12.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 327/52

1.1

Cetățenii se află în centrul integrării europene. Raportul privind cetățenia UE subliniază că cetățenia UE conferă noi drepturi cetățenilor și creează noi oportunități pentru aceștia. Raportul atrage atenția asupra faptului că dreptul pe care cetățenii statelor membre îl asociază cel mai îndeaproape cu cetățenia UE este dreptul de a circula și de a se stabili liber în UE: posibilitatea de a se deplasa dintr-un stat membru UE în altul, pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp, pentru a munci, a studia, a urma un program de formare, a călători în scop profesional sau a face cumpărături în străinătate (1).

1.2

Raportul privind cetățenia UE 2013 prezintă douăsprezece noi acțiuni în următoarele șase domenii, menite să elimine obstacolele rămase în calea exercitării de către cetățeni a drepturilor pe li le conferă UE, inclusiv dreptul de a circula liber în interiorul Uniunii. Acestea includ (2):

1.3

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută propunerea Comisiei Europene (CE) de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind promovarea liberei circulații a cetățenilor și întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 – COM(2013) 228 final – 2013/0119 (COD).

1.4

Propunerea este conformă cu Raportul privind cetățenia UE, întrucât introduce măsuri care vor consolida capacitatea cetățenilor UE de a se bucura cu adevărat de conținutul drepturilor care le sunt conferite prin statutul lor de cetățenii UE.

1.5

Deși Tratatul de la Lisabona și Carta drepturilor fundamentale a UE au întărit drepturile cetățenilor UE definite de Tratatul de la Maastricht, inclusiv dreptul de a circula și de a se stabili liber pe teritoriul UE, procesul administrativ care sprijină exercitarea acestui drept nu a fost reformat în mod corespunzător. Astfel, prezentarea unei apostile – o formalitate bazată pe Convenția de la Haga referitoare la apostilă din 1961, care avea drept scop să faciliteze circulația la nivel internațional într-o lume lipsită de tehnologie – nu reflectă suprimarea frontierelor interne ale UE și prin urmare mai degrabă îngreunează decât facilitează aplicarea dreptului cetățeniei UE la liberă circulație pe teritoriul UE.

1.6

Simplificarea următoarelor documente oficiale în UE, enumerate în propunere, este o măsură importantă care va avea drept rezultat un cadru juridic mai coerent, care va facilita dreptul la libera circulație pe teritoriul UE:

Simplificarea acestor documente oficiale va facilita, fără îndoială, promovarea liberei circulații a cetățenilor și întreprinderilor, întrucât va duce la creșterea comerțului pe piața internă și va înlesni obținerea unor astfel de documente de către cetățenii fiecărui stat membru.

1.7

Introducerea unui cadru simplificat pentru acceptarea anumitor documente oficiale până la nivelul administrației publice locale trebuie considerată un important instrument de politică întrucât:

1.8

CESE regretă că reformele introduse prin propunerea care urmărește să faciliteze cetățenilor și întreprinderilor exercitarea dreptului lor la circulație în interiorul UE sunt prezentate la 20 de ani după introducerea cetățeniei UE și la 42 de ani după Convenția de la Haga. De fapt, UE nu a evoluat în paralel cu progresul tehnologic, de care s-ar fi putut profita pentru a reduce sau a elimina sarcinile cu care se confruntă cetățenii și întreprinderile în exercitarea dreptului lor la liberă circulație. CESE subliniază că Sistemul de informare al pieței interne (IMI) este un instrument important care ar trebui exploatat mai bine pentru a permite cetățenilor să își exercite drepturile fundamentale.

