L_1998226RO.01001601.xml

03/Volumul 25

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

107

31998L0056

L 226/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DIRECTIVA 98/56/CE A CONSILIULUI

din 20 iulie 1998

privind comercializarea materialelor de înmulțire pentru plantele ornamentale

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3)

întrucât:

(1)	Producția de plante ornamentale deține un loc important în agricultura Comunității.

(2)	Rezultatele satisfăcătoare ale culturii plantelor ornamentale depind într-o mare măsură de calitatea și de starea sanitară a materialelor utilizate pentru înmulțirea plantelor ornamentale.

(3)	Adoptarea unor condiții armonizate la nivel comunitar va garanta primirea în bună stare fitosanitară și de bună calitate a materialelor de înmulțire de către cumpărătorii de pe teritoriul Comunității.

(4)

În măsura în care se referă la aspectele fitosanitare, aceste condiții armonizate trebuie să fie în conformitate cu Directiva 77/93/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a organismelor dăunătoare plantelor sau produselor din plante și împotriva răspândirii lor în interiorul Comunității (4).

(5)

Ar trebui să se stabilească reguli comunitare pentru toate genurile și speciile de plante ornamentale din cadrul Comunității, cu excepția genurilor și speciilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor de faună și floră sălbatică prin controlul comercializării lor (5).

(6)

Fără a aduce atingere dispozițiilor fitosanitare prevăzute de Directiva 77/93/CEE, nu ar trebui aplicate regulile comunitare privind comercializarea materialelor de înmulțire atunci când se dovedește că aceste materiale și plante sunt destinate exportului către țări terțe, dat fiind faptul că dispozițiile în vigoare în aceste țări pot să difere de cele din prezenta directivă.

(7)	Stabilirea standardelor fitosanitare și de calitate pentru anumite genuri și specii de plante ornamentale necesită studii tehnice și științifice lungi și detaliate; întrucât ar trebui, prin urmare, să se definească o procedură pentru stabilirea standardelor în cauză.

(8)	Este, în primul rând, responsabilitatea furnizorilor de materiale de înmulțire să asigure că produsele lor îndeplinesc cerințele stabilite de prezenta directivă.

(9)	Este necesar ca autoritățile competente din statele membre, când efectuează controale și inspecții, să garanteze că acești furnizori îndeplinesc condițiile menționate anterior.

(10)	Ar trebui introduse măsuri de control comunitare pentru a garanta o aplicare uniformă în toate statele membre a standardelor stabilite în prezenta directivă.

(11)	Este în interesul cumpărătorului de materiale de înmulțire ca denumirea soiului sau a grupei de plante să fie cunoscută și ca identitatea lor să fie protejată.

(12)

Caracteristicile specifice ale industriei care operează în sectorul plantelor ornamentale constituie un factor de complicație; întrucât, din această cauză, obiectivul enunțat anterior poate fi realizat cel mai bine fie printr-o cunoaștere comună a soiului, fie, în cazul în care este vorba de soiuri sau grupe de plante, printr-o descriere stabilită și păstrată de furnizor care să fie disponibilă.

(13)	Pentru a garanta identitatea și comercializarea ordonată a materialelor de înmulțire, este important să se adopte norme comunitare privind separarea loturilor și marcajul; întrucât ar trebui ca etichetele să furnizeze datele necesare atât controlului oficial, cât și informării producătorului.

(14)	Ar trebui adoptate norme care să permită, în cazul unor dificultăți temporare de aprovizionare, comercializarea materialelor de înmulțire care îndeplinesc cerințe mai puțin stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă.

(15)

Ar trebui să se prevadă posibilitatea autorizării comercializării, în interiorul Comunității, a materialelor de înmulțire produse în țări terțe, cu condiția ca aceste produse să ofere, în toate cazurile, aceleași garanții ca materialele de înmulțire produse în cadrul Comunității și să fie în conformitate cu dispozițiile comunitare.

