17.5.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 130/82


DIRECTIVA (UE) 2019/789 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 17 aprilie 2019

de stabilire a normelor privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe, aplicabile anumitor transmisii online ale organismelor de radiodifuziune și anumitor retransmisii ale programelor de televiziune și radio și de modificare a Directivei 93/83/CEE a Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1) și articolul 62,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

În vederea bunei funcționări a pieței interne, este necesar să se asigure, în beneficiul utilizatorilor din întreaga Uniune, o difuzare pe scară mai largă în statele membre a programelor de televiziune și radio din alte state membre, prin facilitarea acordării de licențe privind dreptul de autor și drepturile conexe pentru operele și alte obiecte protejate incluse în anumite tipuri de programe de televiziune și radio. Programele de televiziune și radio reprezintă mijloace importante de promovare a diversității culturale și lingvistice și a coeziunii sociale, și de sporire a accesului la informații.

(2)

Dezvoltarea tehnologiilor digitale și a internetului a transformat distribuirea programelor de televiziune și radio și accesul la acestea. Utilizatorii se așteaptă într-o măsură din ce în ce mai mare să aibă acces la programele de televiziune și radio atât în direct, cât și la cerere, utilizând nu numai canalele tradiționale, cum ar fi transmisiile prin satelit sau cablu, dar și serviciile online. În consecință, organismele de radiodifuziune oferă din ce în ce mai des, pe lângă propriile programe de televiziune și radio, servicii online auxiliare propriilor emisiuni radiodifuzate, cum ar fi serviciile de transmisie simulcast și serviciile în reluare. Operatorii de servicii de retransmisie, care agregă programele de televiziune și radio în pachete și le furnizează utilizatorilor simultan cu transmisia radiodifuzată inițială a acestora, fără modificări și în formă integrală, utilizează diferite tehnici de retransmisie, cum ar fi retransmisia prin cablu, satelit, sistem digital terestru și rețele mobile sau rețele cu circuit închis pe bază de protocol IP, precum și prin internet deschis. În plus, operatorii care distribuie programe de televiziune și radio utilizatorilor au diferite moduri de a obține semnale purtătoare de programe de la organismele de radiodifuziune, inclusiv introducerea directă. În rândul utilizatorilor există o cerere tot mai mare de acces la programele de televiziune și radio nu numai din statul membru de reședință, ci și din alte state membre ale Uniunii. Astfel de utilizatori includ membrii ai minorităților lingvistice din Uniune, precum și persoane care trăiesc în alt stat membru decât statul membru de origine.

(3)

Organismele de radiodifuziune transmit zilnic multe ore de programe de televiziune și radio. Programele respective includ o mare diversitate de conținut, cum ar fi opere audiovizuale, muzicale, literare sau grafice, protejate în temeiul dreptului Uniunii prin drept de autor sau drepturi conexe sau ambele. Acest lucru are ca rezultat un proces complex de obținere a drepturilor de la o multitudine de titulari de drepturi și pentru diferite categorii de opere și de alte obiecte protejate. Deseori, este necesar ca drepturile să fie obținute într-un interval scurt de timp, în special atunci când se realizează programe de știri sau de actualități. Pentru ca serviciile online să fie puse la dispoziție transfrontalier, este necesar ca organismele de radiodifuziune să dețină, pentru opere și alte obiecte protejate, drepturile necesare pentru toate teritoriile respective, fapt care mărește complexitatea procesului de obținere a drepturilor.

(4)

Operatorii de servicii de retransmisie oferă în mod tipic numeroase programe care cuprind o multitudine de opere și de alte obiecte protejate și dispun de un interval foarte scurt de timp pentru a obține licențele necesare și, prin urmare, se confruntă cu dificultăți semnificative în ceea ce privește obținerea drepturilor. Autorii, producătorii și alți titulari de drepturi riscă de asemenea ca operele lor și alte obiecte protejate să fie utilizate fără autorizare sau fără plata unei remunerații adecvate. O astfel de remunerație pentru retransmisia operelor lor și a altor obiecte protejate este importantă pentru a asigura o ofertă de conținut diversă, ceea ce este, de asemenea, în interesul consumatorilor.

(5)

Drepturile asupra operelor și a altor obiecte protejate sunt armonizate, printre altele, prin Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) și prin Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), care oferă un nivel ridicat de protecție pentru titularii de drepturi.