1.9

Prin urmare, CESE conchide că recomandările politice prezentate de CE privind:

1.10

CESE recomandă următoarele:

2.1

Programul de la Stockholm din 2009 „O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora” (6) a subliniat că este important să se pună în practică cetățenia Uniunii și să se plaseze cetățenii în centrul politicilor UE în domeniul justiției. Planul de acțiune aferent (7) a confirmat acest mandat și a afirmat că un spațiu judiciar european funcțional „ar trebui în special să servească interesele cetățenilor și ale întreprinderilor astfel încât să susțină activitatea economică pe piața unică […]”. CE a răspuns reafirmându-și angajamentul față de facilitarea liberei circulații a documentelor oficiale în UE în Raportul său privind cetățenia din 2010, iar în decembrie 2010 a prezentat publicului o viziune concretă în Cartea sa verde intitulată „Mai puține demersuri administrative pentru cetățeni: promovarea liberei circulații a documentelor oficiale și recunoașterea efectelor actelor de stare civilă” (8).

2.2

În paralel cu documentele menționate mai sus, a fost adoptat un Act privind piața unică (9), menit să consolideze încrederea cetățenilor în piața internă și în valorificarea la maxim a potențialului acesteia ca motor de creștere al economiei UE. În acest scop a fost necesară, printre altele, eliminarea barierelor disproporționate care împiedicau exercitarea libertăților specifice pieței interne de către cetățeni și întreprinderi. Promovarea mobilității cetățenilor și întreprinderilor în UE este unul din principiile de bază ale Actului privind piața unică II (10).

2.3

Planul de acțiune al CE privind dreptul european al societăților comerciale și guvernanța corporativă (11) pune accentul pe sprijinirea întreprinderilor europene în special în ceea ce privește consolidarea securității juridice pentru operațiunile transfrontaliere. Agenda digitală pentru Europa (12) se referă la legislația propusă privind identificarea electronică și semnăturile electronice (13), care include introducerea cadrului de reglementare pentru mecanismele administrative comune referitoare la identificarea electronică a cetățenilor și a întreprinderilor.

2.4

Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 (14), publicat recent, subliniază că reducerea sarcinii de reglementare excesive rămâne una dintre prioritățile agendei politice a UE. Planul de acțiune solicită eliminarea sau reducerea birocrației ori de câte ori este posibil pentru toate întreprinderile și în special pentru microîntreprinderi. Prin urmare, reducerea birocrației, simplificarea procedurilor pentru utilizarea și acceptarea la nivel transfrontalier a documentelor oficiale între statele membre, precum și armonizarea regulilor aferente contribuie la toate acele măsuri care urmăresc obținerea de progrese pe calea către realizarea unei Europe pentru cetățeni și a unei pieți unice funcționale pentru întreprinderile din UE.

2.5

Raportul privind cetățenia UE subliniază faptul că cetățenia UE creează noi drepturi și oportunități pentru cetățeni. Raportul atrage atenția asupra faptului că dreptul pe care cetățenii statelor membre îl asociază cel mai îndeaproape cu cetățenia UE este dreptul de a circula și de a se stabili liber în UE: posibilitatea de a se deplasa dintr-un stat membru UE în altul, pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp, pentru a munci, a studia, a urma un program de formare, a călători în scop profesional sau a face cumpărături în străinătate. Raportul privind cetățenia UE 2013 prezintă douăsprezece noi acțiuni în următoarele șase domenii, menite să elimine obstacolele rămase în calea exercitării de către cetățeni a drepturile pe care li le conferă UE, inclusiv dreptul de a circula și de a face afaceri în mod liber pe teritoriul UE. Acestea includ (15):

2.6

Deși Tratatul de la Lisabona și Carta drepturilor fundamentale a UE au întărit drepturile cetățenilor UE definite de Tratatul de la Maastricht, inclusiv dreptul de a circula și de a se stabili liber pe teritoriul UE, procesul administrativ care sprijină exercitarea acestui drept nu a fost reformat în mod corespunzător. În realitate, cadrul juridic rămâne fragmentat în UE, întrucât statele membre continuă să aplice formalități administrative, cum ar fi prezentarea unei apostile pentru legalizarea copiilor și traducerilor – o formalitate bazată pe Convenția de la Haga referitoare la apostilă din 1961, care urmărea facilitarea circulației la nivel internațional. Această formalitate nu reflectă suprimarea frontierelor în UE și mai degrabă îngreunează decât facilitează aplicarea dreptului cetățeniei UE la libera circulație pe teritoriul UE.