(16)

Pentru a armoniza metodele tehnice de control aplicate în statele membre și pentru a compara materialele de înmulțire produse în cadrul Comunității cu cele produse în țări terțe, ar trebui să se efectueze teste comparative pentru a se verifica conformitatea materialelor de înmulțire cu prezenta directivă.

(17)

Pentru a facilita punerea eficientă în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se încredințeze Comisiei sarcina de a adopta măsuri care să permită aplicarea sa; întrucât aceste măsuri ar trebui să fie adoptate în conformitate cu o procedură care să prevadă o cooperare strânsă între Comisie și statele membre în cadrul unui comitet permanent pentru materialele de înmulțire și plantele ornamentale.

(18)

Directiva 91/682/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1991 privind comercializarea materialelor de înmulțire pentru plantele ornamentale și plantele ornamentale (6) a stabilit condiții armonizate la nivel comunitar pentru a garanta că toți cumpărătorii de pe teritoriul Comunității primesc materiale de înmulțire și plante ornamentale în bună stare fitosanitară și de bună calitate.

(19)	Unele state membre s-au confruntat cu dificultăți în interpretarea și transpunerea directivei menționate anterior.

(20)	Directiva în cauză a fost considerată ca putând fi inclusă în inițiativa SLIM (Simplificarea legislației privind piața internă), lansată de Comisie în mai 1996.

(21)	Echipa SLIM responsabilă cu plantele ornamentale a formulat diverse recomandări având ca scop simplificarea directivei în cauză; întrucât aceste recomandări figurează în comunicarea către Comisie, Consiliu și Parlament privind inițiativa SLIM.

(22)

Aceste recomandări se refereau la persoanele care trebuie supuse controlului prevăzut de directiva menționată anterior, la speciile pe care trebuie să le vizeze prezenta directivă, la autenticitatea soiului, la relațiile reciproce dintre această directivă și Directiva 77/93/CEE, precum și la echivalența țărilor terțe.

(23)	Este de dorit ca, după examinarea acestor recomandări, să se modifice anumite dispoziții din Directiva 91/682/CEE; întrucât, ținând seama de numărul modificărilor care trebuie aduse, directiva ar trebui să fie refăcută pentru a se obține o claritate satisfăcătoare,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

TITLUL I

DOMENIUL DE APLICARE

Articolul 1

(1) Prezenta directivă privește comercializarea în cadrul Comunității a materialelor de înmulțire pentru plantele ornamentale, fără a aduce atingere regulilor privind protecția florei sălbatice prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 338/97, normelor privind ambalajele și deșeurile de ambalaje prevăzute de Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) sau, cu excepția dispozițiilor contrare prezentei directive sau adoptate în temeiul prezentei directive, regulilor fitosanitare prevăzute de Directiva 77/93/CEE.

(2) Prezenta directivă nu se aplică:

—	materialelor despre care se dovedește că sunt destinate exportului către țări terțe, în cazul în care sunt identificate ca atare și suficient izolate;

—	materialelor a căror produse nu sunt destinate unor scopuri ornamentale, în cazul în care acestea intră sub incidența altor acte legislative comunitare privind comercializarea materialelor în cauză.

(3) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, se poate decide că toate sau o parte din cerințele prevăzute de prezenta directivă nu sunt aplicabile semințelor anumitor specii sau anumitor grupe de plante în cazul în care sunt destinate să producă noi materiale de înmulțire și în cazul în care nu există o legătură semnificativă între calitatea acestor semințe și aceea a materialului provenit din ele.

TITLUL II

DEFINIȚII

Articolul 2

În sensul prezentei directive, se înțelege prin:

„Material de înmulțire”: un material vegetal destinat pentru:

—	înmulțirea plantelor ornamentale sau

—	producerea de plante ornamentale; totuși, în cazul producerilor efectuate pornind de la plante întregi prezenta definiție nu se aplică decât în măsura în care planta ornamentală care rezultă este destinată comercializării.