(6)

Directiva 93/83/CEE a Consiliului (5) facilitează transmisia transfrontalieră prin satelit și retransmisia prin cablu a programelor de televiziune și radio din alte state membre. Dispozițiile acestei directive privind transmisiile organismelor de radiodifuziune sunt însă limitate la transmisiile prin satelit și, prin urmare, nu se aplică serviciilor online auxiliare emisiunilor radiodifuzate. În plus, dispozițiile privind retransmisia programelor de televiziune și radio din alte state membre sunt limitate la retransmisia simultană, nemodificată și integrală prin cablu sau sisteme cu microunde și nu reglementează retransmisii prin alte tehnologii.

(7)

Prin urmare, furnizarea transfrontalieră de servicii online care sunt auxiliare emisiunilor radiodifuzate și retransmisia programelor de televiziune și radio din alte state membre ar trebui facilitate prin adaptarea cadrului juridic privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe relevante pentru aceste activități. Această adaptare ar trebui să se realizeze ținând seama de finanțarea și producerea de conținut creativ și în special de opere audiovizuale.

(8)

Prezenta directivă ar trebui să reglementeze serviciile online auxiliare furnizate de un organism de radiodifuziune și care se află într-un raport clar de subordonare față de emisiunile organismului de radiodifuziune. Acestea includ serviciile care oferă acces la programele de televiziune și radio în mod strict linear, în același timp cu programul radiodifuzat, și serviciile care oferă acces, pe o anumită perioadă de timp după radiodifuzarea programului, la programele de televiziune și radio care au fost difuzate anterior de organismul de radiodifuziune (așa-numitele „servicii în reluare”). În plus, serviciile online auxiliare care intră sub incidența prezentei directive includ și serviciile care oferă acces la materiale ce îmbogățesc sau completează în alt mod programele de televiziune și radio difuzate de organismul de radiodifuziune, inclusiv prin previzualizarea, îmbogățirea, completarea sau revizualizarea conținutului relevant al programului. Prezenta directivă ar trebui să se aplice serviciilor online auxiliare care sunt furnizate utilizatorilor de către organismele de radiodifuziune împreună cu serviciul de radiodifuziune. Aceasta ar trebui să se aplice și serviciilor online auxiliare care, deși au un raport clar de subordonare cu emisiunea radiodifuzată, pot fi accesate de utilizatori separat de serviciul de radiodifuziune, fără a exista o condiție prealabilă ca utilizatorii să fie nevoiți să obțină accesul la serviciul respectiv de radiodifuziune, de exemplu sub forma unui abonament. Acest lucru nu afectează libertatea organismelor de radiodifuziune de a oferi astfel de servicii online auxiliare gratuit sau contra cost. Furnizarea accesului la opere sau la alte obiecte protejate individuale incluse într-un program de televiziune sau radio sau la opere sau la alte obiecte protejate care nu sunt legate de vreun program difuzat de organismul de radiodifuziune, cum ar fi serviciile care oferă acces la opere muzicale sau audiovizuale, la albume de muzică sau la clipuri video, de exemplu prin intermediul serviciilor video la cerere, nu ar trebui să intre sub incidența serviciilor care fac obiectul prezentei directive.

(9)

Cu scopul de a facilita obținerea drepturilor pentru furnizarea peste granițe a serviciilor online auxiliare, este necesar să se prevadă introducerea principiului țării de origine în ceea ce privește exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe relevante pentru actele care au loc în cursul furnizării, al accesării sau al utilizării serviciului online auxiliar. Principiul respectiv ar trebui să vizeze obținerea tuturor drepturilor necesare pentru ca organismul de radiodifuziune să poată comunica public sau pune la dispoziția publicului programele sale atunci când furnizează servicii online auxiliare, inclusiv obținerea eventualului dreptului de autor și eventualelor drepturi conexe asupra operelor sau a altor obiecte protejate utilizate în programe, de exemplu a drepturilor asupra fonogramelor sau asupra interpretărilor. Principiul țării de origine ar trebui să se aplice exclusiv raportului dintre titularii de drepturi sau entitățile care îi reprezintă pe titularii de drepturi, cum ar fi organismele de gestiune colectivă și organismele de radiodifuziune și exclusiv în scopul furnizării, al accesării sau al utilizării serviciului online auxiliar. Principiul țării de origine nu ar trebui să se aplice niciunei comunicări publice ulterioare sau punerii la dispoziția publicului a operelor sau a altor obiecte protejate, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât membrii publicului să poată avea acces la acestea în orice loc și în orice moment ales în mod individual, sau oricărei reproduceri ulterioare a operelor sau a altor obiecte protejate care se regăsesc în serviciul online auxiliar.