2.7

În prezent, de exemplu, cetățenii care se mută într-un alt stat membru trebuie să investească mult timp și mulți bani pentru a garanta că documentele din statul membru de origine sunt autentice. CESE recunoaște faptul că întreprinderile și cetățenii vor beneficia cu siguranță de un cadru de norme coerente și transparente, care se vor aplica anumitor documente oficiale esențiale pentru fluxul de bunuri, servicii și persoane în UE și pe piața internă.

2.8

UE nu a evoluat în paralel cu progresul tehnologic, care poate fi exploatat pentru a reduce sau elimina sarcinile cu care se confruntă cetățenii și întreprinderile în exercitarea dreptului lor la liberă circulație. CESE înțelege că IMI, o aplicație bazată pe web care permite autorităților locale, regionale și naționale să comunice rapid și ușor cu autoritățile omoloage din alte țări, reprezintă o platformă TIC adecvată, care va facilita cooperarea administrativă după punerea în aplicare a propunerii. IMI va servi și ca un important registru al modelelor celor mai utilizate documente oficiale naționale din UE, inclusiv pentru traducerea lor în toate limbile oficiale ale Uniunii, pentru a ajuta autoritățile care nu dispun de o expertiză lingvistică suficientă să evalueze corectitudinea sau calitatea traducerilor documentelor oficiale ce le sunt prezentate (16).

2.9

CESE regretă că reformele introduse prin propunerea menită să faciliteze cetățenilor și întreprinderilor exercitarea dreptului lor la circulație în interiorul UE este prezentată la 20 de ani după lansarea cetățeniei UE și la 42 de ani după Convenția de la Haga.

3.1.1

CESE este de acord cu faptul că definiția „documentelor oficiale”, enunțată la articolul 3 alineatul (1) din propunere, vizează documentele oficiale importante care au legătură cu drepturile conferite de UE cetățenilor și întreprinderilor din Uniune.

3.1.2

Cu toate acestea, CESE subliniază că documentele oficiale identificate în propunere ar trebui să fie doar o primă parte a unei serii de documente oficiale care ar trebui să facă obiectul unui proces de simplificare direcționat către îmbunătățirea mobilității în interiorul UE, a activităților transfrontaliere și a funcționării pieței unice a UE.

3.1.3

CESE subliniază că viitoarele exerciții de simplificare referitore la documentele oficiale ar trebui să vizeze documente oficiale importante, precum cele referitoare la mobilitatea lucrătorilor în interiorul UE (care este fundamentală pentru dezvoltarea întreprinderilor transfrontaliere și a comerțului) sau persoanele cu dizabilități, în măsură în care astfel de documente oficiale nu fac obiectul altor directive UE. Astfel de documente oficiale, pot include, de exemplu, certificate de acreditare educaționale naționale și documente oficiale în domeniul securității sociale.

3.2.1

CESE subliniază faptul că cerințele actuale care impun prezentarea unei apostile au la bază procedurile internaționale, nereflectând astfel evoluția UE ca piață unică. Există aproximativ 12,5 milioane de cetățeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine și peste 380 000 de microîntreprinderi și de IMM-uri implicate în practici de subcontractare transfrontaliere, care sunt confruntați continuu cu o birocrație inutilă la mutarea dintr-un stat membru în altul sau la derularea unor afaceri transfrontaliere. Această situația nu reflectă o Uniune Europeană fără frontiere.

3.2.2

Prin urmare, CESE este de acord cu obiectivul propunerii CE de scutire a documentelor oficiale de cerințele juridice și administrative în vigoare în statele membre. CESE consideră că aceasta constituie o primă etapă dintr-un program continuu de simplificare a documentelor oficiale.