„Înmulțire”: reproducerea pe cale vegetativă sau altă cale.

2.	„Furnizor”: orice persoană fizică sau juridică care comercializează sau importă material de înmulțire.

3.	„Comercializare”: vânzarea sau livrarea de către un furnizor unei alte persoane. Vânzarea include menținerea la dispoziție sau în stoc, expunerea pentru vânzare, oferta spre vânzare.

„Organism oficial responsabil”:

(a)	autoritatea unică și centrală, creată sau numită de statul membru sub controlul guvernului național și responsabilă de problemele referitoare la calitate;

(b)

orice autoritate publică creată:

—	fie la nivel național,

—	fie la nivel regional, sub controlul autorităților naționale, în limitele stabilite de constituția statului membru în cauză.

Organismele menționate anterior pot, în conformitate cu legislația lor națională, să delege obligațiile care le revin în temeiul prezentei directive și care trebuie îndeplinite sub autoritatea și controlul lor oricărei persoane juridice, de drept public sau privat, care, în temeiul statutelor sale oficiale desemnate, este însărcinată exclusiv cu obligații de interes public specifice, cu condiția ca această persoană juridică și membrii săi să nu obțină nici un profit personal de pe urma măsurilor pe care le iau.

În plus, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, orice persoană juridică înființată în numele organismului prevăzut la litera (a) și care acționează sub autoritatea și controlul acestui organism poate fi desemnată, cu condiția ca această persoană juridică să nu obțină nici un profit personal ca rezultat al măsurilor pe care le ia.

Statele membre notifică Comisiei organismele lor oficiale responsabile. Comisia transmite această informație celorlalte state membre.

5.	„Lot”: un anumit număr de elemente dintr-un produs unic, identificabil prin omogenitatea compoziției și a originii sale.

TITLUL III

CONDIȚIILE PE CARE TREBUIE LE ÎNDEPLINEASCĂ MATERIALELE DE ÎNMULȚIRE

Articolul 3

(1) Furnizorii nu pot comercializa materiale de înmulțire decât în cazul în care acestea îndeplinesc cerințele prezentei directive.

(2) Alineatul (1) nu se aplică materialelor de înmulțire destinate:

(a)	unor scopuri experimentale sau științifice;

(b)	unor procese de selecție sau

(c)	conservării diversității genetice.

(3) Normele de aplicare a alineatului (2) pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

Articolul 4

Materialele de înmulțire trebuie să îndeplinească, dacă este cazul, condițiile fitosanitare adecvate prevăzute de Directiva 77/93/CEE.

Articolul 5

(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 1 și 4, materialele de înmulțire trebuie, la comercializare:

—	să fie, cel puțin după examinarea vizuală, indemne de organisme dăunătoare care le-ar afecta calitatea, precum și de orice semn sau simptom al unor astfel organisme care le-ar reduce utilitatea;

—	să fie indemne de orice defect care le-ar putea afecta calitatea de materiale de înmulțire;

—	să prezinte vigoare și dimensiuni satisfăcătoare ținând seama de utilitatea lor de material de înmulțire;

—	în cazul semințelor, să aibă o capacitate germinativă satisfăcătoare;

—	să aibă, dacă sunt comercializate cu referință la un soi în conformitate cu articolul 9, o identitate și o puritate a soiului satisfăcătoare.

(2) Orice material de înmulțire care prezintă semne sau simptome vizibile ale prezenței unor organisme dăunătoare este tratat într-o manieră adecvată sau, după caz, retras.

(3) În cazul materialelor de înmulțire de Citrus, următoarele dispoziții trebuie, de asemenea, respectate:

(a)	să fie derivate din materiale inițiale care au fost controlate și care nu prezentau nici un simptom de virusuri, micoplasme sau boli;

(b)	să fi fost controlate și să fie efectiv indemne de astfel de virusuri, micoplasme sau boli de la începutul ultimului ciclu vegetativ;

(c)	în cazul altoirilor, să fi fost altoite pe portaltoaie altele, decât cele sensibile la viroizi.

