1.4.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 87/321

A.

întrucât 2010 va fi anul evaluării intermediare pentru multe dintre programele multianuale;

B.

întrucât atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană se vor constitui în noua componență până la sfârșitul anului 2009,

1.

constată că în cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2007-2013 este stabilit un cuantum îndrăzneț de resurse bugetare pentru 2010, și anume 139 489 000 000 EUR în angajamente, ceea ce reprezintă 1,02 % din VNB-ul UE și 133 505 000 000 EUR în plăți, ceea ce înseamnă 0,97 % din VNB-ul UE (la prețurile actuale), și reamintește faptul că următoarea modificare a CFM va avea loc în aprilie 2009, chiar înainte de publicarea proiectului preliminar de buget (PPB) pentru 2010;

2.

ține seama de faptul că sumele stabilite în CFM pentru fiecare rubrică sunt sumele maxime pentru cheltuieli și constituie cadrul pentru bugetele anuale; ar dori ca bugetul final să fie mai aproape de aceste limite superioare, ceea ce ar putea contribui la finanțarea a numeroase obiective de importanță vitală ale Uniunii Europene fără a periclita actualele politici și programe; constată că unele dintre programele comunitare sunt încă finanțate insuficient; subliniază faptul că Uniunea are nevoie de decizii bugetare și financiare mai ambițioase care să-i permită să își asume rolul, în principal în domeniul creșterii economice și al ocupării forței de muncă și în domeniul politicii externe, care nu beneficiază de prea multe resurse;

3.

evidențiază faptul că Parlamentul va apela la toate mijloacele disponibile în temeiul AII din 17 mai 2006, inclusiv la utilizarea marjei de flexibilitate legislativă de 5 % (punctul 37 din AII) pe parcursul perioadei CFM 2007-2013 pentru a-și îndeplini prioritățile politice;

4.

constată, de asemenea, că o rată scăzută de execuție a bugetelor anuale conduce la o și mai scăzută rată de execuție bugetară, cauzată în special de un sistem de norme și cerințe complicate impuse atât de Comisie, cât și/sau de statele membre și de slaba capacitate de execuție a statelor membre, ceea ce conduce la un volum substanțial de RAL (resturi de lichidat); îndeamnă Comisia și statele membre să faciliteze execuția, diminuând sarcinile birocratice autoimpuse și simplificând sistemele de gestionare, dacă este posibil, în special a fondurilor structurale;

5.

subliniază importanța unei bune cooperări interinstituționale în cadrul căreia Comisia să ofere autorității bugetare toate informațiile de fond necesare;

6.

consideră necesară o prezentare clară și cuprinzătoare a bugetului Uniunii; intenționează să urmeze îndeaproape programarea financiară pentru a permite luarea unor decizii bugetare adecvate; salută prezentarea îmbunătățită de către Comisie a documentelor sale de programare financiară; cu toate acestea, dorește să vadă mai distinct și mai clar modificările pe care le-a adus Comisia programării financiare; solicită o mai bună clarificare a alocării creditelor între cheltuielile de funcționare și cheltuielile administrative; constată că o cotă deja substanțială din ceea ce sunt în realitate cheltuieli administrative este finanțată din creditele de funcționare;

7.

solicită Comisiei ca, în cadrul pregătirii PPB pentru 2010, să elaboreze declarații de activitate clare, coerente și fiabile pentru fiecare domeniu de politici, cu scopul de a permite tuturor comisiilor responsabile ale Parlamentului să exercite un control riguros al punerii în aplicare a diferitelor programe și politici UE; în această privință, așteaptă să vadă evoluția și aplicarea adecvată a deciziilor bugetare majore adoptate anterior, cum ar fi cele privind Galileo, EIT și ajutorul alimentar;

8.

subliniază importanța principiului „unei bune întocmiri a bugetului”; solicită Comisiei să elaboreze un PPB care să abordeze provocările actuale și care să ofere un buget substanțial pentru politicile în curs; este deosebit de îngrijorat de necesitățile bugetare pentru 2010 de la rubricile 1a și 4 din CFM; dorește să sublinieze faptul că Instrumentul de flexibilitate este menit să finanțeze provocări politice neprevăzute și este doar unul dintre instrumentele care permite o finanțare suplimentară;

9.