(10)

Ținând seama de particularitățile mecanismelor de finanțare și de acordare a licențelor pentru anumite opere audiovizuale, care se bazează deseori pe licențe teritoriale exclusive, este oportun, în ceea ce privește programele de televiziune, să se limiteze domeniul de aplicare al principiului țării de origine stabilit în prezenta directivă la anumite tipuri de programe. Tipurile de programe respective ar trebui să includă programele de știri și de actualități, precum și producțiile proprii ale unui organism de radiodifuziune care sunt finanțate exclusiv de acesta, inclusiv când fondurile pentru finanțarea utilizată de organismul de radiodifuziune pentru producțiile sale provin din fonduri publice. În sensul prezentei directive, producții proprii ale organismelor de radiodifuziune ar trebui să fie înțelese ca vizând producțiile realizate de un organism de radiodifuziune folosind propriile resurse, dar excluzând producțiile comandate de organismul de radiodifuziune către producători care sunt independenți de organismul de radiodifuziune sau coproducțiile. Din aceleași motive, principiul țării de origine nu ar trebui să se aplice transmisiilor de evenimente sportive în temeiul prezentei directive. Principiul țării de origine ar trebui să se aplice numai atunci când programele sunt utilizate de organismul de radiodifuziune în cadrul propriilor servicii online auxiliare. Acesta nu ar trebui să se aplice în cazul în care se acordă licențe pentru producțiile proprii ale unui organism de radiodifuziune unor terți, inclusiv altor organisme de radiodifuziune. Principiul țării de origine nu ar trebui să afecteze libertatea titularilor de drepturi și a organismelor de radiodifuziune de a stabili de comun acord, respectând dreptul Uniunii, limitări, inclusiv limitări teritoriale, ale exploatării drepturilor lor.

(11)

Principiul țării de origine stabilit în prezenta directivă nu ar trebui să creeze o obligație pentru organismele de radiodifuziune de a comunica public sau de a pune la dispoziția publicului programe în cadrul serviciilor lor online auxiliare sau de a furniza astfel de servicii online auxiliare într-un alt stat membru decât cel în care își au sediul principal.

(12)

Întrucât se consideră că furnizarea, accesarea sau utilizarea unui serviciu online auxiliar în temeiul prezentei directive are loc numai în statul membru în care organismul de radiodifuziune își are sediul principal, deși, de fapt, serviciile online auxiliare pot fi furnizate, peste granițe, și în alte state membre, este necesar să se asigure faptul că, atunci când se stabilește suma de plată pentru drepturile în cauză, părțile iau în considerare toate aspectele serviciului online auxiliar, cum ar fi caracteristicile serviciului, inclusiv durata disponibilității online a programelor incluse în serviciu, audiența, inclusiv audiența din statul membru în care organismul de radiodifuziune își are sediul principal și audiența din alte state membre în care serviciul online auxiliar este accesat și utilizat, precum și versiunile lingvistice puse la dispoziție. Ar trebui totuși să fie în continuare posibil să se utilizeze metode specifice de calculare a cuantumului plății pentru drepturile supuse principiului țării de origine, cum ar fi metodele bazate pe veniturile organismului de radiodifuziune generate de serviciul online, care sunt folosite în special de organismele de radiodifuziune care transmit programe radio.

(13)

În temeiul principiului libertății contractuale, va rămâne posibil să se limiteze exploatarea drepturilor supuse principiului țării de origine stabilit în prezenta directivă, cu condiția ca orice astfel de limitare să respecte dreptul Uniunii.

(14)

Operatorii de servicii de retransmisie pot folosi tehnologii diferite atunci când retransmit simultan, fără modificări și în formă integrală, în scopul recepționării de către public, o transmisie inițială dintr-un alt stat membru a unor programe de televiziune sau radio. Semnalele purtătoare de programe pot fi obținute de către operatorii de servicii de retransmisie de la organismele de radiodifuziune, care le transmit ele însăși publicului, în diferite moduri, de exemplu prin captarea semnalelor transmise de organismele de radiodifuziune sau prin recepționarea semnalelor direct de la acestea prin procesul tehnic al introducerii directe. Serviciile unor astfel de operatori pot fi oferite prin satelit, rețea digitală terestră, rețea mobilă sau pe suport IP în circuit închis și rețele similare sau prin servicii de acces la internet astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Operatorii de servicii de retransmisie care folosesc astfel de tehnologii pentru retransmisiile lor ar trebui, prin urmare, să intre sub incidența prezentei directive și să beneficieze de mecanismul care introduce gestiunea colectivă obligatorie a drepturilor. Pentru a asigura o protecție suficientă împotriva utilizării neautorizate a operelor și a altor obiecte protejate, aspect deosebit de important în cazul serviciilor plătite, serviciile de retransmisie oferite prin intermediul serviciilor de acces la internet ar trebui incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive numai dacă respectivele servicii de retransmisie sunt furnizate într-un mediu în care retransmisiile pot fi accesate doar de utilizatori autorizați, iar nivelul de securitate oferit pentru conținutul în cauză este comparabil cu nivelul de securitate al conținutului transmis prin rețele gestionate, ca de exemplu rețelele prin cablu sau rețelele pe suport IP în circuit închis, în care conținutul retransmis este criptat. Respectivele cerințe ar trebui să fie fezabile și adecvate.