3.2.3

CESE este de acord cu adoptarea unor dispoziții care să garanteze luarea măsurilor de verificare necesare în caz de îndoieli întemeiate. CESE recunoaște că vor exista cazuri în care va fi necesară coordonarea administrativă între statele membre pentru a garanta că un document oficial sau copia sa legalizată sunt autentice.

3.2.4

CESE sprijină principiul conform căruia un cetățean sau o întreprindere ar trebui să aibă un grad maxim de certitudine în ceea ce privește extinderea scutirii documentelor oficiale prezentate de toate tipurile de legalizare sau formalități similare. O astfel de certitudine va permite cetățenilor și întreprinderile să își planifice în mod proactiv activitățile și să se bucure cu adevărat de beneficiile și câștigurile tangibile și intangibile identificate în Evaluarea impactului realizată de CE (17).

3.2.5

CESE observă că, în cadrul sistemului actual, 99 % din numărul de aproximativ 1,4 milioane de apostile prezentate anual pentru activități intra-UE nu dau naștere la probleme. Prin urmare, CESE consideră că opțiunea politică prezentată de CE cu privire la cooperarea administrativă (adică bazată pe IMI în caz de îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor oficiale și pe formularele multilingve) ar trebui să ducă la rezultate mai bune.

3.2.6

CESE recomandă ca definiția „îndoielilor întemeiate”, așa cum este prezentată în propunerea CE, ar trebui reformulată într-un mod mai neechivoc pentru a elimina incertitudinea. În acest context, CESE propune următorul amendament:

3.2.7

În cazul în care un stat membru înaintează, pe baza unor îndoieli întemeiate în conformitate cu această nouă definiție, o cerere oficială autorităților competente din statul membru în care documentul a fost emis, el trebuie să informeze explicit persoana respectivă cu privire la motivele unei astfel de cereri.

3.2.8

CESE este încrezător că odată ce IMI este implementat în statele membre și după ce rapoartele periodice privind progresele înregistrate vor arăta că sistemul este stabil și funcțional și că personalul statelor membre a dobândit cunoștințele necesare, cererile de coordonare administrativă între statele membre vor fi cu mult mai eficiente decât perioada maximă de o lună prevăzută de propunere. Prin urmare, CESE recomandă ca în cazul în care rezultatele demonstrează o astfel de îmbunătățire semnificativă, CE ar trebui să reducă perioada maximă prevăzută la două săptămâni. O astfel de revizuire va transmite un mesaj puternic atât cetățenilor, cât și întreprinderilor că UE pune cu adevărat în practică cetățenia și că plasează cetățenii în centrul politicilor UE.

3.2.9

CESE acordă importanță unui sistem echilibrat de responsabilitate care să evalueze modul în care statele membre aplică cu adevărat propunerea. CESE recomandă CE să realizeze o evaluare comparativă anuală a eficacității statelor membre în punerea în aplicare.

3.6.1

CESE este de acord că schimbul și transmiterea de informații și documente de către statele membre servesc scopului de a face posibilă verificarea autenticității documentelor oficiale, prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (articolul 19). Comitetul este, de asemenea, de acord cu faptul că statele membre trebuie să informeze Comisia cu privire la desemnarea unor autorități centrale și cu privire la orice modificare ulterioară a acestor informații și că Comisia va pune la dispoziția publicului toate aceste informații (articolul 20). În fine, CESE aprobă și faptul că cel mai târziu o dată la trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European un raport privind aplicarea acestui regulament (articolul 21).

3.6.2

CESE subliniază că articolul 19 intitulat „Protecția datelor” trebuie să asigure că schimbul și transmiterea informațiilor și documentelor de către statele membre în conformitate cu propunerea reflectă principiile UE în ceea ce privește protecția datelor.