salută crearea unui grup de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate; reafirmă faptul că resursele financiare destinate creării de noi agenții sunt foarte limitate datorită marjelor actuale din cadrul fiecărei rubrici și reamintește Comisiei și Consiliului necesitatea de a respecta punctul 47 din AII din 17 mai 2006; reamintește Comisiei necesitatea de a ține seama de veniturile alocate atunci când elaborează PPB 2010 pentru actualele agenții descentralizate; insistă asupra faptului că agențiile care depind într-o mare măsură de veniturile din onorarii trebuie în continuare să poată utiliza integral acest instrument pentru a le oferi flexibilitatea bugetară de care au nevoie;

10.

sprijină diversele instrumente de asistență de la rubrica 4; reamintește că o preocupare constantă a Parlamentului este că rubrica 4 din CFM este afectată de o insuficiență semnificativă a fondurilor; atrage atenția că, pentru a-și îndeplini promisiunile și a-și realiza ambițiile de actor la nivel mondial, Uniunea trebuie să se asigure că nevoile țărilor în curs de dezvoltare sunt reflectate întru totul în opțiunile strategice ale mecanismelor de finanțare din domeniul cooperării pentru dezvoltare;

11.

reamintește procedura stabilită la punctul 23 din AII din 17 mai 2006; reamintește, cu toate acestea, că s-au înregistrat deja câteva modificări care au dus la reducerea marjelor disponibile și că, prin urmare, este dificil să se finanțeze măsuri noi fără resurse financiare noi; încurajează găsirea de soluții pe termen lung care să asigure un buget al UE suficient pentru a face față tuturor necesităților fără a mai fi nevoie de transferuri între rubrici; subliniază faptul că marjele disponibile la fiecare rubrică din CFM (în special rubrica 2) nu sunt implicite, datorită condițiilor economice în schimbare; consideră că este mai adecvat să se abordeze direct categoria de cheltuieli deficitară pentru a nu prejudicia alte domenii de cheltuieli; consideră că, în absența flexibilității din cadrul rubricilor și dintre acestea, o revizuire a CFM ar reflecta majoritatea principiilor bugetare; regretă că, în contextul actual, Consiliul nu a adoptat o abordare constructivă pentru utilizarea mecanismelor de flexibilitate existente; consideră că revizuirea CFM la jumătatea perioadei ar trebui să abordeze, de asemenea, problema cronică a finanțării insuficiente a anumitor categorii de cheltuieli;

12.

își exprimă disponibilitatea de a ține seama de rezultatele revizuirii la jumătatea perioadei ce vizează toate aspectele privind cheltuielile și resursele UE, inclusiv rabatul britanic, de raportul Comisiei privind aplicarea AII până la sfârșitul anului 2009 prevăzut de AII din 17 mai 2006, precum și de rezultatele evaluării intermediare a programelor multianuale;

13.

reamintește faptul că bugetul 2010 al UE trebuie să facă față unor provocări enorme; evidențiază faptul că obiectivul cheie este ca cetățenii europeni să devină prima prioritate și să li se asigure un grad mai mare de siguranță, ceea ce presupune acordarea unei atenții speciale unor aspecte precum: recenta criză financiară și economică și impactul său asupra creșterii și competitivității, a ocupării forței de muncă și coeziunii, precum și asupra unei utilizări mai eficiente și mai simple a fondurilor structurale; îmbunătățirea aprovizionării cu energie și a siguranței transporturilor; securitatea internă, mai ales lupta împotriva terorismului; imigrația, provocările demografice, precum și problema schimbărilor climatice și protecția mediului, coeziunea socială, securitatea cetățenilor și consolidarea rolului UE în lume;

14.

invită Comisia să țină seama de circumstanțele menționate anterior atunci când ia o decizie cu privire la PPB; așteaptă din partea Comisiei să prezinte propuneri argumentate și utile care să permită o dezbatere întemeiată pe chestiuni bugetare în cadrul autorității bugetare;

15.

salută intenția Comisiei de a contribui la redresarea economică și socială, de a consolida eficiența energetică, de a combate schimbările climate și de a oferi în continuare asistență, în special pentru Kosovo, Orientul Mijlociu, Afganistan și Georgia, conform strategiei sale politice anuale pentru 2010; se așteaptă ca, după ce va fi identificat unele dintre principalele priorități, Comisia să le reflecte în PPB și să le asigure resurse financiare suficiente;