(15)

În vederea retransmiterii transmisiilor inițiale de programe de televiziune și radio, este necesar ca operatorii de servicii de retransmisie să obțină o autorizație din partea titularilor care dețin dreptul exclusiv de comunicare publică a operelor și a altor obiecte protejate. Pentru a asigura securitate juridică pentru operatorii de servicii de retransmisie și pentru a depăși disparitățile din dreptul național privind aceste servicii de retransmisie, ar trebui să se aplice norme similare cu cele care se aplică în cazul retransmisiei prin cablu, astfel cum este aceasta definită în Directiva 93/83/CEE. Normele prevăzute de directiva respectivă includ obligația exercitării dreptului de a acorda sau de a refuza acordarea unei autorizații către un operator de servicii de retransmisie, prin intermediul unui organism de gestiune colectivă. Conform respectivelor norme, dreptul de a acorda sau refuza autorizarea ca atare rămâne intact și numai exercitarea dreptului în cauză este reglementată într-o anumită măsură. Titularii de drepturi ar trebui să primească o remunerație adecvată pentru retransmisia operelor lor și a altor obiecte protejate. La determinarea condițiilor rezonabile de acordare a licențelor, inclusiv a taxei de licență, pentru o retransmisie în conformitate cu Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), ar trebui să se țină seama, printre altele, de valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză, inclusiv de valoarea alocată mijlocului de retransmisie. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere exercitării colective a dreptului la plata unei remunerații echitabile unice artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor în scopuri comerciale astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2006/115/CE, și Directivei 2014/26/UE, în special, dispozițiilor acesteia privind drepturile titularilor de drepturi în ceea ce privește alegerea unui organism de gestiune colectivă.

(16)

Prezenta directivă ar trebui să permită ca acorduri încheiate între un organism de gestiune colectivă și operatorii de servicii de retransmisie pentru drepturi care fac obiectul gestiunii colective obligatorii în temeiul prezentei directive să fi extinse astfel încât să se aplice drepturilor titularilor de drepturi care nu sunt reprezentați de organismul de gestiune colectivă în cauză, fără ca titularii de drepturi respectivi să aibă posibilitatea de a-și exclude operele lor sau alte obiecte protejate de la aplicarea mecanismului respectiv. În cazurile în care există mai mult de un organism de gestiune colectivă care gestionează drepturile categoriei relevante pentru teritoriul său, ar trebui ca statul membru pe al cărui teritoriu operatorul unui serviciu de retransmisie dorește să obțină drepturi pentru o retransmisie să determine organismul sau organismele de gestiune colectivă care au dreptul de a acorda sau de a refuza autorizația pentru o retransmisie.

(17)

Orice drepturi deținute de organismele de radiodifuziune în ceea ce privește emisiunile lor, inclusiv drepturile asupra conținutului programelor, nu ar trebui să facă obiectul gestiunii colective obligatorii a drepturilor aplicabile retransmisiilor. Operatorii de servicii de retransmisie și organismele de radiodifuziune întrețin, în general, relații comerciale permanente și, prin urmare, aceștia cunosc identitatea organismelor de radiodifuziune. În mod corespunzător, pentru operatorii respectivi este, comparativ, simplă obținerea drepturilor de la organismele de radiodifuziune. În consecință, pentru obținerea licențelor necesare de la organismele de radiodifuziune, operatorii de servicii de retransmisie nu se confruntă cu aceleași dificultăți pe care le întâmpină pentru obținerea licențelor de la titularii de drepturi asupra operelor și a altor obiecte protejate incluse în programele de televiziune și radio pe care le retransmit. Prin urmare, nu este necesar să se simplifice procesul de acordare a licențelor în ceea ce privește drepturile deținute de organismele de radiodifuziune. Cu toate acestea, este necesar să se asigure că, în cazul în care organismele de radiodifuziune și operatorii de servicii de retransmisie se lansează în negocieri, acestea se desfășoară cu bună credință în ceea ce privește acordarea de licențe pentru drepturile aferente retransmisiilor reglementate de prezenta directivă. Directiva 2014/26/UE prevede norme similare aplicabile organismelor de gestiune colectivă.

