, scopul este de a se concentra și mai mult asupra rezultatelor evaluărilor Schengen în rapoartele viitoare, în special prin utilizarea unuia dintre cele două rapoarte semestriale pentru a îndeplini cerințele de raportare menționate mai sus.
3.6.Eliminarea controlului la frontierele interne
Până în prezent, Consiliul nu a putut lua o decizie cu privire la eliminarea controlului la frontierele interne cu Bulgaria și România. Comisia continuă să sprijine pe deplin aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen.
În martie 2015, Croația a declarat oficial că este pregătită pentru evaluarea Schengen (începând cu 1 iulie 2015) în vederea eliminării controlului la frontierele interne.
4.Măsuri de sprijin
4.1.Utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS)
Una dintre cele mai importante evoluții din perioada de raportare a fost integrarea provizorie a Regatului Unit în SIS 22 și faptul că acest stat a început să introducă date în SIS și să utilizeze datele SIS începând cu 13 aprilie 2015 23 . Vizita de evaluare SIS/SIRENE va avea loc în luna iunie, iar ulterior (cu condiția ca rezultatele evaluării să fie pozitive), Consiliul va fi în măsură să transforme participarea Regatului Unit din provizorie în definitivă.
Pe parcursul perioadei de raportare, Comisia a lansat o serie de inițiative pentru alinierea punerii în aplicare și consolidarea utilizării Sistemului de Informații Schengen. Comisia a revizuit Manualul SIRENE la 29 ianuarie 2015, cu efect de la 30 ianuarie 2015 24 . Modificările puse în aplicare și actualizările tehnice ale SIS permit un schimb accelerat și mai bine orientat de informații privind persoanele suspectate de terorism între autoritățile competente din statele Schengen. În plus, acestea consolidează eforturile statelor membre de a invalida documente de identificare personală ale persoanelor care doresc să se alăture grupărilor teroriste din afara UE și contribuie substanțial la sporirea eficacității controalelor la frontieră, întrucât prevede confiscarea unor astfel de documente atunci când sunt efectuate verificări ale documentelor de călătorie la frontierele externe.
Manualul SIRENE revizuit consolidează, de asemenea, certitudinea juridică și drepturile fundamentale. Modificările soluționează problemele moștenite de la sistemul precedent (SIS1+) și reflectă totodată noile provocări și cerințe identificate în primul an de funcționare a SIS de a doua generație. Acestea stabilesc, printre altele, criterii detaliate pentru ștergerea alertelor și definesc norme uniforme privind procedura de consultare referitoare la resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unei alerte de intrare sau de ședere în spațiul Schengen, dar care dețin un permis de ședere.
Pe parcursul perioadei de raportare, Comisia a adoptat o decizie 25 de stabilire a unor condiții uniforme de testare a SIS pentru statele membre nou integrate și statele membre care își modifică substanțial aplicațiile naționale.
Deși numărul de noi alerte privind obiecte și gradul de utilizare a funcționalităților au continuat să crească în marea majoritate a statelor membre, rămân discrepanțe semnificative între acestea, iar Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape situația. În ceea ce privește noile funcționalități, unele state membre se află încă în imposibilitatea de a introduce fotografii, amprente digitale sau linkuri. În februarie 2015, Comisia a lansat o investigație privind Estonia, solicitând calendarul punerii depline în aplicare și al utilizării noilor categorii de obiecte și funcționalități ale SIS. Comisia a semnalat în mod oficial Elveției aplicarea cu întârziere a noilor categorii de obiecte și funcționalități ale SIS.
Disponibilitatea deplină a SIS la frontierele externe este de o importanță majoră pentru securitatea spațiului Schengen. Investigația referitoare la Polonia (a se vedea al șaselea raport semestrial) în această privință a condus la o nouă vizită de evaluare Schengen SIS/SIRENE în martie 2015. Rezultatele vizitei sunt în curs de evaluare și vor fi reflectate în următorul raport. De asemenea, Comisia a inițiat o procedură oficială de investigare în martie împotriva Italiei referitoare la punerea în aplicare a articolului 24 din Decizia SIS II 26 privind alertele în scopul refuzului intrării sau șederii în spațiul Schengen și, mai precis, privind utilizarea SIS la frontierele externe și calitatea datelor în legătură cu această categorie de alerte.