16.

subliniază faptul că, în aceste timpuri de criză financiară și economică mondială, statele membre au reacționat cu propriile lor măsuri de ajutor; crede cu fermitate că Uniunea trebuie să reacționeze rapid cu măsuri suplimentare și coordonate care să aibă un impact direct asupra economiei și să sprijine statele membre cu măsuri de însoțire, în special măsuri ce stimulează creșterea economică, ceea ce ar conduce la încurajarea investițiilor din sectorul privat, contribuind astfel la contracararea riscului de pierdere a unor locuri de muncă, la promovarea creării de locuri de muncă și la sprijinirea IMM-urilor atât pe termen scurt, cât și pe termen mai lung;

17.

subliniază faptul că actualul context de criză economică ar trebui văzut ca o oportunitate de a crește investițiile în tehnologiile verzi, ceea ce s-ar putea să impună modificări ale actualelor programe financiare;

18.

salută intenția Comisiei de a reacționa la criza economică și își reafirmă disponibilitatea de a negocia cu Consiliul o soluție bugetară adecvată, cât mai curând cu putință; consideră că decizia privind proiectele ce urmează să fie sprijinite financiar ar fi facilitată de o propunere echilibrată din punct de vedere geografic; invită Consiliul să își asume această responsabilitate și să transpună în realitate dimensiunea europeană a planului de redresare;

19.

este îngrijorat că IMM-urile vor suferi în mod deosebit din cauza crizei economice și nu vor mai avea acces la finanțarea necesară de urgență; prin urmare, subliniază importanța consolidării fondurilor UE în sprijinul IMM-urilor, în special al celor care activează în domeniul cercetării, al dezvoltării și al inovării; subliniază, în acest context, că Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI) poate sprijini în mod eficient activitățile lor de inovare;

20.

este îngrijorat de faptul că marja actuală de la rubrica 1a, estimată la 111 599 000 EUR, nu permite contracararea adecvată a efectelor crizei economice;

21.

consideră că imensele oportunități oferite de tehnologiile informației și comunicării (TIC) facilitează creșterea și inovarea, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și la depășirea actualei crize economice; reamintește că Spațiul european de cercetare reprezintă, mai mult decât niciodată, o piatră de temelie pentru o societate europeană a cunoașterii, precum și necesitatea de a depăși fragmentarea activităților, programelor și politicilor de cercetare din Europa; în acest context, subliniază că este important să se prevadă fonduri adecvate pentru a asigura buna implementare a acestor programe;

22.

solicită ajungerea la un acord rapid privind propunerea de modificare a regulamentului privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru a aborda mai eficient consecințele relocalizărilor, ale producției în scădere și ale pierderilor de locuri de muncă și pentru a sprijini lucrătorii să se reintegreze pe piața muncii;

23.

recunoaște că, în urma recentei crize energetice, este foarte mare nevoie de proiecte care să asigure securitatea energetică a Uniunii prin diversificarea resurselor și interconectarea piețelor energetice; subliniază faptul că securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii, precum și principiul solidarității energetice se numără printre principalele priorități ale agendei UE și trebuie să fie reflectate ca atare și în bugetul UE; consideră că intensificarea investițiilor energetice constituie un instrument de combatere a crizei economice și susține ideea de a înscrie în cheltuielile bugetului UE fonduri pentru proiecte-cheie de infrastructură energetică;

24.

evidențiază faptul că recenta criză a gazului, precum și instabilitatea prețurilor la petrol au demonstrat din nou vulnerabilitatea sistemului european de aprovizionare cu energie; subliniază faptul că absența unor surse de energie (regenerabile) alternative, a unor rute alternative de transport al energiei, a unor capacități de depozitare a resurselor de energie și a unor interconexiuni ale rețelelor de transport de energie între statele membre dăunează independenței energetice a Europei și bunăstării cetățenilor ei; în consecință, Uniunea ar trebui să fie mai bine pregătită pentru momentele de deficit energetic;

25.