(18)

Normele prevăzute în prezenta directivă privind drepturile de retransmisie exercitate de către organismele de radiodifuziune în ceea ce privește propriile transmisii nu ar trebui să limiteze posibilitatea titularilor de drepturi de a alege să-și transfere drepturile fie către un organism de radiodifuziune, fie către un organism de gestiune colectivă și, prin urmare, de a le permite să aibă o cotă directă din remunerația plătită de către operatorul unui serviciu de retransmisie.

(19)

Statele membre ar trebui să poată aplica normele privind retransmisia stabilite în prezenta directivă și în Directiva 93/83/CEE în situațiile în care atât transmisia inițială, cât și retransmisia au loc pe teritoriul lor.

(20)

Pentru a asigura securitatea juridică și pentru a menține un nivel ridicat de protecție a titularilor de drepturi, este oportun să se prevadă ca, în cazul în care organismele de radiodifuziune transmit prin introducere directă semnalele lor purtătoare de programe numai către distribuitorii de semnale, fără ca acestea să își transmită programele și direct către public, iar distribuitorii de semnale transmit respectivele semnale purtătoare de programe utilizatorilor lor pentru a le permite să vizioneze sau să asculte programele, se consideră că are loc un singur act de comunicare publică, la care atât organismele de radiodifuziune, cât și distribuitorii de semnale participă cu contribuțiile lor aferente. Prin urmare, organismele de radiodifuziune și distribuitorii de semnale ar trebui să obțină o autorizație din partea titularilor de drepturi pentru contribuția lor specifică la actul unic de comunicare către public. Participarea unui organism de radiodifuziune și a unui distribuitor de semnale la actul unic de comunicare publică nu ar trebui să ducă la răspunderea solidară a organismului de radiodifuziune și a distribuitorului de semnale pentru actul respectiv de comunicare publică. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a prevedea la nivel național modalitățile de obținere a autorizației pentru un astfel de act unic de comunicare publică, inclusiv plățile relevante care urmează să fie efectuate către titularii de drepturi în cauză, ținând seama de exploatarea aferentă a operelor și a altor obiecte protejate de către organismul de radiodifuziune și de către distribuitorul de semnale în legătură cu actul unic de comunicare publică. Distribuitorii de semnale se confruntă, în mod similar cu operatorii de servicii de retransmisie, cu o sarcină semnificativă de obținere a drepturilor, excepție făcând drepturile deținute de organismele de radiodifuziune. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să prevadă ca distribuitorii de semnale să beneficieze de un mecanism de gestiune colectivă obligatorie a drepturilor pentru transmisiile lor, în același mod și în aceeași măsură ca operatorii de servicii de retransmisie pentru retransmisiile reglementate de Directiva 93/83/CEE și de prezenta directivă. În cazurile în care distribuitorii de semnale le oferă organismelor de radiodifuziune doar „modalități tehnice”, în sensul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru a asigura sau îmbunătăți recepția radiodifuziunii, nu ar trebui să se considere că distribuitorii de semnale participă la un act de comunicare publică.

(21)

Atunci când organismele de radiodifuziune își transmit semnalele purtătoare de programe direct publicului, realizând astfel un act inițial de transmisie, și, în același timp, transmițând semnalele respective altor organisme prin procesul tehnic de introducere directă, de exemplu pentru a asigura calitatea semnalelor în scopul retransmisiei, transmisiile realizate de către respectivele alte organisme constituie un act separat de comunicare publică față de cel realizat de organismul de radiodifuziune. În aceste situații, ar trebui să se aplice normele privind retransmisiile prevăzute în prezenta directivă și în Directiva 93/83/CEE, astfel cum este modificată prin prezenta directivă.

(22)

Pentru a asigura gestiunea colectivă eficientă a drepturilor și distribuția corectă a veniturilor colectate în cadrul mecanismului de gestiune colectivă obligatorie introdus de prezenta directivă, este important ca organismele de gestiune colectivă să țină o evidență corespunzătoare a membrilor, a licențelor și a utilizării operelor și a altor obiecte protejate, în conformitate cu obligațiile de transparență prevăzute în Directiva 2014/26/UE.

(23)

Pentru a preveni eludarea aplicării principiului țării de origine prin prelungirea duratei acordurilor existente privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe relevante pentru furnizarea unui serviciu online auxiliar, precum și pentru accesarea sau utilizarea respectivului serviciu, este necesar ca principiul țării de origine să se aplice și la acordurile existente, dar după trecerea unei perioade de tranziție. Pe parcursul perioadei respective de tranziție, principiul nu ar trebui să se aplice acordurilor existente, lăsând astfel timp pentru adaptarea lor, după caz, în conformitate cu prezenta directivă. De asemenea, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție pentru a permite organismelor de radiodifuziune, distribuitorilor de semnale și titularilor de drepturi să se adapteze la noile norme cu privire la exploatarea operelor și a altor obiecte protejate prin introducere directă stabilite în dispozițiile din prezenta directivă referitoare la transmisia de programe prin introducere directă.