(a)Utilizarea Sistemului de informații privind vizele (VIS)
În ciuda planificării inițiale de a lansa VIS în regiunile 17 (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) și 18 (Rusia) în perioada de raportare, lansarea la nivel mondial a VIS a fost întreruptă temporar. Având în vedere impactul major al regulilor de acordare a vizelor în aceste regiuni asupra capacității VIS în ansamblu (peste 55 %), o condiție preliminară pentru această lansare a fost finalizarea cu succes a extinderii capacității sistemului de corespondențe biometrice (BMS) care sprijină operațiunile bazate pe amprente digitale, cum ar fi identificarea și autentificarea. În decembrie 2014, eu-LISA a informat că VIS/BMS ar putea sprijini lansarea VIS în regiunea 17 și dincolo de aceasta, întrucât capacitatea sa globală va crește de 6,5 ori până la sfârșitul lunii martie 2015, comparativ cu luna septembrie 2014. Cu toate acestea, mai multe state membre și-au exprimat îngrijorarea din punct de vedere politic, economic și tehnic în ceea ce privește calendarul de lansare în regiunile rămase. În consecință, pentru aceste regiuni a fost convenit un nou interval de timp, care va face obiectul următorului raport semestrial.
Astfel cum se menționează în al șaselea raport semestrial, utilizarea amprentelor digitale pentru a efectua verificări ale titularilor de viză la punctele de trecere a frontierelor Schengen a devenit obligatorie la 11 octombrie 2014 pentru titularii de viză ale căror date (inclusiv amprentele digitale, dacă este cazul) sunt înregistrate în VIS. Statisticile de până acum indică faptul că numai o parte a titularilor de viză, cărora li s-au prelevat amprentele digitale la momentul solicitării vizei, sunt verificați pe baza amprentelor digitale la frontiere. În stadiul actual, este important ca statele membre să respecte pe deplin cerințele pentru verificările în cadrul VIS (inclusiv amprentele digitale) la frontiere și să continue să informeze în mod adecvat călătorii cu privire la această nouă cerință impusă la trecerea frontierelor.
4.2.Politica în domeniul vizelor și acordurile de readmisie
Mecanismul de suspendare și mecanismul de reciprocitate revizuit în Regulamentul 539/2001
Până în prezent, niciun stat membru nu a solicitat declanșarea noului mecanism de suspendare care a intrat în vigoare în ianuarie 2014 27 . După cum s-a menționat deja în al șaselea raport semestrial, Comisia a adoptat raportul de evaluare a situației de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii în materie de vize 28 în care a considerat că, pe baza confirmării de către țările terțe în cauză a obiectivului comun de a avea un regim reciproc de călătorii fără viză, a angajamentului pozitiv față de abordarea tripartită 29 și a faptului că niciunul dintre statele membre vizate nu a solicitat Comisiei să suspende exceptarea de la obligativitatea vizelor pentru anumite categorii de resortisanți ai țării terțe în cauză, nu ar fi adecvat în acest stadiu să adopte astfel de măsuri de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză. A doua rundă de reuniuni tripartite a avut loc în perioada ianuarie-februarie 2015. La aceste reuniuni au participat Australia, Japonia, SUA și Canada.
Mecanismul de monitorizare ulterioară liberalizării vizelor pentru țările din Balcanii de Vest
Numărul solicitanților de azil din cele cinci state din Balcanii de Vest care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în spațiul Schengen și în țările candidate la spațiul Schengen a crescut constant de la intrarea în vigoare, în 2009, a liberalizării vizelor. În 2014 numărul acestora era cu 34 % mai mare decât în 2013 (pentru a pune această creștere în perspectivă, ar trebui remarcat faptul că numărul total de solicitanți de azil în spațiul Schengen și în țările candidate la spațiul Schengen a crescut cu 45 % anul trecut 30 ). Prin urmare, situația a continuat să afecteze funcționarea regimului de călătorii fără viză. Germania rămâne, de departe, statul membru cel mai afectat, cu o cotă din fluxul din Balcanii de Vest care se apropie de 78 %. Aceasta a fost urmată de Franța, Suedia și Belgia. Cetățenii sârbi au continuat să reprezinte cel mai mare grup de solicitanți de azil din Balcanii de Vest (45 % în 2014), urmați de cetățenii albanezi (22 %). Cererile de azil depuse de resortisanții celor cinci țări din Balcanii de Vest au reprezentat 11 % din numărul total al cererilor de azil depuse în țările membre ale spațiului Schengen și în țările candidate la spațiul Schengen în 2014, această cifră fiind comparabilă cu cea înregistrată în 2013 (12 %).