(4) În cazul bulbilor de flori, următoarele dispoziții trebuie, de asemenea, respectate:

—	materialele de înmulțire trebuie să fie derivate direct din materiale care au fost controlate în stadiul de cultură și care sunt efectiv indemne de organisme dăunătoare și de boli, precum și de semnele sau simptomele organismelor și bolilor în cauză.

(5) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18, se poate stabili, pentru un anumit gen sau specie, o fișă care să prevadă condițiile suplimentare de calitate pe care trebuie să le îndeplinească materialul de înmulțire în cursul comercializării. Un gen sau o specie nu sunt incluse în fișă decât în cazul în care s-a dovedit că astfel de reguli suplimentare sunt necesare. Pentru a se determina aceste necesități, se aplică următoarele criterii:

—	existența unor probleme privind calitatea materialelor de înmulțire din specia sau genul în cauză, care nu pot fi rezolvate în mod satisfăcător decât prin măsuri legislative;

—	importanța economică a materialelor de înmulțire din specia sau genul în cauză;

—	coerența cu eventuale standarde internaționale privind organismele reglementate fără punere în carantină.

TITLUL IV

CERINȚELE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ FURNIZORII DE MATERIALE DE ÎNMULȚIRE

Articolul 6

(1) Sub rezerva alineatului (2) de mai sus, furnizorii sunt înregistrați oficial pentru activitățile pe care le exercită în conformitate cu prezenta directivă. Organismul oficial responsabil poate considera că unii furnizori deja înregistrați în temeiul Directivei 77/93/CEE sunt automat înregistrați în sensul prezentei directive. Cu toate acestea, acești furnizori se conformează cerințelor prezentei directive.

(2) Alineatul (1) nu se aplică furnizorilor care comercializează numai pe lângă persoane care nu au ca obiect de activitate producerea sau vânzarea de plante ornamentale sau de materiale de înmulțire. Cu toate acestea, acești furnizori se conformează cerințelor prezentei directive.

Articolul 7

(1) Furnizorii care produc materiale de înmulțire sunt obligați:

—	să identifice și să supravegheze punctele critice ale procesului lor de producție, care au repercusiuni asupra calității materialelor;

—	să păstreze, în vederea unei consultări la cererea organismului oficial responsabil, informații privind supravegherea menționată la prima liniuță;

—	să preleveze, după caz, probe pentru analizarea într-un laborator care dispune de instalații și competențe corespunzătoare;

—	să vegheze ca loturile de materiale de înmulțire să rămână identificabile separat în timpul procesului de producție.

(2) În cazul apariției, în instalațiile unui furnizor care produce materiale de înmulțire, a unui organism dăunător menționat în Directiva 77/93/CEE sau vizat de o măsură adoptată în temeiul articolului 5 alineatul (5), furnizorul semnalează acest lucru organismului oficial responsabil și aplică toate măsurile prevăzute de acesta.

(3) În cazul în care materialele de înmulțire sunt comercializate, furnizorii înregistrați păstrează registrele vânzărilor sau cumpărărilor pe durata a cel puțin douăsprezece luni.

(4) Normele care guvernează aplicarea alineatului (1) pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

TITLUL V

COMERCIALIZAREA ȘI ETICHETAREA MATERIALELOR DE ÎNMULȚIRE

Articolul 8

(1) Materialele de înmulțire se comercializează în loturi. Cu toate acestea, loturi diferite pot fi comercializate într-un transport unic, cu condiția ca furnizorul să țină registre cu compoziția și originea diferitelor loturi.

(2) Pentru comercializare, materialele de înmulțire sunt însoțite de o etichetă sau de alt document emis de furnizor.