dorește să exploreze posibilitatea unei finanțări comunitare suplimentare în aceste domenii; așteaptă din partea Comisiei să propună acțiuni ferme în sprijinul realizării unor rute diversificate de transport de gaze, inclusiv a proiectului Nabucco; evidențiază, în acest context, rolul pe care Banca Europeană de Investiții l-ar putea juca creând efectul de levier și contribuind la mobilizarea participării sectorului privat, ținând totuși seama de chestiunea responsabilității democratice;

26.

recunoaște că transporturile, în special programul TEN-T, au constituit mereu una dintre principalele priorități ale Parlamentului; subliniază importanța dezvoltării infrastructurii de transporturi feroviare, navale și rutiere necesare și dorește o implementare accelerată a proiectelor în 2010; remarcă importanța pe care Uniunea o acordă reducerii impactului schimbărilor climatice și consideră că ar trebui să se acorde prioritate propunerilor care pot exploata potențialul de economisire de energie;

27.

reamintește faptul că combaterea schimbărilor climatice este, de asemenea, legată de securitatea energetică și că promovarea eficienței energetice și a economiilor de energie și majorarea cotei de energie regenerabilă constituie, de asemenea, instrumente pentru o mai mare securitate a aprovizionării cu energie;

28.

evidențiază faptul că schimbările climatice au un impact recunoscut la scară largă asupra mediului, economiei și societății europene; în acest context, își reiterează convingerea că măsurile de combatere a schimbărilor climatice nu sunt reflectate încă în mod corespunzător în bugetul UE, deoarece, pentru eficiența energetică și pentru tehnologiile conexe energiilor regenerabile și în vederea atingerii obiectivelor Uniunii pentru 2002, sunt necesare și ar trebui asigurate resurse suplimentare semnificative din bugetul UE; subliniază faptul că va sprijini toate eforturile depuse pentru majorarea și concentrarea unor resurse financiare adecvate pentru reducerea consecințelor schimbărilor climatice; reamintește Comisiei că autoritatea bugetară a votat în bugetul 2009 în favoarea unei finanțări suplimentare pentru intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice; solicită Comisiei să asigure aceste resurse suplimentare; reamintește că, în Rezoluția sa din 23 octombrie 2008 privind bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2009 (2), invita Comisia să prezinte, până la 15 martie 2009, un plan ambițios privind o majorare adecvată a fondurilor pentru combaterea schimbărilor climatice, care să ia în considerare înființarea unui „fond privind schimbările climatice”sau crearea unei linii bugetare speciale care să amelioreze capacitatea bugetului de a aborda aceste probleme;

29.

încurajează Comisia să majoreze la un nivel adecvat, începând cu 2009, sprijinul financiar pentru noi tehnologii energetice durabile (însemnând în special emisii zero);

30.

reamintește responsabilitatea față de generațiile viitoare de a lua măsuri rentabile pentru menținerea protecției mediului; reafirmă faptul că acțiunile UE trebuie adoptate în context global; regretă, așadar, faptul că acțiunile europene nu sunt urmate de acțiuni ale altor actori, ceea ce are efecte grave asupra competitivității Uniunii;

31.

reamintește Rezoluția sa din 20 noiembrie 2008 privind politica spațială europeană (3) și își reiterează poziția conform căreia Consiliul și Comisia ar trebui să emită recomandări și propuneri specifice în acest domeniu de politică, asigurând finanțarea lor corespunzătoare;

32.

reamintește faptul că finanțarea unor domenii precum protecția frontierelor, protecția civilă și lupta împotriva terorismului se va menține și ar trebui consolidată în 2010, deoarece aceste politici răspund direct preocupărilor cetățenilor europeni; remarcă faptul că și promovarea siguranței alimentare constituie în continuare o prioritate; regretă faptul că, în conformitate cu programarea financiară din ianuarie 2009, finanțarea pentru aceste domenii a crescut doar moderat în cadrul rubricii 3a și rămâne aproape neschimbată pentru cetățenie (rubrica 3b) în conformitate cu SPA 2010 și comparativ cu bugetul 2009, deși acestea vizează preocupări esențiale ale cetățenilor europeni;

33.

consideră că ar trebui să se acorde o atenție specială protecției frontierelor în contextul problemei imigrării ilegale și că eforturile statelor membre ar trebui să fie sprijinite de Uniune;

34.

insistă că îmbunătățirea execuției și calitatea cheltuielilor ar trebui să constituie un principiu director pentru obținerea celor mai bune rezultate ale bugetului UE; invită Comisia și statele membre să își îndrepte eforturile în această direcție și să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare politicilor, în special a rubricii 1b privind politicile structurale;