La 25 februarie 2015, Comisia a prezentat cel de al cincilea raport privind monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor pentru țările din Balcanii de Vest 31 , în care evaluează măsurile puse în aplicare, analizează modul de funcționare și formulează recomandări cu privire la menținerea regimului de călătorii fără viză, inclusiv acțiunile de întreprins de către fiecare țară din Balcanii de Vest care beneficiază de un regim de călătorii fără viză, precum și de statele membre ale UE.
Acordurile de readmisie și de facilitare a eliberării vizelor și liberalizarea vizelor
În urma declarației șefilor de stat sau de guvern referitoare la Ucraina din 6 martie 2014 32 , discuțiile bilaterale cu Federația Rusă în materie de vize au rămas suspendate.
Pe parcursul perioadei de raportare, regimul de călătorii fără viză introdus la 28 aprilie 2014 pentru cetățenii Republicii Moldova care dețin un pașaport biometric a fost pus în aplicare în mod satisfăcător. În ceea ce privește negocierile cu Belarus privind readmisia și facilitarea eliberării vizelor, în perioada 11-12 martie a avut loc la Minsk a treia rundă de negocieri. O „soluție globală” privind ambele acorduri a fost convenită între negociatorii șefi, dar trebuie să fie confirmată de către statele membre. La începutul anului 2015, directivele de negociere pentru acordul de facilitare a eliberării vizelor cu Belarus au fost modificate de către Consiliu. Acestea cuprind, în prezent, posibilitatea exonerării de obligația de a deține viză pentru titularii de pașapoarte diplomatice. Această dispoziție este însoțită de o serie de garanții, inclusiv un catalog mai amplu de posibilități de suspendare a unei asemenea exonerări de obligația de a deține viză.
Acordurile de readmisie și de facilitare a eliberării vizelor încheiate cu Capul Verde au intrat în vigoare la 1 decembrie 2014. La 15 decembrie 2014, Consiliul a aprobat directivele de negociere pentru acordurile de readmisie și de facilitare a eliberării vizelor cu Tunisia. Prima sesiune de negocieri privind un acord de facilitare a eliberării vizelor cu Maroc și redeschiderea negocierilor privind acordul de readmisie au avut loc la 19-20 ianuarie.
La 30 octombrie 2014, Comisia a prezentat rapoarte de evaluare a îndeplinirii de către Peru și Columbia a criteriilor pertinente pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză în spațiul Schengen 33 . Evaluările generale au fost pozitive pentru ambele țări, iar la 11 martie 2015, Comisia a recomandat Consiliului deschiderea negocierilor cu ambele țări privind exonerarea de obligația de a deține viză. După obținerea directivelor de negociere din partea Consiliului, Comisia a început, în noiembrie 2014, negocierile privind exonerarea de obligația de a deține viză cu 16 state insulare mici din Caraibi și Pacific și cu Emiratele Arabe Unite (EAU). La 5 martie 2015, Comisia a prezentat Consiliului proiecte de decizii privind semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu și privind încheierea de acorduri de exonerare de obligația de a deține viză cu un prim grup de țări (EAU, Timorul de Est, Vanuatu, Samoa, Trinidad și Tobago, Saint Vincent și Grenadinele, Saint Lucia, Grenada și Dominica).
Parteneriatul pentru mobilitate între UE și Iordania a fost semnat la 9 octombrie, iar anexa la Declarația comună privind un parteneriat pentru mobilitate a fost adoptată la 8 decembrie 2014, deschizând calea pentru negocierea unui acord de facilitare a eliberării vizelor, în paralel cu un acord de readmisie. La 17-18 februarie 2015, a avut loc la Amman o misiune de explorare cu scopul de a pregăti terenul pentru aceste negocieri. Constatările misiunii vor fi utilizate pentru a pregăti proiectul de directive de negociere pe care Comisia intenționează să îl prezinte Consiliului în a doua jumătate a anului 2015 în vederea deschiderii negocierilor cu Iordania.
Regulamentul (UE) nr. 604/2013 (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).