(3) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, se stabilesc anumite cerințe în ceea ce privește eticheta sau documentul menționate la alineatul (2). În cazul în care este vorba despre comercializarea materialelor de înmulțire unor persoane care nu au ca obiect de activitate producția sau vânzarea de plante ornamentale sau de materiale de înmulțire, cerințele în ceea ce privește etichetarea pot fi limitate la informațiile corespunzătoare privind produsul. Cerințele privind ambalajul materialelor de înmulțire pot fi adoptate în conformitate cu aceeași procedură.

(4) Alineatul (1) nu se aplică materialului de înmulțire comercializat către persoanele al căror obiect de activitate nu este producția sau vânzarea de plante ornamentale sau de materiale de înmulțire.

Articolul 9

(1) Materialele de înmulțire nu pot fi comercializate cu trimitere la un soi decât în cazul în care soiul în cauză este:

—	protejat legal printr-un drept asupra soiului în conformitate cu dispozițiile privind protecția soiurilor noi;

—	înregistrat oficial sau

—	cunoscut în mod comun sau

—

înscris pe o listă ținută de un furnizor, împreună cu descrierea detaliată și denumirea sa. Aceste liste se redactează în conformitate cu directivele internaționale acceptate, în cazul în care acestea sunt aplicabile. Listele se comunică, la cerere, organismului oficial responsabil din statul membru în cauză.

(2) În măsura în care este posibil, fiecare soi trebuie să aibă aceeași denumire în toate statele membre, în conformitate cu măsurile de aplicare care pot fi adoptate în temeiul dispozițiilor din articolul 17 sau, în lipsa acestora, în conformitate cu directive internaționale acceptate.

(3) În cazul în care materialele de înmulțire sunt comercializate cu trimitere la o grupă de plante mai degrabă decât la un soi menționat la alineatul (1), furnizorul indică grupa de plante astfel încât să evite orice confuzie cu o denumire de soi.

(4) Pot fi adoptate modalități complementare de punere în aplicare a celei de-a patra liniuțe din alineatul (1) în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

TITLUL VI

MATERIALELE DE ÎNMULȚIRE CARE ÎNDEPLINESC CERINȚE MAI PUȚIN STRICTE

Articolul 10

În cazul în care în cadrul Comunității apar dificultăți temporare imposibil de depășit la nivelul aprovizionării cu materiale de înmulțire care îndeplinesc cerințele din prezenta directivă, pot fi adoptate dispoziții, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, prin care comercializarea materialelor de înmulțire să fie supusă unor cerințe mai puțin stricte.

TITLUL VII

MATERIALELE DE ÎNMULȚIRE PRODUSE ÎN ȚĂRI TERȚE

Articolul 11

(1) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, se hotărăște în cazul în care materialele de înmulțire produse într-o țară terță oferă garanții echivalente, în toate privințele, cu cele oferite de materialele produse în cadrul Comunității în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Așteptând decizia menționată la alineatul (1), materialele de înmulțire nu pot fi importate din țări terțe decât cu condiția ca furnizorul care le importă să se asigure, în prealabil, că acestea oferă garanții echivalente, în toate privințele, cu cele oferite de materialele produse în cadrul Comunității în conformitate cu prezenta directivă, în special în ceea ce privește calitatea, identificarea și caracteristicile fitosanitare.

(3) Importatorul notifică organismelor oficiale responsabile materialele importate în temeiul alineatului (2) și păstrează dovada scrisă a contractului său cu furnizorul din țara terță.

(4) Dispozițiile de aplicare privind procedura care trebuie urmată și cerințele suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească importatorii pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

TITLUL VIII

MĂSURILE DE CONTROL ȘI DISPOZIȚIILE GENERALE

Articolul 12

(1) Statele membre se asigură că furnizorii iau toate măsurile necesare pentru a se conforma cerințelor din prezenta directivă. În acest scop, statele membre procedează în așa fel încât materialele de înmulțire să fie supuse unor controale oficiale:

—	cel puțin aleatorii și

—	cel puțin în ceea ce privește comercializarea către persoane al căror obiect de activitate nu este producția sau vânzarea de plante ornamentale sau de materiale de înmulțire

pentru a verifica dacă se conformează cerințelor. Statele membre pot de asemenea să preleveze probe pentru a verifica conformitatea. Cu ocazia controlului și a supravegherii, organismele oficiale responsabile au, în orice moment, liber acces la toate componentele instalațiilor furnizorilor.