35.

solicită Comisiei să țină la curent autoritatea bugetară și să reflecteze asupra acțiunilor adecvate care ar îmbunătăți execuția; dorește să reflecteze în continuare, în conformitate cu declarația comună din 21 noiembrie 2008, asupra accelerării implementării fondurilor structurale și de coeziune; dorește să extindă accelerarea implementării și la alte domenii de politică;

36.

așteaptă prezentarea de către Comisie a unei propuneri pentru următoarea revizuire periodică a Regulamentului financiar care să includă și propuneri de simplificare; așteaptă din partea Comisiei să facă presiuni asupra Consiliului pentru dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul activităților de luptă împotriva fraudei desfășurate de OLAF, ținând cont de propunerile formulate de Parlament în legătură cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999;

37.

solicită Comisiei ca, prin intermediul serviciilor sale competente, inclusiv al OLAF, să sprijine Bulgaria și România în eforturile lor în ceea ce privește mecanismul de verificare și cooperare și gestionarea fondurilor UE; invită Comisia să urmărească îndeaproape evoluția situației din Kosovo și din țările din zona Balcanilor din punctul de vedere al implementării și gestionării adecvate ale fondurilor UE și să numească o organizație care să preia activitățile ITF (International Trust Fund) pentru a continua lupta împotriva fraudei și a neregulilor;

38.

dorește să se aducă cheltuielile administrative la niveluri mai eficiente comparativ cu cheltuielile de funcționare; consideră că eficacitatea administrației publice a UE este esențială pentru a obține o mai bună utilizare a bugetului UE; în exercițiul bugetar precedent, a redus cheltuielile administrative față de cheltuielile de funcționare și invită Comisia să continue în această direcție;

39.

constată cu îngrijorare că un număr tot mai mare de angajați ai instituțiilor Uniunii Europene nu figurează în schemele de personal ale instituțiilor, adoptate de autoritatea bugetară, iar cheltuielile de personal conexe nu sunt plătite din cadrul rubricii 5 din CFM; este hotărât să continue exercițiul de monitorizare privind personalul Comisiei și reprezentarea echilibrată a statelor membre; va monitoriza, de asemenea, îndeaproape politica imobiliară de la Bruxelles a Comisiei;

40.

subliniază faptul că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare oferă Parlamentului posibilitatea de a pune bazele unor noi politici și activități care îmbogățesc acțiunile Uniunii; subliniază faptul că, deși marjele limitate periclitează utilizarea integrală a acestui instrument prevăzut în AII din 17 mai 2006, intenționează să utilizeze în totalitate sumele rezervate pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare în partea D din anexa II la AII din 17 mai 2006, în cazurile în care propunerile impun acest lucru;

41.

reamintește performanța incontestabil pozitivă a proiectelor-pilot Eramus lansate de Parlament în ultimii ani (Erasmus pentru ucenici, Erasmus pentru tinerii întreprinzători, Erasmus pentru licee, Erasmus pentru administrația publică), precum și a programului tradițional Erasmus, în ceea ce privește atât participarea la programe, cât și punerea lor în aplicare; confirmă necesitatea ca Uniunea să investească în continuare în acest domeniu; consideră că este necesară o creștere substanțială a pachetului financiar global alocat tuturor liniilor aferente Erasmus pentru a crește considerabil (până la 1 000 000 pe an) numărul tinerilor care participă la „politica europeană Erasmus”; este convins că această măsură este esențială pentru a răspunde adecvat dificultăților cu care se confruntă Europa în procesul său de integrare, precum și pentru a contribui la soluționarea actualei crize economice;

42.

atrage atenția asupra necesității de a pune la dispoziție fonduri suficiente pentru politica de comunicare, în special asupra necesității ca aceasta să corespundă obiectivelor prezentate în Declarația comună privind parteneriatul pentru comunicarea privind Europa, adoptată de Parlament, Consiliu și Comisie în octombrie 2008;

43.

subliniază faptul că a depus eforturi să își adopte mai devreme orientările pentru bugetul 2010; prin urmare, așteaptă din partea Comisiei să țină seama de orientările respective la elaborarea PPB;

44.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.