(24)

În conformitate cu principiile unei mai bune reglementări, ar trebui efectuată o reexaminare a prezentei directive, inclusiv a dispozițiilor sale privind introducerea directă, după o perioadă de timp de la intrarea în vigoare a acesteia, pentru a evalua, printre altele, beneficiile sale pentru consumatorii Uniunii, impactul său asupra industriilor creative din Uniune și asupra nivelului investițiilor în conținut nou și, prin urmare, beneficiile referitoare la diversitatea culturală sporită în Uniune.

(25)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Deși prezenta directivă ar putea să determine o interferență în exercitarea drepturilor titularilor de drepturi, în măsura în care gestiunea colectivă obligatorie este realizată pentru exercitarea dreptului de comunicare publică în ceea ce privește serviciile de retransmisie, este necesar să se stabilească aplicarea gestiunii colective obligatorii în mod circumstanțiat către servicii specifice și să fie limitată la anumite servicii.

(26)

Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume promovarea furnizării transfrontaliere de servicii online auxiliare pentru anumite tipuri de programe și facilitarea retransmisiei programelor de televiziune și radio din alte state membre, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. În ceea ce privește furnizarea transfrontalieră de servicii online auxiliare, prezenta directivă nu obligă organismele de radiodifuziune să furnizeze astfel de servicii la nivel transfrontalier. De asemenea, prezenta directivă nu obligă operatorii de servicii de retransmisie să includă în serviciile lor programe de televiziune sau radio din alte state membre. Prezenta directivă se referă numai la exercitarea anumitor drepturi de retransmisie în măsura necesară pentru a simplifica acordarea de licențe privind dreptul de autor și drepturile conexe pentru astfel de servicii și în ceea ce privește programele de televiziune și radio din alte state membre.

(27)

În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (8), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiectul

Prezenta directivă stabilește norme care vizează îmbunătățirea accesului transfrontalier la un număr mai mare de programe de televiziune și radio, prin facilitarea obținerii de drepturi pentru furnizarea de servicii online care sunt auxiliare difuzării de anumite tipuri de programe de televiziune și radio și pentru retransmisia programelor de televiziune și radio. Prezenta directivă stabilește, de asemenea, norme pentru transmisia de programe de televiziune și radio prin procesul de introducere directă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.

„serviciu online auxiliar” înseamnă un serviciu online care constă în furnizarea către public, de către sau sub controlul și responsabilitatea unui organism de radiodifuziune, de programe de televiziune sau radio, simultan cu difuzarea lor de către organismul de radiodifuziune sau în cursul unei perioade definite de timp după această difuzare, precum și a oricărui material care are caracter auxiliar în raport cu această difuzare;

2.

„retransmisie” înseamnă orice retransmitere simultană, nealterată și integrală, alta decât retransmisia prin cablu definită în Directiva 93/83/CEE, pentru recepționarea de către public a unei transmisii inițiale pornind din alt stat membru de programe de televiziune sau de radio destinate recepționării de către public, în cazul în care o astfel de transmisie inițială este efectuată prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin satelit, dar nu online, cu condiția ca:

(a)

retransmisia să fie efectuată de o altă parte decât organismul de radiodifuziune care a efectuat transmisia inițială sau sub controlul și responsabilitatea căruia a fost efectuată transmisia inițială, indiferent de modul în care partea care realizează retransmisia obține semnalele purtătoare de program de la organismul de radiodifuziune în scopul retransmisiei; și

(b)

atunci când retransmisia se face printr-un serviciu de acces la internet, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 2 al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2015/2120, aceasta să aibă loc într-un mediu gestionat;

3.

„mediu gestionat” înseamnă un mediu în care un operator a unui serviciu de retransmisie furnizează o retransmisie securizată unor utilizatori autorizați;

4.

„introducere directă” înseamnă un proces tehnic prin care un organism de radiodifuziune își transmite semnalele purtătoare de programe unui organism care nu este un organism de radiodifuziune, astfel încât semnalele purtătoare de programe nu sunt accesibile publicului în timpul transmisiei respective.