Înainte de 31 decembrie 2002, Comisia înaintează Consiliului un raport asupra funcționării modalităților de control prevăzute la prezentul articol, însoțit de propuneri adecvate care pot, după caz, să cuprindă propuneri al căror scop este eliminarea cerințelor din prezenta directivă în ceea ce privește vânzarea cu amănuntul.

(2) Normele aplicare a controalelor oficiale prevăzute de prezenta directivă pot fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17.

Articolul 13

(1) În cazul în care se constată, cu ocazia controalelor oficiale prevăzute la articolul 12 sau a testelor prevăzute la articolul 14, că materialele de înmulțire nu sunt în conformitate cu dispozițiile din prezenta directivă, organismul oficial responsabil se asigură că furnizorul ia toate măsurile corespunzătoare pentru a remedia această situație sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, interzice comercializarea materialelor de înmulțire în cauză în cadrul Comunității.

(2) În cazul în care se constată că materialele de înmulțire comercializate de un furnizor nu sunt conforme cu prescripțiile din prezenta directivă, statul membru în cauză se asigură că sunt luate măsurile corespunzătoare în privința acelui furnizor.

(3) Orice măsură luată în temeiul alineatului (2) se anulează din momentul în care se stabilește cu suficientă certitudine că materialele de înmulțire destinate comercializării de către furnizor vor fi, în viitor, în conformitate cu dispozițiile și condițiile din prezenta directivă.

Articolul 14

(1) În statele membre se efectuează teste sau, după caz, analize pe probe pentru a se verifica conformitatea materialelor de înmulțire cu dispozițiile și condițiile din prezenta directivă. Comisia poate să procedeze la inspectarea testelor de către reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei.

(2) Se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, că este necesar să se efectueze teste sau analize comunitare cu același scop ca al celor prevăzute la alineatul (1). Comisia poate să procedeze la inspectarea testelor comunitare prin reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei.

(3) Testele sau analizele menționate la alineatele (1) și (2) sunt utilizate pentru armonizarea metodelor tehnice de control ale materialelor de înmulțire. Rapoarte de activitate asupra acestor teste și analize se notifică Comisiei și se înaintează Comitetului menționat la articolul 17.

(4) Comisia se asigură că, după caz, modalitățile de coordonare, realizare și control a testelor prevăzute la alineatele (1) și (2), precum și modalitățile de evaluare a rezultatelor lor să fie adoptate de comitetul menționat la articolul 17. În cazul în care că există probleme privind organismele menționate de Directiva 77/93/CEE, Comisia informează în legătură cu acest lucru Comitetul permanent fitosanitar, care este consultat de asemenea în privința protocoalelor de teste comunitare când acestea au ca obiect organismele prevăzute de Directiva 77/93/CEE. Testele pot de asemenea să aibă ca obiect materialele de înmulțire produse în țări terțe.

Articolul 15

Comercializarea materialelor de înmulțire în conformitate cu prescripțiile din prezenta directivă nu este supusă nici unei restricții privind furnizorul, calitatea, aspectele fitosanitare, etichetarea și ambalajul, în afară de acelea prevăzute de prezenta directivă.

Articolul 16

În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17, un stat membru poate, la cerere și în anumite condiții, să fie scutit în întregime sau parțial de anumite obligații prevăzute de prezenta directivă în ceea ce privește tipurile de material de înmulțire din anumite genuri sau specii a căror producție are o importanță economică minimă pe teritoriul său, în cazul în care acest lucru nu contravine articolului 15.

TITLUL IX

COMITOLOGIE

Articolul 17

(1) În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută de prezentul articol, Comisia este asistată de un comitet, numit „Comitetul permanent pentru materialele de înmulțire pentru plantele ornamentale”, prezidat de un reprezentant al Comisiei.

(2) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului permanent un proiect cu măsurile care urmează să fie adoptate. Comitetul permanent își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate în conformitate cu articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)

(a)

Comisia adoptă măsuri care se aplică imediat.

(b)

Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt în conformitatte cu avizul comitetului, aceste măsuri sunt de îndată comunicate Consiliului de către Comisie.

În acest caz:

—	Comisia poate să amâne aplicarea măsurilor adoptate cu cel mult o lună de la data comunicării acestora;

—	Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate să ia o decizie diferită în termenul prevăzut în primul paragraf.

(4) Comitetul poate, la cererea președintelui sau a unuia din statele membre, să examineze orice problemă privind obiectul prezentei directive.

Articolul 18

(1) În cazul în care trebuie urmată procedura prevăzută de prezentul articol, Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru materiale de înmulțire și plante ornamentale, prezidat de reprezentantul Comisiei.

(2) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile care urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. În cadrul comitetului, voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate în conformitate cu articolul menționat anterior. Președintele nu participă la vot.

(3)

(a)

Comisia adoptă măsurile preconizate, în cazul în care acestea sunt conforme cu avizul comitetului.

(b)

În cazul în care măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile care trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritatea calificată.

În cazul în care, la expirarea unui termen de trei luni de la data prezentării la Consiliu, acesta nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

TITLUL X

DIZPOZIȚII FINALE

Articolul 19

(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive la data de 1 iulie 1999. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2) Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(3) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern adoptate în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 20

(1) Directiva 91/682/CEE se abrogă cu efect de la 1 iulie 1999, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere și aplicare prevăzute la partea A a anexei la prezenta directivă.

(2) Trimiterile la Directiva 91/682/CEE abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din partea B a anexei la prezenta directivă.

(3) Dispozițiile de aplicare adoptate în temeiul Directivei 91/682/CEE rămân în vigoare până la modificarea sau abrogarea lor prin noi dispoziții de aplicare.

Articolul 21

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 iulie 1998.

Pentru Consiliu

Președintele

W. MOLTERER

(1) JO C 50, 17.2.1998, p. 8.

(2) JO C 104, 6.4.1998, p. 40.

(3) JO C 157, 25.5.1998, p. 3.

(4) JO L 26, 31.1.1977, p. 20, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 98/2/CE (JO L 15, 21.1.1998, p. 34).

(5) JO L 61, 3.3.1997, p. 1, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 938/97 al Comisiei (JO L 140, 30.5.1997, p. 1).

(6) JO L 376, 31.12.1991, p. 21.

(7) JO L 365, 31.12.1994, p. 10.

ANEXĂ

PARTEA A

Termene de transpunere în dreptul național și de punere în aplicare

Directiva	Termenele de transpunere	Termenele de punere în aplicare
91/682/CEE (JO L 376, 31.12.1991, p. 21)	31 decembrie 1992	Articolele 5 - 11, 14, 15, 17, 19 și 24 (pentru toate genurile și toate speciile) 31 decembrie 1993

PARTEA B

Tabel de corespondență

Prezenta directivă	Directiva 91/682/CEE
Articolul 1	Articolele 1și 2
Articolul 2	Articolul 3
Articolul 3	Articolul 8
Articolul 4	–
Articolul 5	Articolul 4
Articolul 6	Articolul 6
Articolul 7	Articolul 5
Articolul 8	Articolele 10 și 11
Articolul 9	Articolul 9
Articolul 10	Articolul 13
Articolul 11	Articolul 16
Articolul 12	Articolele 17 și 18
Articolul 13	Articolul 19
Articolul 14	Articolul 20
Articolul 15	Articolul 14
Articolul 16	–
Articolul 17	Articolul 21
Articolul 18	Articolul 22
Articolul 19	–
Articolul 20	–
Articolul 21	–