CAPITOLUL II

Serviciile online auxiliare ale organismelor de radiodifuziune

Articolul 3

Aplicarea principiului „țării de origine” la serviciile online auxiliare

(1)   Actele de comunicare publică și de punere la dispoziția publicului a operelor sau altor obiecte protejate, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât membrii publicului să poată avea acces la acestea în orice loc și în orice moment ales în mod individual, care au loc în cazul furnizării către public:

(a)

a unor programe de radio; și

(b)

a unor programe de televiziune care sunt:

(i)

programe de știri și actualități; sau

(ii)

producții proprii, finanțate integral de organismul de radiodifuziune,

în cadrul unui serviciu online auxiliar de către sau sub controlul și responsabilitatea unui organism de radiodifuziune, precum și actele de reproducere a operelor sau altor obiecte protejate care sunt necesare pentru furnizarea, accesarea sau utilizarea acestui serviciu online pentru aceleași programe, în scopul exercitării dreptului de autor și a drepturilor conexe relevante pentru respectivele acte, se consideră a avea loc numai în statul membru în care organismul de radiodifuziune își are sediul principal.

Litera (b) de la primul paragraf nu se aplică transmisiilor de evenimente sportive și de opere și alte obiecte protejate incluse în acestea.

(2)   Statele membre se asigură că, atunci când se stabilește remunerația pentru drepturile cărora li se aplică principiul țării de origine prevăzut la alineatul (1), părțile iau în considerare toate aspectele serviciului online auxiliar, cum ar fi caracteristicile serviciului, inclusiv durata disponibilității online a programelor furnizate în cadrul serviciului, audiența și versiunile lingvistice oferite.

Primul paragraf nu exclude calcularea remunerației pe baza veniturilor organismului de radiodifuziune.

(3)   Principiul țării de origine prevăzut la alineatul (1) nu aduce atingere libertății contractuale a titularilor de drepturi și a organismelor de radiodifuziune de a încheia acorduri, în conformitate cu dreptul Uniunii, de limitare a exploatării respectivelor drepturi, inclusiv a celor prevăzute de Directiva 2001/29/CE.

CAPITOLUL III

Retransmisia programelor de televiziune și radio

Articolul 4

Exercitarea de către alți titulari de drepturi decât organismele de radiodifuziune a drepturilor asupra retransmisiei

(1)   Actele de retransmisie a programelor trebuie să fie autorizate de către titularii care dețin dreptul exclusiv de comunicare către public.

Statele membre se asigură că titularii de drepturi își pot exercita dreptul de a acorda sau de a refuza autorizarea pentru o retransmisie numai prin intermediul unui organism de gestiune colectivă.

(2)   Dacă un titular de drepturi nu a transferat gestiunea dreptului menționat la al doilea paragraf al alineatului (1) unui organism de gestiune colectivă, se consideră că organismul de gestiune colectivă care gestionează drepturi din aceeași categorie pentru teritoriul statului membru pentru care operatorul de servicii de retransmisie dorește să obțină drepturi de retransmisie este îndreptățit să acorde sau să refuze autorizarea de retransmisie pentru respectivul titular de drepturi.

Cu toate acestea, dacă există mai multe organisme de gestiune colectivă care gestionează drepturi din respectiva categorie pentru teritoriul statului membru respectiv, statul membru pentru teritoriul căruia operatorul unui serviciu de retransmisie dorește să obțină drepturi de retransmisie decide organismul sau organismele de gestiune colectivă care au dreptul de a acorda sau de a refuza autorizarea de retransmisie.

(3)   Statele membre se asigură că un titular de drepturi are aceleași drepturi și obligații, decurgând dintr-un acord între operatorul unui serviciu de retransmisie și un organism sau organisme de gestiune colectivă care acționează în conformitate cu alineatul (2), ca și titularii de drepturi care au mandatat organismul sau organismele respective de gestiune colectivă. Statele membre se asigură de asemenea că titularul respectiv își poate revendica drepturile respective într-o perioadă de timp care se stabilește de către statul membru în cauză și a cărei durată este de cel puțin trei ani de la data retransmisiei care include opera sa sau alt obiect protejat.

Articolul 5

Exercitarea de către organismele de radiodifuziune a drepturilor asupra retransmisiei

(1)   Statele membre se asigură că articolul 4 nu se aplică drepturilor de retransmisie exercitate de un organism de radiodifuziune asupra propriilor transmisii, indiferent dacă aceste drepturi îi aparțin sau i-au fost transferate de alți titulari de drepturi.

(2)   Statele membre se asigură că, în cazul în care organismele de radiodifuziune și operatorii serviciilor de retransmisie încep negocieri privind autorizarea retransmisiei în temeiul prezentei directive, negocierile în cauză urmează să se desfășoară cu bună credință.

Articolul 6

Medierea

Statele membre se asigură că există posibilitatea de face apel la unul sau mai mulți mediatori, astfel cum se prevede la articolul 11 din Directiva 93/83/CEE, în cazul în care nu se încheie niciun acord între organismul de gestiune colectivă și operatorul unui serviciu de retransmisie, sau între operatorul unui serviciu de retransmisie și organismul de radiodifuziune în ceea ce privește autorizația de retransmisie a programelor difuzate.

Articolul 7

Retransmisia unei transmisii inițiale provenind din același stat membru

Statele membre pot prevedea că normele din prezentul capitol și din capitolul III din Directiva 93/83/CEE se aplică în situațiile în care atât transmisia inițială, cât și retransmisia au loc pe teritoriul lor.

CAPITOLUL IV

Transmisia de programe prin introducere directă

Articolul 8

Transmisia de programe prin introducere directă

(1)   În cazul în care un organism de radiodifuziune transmite prin introducere directă semnalele sale purtătoare de programe unui distribuitor de semnale fără ca organismul de radiodifuziune să transmită, el însuși, simultan respectivele semnale purtătoare de programe direct publicului, iar distribuitorul de semnale transmite respectivele semnale purtătoare de programe către public, se consideră că organismul de radiodifuziune și distribuitorul de semnale participă la un act unic de comunicare publică pentru care obțin o autorizare din partea titularilor de drepturi. Statele membre pot să prevadă modalități de obținere a autorizării din partea titularilor de drepturi.

(2)   Statele membre pot prevedea ca articolele 4, 5 și 6 din prezenta directivă să se aplice mutatis mutandis exercitării de către titularii de drepturi a dreptului de a acorda sau refuza distribuitorilor de semnale autorizarea pentru o transmisie menționată la alineatul (1), care are loc printr-unul dintre mijloacele tehnice menționate la articolul 1 alineatul (3) din Directiva 93/83/CEE sau la articolul 2 punctul 2 din prezenta directivă.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Articolul 9

Modificarea Directivei 93/83/CEE

La articolul 1 din Directiva 93/83/CEE, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În înțelesul prezentei directive, «retransmisie prin cablu» înseamnă retransmiterea simultană, nealterată și integrală, prin cablu sau printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte pentru recepționarea de către public a unei transmisii inițiale pornind din alt stat membru, prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin satelit, de programe de televiziune sau de radio destinate recepționării de către public, indiferent de modul în care operatorul unui serviciu de retransmisie prin cablu obține semnalele purtătoare de program de la organismul de radiodifuziune în scopul retransmisiei.”

Articolul 10

Reexaminare

(1)   Până la 7 iunie 2025, Comisia efectuează o reexaminare a prezentei directive și prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind principalele constatări. Raportul se publică și se pune la dispoziția publicului pe site-ul internet al Comisiei.

(2)   Statele membre furnizează Comisiei, în timp util, informațiile relevante și necesare pentru elaborarea raportului menționat la alineatul (1).

Articolul 11

Dispoziție tranzitorie

Acordurile privind exercitarea dreptului de autor și a drepturilor conexe relevante pentru actele de comunicare publică a operelor sau altor obiecte protejate, prin mijloace cu fir sau fără fir, și de punere la dispoziția publicului a operelor sau altor obiecte protejate, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât membrii publicului să poată avea acces la acestea în orice loc și în orice moment ales în mod individual, care au loc în cursul furnizării unui serviciu online auxiliar, precum și pentru actele de reproducere necesare pentru furnizarea, accesarea sau utilizarea unui astfel de serviciu online, care sunt în vigoare la 7 iunie 2021, fac obiectul articolului 3 începând cu 7 iunie 2023, dacă expiră după respectiva dată.

Autorizațiile obținute pentru actele de comunicare către public care intră sub incidența articolului 8 și care sunt în vigoare la 7 iunie 2021 fac obiectul articolului 8 începând cu 7 iunie 2025, dacă expiră după respectiva dată.

Articolul 12

Transpunere

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 7 iunie 2021. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective.

Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 17 aprilie 2019.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

G. CIAMBA


(1)  JO C 125, 21.4.2017, p. 27.

(2)  Poziția Parlamentului European din 28 martie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 15 aprilie 2019.

(3)  Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, 22.6.2001, p. 10).

(4)  Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale (JO L 376, 27.12.2006, p. 28).

(5)  Directiva 93/83/CEE a Consiliului din 27 septembrie 1993 privind coordonarea anumitor norme referitoare la dreptul de autor și drepturile conexe aplicabile radiodifuziunii prin satelit și retransmisiei prin cablu (JO L 248, 6.10.1993, p. 15).

(6)  Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis și de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații și a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (JO L 310, 26.11.2015, p. 1).

(7)  Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (JO L 84, 20.3.2014, p. 72).

(8)  JO C 369, 17.12.2011, p. 14.